Download - 1c72f Catalog Licitatie Ultim Ultim 19.11.2013

GRIMBERG aduce mulțumiri Societății Civile de Avocați „Grimberg și Asociații” pentru suportul legal, domnilor Valentin Constantinescu și Cristian Dițoiu,pentru contribuția adusă la realizarea catalogului.

TexTe

Dr. Mihaela VargaDr. Ana Maria Negoiță

CoreC Tur ă

Cristina Constantinescu

FoTogr aFii & L ayouT

Ștefan Csampai

Coperta I: Nicolae Tonitza - GladioleCopera II: Camil Ressu - HorăCoperta III: Leon Alexandru Biju - Scenă egipteanăCopeta IV: Camil Ressu - Peisaj cu șir de copaci

© 2013 Da Vinci SRLAcest catalog nu poate fi transmis sau reprodus, în nici un mod și sub nici o formă, parțial sau total, fără acordul scris al proprietarilor de copyright.

EXPOZIŢIA LICITAŢIEI

26 noiembrie - 6 decembrie 2013

Casa de Licitație & Galeria de Artă GRIMBERGLuni – Vineri - orele 10:00 – 19:00Sâmbătă - orele 10:00 – 17:00

7 – 10 decembrie 2013

Foaierul sălii ArCubSâmbătă, 7 decembrie - orele 10:00 – 19:00Duminică, 8 decembrie - orele 10:00 – 19:00Luni, 9 decembrie - orele 10:00 – 19:00Marți, 10 decembrie - orele 10:00 – 18:00

10 decembrie 2013, orele 18:30, în sala ArCuB, strada Batiște nr. 14, sector 2, București

ViCToria angheLesCuFost şef secţie Muzeul Naţional de Artă al României; cronicar de artă la: Adevărul literar şi artistic, Cotidianul, Cultura Naţională; Curentul, specialist în artă contemporană românească.

eugenia anTonesCuFost şef secţie Muzeul Naţional de Artă al României; specialist în artă decorativă europeană şi românească; artă contemporană românească.

Dr. gabrieL baDea Păun Doctor în istoria artei Paris IV Sorbona, laureat al Academiei de Arte Frumoase - Institutul Franţei; specialist în artă europeană sec. XIX – început de sec. XX.

Luiza barCan Fost realizator TVR; critic de artă; specialist în sculptură contemporană românească.

Prof. Dr. gheorghe buLuţă Fost bibliotecar Biblioteca Munincipiului Bucureşti; cadru didactic universitar, expert în carte veche.

Conf. VaLenTin CiuCă Membru al Academiei Di Pontzen - Napoli; fost șef secție Artă, Memorialistică, Etnografie - Complexul Muzeal Neamț. Specialist în artă românească din Moldova sec. XVIII-XX. 2011 - Premiul „George Oprescu” - Academia Română.

ana Maria ViCoL harţuCheFost șef secție artă Muzeul Brăilei; expert în artă românească din Sud-Estul României.

LiLiana ManoLiuMuzeograf la Muzeul Național Peleş, Sinaia.Şef de secţie Evidenţa centralizată-Documentare-Cercetare a patrimoniului; expert în artă decorativă sec.XIX-XX, Istorism, Art Nouveau, Art Deco, mobilier post -Renaştere.

Dr. ana negoiţăIstoric de artă, specialist în artă islamică.

Prof. Dr. ioan oPriș Fost Secretar de Stat Ministerul Culturii și Cultelor; expert bunuri culturale istorie modernă și contemporană și istoria culturii.

Dr. FiLoFTea PaLLy Director general Muzeul Viticulturii și Pomiculturii - Goleşti; dr. istorie, expert național în etnografie şi artă populară.

Dr. ana zoe PoP Fost şef secţie Muzeul Naţional de Artă al României; specialist în sculptură românească secolele XIX – XX.

Dr. eLena PoPesCu Fost muzeograf Muzeul Bruckenthal; specialist în artă românească din Transilvania, pictură românească sec. XVIII - XIX.

Prof. Dr. PauL rezeanu Fost director Muzeul Național de Artă din Craiova (1970-2004); expert în artă modernă, specialist în: Constantin Brâncuşi, Eustaţiu Stoenescu, Theodor Aman, Ipolit Strâmbu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Ion Țuculescu, Ion Sălișteanu şi pictori din Oltenia.

Dr. CarMen Tănăsoiu Conservator Muzeul Naţional de Artă al României; specialist în argintărie secolele XIV–XX.

Dr. oLiMPia TuDoranFost şef secţie Pinacoteca Brukenthal; specialist în artă europeană – pictură secolele XVI – XVIII.

Dr. MihaeLa Varga Fost director adjunct Muzeul Naţional Cotroceni; specialist în pictură românească între anii: 1890 - 1950.

Dr. Maria zinTz Fost şef secţie Muzeul Ţării Crişurilor - Oradea; specialist în Şcoala de la Baia Mare şi pictori din Nordul Transilvaniei.

EXPERŢI ŞI CONSULTANŢI

Casa de Licitaţie şi Galeria de Artă GRIMBERG își propun să reașeze artele plastice românești pe o scară solidă a valorilor, oferind investitorilor, amatorilor de frumos certitudinea autenticității și un permanent suport de competență, seriozitate și disponibilitate. Ne dorim să fim sursa de informații şi partenerul de încredere pentru clienţii noştri. Până la jumătatea secolului XX, România se situa printre primele țări din Europa la capitolul colecții mari, devansând țări importante precum Belgia, Elveția, Austria, Germania sau Norvegia. Acest lucru demonstrează respectul pentru cultură al industriaşilor, investitorilor şi familiilor aristocrate din România, cu înclinație pentru frumos, care achiziționau bunuri rare și de mare valoare.

GRIMBERG, prin acțiunile sale, sprijină reconectarea și promovarea artei plastice la spațiul european.

Casa de Licitaţie şi Galeria de Artă GRIMBERG, şi-a deschis porţile cu expoziţia „Capodopere ale picturii româneşti, între academism şi modernism”. Aceasta a adus în prim plan lucrări de artă românească excepţionale ale unor nume celebre precum: Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Constantin Artachino, Nicolae Vermont, Samuel Mützner, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu,

Iosif Iser, Nicolae Dărăscu, Ion Ţuculescu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Leon Alexandru Biju, Tibor Ernö, Jozsef Klein, Corneliu Baba, remarcate de colecţionari, critici de artă şi investitori.

Punând accent pe valoarea plastică a lucrărilor şi selectând extrem de riguros operele propuse spre vânzare, Casa de Licitaţie şi Galeria de Artă GRIMBERG oferă lucrări de o inefabilă frumuseţe şi de o autenticitate incontestabilă.

8 GRIMBERG

2Nicolae PoPa (1901, Iași - 1963, Iași)

Portret de copilSemnat dreapta jos: N. PopaUlei/carton50 x 41 cm

€ 1.400 - 2.200Prețul de pornire se va situa sub valoarea minimă estimată.

Nicolae Popa a studiat la Școala de Belle Arte din orașul său natal, avându-i profesori pe Octav Băncilă și Ștefan Dimitrescu, figurând mai apoi ca profesor de desen în Iași și Bacău.Expune la Saloanele Oficiale din anii 1928, 1940 și 1942, iar în anul 1932 obţine o bursă de studii la Paris, care îi va da prilejul să viziteze și Italia, să facă numeroase studii și schițe după modele din muzee, să exerseze genuri și tehnici diverse, perioadă care va marca un salt decisiv în stilistica artistului.Portretul de copil este redat în tonuri calde, cu capul puțin aplecat spre stânga, pentru a sparge linia simetriei verticale, artificiu care îi permite să se concentreze pe redarea cu măiestrie a pălăriei verzi cu pană, accesoriu care oferă o notă de pitoresc ținutei.

1Nicolae ToNiTz a (1886, Bârlad -1940, București)

Ecaterina Climescu Tonitza Semnat şi datat dreapta jos: Tonitza 1912Cărbune/hârtie lipită pe carton50 x 38 cm


Lucrarea a fost reprodusă în: Alexandru Cebuc, „Tonitza”, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2008, la pagina 33.

Desenul în cărbune de mari dimensiuni, realizat în 1912, este portretul Ecaterinei Climescu, cea care un an mai târziu va deveni soţia pictorului. În această primă perioadă a creaţiei sale, Tonitza desenează mult, inclusiv schiţe şi caricaturi pentru revistele vremii, ceea ce îi asigură o foarte bună stăpânire a acestei tehnici, o perfecţionare a unei învăţături deprinse de toţi cei trecuţi prin atelierele müncheneze. Acolo se dobândea şi abilitatea de a folosi procedeul clarobscurului, folosit de Tonitza în portretul logodnicei sale, cu ajutorul căruia a obţinut efectele de lumină, ca şi iluzia redării unei carnaţii strălucitor de albe. Punerea în pagină urmăreşte la rândul ei să i se pună modelului în valoare graţia, ovalul gingaş al feţei, ochii melancolici, decolteul trasat cu fineţe din câteva linii curbe.

9GRIMBERG

3eugeniusz urbanski De nieCzuja (1888 - )

Femeie cu pălărieSemnat stânga jos: E. Urbanski de NieczujaUlei/carton45,5 x 51 cm

€ 1.800 - 3.000 Prețul de pornire se va situa sub valoarea minimă estimată.

Lucrarea a participat la:Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

Nimic mai lesnicios pentru cineva care poartă un nume cu rezonanţă aristocratică decât de a reda nobleţea unei tinere din lumea înaltă. Atitudinea mândră şi în acelaşi timp graţioasă este subliniată de soarele apusului ce-i luminează gâtul şi umărul, în timp ce faţa rămâne în penumbra largului bor al pălăriei. Decorul, ce mai mult se ghiceşte, al unui romantic parc este şi el discret definitoriu pentru această trecută lume a eleganţei. Pălăria de vară, din pai decorat cu o ghirlandă de flori, precum şi rochia de dantelă, sporesc romantismul târziu, stil ce caracterizează acest portret.

4eugeniusz urbanski De nieCzuja (1888 - )

PudoareSemnat stânga jos: E. Urbanski de NieczujaUlei/carton55 x 39 cm


Absolvent al Academiei de pictură din Varşovia, Urbanski de Nieczuja a pictat în România, unde a avut şi o expoziţie personală la Bucureşti în 1935, astfel explicându-se prezenţa picturilor sale pe piaţa românească. A pictat multe peisaje romantice, cu graţioase prezenţe feminine în stilul Artei 1900, aici fiind însă vorba de o scenă de gen, pictorul surprinzând o tânără ascunsă după o coloană strângându-şi şnururile lenjeriei, atentă să nu fie văzută dinspre o piaţă de oraş vechi. Peisajul urban este scăldat în lumină, culorile diafane dizolvă uşor formele, pitorescul locului, dar mai ales arhitectura catedralei, sunt redate cu dezinvoltură.

10 GRIMBERG

6ConsTanTin baC aLu (1884, Roman - 1975, București)

CitadinăSemnat şi datat stânga jos: C. Bacalu (19)28Ulei/carton50 x 60 cm


Originar din Roman, Constantin Bacalu a absolvit Şcoala de Belle Arte din Iaşi în 1908, unde a legat o prietenie de o viaţă cu colegul său cu doi ani mai tânăr, Nicolae Tonitza, care mai târziu a scris mai multe cronici despre expoziţiile sale. Împreună cu Aurel Băeşu, Otto Briese şi Ştefan Dimitrescu, Bacalu fondează gruparea artistică „Arta românească“, care îşi propune să găsească un stil original, cât mai departe de academism. Ca atare, din 1924, începe seria expoziţiilor personale, care se încheie în 1943, lucrările lui intrând cu precădere în colecţiile bucureştene. A participat la Saloanele Oficiale dintre anii 1924 -1947.A pictat fresce pentru diferite biserici: Sf. Gheorghe din Costanța, Scorțeni – județul Bacău împreună cu N. Tonitza. Lucrările lui Constantin Bacalu se găsesc în colecția Dona, în Muzeul de Artă din Iași și Muzeul de Artă din Bacău.

5gheorghe (ghiţă) PoPesCu (1903 - 1975)

CitadinăSemnat dreapta jos: Gh. PopescuUlei/pânză73,5 x 88,5 cm


Mult mai cunoscut pentru bisericile pictate, Gheorghe (Ghiţă) Popescu a fost profesor al Şcolii de pictură bisericească din cadrul Patriarhiei Române şi a realizat ample lucrări în frescă, pentru Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa fiind elogiat de Petre Comarnescu şi I. D. Ştefănescu. A fost activ între anii ‘30 şi ‘60 şi a lucrat adesea în echipă cu Nuni Dona, pe care a iniţiat-o în arta monumentală, în perioada anilor ‘40, realizând alături de acesta, între altele, Biserica Sfânta Treime Ghencea (1941-1948) şi Capela Românească de la Ierusalim (1967). A participat la Saloanele Oficiale din anii 1927, 1929 – 1934, 1941. În anii de formare artistică i-a avut profesori pe Dimitrie Paciurea, Constantin Artachino și G. D. Mirea. A realizat o lucrare în mozaic pentru clădirea UNESCO de la Geneva împreună cu Ștefan Constantinescu, a executat frescele de la Primăria Municipiului București și pe cea de la Primăria din Constanța, pentru aceasta din urmă primind premiul UAP în anul 1966.

11GRIMBERG

7CorneLiu baba (1906, Craiova - 1997, București)

Vedere din IașiSemnat și datat dreapta jos: Baba 31(33)Ulei/carton41 x 33,5 cm


Lucrarea a participat la:Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism„, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

Un colț din Iașiul anilor `30, din perioada studiilor maestrului pe aceste meleaguri, un cartier liniștit cu case cochete de oameni înstăriți, o compoziție dezvoltată pe diagonală, linia de citire a lucrării stânga jos dreapta sus, urmărind aleea dintre case. Cromatica caldă, în tonuri de verde, ocru, cărămiziu și brun nu generează contraste majore, fapt care conferă lucrării o notă de echilibru, de seninătate, de pace interioară a urbei și oamenilor.

12 GRIMBERG

9ruDoLF breT TsChneiDer (1866, Zagreb - 1924, Viena)

MuzeSemnat dreapta jos: BrettschneiderUlei/pânză70 x 99 cm


Pictorul Rudolf Brettschneider a avut o prolifică activitate în prima parte a secolului XX, evidențiindu-se prin scene de gen, de inspirație neo-romantică.Cele două siluete feminine, semi-nud, sunt plasate într-un spațiu pseudo-imaginar. Privitorul este ușor confuz, fiindu-i greu să plaseze cele două personaje într-un mediu în totalitate conform cu realitatea, trimiterile la valențele unui spațiu idilic parnasian, populat de muze de o frumusețe ireală sunt evidente.

8Laurea CoCea (1893, Bucureşti - 1985, Bucureşti)

Nud cu laleleSemnat dreapta jos: Laura CoceaUlei/pânză92 x 81 cm


Nepoata pictorului Ştefan Luchian, Laura Cocea s-a impus prin talent și viziune personală în universul plasticii românești. Laura a fost fiica Paulinei Cocea, verişoară primară a lui Ştefan Luchian, mama si tatăl artistei fiind extrem de apropiați maestrului Luchian. O bună perioadă au locuit chiar în aceeași casă, o vilă somptuoasă la Şosea, din 1896 unde au rămas până în 1898, când Luchian vinde proprietatea, iar mai apoi, bolnav fiind, va locui în reședința familiei Cocea până la moartea sa. „Lorica”, după numele de alint, a crescut și s-a format în preajma unchiului ei, pe care îl admira nespus, fiind model pentru multe pânze celebre. A urmat Facultatea de Belle Arte, devenind un artist complet format, cu un stil propriu, recunoscut și apreciat de către publicul și critica vremii. „Nud cu lalele”, este o lucrare de mari dimensiuni, în care personajul principal, nudul, este amplasat în centrul compoziției, într-o postură echilibrată, artista realizând contraste cromatice inedite, între carnația modelului și roșul florilor, înfrumusețând interiorul în care este redată tânăra femeie.

13GRIMBERG

10eManoiL PanaiTeanu-barDasare (1850, Iași -1935, Iași)

SenzațiaSemnat și datat dreapta jos: Em. Pan Bardasare 1906Ulei/pânză94 x 78,5 cm

€ 10.000 - 16.000

Etichetă Muzeul Iași 1970 – poz. 61Lucrarea a participat la: Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

Emanoil Panaiteanu-Bardasare a fost nepotul pictorului Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, cu care a studiat la Școala de Belle Arte din Iași. Şi-a continuat studiile la Berlin, între 1866-1868, obținând bursa Prințul Carol I. La revenirea în țară se specializează în litografii, ca mai apoi să plece din nou în Germania, de data aceasta la München, unde în perioada 1871-1875 studiază pictura cu profesorul G. Schiller.Din 1877 va fi profesor suplinitor la catedra de desen de la Liceul Național din Iași, iar printre pictorii care i-au fost elevi, îi amintim pe: Nicolae Tonitza, Octav Băncilă, Nutzi Acontz.„Senzația” este una dintre lucrările remarcabile ale lui Emanoil Panaiteanu-Bardasare, tânăra nud, plasată în centrul lucrării capată prin dimensiune o statură monumentală, artificiu compozițional utilizat de artist, care prin ruperea și eliminarea planurilor intermediare dintre personajul principal și peisaj, creează iluzia optică a unui personaj aproape ireal, mult mai mare decât dimensiunile și proporțiile reale, încât atenția privitorului se centrează pe silueta tinerei suprinsă într-un moment de intimitate.

14 GRIMBERG

gheorghe Şaru (1920, Checea, Timiș - 2003, New York)

A studiat la Academia de Arte Frumoase în București, la clasa profesorului Jean Al. Steriadi. Începând cu anii ‘60, Gheorghe Şaru evoluează înspre tendinţe ale artei contemporane, experimentând o formulă proprie de compoziţii abstracte în care forma este totuşi recognoscibilă, iar studiul de culoare foarte elaborat: „Cel mai des a preferat imagini, siluete de ţărani, învelite într-o pânză geometrizată şi sintetică a unor culori distribuite în mici forme geometrice… transfigurare a unor imagini figurative“, scrie Mircea Deac în Lexicon, Pictori, Sculptori şi Desenatori din România, secolele XV-XX, 2008. Şerban N. Ionescu afirmă în al său Dicţionar Panoramic al Personalităţilor din România, secolul XX, apărut în 2006, că stilul lui Şaru de abstractizare a rezultat în urma unei vizite în Mexic din 1965, când a putut cunoaşte mai îndeaproape arta populaţiilor maya şi aztecă. În anul 1949 obține premiul pentru pictură „Ion Andreescu” al Academiei Române, în anul 1951 este câștigătorul Premiului de Stat, Premiului Național pentru Pictură, Premiului Internațional pentru Pictură la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților, în 1964 ia premiul UAP pentru Artă monumentală, şi devine redactor șef al prestigioasei reviste „Arta”. Realizată cu doi ani înainte de plecarea definitivă în Statele Unite, compoziţia inserează pe o armonie de brunuri şi bejuri, câteva pete verzi, dispuse aleatoriu şi este la rândul ei o „transfigurare“ a figurativului, privitorul fiind provocat să-l ghicească, fără a-l putea desluşi în totalitate.Cele două lucrări au structuri compoziţionale similare, diferenţa fiind vizibilă la nivelul unui element cromatic central. Importanţa deosebită a pictorului Gheorghe Şaru este marcată şi de faptul că mari muzee ale lumii, Muzeul Ermitage (Sankt Petersburg) şi Muzeul de Artă Modernă al Oraşului Paris deţin lucrări reprezentative ale artistului, acesta figurând de altfel, în nenumărate colecţii private de pe toate meridianele.

12Compoziţie abstractăSemnat și datat lateral dreapta: ŞARU 1981 Ulei/pânză69 x 52,5 cm

€ 1.500 – 2.500 Prețul de pornire se va situa sub valoarea minimă estimată.

11Perla AlbăSemnat şi datat dreapta jos: ŞARU 1979Ulei/pânză93 x 76 cm


Proveniență: Colecția Teodora și Andrei MaziluLucrarea a participat la:Expoziţia „Gheorghe Şaru”, aprilie 1981, Bucureşti, Sala Dalles, împreună cu lucrarea Perla Roşie (1979), din volumul „Şaru” 1983, ed. Meridiane, Bucureşti, 1983.Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

15GRIMBERG

13ion Mirea (1912, Giurgiu - 1987, Paris)

Păsări în câmpSemnat dreapta jos: MireaUlei/pânză140 x 170 cm

€ 10.000 - 16.000

Lucrarea a participat la:Expoziția „Între tradiționalism și avangardă”, organizată de Societatea Colecționarilor de Artă din România și Muzeul Municipiului București București, Palatul Suţu, 15 iunie – 15 iulie 2012. Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

Personalitate polivalentă, medicul Ion Mirea a fost deopotrivă recunoscut şi apreciat ca pictor şi poet co-fondator editor al revistei „Rod”. Debutează cu versuri în anul 1930 în revista „Crai Nou” din Cernăuți. Are prima expoziţie personală importantă de pictură în anul 1938 la sala „Mozart” din București, expoziţie care este extrem de bine primită de către critica de specialitate şi lumea culturală bucureşteană. Artistul emigrează în Franţa, obţinând numeroase și prestigioase premii, dintre care amintim: premiul pentru sculptură la Salonul Național de Toamnă din Issoudun, Marele Premiu pentru sculptură și arhitectură al Salonului Internațional de Artă Contemporană de la Rouerque, Marele Premiu de sculptură simbolistă decernat de Salonul International de Artă „Les Maitres de Notre Temps”. Operele sale figurează în muzee şi colecții particulare din România, Franța, Italia, Marea Britanie, Germania, Olanda, Kenya, Venezuela, pictorul fiind recunoscut ca o figură importantă a artei occidentale, cu precădere în ţara sa adoptivă – Franţa.„Păsări în câmp”, este o compoziţie nonfigurativă, abstractă, de mari dimensiuni, în care culoarea joacă rolul major, contrastele de albastru, roşu-oranj pe fond verde reprezintă elementele cheie care compun masa picturală. Formele geometrice definite pregnant la nivel cromatic compun un poem vizual, nu putem să nu remarcăm un fenomen de esenţializare şi de înşiruire epică a simbolurilor grafice în această compoziţie, fenomen similar discursului poetic.

16 GRIMBERG

Maestrul Corneliu Baba a studiat la Școala Națională de Arte Frumoase din București, fără a-și obține însă diploma. A avut o primă expoziție personală în anul 1934 la Băile Herculane, apoi și-a continuat studiile la Iași fiind ajutat de Nicolae Tonitza. Luându-și diploma în Arte Frumoase în 1938, a fost numit asistent al secției de pictură din Iaşi în 1939 și apoi profesor de pictură din 1946.Corneliu Baba, desi a avut o relație tensionată cu autoritățile comuniste, a reușit totuși să se impună drept un artist de forță, chiar și în aceste condiții. Între anii 1940 - 1950 a avut o perioadă în care limbajul preponderent a fost cel de factură neoacademică, pentru o scurtă perioadă a pictat în stilul realismului socialist: oțelari și tablouri cu țărani. Stilul inconfundabil al maestrului se va definitiva prin reîntoarcerea la mare tradiție a picturii, admirația deschisă pentru marii maeștri, valorile autentice, clasicizante. Din această perioadă datează o serie de lucrări cu țărani, scene de gen sau portrete, dar și o serie de scene din timpul răscoalei din 1907În 1958, Baba a fost numit profesor de pictură la Institutul de Arte Frumoase „Nicolae Grigorescu” din București primind titlul de Maestru Emerit al Artelor. În anul 1962 i se acordă titlul de Artist al Poporului, un an mai târziu devine membru corespondent al Academiei Române, iar în 1964 devine membru al Academiei de Arte Frumoase din Berlinul de Est. Are numeroase expoziții în Europa, Africa, Asia: Cairo, Helsinki, Viena și New Delhi, care culminează cu o expoziție personală la Bruxelles în anul 1964 și la New York în 1970.

Considerat de către unii critici unul dintre cei mai importanți artiști din Europa de Est, o lucrare din seria „Regele Nebun” a lui Corneliu Baba a fost inclusă în enciclopedia „1000 Paintings of Genius”, ed. Sirrocco, London, 2006, la poziția 998, pag. 523.

Corneliu Baba, „Cina”

14 ►

Portret de femeieSemnat şi datat dreapta jos: Baba (19)61Ulei/pânză61 x 50 cm


Lucrarea a participat la:Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București,25 sept. – 25 oct. 2013.

„Portretul de femeie”, remarcabil prin originalitatea redă la nivel simbolic, ca în majoritatea portretelor de țărani sau muncitori ale lui Baba, expresia atemporalității. Măiestria și realismul profund sunt vizibile cu precădere în maniera în care personajul este redat la nivel psihologic.

CorneLiu baba (1906, Craiova - 1997, București)

17GRIMBERG

18 GRIMBERG

15Max WexLer arnoLD (1897, Iași - 1946, București)

BalcicSemnat dreapta jos: M. W. ArnoldAcuarelă/hârtie lipită pe carton41 x 51 cm


16VasiLe Cr ăiţa MânDr ă (n.1945, Galați)

BalcicSemnat dreapta jos roşu: CRAITA M. V.Ulei/pânză80 x 100 cm


Lucrarea este reprodusă în:Catalogul expoziţiei „Pictori de Azi la Balcic”, Ediția V: 2008 - 2009, ed. Eikon, București, 2008, pag. 25, poziția 5, sub titlul „Terase la Balcic“.

Mendel Wechsler Arnold, menționat în documente drept Max Wexler Arnold, a urmat Școala de Belle-Arte din Iași, în perioada 1913 - 1919 avându-i profesori pe Gheorghe Popovici și Octav Bancilă. Începând încă de tânăr să expună în țară, artistul a călătorit mult în Europa și în Orient, luând contact cu curentele artistice ale vremii. În anii 1923-1924 a plecat în Germania, la München și Dresda, unde a studiat cu precădere expresioniștii germani, apoi a întreprins o călătorie la Roma, la Institutul Superior de Arte unde a fost coleg cu pictorii Sabin Popp și Lucian Grigorescu. În 1928, părăsește din nou țara ducându-se în Spania și în Franța. Lucrând în Bretania, la Concarneau și Douarnenez, pictează naturi statice cu fructe de mare, specifice zonei.Are o serie de expoziții la Paris în 1933 și la București în 1934, fiind recunoscut pentru măiestria lucrărilor sale atât în ulei, cât și în acuarelă, mai ales după călătoriile la Balcic, din această perioadă datând și peisajul de față, care se remarcă printr-o cromatică subtilă, plină de strălucire, atât de specifică artei lui Max Wexler Arnold.

Absolvent al secţiei de pictură monumentală a Institutului „Nicolae Grigorescu“ în 1969, la clasa profesorilor Ștefan Constantinescu și Gheorghe (Ghiță) Popescu, pictorul se stabileşte la Bacău, afirmându-se nu numai pe plan local ci şi naţional. A pictat frescă şi pictură de şevalet, în cea din urmă realizând compoziţii pline de imaginaţie, de o cromatică vie, precum şi peisaje la care acordurile de culoare sunt mai potolite. Artistul are numeroase expoziții de grup în țară și în străinătate: Scopje 1969-1986, Hippocampo 1973-1975, Vasto 1973-1977, Sarajevo 1973-1979, Gabrovo 1975-1985, Ancona 1975-1981, Paris 1979, Varșovia 1979-1981, Berlin 1980-1981, Montreal 1982-1980, Tokyo 1981-1985, Belgrad 1986, Elveția 1983. În 2010 a participat la o expoziţie de grup cu picturi realizate la Balcic, în care amfiteatrul natural al oraşului este încărcat de acoperişuri roşii, anturate de dealuri albe şi vegetaţie bogată, marea are irizări de violet şi atmosfera este plină de nostalgie.

19GRIMBERG

17george năsTureL (1904, București - 1980, SUA)

Peisagiu la BalcicSemnat stânga jos: G.D. NăsturelUlei/pânză46,5 x 55,5 cm


18george barbieri (1891,Brăila - 1957)

Castelul Reginei Maria de la BalcicSemnat dreapta jos: G. BarbieriUlei/carton50 x 62 cm


George Năsturel a fost o prezență remarcabilă a Saloanelor Oficiale din anii 1926, 1929, 1936, 1937, 1940, Salonul Oficial de Grafică din 1936, 1940, Tinerimea Artistică din 1905, 1912, 1914-1916, 1920, 1928, 1936.În catalogul Salonului Oficial din 1934 sunt listate la pozițiile 173, 174 două lucrări cu același titlu „Peisagiu la Balcic”. Una dintre acestea a fost achiziționată de către Muzeul de Artă Modernă din Paris, fiind totodată reprodusă în catalogul salonului menționat, dar și în volumul Artişti Români în Occident de Ionel Jianu, Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc, ed. Logos, București, 2005, pag. 130.Datele strânse și asemănarile izbitoare cu lucrarea reprodusă ne fac să credem că lucrarea care este doar menționată în Salonul Oficial din 1934 este cea de față.Peisajul redat în tonuri reci de albastru-verde și alb prezintă plastic povestea falezelor sclipitoare de rocă albă ale Balcicului, faleze care contrastează cu albastrul saturat al mării și roșul acoperișurilor clădirilor, care parcă se ascund în matca golfului.

Brăileanul George Barbieri, care colindase porturile lumii în lung şi lat, descoperă şi el Balcicul în anii ‘30, dedicându-i câteva expoziţii personale, în care peisajele de acolo dominau simezele. Îi pictează toate colţurile, fără a uita locul în care trăia Regina Maria, o mare iubitoare a micului oraş cu farmec oriental. A expus la Saloanele Oficiale din 1931-1947 și la Tinerimea Artistică din 1935-1942.Pictorul ascunde cu discreţie „Cuibul liniştit“ cum şi-a denumit Regina micul palat pe care se înalţă un turn de geamie, înfăţişând copacii în prim plan şi desfăşoară în fundal întreg golful Balcicului. Culorile proaspete ale planurilor apropiate se sting în albul dealurilor de calcar şi albastrurile cerului şi mării.

20 GRIMBERG

19Tibor ernő (ernesT) (1885, Oradea-1945, Dachau, Germania)

VeneţiaSemnat stânga jos: Tibor ErnőUlei/carton71,5 x 99 cm


În Oradea lui Tibor Ernő, viaţa artistică era înfloritoare în prima jumătate a secolului trecut, favorizată de apropierea de Budapesta şi Viena, dar şi de o clientelă educată, care ridicase în acest oraş numeroase şi frumoase arhitecturi în stil Sezession. După absolvirea Şcolii de Arte Decorative de la Budapesta şi Academia Julian de la Paris cu Jean Paul Laurens. Revenit acasă, în 1907, Tibor Ernő se alătură un an mai târziu grupării artistice novatoare numită „Holnap” (Mâine), care fusese fondată în acest oraş de poetul Ady Endre. După primul război mondial are posibilitatea de a călători în Franţa, unde deschide o expoziţie personală, iar în anul 1927, în Italia, la Veneţia şi în zonele apropiate. Picturile realizate aici vor fi prezentate într-o expoziţie deschisă la Oradea în anul următor. Peisajul într-o dominantă de roşu aminteşte de culorile puternice ale marilor maeştri veneţieni.

20PeTre iorguLesCu yor (1890, Râmnicu Sărat - 1939, Cluj)

Stradă din ArdealSemnat dreapta jos: P. Iorgulescu YorUlei/carton48,5 x 59,6 cm



În anul 1919, pictorul pleacă la Paris unde îşi va cultiva talentul în contact cu marile personalităţi ale epocii. Frecventează Academia Julian unde îl are ca profesor pe Maurice Denis (membru al grupului Les Nabis). Tot aici ia contact cu arta lui Matisse, Marquet, Bracque, Dufy, Derain, Van Dongen, Vlaminck, Cezanne.Iorgulescu-Yor a pictat în Sighişoara şi în satele din jur, în anii ‘20 ai secolului trecut, peisajele sale ardelene fiind apreciate de colecţionarii din epocă. Zugrăveala de humă care se practica aici la case, cu culori tari, închise, corespundea cu admiraţia pictorului pentru fovism, îndeosebi pentru creaţia lui Othon Friesz, la şcoala pariziană a căruia a şi ales să studieze.N.Tonitza afirma despre pictorul Yor: „Un singur lucru va rămâne nezdruncinat: talentul lui, care – în ciuda lui Iorgulescu chiar – va şti să compenseze vagabondajul sufletesc al omului silindu-l să creeze uneori şi opere în care duhul acestui excepţional de înzestrat artist să se înalţe cu toata goliciunea lui curată şi vie”.

21GRIMBERG

22Doamna călareNesemnatAcuarelă14,5 x 7,5 cm


Ştampilă dreapta-jos a Expoziţiei din 1895 Atheneu (postumă). (certificat Ioana Cristea)

Silueta femeii călare îmbrăcată într-un elegant costum cu fustă lungă şi cu joben împodobit cu o eşarfă verde este redată în câteva linii fine de creion şi pete de culoare închisă. Expresiv realizat este calul, silueta albă fiind schiţată prin desen şi tonuri diafane de bejuri .

21Jardin du Luxembourg24 x 16Semnat stânga jos: Th. AmanUlei/carton

€ 12.500 - 20.000

Pe placul acestui citadin convins şi admirator al civilizaţiei erau mai ales peisajele cu parcuri şi grădini, în care mâna omului modifică natura, o disciplinează cu intenţia de a o îmblânzi şi înfrumuseţa. De aici, plăcerea pictorului de a reda statui, partere de apă geometrice, pe care le găsea în capitala civilizaţiei europene, în Parisul prin ale cărui grădini publice, înţesate de statui, se plimbase în anii studenţiei.

TheoDor aMan (1831, Câmpulung Muscel, Argeș-1891, București)

Theodor Aman, prin naştere şi prin prestigiu social, aparţinea unei societăţii înalte, pe care a pictat-o adesea în scene de viaţă cotidiană: serate, petreceri, scene de interior, plimbări în parcuri. Avem astfel o imagine a high-life-ului bucureştean din a doua jumătate a secolului al XIX-lea pe care nici un alt pictor nu a înfăţişat-o în atâtea ipostaze şi într-o lumină atât de favorabilă. Deosebite sunt acuarelele cu această temă în care artistul vădeşte ca şi în lucrările în ulei, „o linie elegantă“, „acorduri cromatice alese“ şi „o libertate şi uşurinţă în execuţie de-a dreptul surprinzătoare la un pictor care n-a rupt-o niciodată cu academismul“, după cum a observat Vasile Florea în monografia pe care a dedicat-o lui Aman în 1972. Autorul menționat aduce, în anul 2010, o informație interesantă pentru colecționari, faptul că, în 1854, aflându-se la Istanbul, lucrările artistului sunt apreciate de Sultanul Abdul Nedjid care îi cumpără compoziția ”Bătălia de la Oltenița”.

22 GRIMBERG

23henri h. C aTargi (1894,București - 1976, București)

Natură statică cu mereSemnat și datat stânga jos: H. H. C (19)71Ulei/pânză50 x 66,5 cm


Henri H. Catargi urmează liceul şi apoi studii de pictură la Paris. Revenit în ţară studiază cu Gheorghe Petraşcu şi Jean Al. Steriadi la Academia Liberă de Pictură, reîntorcâdu-se apoi la Paris pentru a se desăvârşi la Academiile libere Julian şi Ranson. La aceasta din urmă se apropie de Theodor Pallady, de care-l va lega o lungă prietenie bazată pe apartenenţa la aceeaşi lume a aristocraţiei româneşti, dar şi pe admiraţia sa faţă de creaţia mai vârstnicului său coleg. Astfel, fără a se confunda stilistic în nici un fel, Catargi preia de la Pallady, în naturile statice, o anumită rigoare şi o voită simplitate, menite să pună mai bine în evidenţă frumuseţea unor obiecte simple aflate cotidian în preajmă. Acestora le pune în valoare culoarea şi forma, fără a da vreo prioritate uneia dintre ele.

24Ligia MaCoVei (1916,București - 1998, București)

FloriSemnat şi datat dreapta sus: L. Macovei (19)68Ulei/pânză66 x 81 cm


Lucrarea este reprodusă în: Catalogul Olga Buşneag, „Ligia Macovei”, Bucureşti, 1968, cu titlul de ”Flori” la poziţia 88.

Onorată cu numeroase premii: Premiul de Stat în 1951 şi 1953, Premiul „Anastase Simu“ şi titlul de artist emerit în 1954, Premiul special al Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru întreaga ei activitate în 1985, Ligia Macovei a avut o bogată activitate de pictor, grafician şi ilustrator de carte. Perioada anilor ‘60, artista o începe la Roma, unde soţul ei se afla în misiune diplomatică, putând astfel să ia contact cu cele mai noi tendinţe din pictura apuseană, simţindu-se atrasă de experimentele cromatice care conduceau spre dizolvarea figurativului. Ajunge astfel să practice, aşa cum sublinia Georgeta Peleanu în monografia pe care i-a realizat-o în 1965, „noi alchimii, pregnante şi evocatoare“. În compoziţia în care abia se ghiceşte prezenţa unei mese acoperite cu o textilă ocru, plasată într-un colţ de cameră întunecat, se revarsă central o frenezie cromatică, în care se mai disting formele câtorva frunze şi flori.

23GRIMBERG

25Leon aLexanDru biju (1880, București - 1970, București)

Interior țărănesc. Locul de rugăciuneSemnat dreapta sus: L. A. BijuUlei/carton71 x 66 cm


Un spaţiu de demult, arhaic, aproape încremenit, sacralizat, acesta este locul de rugăciune pe care cu atâta măiestrie şi respect pentru intimitatea simplă, umilă faţă de tăranul care îngenunchiază în zori şi în amurg, în faţa tripticului cu icoana Preacuratei înnobilate cu ştergar, îl redă în această lucrare pictorul Biju. Interiorul are capacitatea de a transmite mai mult decât un mesaj pur vizual, privitorul devine în aceeaşi măsură și auditor, şoaptele de rugăciune se aud undeva în surdină, din ce în ce mai clare, pe măsură ce privim mai atenţi, mai implicaţi acest interior ţărănesc.

26VaLenTin hoeFLiCh (1910, București - 1995, București)

Natură statică cu floriSemnat stânga sus: Hoeflich VUlei/pânză56 x 50 cm


A studiat la Academia Liberă de Arte Frumoase din București cu Constantin Vlădescu, Francisc Șirato și Nicolae Tonitza.Pictorul nu a mai putut participa la viaţa artistică postbelică datorită trecutului său de binecunoscut legionar, exponent al principiilor care ar fi trebuit să guverneze arta potrivit acestei mişcări, şi ea ostilă avangardei de orice fel, ca mai târziu realismul socialist. Nu a pictat însă lucrări cu conţinut ideologic, ci s-a mărginit la a picta peisaje şi naturi statice cu flori, cultivând contrastele cromatice, ca în această lucrare în care albastrul textilei contrastează atât cu fondul alb cât şi cu brunul canceului. O altă particularitate a sa este modul în care presară tuşe largi pe unele suprafeţe pentru a spori efectele decorative. A participat la Saloanele Oficiale din 1932, 1934-1936, 1947 și la Tinerimea Artistică în 1934. În anul 1944 are o expoziție personală la Sala Armand pe Calea Victoriei.

24 GRIMBERG

27 ►

Dansatoare orientalăSemnat dreapta jos: Nicolae Vermont; datat stânga jos: 1924Ulei/carton61 x 46 cm


Lucrarea a participat la: Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

Reflectându-şi cu obiectivitate epoca, Nicolae Vermont a fost un „spirit prolix investigator plin de o caldă umanitate“, care s-a inspirat „deopotrivă în labirintul cartierelor sărace ca şi în intimitatea saloanelor mondene“ (Mircea Deac, 1973).Dansatoarea orientală este o posibilă mondenă în costum de bal, ceea ce ar explica spectaculozitatea veşmântului ca şi reprezentarea în faţa unui paravan, tratat ca o pictură nonfigurativă, cu tuşe de culoare lungi, care ocupă în întregime planurile intermediare ale compoziţiei. Totul subliniază farmecul siluetei extrem de feminine şi senzuale a dansatoarei.Lucrarea de faţă este un unicat, în literatura de specialitate neexistând nici o referinţă legată de vreo lucrare similară a artistului.

Nicolae Vermont este unul dintre cei mai înzestrați pictori și gravori ai generației sale. Născut într-o familie de intelectuali evrei a fost încă de foarte tânar atras de artă, studiind la Școala de Arte Frumoase din București cu Theodor Aman, mai apoi, în 1893, continuându-şi studiile de artă la München, la Akademie der Bildenden Künste München, unde rămâne 8 ani, și la Paris. Încă din perioada müncheneză se implică împreună cu alți iluştri colegi de breaslă, precum: Luchian, Arthur Verona, Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu, Marius Bunescu, Alexandru Satmari, Oskar Späthe, Jean Alexandru Steriadi și Ştefan Popescu, în înființatea grupării Tinerimea Artistică. În anul 1896, pune bazele Salonului Independenților alături de Luchian și Bogdan-Pitești. Expune cu Luchian în 1895 în Rotonda Atenelui bucureștean, iar un an mai târziu, tot aici, are prima expoziție personală. Participă în 1900 la Expoziția Internațională de la Paris, iar la Binenala de la Veneția, lucrarea sa, „Femeie în fața oglinzii”, este foarte apreciată de critică. Obține în 1929, la Barcelona, „Grand Prix” pentru lucrarea „La pian”.

Lucrări care redau tema „Dansatoare orientală”.

niCoLae VerMonT (1866, Bacău - 1932)

Jean Léon Gérôme Theodor Aman

25GRIMBERG

26 GRIMBERG

29gheorghe TuDor (1882, Breaza de Jos, Prahova – 1944, Breaza)

Evreul cu taraba de mărunţişuriSemnat și datat pe soclu: Gh Tudor 1928/ tiraj unic de 25 exemplare/ turnătoria/ F-ții GuranBronz34 x 13 x 15,5 cm


Lucrarea a participat la:Expoziţia retrospectivă „Gheorghe Tudor”, Ploieşti, 1974, fiind reprodusă în catalog la poziția 8.

După studii la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, Gheorghe Tudor a plecat la Florenţa şi München pentru completarea lor, de unde a revenit în ţară în 1908 şi s-a stabilit la Câmpina. A avut o bogată activitate în perioada 1912-1944, când a participat la Salonul Oficial, unde a fost premiat în 1915, la expoziţiile Tinerimii Artistice şi a avut câteva expoziţii personale (1920, 1927, 1942). A primit comenzi de for public, printre care la Comarnic, Câmpina, Breaza, Turnu Severin. La Bucureşti a sculptat basorelieful de la Universitate, reprezentând-o pe zeiţa Atena ocrotind ştiinţele. A lucrat piese de statuară mică în bronz pe diverse subiecte luate din viaţa cotidiană, ca acest negustor stradal cu o mică tarabă, în care se remarcă figura expresivă a unui om umil, care nu mai este tânăr, copleşit de grija zilei de mâine. Silueta umană se pierde în soclu, la care urmele de modelare a lutului sunt voit vizibile şi păstrate în bronz, cu scopul de a conferi un efect decorativ statuetei de interior.

28riCharD P. heT Te (1890, Piatra Neamț – 1981, Iași)

CiobănaşSemnat și datat pe soclu: R. P. Hette/ Fabrica/ V. V. Răşcanu/ Buc/ 1925Bronz35 x 11,5 x 18 cm

€ 1700 - 2700Prețul de pornire se va situa sub valoarea minimă estimată.

Sculptorul Richard Hette a absolvit Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi în 1913. Din 1919 urmează la Paris École Nationale Supérieure de Beaux Arts, la clasa lui Jean-Antoine Injalbert. În 1920 ajunge la Florenţa pentru desăvârşirea studiilor de mulaj şi turnarea bronzului. Va reveni la Paris între 1926-1928 în atelierul lui Antoine Bourdelle de la Académie de la Grande Chaumière. Reîntors la Iaşi a fost profesor de sculptură şi mulaj, iar în 1930 şi-a construit un mare atelier considerat „unicat în Moldova“. În 1952 s-a mutat la Bucureşti. Prima expoziţie personală o are în anul 1916. La primul Salon Oficial la care a participat cel din 1929, a luat Premiul I şi a fost onorat cu Premiul „Le Comte de Noüy” al Academiei Române. A creat monumente în mai multe localităţi din ţară, mai ales la Iaşi, cu precădere busturi şi basoreliefuri. Bronzul de faţă reprezintă un mic băiat, zgribulit în ciuda cuşmei generoase, a cojocului şi a mâinilor vârâte în mâneci, sculptorul izbutind o mică creaţie plină de impact emoţional.

27GRIMBERG

30CorneL MeDrea (1888, Miercurea Sibiului - 1964, București)

SpinulSemnat pe soclu: C MedreaBronz14,5 x 8 x 9 cm


Cornel Medrea face studii la Școala de Arte și Meserii din Zlatna, apoi Școala de Arte Decorative din Budapesta, unde profesor i-a fost sculptorul György Zala. În perioada dintre anii 1939-1964 are o prodigioasă carieră de profesor la secția de sculptură a Academiei de Arte Frumoase din București, iar în 1955 devine membru corespondent al Academiei Române. Își desăvârșeşte studiile prin călătorii în Europa, făcând schițe după opere expuse în cele mai mari muzee, între anii 1912-1913. Din anul următor, întors în țară, participă la Saloanele Oficiale din București, la expozițiile grupărilor „Tinerimea artistică”, „Arta română”, în anii 1928, 1938, 1956, 1958 expune la Bienala din Veneția. „Spinul” este în esență un elogiu adus simplității umane, al atitudinii cotidiene, firești, fără exagerări, nudul de mici dimensiuni, chircit, contorsionat surprins în una dintre cele mai banale momente, scotându-și un ghimpe din piciorul stâng, devine un simbol al feminității materne, un poem auster în ronde-bosse adus senzualității de zi cu zi.

31ion jaLea (1887, Casimcea, județul Tulcea - 1983)

Țărancă cu bostaniSemnat pe soclu: I JaleaBronz30 x 9 x 14 cm


O variantă a lucrării este reprodusă sub titlul de ”Fată cu dovleac„ în catalogul ”Maeștrii ai artei românești„, Ion Jalea, Editura de stat pentru literatură și artă, la poziția 24

Ion Jalea și-a început studiile artistice la Academia de Arte Frumoase din București în 1908, fiind elevul maeștrilor Frederic Storck și Dimitrie Paciurea, apoi pleacă la Paris, la Academia Julian, unde va lucra în atelierul lui Antoine Bourdelle. Devine membru titular al Academiei Române şi președinte activ al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Artistul a câștigat de-a lungul carierei o serie de premii importante: Marele Premiu al Expozițiilor Internaționale de la Paris și de la Barcelona, Premiul Național pentru sculptură în 1941, Premiul de Stat în 1957 și distincția de Artist al Poporului.În primul Război Mondial îşi pierde mâna stângă fiind nevoit ca toată viața să lucreze cu o singură mână.Jalea manifestă încă de la început un cult pentru realitate, pentru formă, realizând o serie importantă de monumente, statui, busturi, compoziții alegorice de inspiraţie antică. Se observă un anume spirit idealizant, de înnobilare a naturii și personajelor în context istoric sau chiar cotidian, cazul țăranilor. Compozițiile sale au un anumit statut clasicizant, urmărind raporturi armonioase între elementele constitutive ale corpului statuar și spațiul pe care acestea îl desemnează în jur.

28 GRIMBERG

32 ►saMueL MüTzner (1884, București - 1959, București)

Femeie în grădinăSemnat şi datat stânga jos: S MÜTZNER 1945Ulei/pânză63 x 61 cm


Lucrarea este reprodusă în:Catalogul Rodica Marian, „Maeştrii ai picturii româneşti. Samuel Mützner”. ed. Antet, Bucureşti 2005.Lucrarea a participat la:Expoziţia „Samuel Mützner în colecţii particulare bucureştene”, organizată de Muzeul Naţional de Artă al României Muzeul Colecţiilor de Artă, Bucureşti, 2001, cu etichetă pe verso lucrării.Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

Tabloul se remarcă printr-un decorativism accentuat, vizibil atât la nivel stilistic, cât şi în alegerea subiectului, a manierei de redare a acestuia. Apropierea de tehnica neoimpresionistă poate fi observată în pensulaţie, în modul de construire a volumelor şi modelarea masei picturale.

Tema odaliscei în grădină este recurentă la S. Mützner.

29GRIMBERG

30 GRIMBERG

34LiViu borDeaux (eLeMér sz abó) (1896 - 1977)

Natură statică cu floriSemnat stânga jos: BordeauxUlei/pânză68 x 56 cm

€ 800 - 1.300 Prețul de pornire se va situa sub valoarea minimă estimată.

Pictorul format la Budapesta, şi-a început activitatea artistică de timpuriu aderând la colonia de la Baia Mare şi stabilindu-se la Sighet, de unde s-a refugiat la Bucureşti, în 1940, ca urmare a cedării Ardealului de Nord. Participă la Saloanele Oficiale între 1942-1945 și la Tinerimea Artistică din 1941, 1947. Creaţia sa poartă amprenta anilor de formare, cu o cromatică mai sobră şi o estetică apropiată Artei 1900 din Europa Centrală, cu decorativismul ei somptuos. Vaza care poartă bogatul buchet de liliac este decorată cu flori în relief amintind de porţelanul Zsolnay, renumita marcă budapestană pentru smalţul ei cu irizări metalice, bine şi atent redat de pictor. Atmosfera Belle Époque este accentuată şi de prezenţa fotografiei, a oglinzii de masă în care se reflectă o ramură de liliac şi a şalului violet cu flori oranj, ce curge înspre privitor.

33CosTaChe agaFiţei (1909, Prigoreni, Iași - 2002, Iași)

Vas cu liliacSemnat stânga jos: C. Agafiţei; datat dreapta jos: (19)75Dedicaţie pe spate 28 octombrie 1975Ulei/carton59 x 51 cm


Ieşeanul Costache Agafiţei a studiat pictura în urbea natală cu Ştefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Gh. Popovici şi Octav Băncilă. Între anii 1950-1967 este profesor la Liceul de Arte plastice „Octav Băncilă” din Iași și ulterior la Facultatea de Arte Plastice. Își face debutul în anul 1930 la Expoziția Atelierului de plein-air a Școlii de la Baia Mare. În anul 1932 participă la primul Salon Oficial de Artă Plastică organizat de Ștefan Dimitrescu la Iași, în același an figurează la Saloanele Moldovei, Expozițiile filialei Iași UAP în selecții naționale și internaționale, în 1937 obține premiul pentru pictură a Ministerului Cultelor și Artelor. A expus la Saloanele Oficiale între anii 1942-1945, iar în 1960 este distins cu Premiul I pentru Afișul „Luna Iașilor”. Muzeul de Artă Iași îi organizează prima expoziție retrospectivă la 30 de ani de activitate artistică. Pictura sa a păstrat un aer interbelic ca în această natură statică, pictată în 1975, în care buchetul de liliac răsare dintr-o zveltă cană albă de porţelan pictat, fundalul constituindu-l o pictură a autorului cu o dominantă de oranj.

31GRIMBERG

36nuni Dona DeLaVr anCea (1916, Vaslui - 2009, București)

Natură statică cu floriSemnat stânga jos: N. Delavrancea DonaUlei/carton60 x 49,5


Fiică a pictoriţei Niculina Dona Delavrancea şi nepoată de soră a celebrelor Cella Delavrancea şi Henriette Delavrancea Gibory, Nuni Dona a trebuit să-şi găsească propria personalitate artistică în contrast cu cele, foarte puternice, ale mamei şi mătuşilor sale. Formarea ca pictor sub oblăduirea lui Francisc Şirato i-a fost desigur benefică şi i-a asigurat de timpuriu succesul, primind în 1942 premiul „Elena şi Anastase Simu“, dar vicisitudinile vremii au obligat-o câţiva ani mai târziu să se orienteze spre fresca bisericească şi mozaic, unde a lucrat cu profesorul Gheorghe (Ghiță) Popescu. Aşa cum se observă şi în prezenta lucrare, Nuni Dona se înscrie stilistic în şcoala românească interbelică: într-un canceu transilvănean cu smalţ albastru sunt dispuse în dezordine flori roşii şi albe, iar cărţile şi peisajul agăţat pe perete sugerează un interior citadin.

35Mina byCk WePPer (1900, Bârlad, Vaslui - 1964, București)

Vase cu floriSemnat dreapta jos: Mina Byck WepperUlei/carton65 x 50 cm


Elevă a Ceciliei Cuţescu-Storck la Bucureşti, Mina Byck Wepper a studiat apoi la München cu Franz von Stuck, pictor simbolist, co-fondator în 1892 al Sezession-ului din capitala bavareză. A expus la Saloanele Oficiale între anii 1924-1939 și 1945-1947 și Tinerimea Artistică în anul 1927. La începutul carierei a fost îndrumată de Nicolae Tonitza.Tânăra pictoriţă a avut o personalitate suficient de puternică ca să se îndepărteze stilistic de maeştrii săi şi să-şi găsească un stil propriu, un mod aparte de a sublinia volumele, propunându-şi o pictură mai tăioasă, cât mai departe de accentele feminine superficiale sau decorativismul picturii sezessioniste, demonstrând în această natură statică însuşirea lecţiei marilor maeştri ai picturii interbelice româneşti. Culorile şi lumina sunt limpezi, atât în redarea florilor, a cănii de sticlă care străluceşte ca un bloc de gheaţă, a micului vas brun-roşcat, cât şi a ştergarului faldat ce serveşte ca fundal.

32 GRIMBERG

37aDaM băLțaTu (1899, Vaslui - 1982, Bucureşti)

CitadinăSemnat stânga jos: BălțatuUlei/carton54 x 65 cm



Adam Bălțatu a urmat între anii 1915-1919, la clasa maeștrilor Constantin Artachino şi Gheorghe Popovici, cursurile Şcolii de Belle Arte din Iaşi. În această perioadă studiază cu marile nume ale picturii românești, precum Ştefan Luchian și Nicolae Grigorescu, măiestria şi sensibilitatea pentru natură a ultimului dintre cei doi, influențându-l decisiv. Călătorește în Italia, fiind admis la prestigioasa școală de Belle Arte din Roma. Va călători pentru studiu şi la Paris, unde este fascinat de lucrările lui Delacroix, Courbet, Corot, Daumier, Claude Monet, decantându-și și desăvârșindu-și viziunea artistică.În lucrările lui Adam Bălțatu se simte influența tematică a unui alt mare maestru italian Utrillo, de la care preia motivul târgurilor. Lucrarea „Citadină” aduce în prim plan un fragment urban redat energic, cu tușe rapide, din registre cromatice înrudite: brunuri, ocru, galben, griuri colorate, suprapuse, realizându-se astfel un acord optic al culorilor prin dominanța unui ton local. Contururile clădirilor sunt difuze, acestea par că se contopesc, se disperseză în mediu creând impresia unei compoziții dinamice.

33GRIMBERG

38niCoLae Dăr ăsCu (1883, Giurgiu - 1959, București)

Balcic (Tătăria)Semnat şi localizat dreapta jos: N. Dărăscu BalcicUlei/carton47 x 59,5 cmProveniența: Colecția Cristian și Gelu Grigoraș


Lucrarea a participat la:Expoziția „Balcicul în pictura românească”, organizată de Muzeul Național Cotroceni; Etichetă pe verso: Expoziţia „Balcic în pictura românească” – Muzeul Naţional Cotroceni (1994).Expoziția „Capodopere ale picturii românești interbelice în colecții particulare”, 1997, organizată de Muzeul Național Cotroceni;Expoziția „Peisaj cu case la Balcic”, organizată de Muzeul Național de Artă al Romaniei Muzeul Colecțiilor de Artă.

Între 1908-1911 pictează la Paris şi în sudul Franţei. Din aceeaşi perioadă datează bustul pictorului realizat de Constantin Brâncuşi. În 1914 expune alături de Luchian la Ateneu. Este membru fondator al societăţilor „Arta Română” şi „Arta”. La licitaţia din 1924 a colecţiei lui Al. Bogdan-Piteşti s-au vândut 60 de lucrări ale artistului. În 1946 obţine Premiul Naţional alături de Fr. Şirato.De la bun început, Nicolae Dărăscu este apreciat de cronicile vremii ca un remarcabil peisagist, căruia îi plac desfăşurările largi. Ca şi în alte lucrări de la Balcic, foloseşte în acest peisaj un ocru luminos, în contrast cu culorile reci, violaceu, verde şi albastrul-vineţiu al cerului. Volumele caselor sunt consistente ca şi valurile de pământ, iar atmosfera limpede în stilul perioadei sale de maturitate.

34 GRIMBERG

39gheorghe ionesCu sin (1896, Sinaia - 1988, Bucureşti)

Natură staticăSemnat stânga sus: Ionescu SinUlei/pânză74 x 101 cm


Gheorghe Ionescu Sin expune pentru prima dată în anul 1923 când participă la Salonul Oficial din anul menționat, fiind recompensat cu premiul „Anastase Simu”. Este imediat remarcat de lumea artistică bucueşteană, maestrul Francisc Şirato afirmând de atunci, despre tânărul Ionescu Sin, că se remarcă prin „...tehnică vibrantă și cu distincțiune în gama coloristică”.Este un membru activ al asociației „Grupul nostru”, grupare artistică influentă în perioadă, de altfel artistul este recunoscut pentru caracterul său militant în domeniul plasticii româneşti. Pe parcursul evoluţiei sale stilistice putem remarca o anumită încercare de apropiere de curentul constructivist, în paralel cu reminiscenţe ale manierei academiste, chiar scolastice, peste care se sedimentează treptat rezonanţe de tip avangardist de la începutul de secol XX, tendinţe care sunt evidente cu precădere în maniera în care artistul redă elementele constitutive în naturile sale statice, devenite inconfundabile.

40MirCea Ciobanu (1950, București - 1991, Elveția)Natură moartăSemnat dreapta sus: CiobanuUlei/carton63 x 80 cm


A fost unul dintre răsfățații galeriilor internaționale, expunând la: Muzeul Ernest Rupin, Brive, Franţa-1977, Galeria Baron René Steens, Bruxelles -1980, Galeria Saint Léger, Geneva-1982, Galeria Nydegg, Berna-1983, Galeria Katia Granoff, Paris-1984, Galeria Martigny, Roma -1987, Galeria Valsyra, Lausanne-1990.Schema compoziţională a acestei lucrări urmăreşte în primul rând atingerea unui anumit echilibru al elementelor constitutive, în special prin dezvoltarea pe axa orizontală, singurul element vertical fiind utilizat drept un artificiu plastic de a desimetriza spaţiul pictural. Cromatica strălucitoare, electrizantă, cu reflexe metalice în nuanţe de galben-auriu şi alb-argintiu, datorită eclerajului artificial, este pusă într-un profund contrast cu fundalul închis, aproape negru.

35GRIMBERG

41anC a PeDVisoC ar (București)

Natură moartăPe verso text olograf: Anca Pedvisocar „Natură moartă”, 1981Ulei/pânză89 x 89 cm


Anca Pedvisocar a absolvit Academia de Artă din București, secția de Artă Murală, fiind extrem de apreciată de critică până în 1984, când va emigra în Israel. În această perioadă este evidentă influența maestrului Corneliu Baba asupra operelor de început ale artistei, cum este și cazul lucrării de față. Stabilită în Statele Unite ale Americii, membră permanentă a prestigioasei fundații Taylor Foundation din Paris, a expus în numeroase galerii din Europa și America, a fost premiată UNESCO ediția XIV- Grand Prize of Contemporary Art în Monte Carlo.

43arThur MenDeL (1872, Iași - 1945, București)

Ogradă cu păsăriSemnat stânga jos: Arth. MendelUlei/pânză40,5 x 50,5 cm


A fost influențat de Heinrich Zugel, cu care a studiat la München, de la acesta preluând aplecarea spre teme rurale și animaliere. O parte importantă din lucrările sale se regăsesc în colecția Muzeului Alexandre Saint-George, altele la Muzeul Național de Artă a României, provenind din fondul tezaurului românesc retrocedat de URSS, în anul 1956.

42eMiL aniţei (1926 - 1996)

Natură staticăSemnat şi datat dreapta jos: Aniţei (19)74Ulei/carton66 x 53 cm

€ 600 -1.000 Prețul de pornire se va situa sub valoarea minimă estimată.

A fost student la Iaşi al pictorului Călin Alupi, apoi la Bucureşti unde a studiat cu Gheorghe Labin şi Ştefan Constantinescu. A participat la expoziţiile: Expoziția de Stat a Tineretului din 1959, Expoziția Internațională a Tineretului de la Paris și Viena din 1959, Expozițiile de Stat din anii 1954, 1959,1960, 1962, Expoziția Interregională 1955-1956, Expoziția Orașului București 1965, Expoziția retrospectivă 1963. Participă la expozițiile bienale între anii 1966-1970, 1976, Salonul de Pictură și Sculptură București 1976, 1979, Expoziția anuală București 1980.

36 GRIMBERG

44gheorghe ionesCu (1912, Ialomița - 1990, București)

Tânără citindSemnat stânga jos: G IonescuUlei/carton54 x 44 cm


A studiat la clasa maestrului Camil Ressu la Academia de Arte Frumoase din București, debutând în anul 1939 la Salonul de Toamnă. Artistul a avut numeroase expoziții personale în Europa și Asia în 1943, 1946, 1956, 1964, Geneva 1972, 1975 și în Statele Unite ale Americii, la Galeria William E. Oates din Memphis în 1967, 1971. Gheorghe Ionescu urmează discursul metodologic de tip plein-air, oprindu-se cu precădere asupra acelor instantanee din natură care redau liniștea. Artistul evită, în genere, contrastele puternice și violente, căutând modele temperate, care au capacitatea de a transmite la nivel vizual maniera în care el însuși își ordoneză universul propriu.„Tânără citind” respectă coordonatele fundamentale ale artei lui Gheorghe Ionescu, un personaj cufundat într-o lume interioară total detensionată, cu atitudine senină, de împăcare, amplasat într-un interior ordonat, echilibrat. Putem identifica crearea unei dimensiuni psihologice a spațiului pictural, însă nu poate trece neobservată o anumită dihotomie între calmul, non-conflictualitatea personajului, naturalețea și eforturile de organizare a elementelor definitorii ale compoziției.

37GRIMBERG

45ŞTeFan DiMiTresCu (1886 - 1933)

Bluza galbenăSemnat stânga jos: Şt. Dimitrescu; pe verso menţiunea: Firenze, 1921.Ulei/carton59 x 49 cm

€ 15.000 - 25.000


Fondator, alături de N. Tonitza, Fr. Sirato şi Oscar Han al Grupului celor patru, pictorul şi-a atras admiraţia confraţilor şi preţuirea colecţionarilor, prin talentul sau viguros, prin sensibilitatea, luciditatea şi prospeţimea subiectelor. În 1921, pictorul stă o vreme la Florenţa de unde revine cu numeroase peisaje, dar şi cu acest portret al soţiei, în care se observă că ajunsese la o cumpătare aparte în folosirea mijloacelor picturale. Astfel, în cromatică alege tonuri diafane, galbenul bluzei combinându-se cu rozul uşor fanat al catifelei fotoliului, cu albul şi galbenul-verzui al fondului. Acestora le corespund ca linie, delicatele onduleuri ale coafurii, curbura fotoliului şi a decolteului, alcătuind o imagine „departe de orice exagerare retorică sau moleşeală sau falsă graţie în gen „liric”, după cum remarca prietenul său Francisc Şirato. Zugrăvind portretul suavei sale soţii, pictorul încearcă să aducă o notă de optimism prin elemente care ţin de cromatica vestimentaţiei: bluza galbenă, fusta verde, rujul de buze şi roşul din obraji, care sunt într-un contrast evident cu tristeţea, îngândurarea şi singurătatea subiectului.În același an 1921, artistul a realizat un alt portret al soției, într-o postură similară, care se găseşte la Muzeul de Artă din Iaşi şi este reprodus în albumul „Ştefan Dimitrescu” de Claudiu Paradais, ed. Meridian, Bucureşti, 1978.

38 GRIMBERG

46aPosToL MănCiuLesCu (1887, București - 1962, București)

La cules de floriSemnat stânga jos: MănciulescuUlei/pânză48,5 x 70 cm


47Leon aLexanDru biju (1880, București - 1970, București)

Femei lângă vatrăSemnat dreapta jos: L A BijuUlei/carton66 x 50 cm


A studiat la Școala de Belle Arte din București fiind îndrumat de maeștrii Ipolit Strâmbu și George Demetrescu Mirea, pregătindu-și lucrarea de absolvire cu Sava Henția şi Ion Georgescu. A participat la Salonul de Toamnă din Paris în anul 1913, fiind totodată o prezență constantă a Saloanelor Oficiale 1935-1947, și a Tinerimii Artistice 1910, 1911, 1914, 1926-1928, 1933-1936, 1942-1946, 1970.„Femei lânga vatră” reprezintă o scenă de gen de o intiminate și subtilitate specifică artistului, care se apleacă cu măiestrie asupra siluetelor umane, cele două femei fiind surprinse parcă într-un moment de răgaz din treburile zilnice. Putem aminti chiar de prezenţa a două tipologii umane – feminine diferite, ușor contrastante, cea sprijinită de hornul sobei îndrăzneață, trufașă chiar, în contrast la nivel compozițional și psihologic cu personajul tandem, sfioasă, cu privirea în pământ și mâinile unite parcă pentru rugăciune.

Cazul picturii lui Apostol Mănciulescu este cu totul unic în istoria plasticii româneşi, diferenţiindu-se în mod evident faţă de contemporanii săi, mai ales prin tematica abordată, artistul având o preferinţă dominantă pentru scenele orientale, personaje exotice, figuri şi obiceiuri decupate parcă din lumea celor 1001 de nopţi.Se formează la Paris, unde ia pentru prima dată contact cu arta şi cultura orientală specifică spaţiilor coloniilor franceze nord-africane. Asimiliează lecția fovistă pe care o traspune într-un registru cromatic personal, evident mai ales în portretele florăreselor, ţigăncilor, cum este și cazul lucrării de faţă.Călătoreşte în spaţiul oriental, experienţă care îi va schimba defintiv repertoriul tematic, dar și sensibiltatea la expresia culorii, valenţele strălucitoare ale acesteia, capacitatea de a utiliza contraste şi acorduri cromatice saturate, catifelate, dense, specifice orientaliştilor.„La cules de flori” este una dintre lucrările artistului, care probează aderenţa sa stilistică la curentul post-impresionist, tuşele groase de culoare pură, rupte, strălucitoare, bine reliefate în suprafaţa pânzei, conferă celor trei siluete feminine, extrem de pitoreşti, un aer de poveste.

39GRIMBERG


Piața de sclaveSemnat stânga jos: Mănciulescu – Schiță de compozițieUlei/carton73 x 108 cm


49ConsTanTin VLăDesCu (1890, București – 1951, Bucureşti?)

NudSemnat stânga sus: C VlădescuUlei/carton45 x 35 cm


Nudul prezentat într-un racursiu uşor, adus în gros plan, ocupă aproape în întregime pânza, soluţie care conferă modelului un aer somptuos, momumental, statuar. Acest caracter este accentuat de acordul ferm dintre tonurile carnaţiei, mergând de la galben la ocru deschis până la accente de brun roşcat, şi fundalul redat în gamă de verde. Remarcăm în cazul acestei lucrări o grijă studiată şi asumată a artistului faţă de intimitatea modelului, care este prezentat într-o subtilă tendinţă de depersonalizare, de dezindividualizare, doamna care pozează nud devine un simbol al senzualităţii feminine în genere.

Afinitatea artistului către lumea orientului era bine cunoscută atât publicului cât și criticii vremii. Ca un adevărat orientalist, Apostol Mănciulescu abordează o serie de teme „clasice” ale curentului, una dintre acestea fiind însăşi piaţa de sclave, temă care reprezintă unul dintre cele mai reluate motive din pictura franceză şi engleză în care universul oriental poate fi redat în coordonatele tabu, preferate de occidentali, caracterul misterios al unei lumi cu reguli de neînţeles, viziune care a intrat în imagistica vestică în prima parte a secolului al XIX-lea, prin gravurile lui Thomas Allom.Artistul preia chiar și soluţiile compoziţionale specifice unei astfel de teme, modelul central –nudurile sclavelor, dispuse în zona de impact vizual, relaţia cu grupurile adiacente fiind fragmentată prin intermediul inserării elementelor arhitecturale, astfel subiectul principal este perfect delimitat pentru a capta atenția privitorului.

40 GRIMBERG

Pictorul și academicianul Gheorghe Petrașcu este în plastica românească reprezentantul și întemeietorul unui curent artistic caracterizat printr-un colorit grav, concentrat și prin forța de evocare a obiectelor și priveliștilor, prinse în mediul lor imediat.Educat într-o familie de intelectuali, Petrașcu s-a apropiat încă de timpuriu de zona artistică. Va studia la Universitatea Națională de Artă București sub îndrumarea lui Nicolae Grigorescu. După absolvire pleacă la München cu o bursă, și la Paris, unde se înscrie la Academia Jullian. Aici lucrează cu W. Bouquereau, Benjamin si Gabriel Ferrier. Are prima expoziție personală în 1900 la Ateneul Român vânzând chiar două lucrări lui Barbu Delavrancea și Alexandru Vlahuță.Pictează o serie de peisaje în diferite zone din țară, Câmpulung- Muscel, Sinaia. Pictează în Franța, Spania și în Italia față de care are o afinitatea specială, peisajele din Veneția, Chioggia sau Napoli redând atmosfera unei naturi încremenite, solidificată într-o nobleţe austeră atât de specifică stilisticii lui Petrașcu.În perioada cuprinsă între anii 1903-1923 artistul a avut o serie impresionantă de expoziții personale la Ateneul Român, Căminul Artei (1926-1930), expoziții retrospective la Sala Dalles în 1936 și 1940. A avut numeroase participări la expoziții în străinătate, Bienala din Veneția (1924, 1938 și 1940); primește „Marele Premiu” al Expoziției Internaționale din Barcelona (1929) și al celei din Paris (1937).

Zambaccian era un mare colecţionar de Petraşcu şi îi plătea sume mari pentru că ținea cu tot dinadinsul ca „...tabloul pe care îl achiziționa să reprezinte o valoare reală. Și valoare reală nu puteau să o reprezinte decât tablourile cu valoare aristică, purtând garanția semnăturii unui artist de seamă.”Petre Oprea, Colecționari de de artă bucureșteni, ed. Meridiane, București, 1976, pag. 120

Gh. Petraşcu - lucrări cu tematică similară.

50 ►

Stânci la mareSemnat şi datat dreapta jos: G. Petraşcu (1)935Ulei/pânză38 x 46 cm



Lucrarea vădeşte strădania pictorului de a se rezuma doar la materialitatea a două elemente esenţiale ale naturii, golind peisajul de orice altă referire. Prim plan-ul este asimetric, în stânga faleza înaltă ridicându-se până aproape de linia orizontului, în timp ce în dreapta scena se dinamizează prin valurile ce se sparg de mal. Masa apei albastre-cenuşii, modulată de câteva accente de alb, ocupă suprafaţa tabloului până sus, iar cerul, la rândul lui animat de câţiva nori alb-roz, este redus la o fâşie îngustă.Tabloul de faţă este o variantă a lucrării „Marea la Techirghiol” reprodusă în catalogul expoziţiei G. Petraşcu, Fundaţia Dalles, Bucureşti, 1940.

gheorghe PeTr aŞCu (1872, Tecuci - 1949, București)

41GRIMBERG

42 GRIMBERG

52gheorghe VânăToru

Femeie cu rochie albă citindSemnată și datată dreapta jos: GNG V (19)61Ulei/pânză50 x 60 cm

€ 5.500 - 9.000

Lucrarea a participat la:Expoziția „Cel mai mare expresionist român G.N.G. Vânătorul (1908 – 1983)” Societatea Colecționarilor de Artă din România și Muzeul Municipiului București, Palatul Suțu 12 mai – 30 iunie 2011, fiind reprodusă în catalogul expoziției la pagina 31.

„Femeia în rochie albă citind” reprezintă o vizită incognito în odaia de odihnă a unei tinere pierdute în povestea pe care o citește. Silueta femeii redată în tonuri care pleacă de la alb strălucitor până la rozuri și ocru, domină registrul orizontal al lucrării. Contrastul cromatic puternic, roșu - alb - albastru închis, oranj - brun închis, dar și cel general datorită eclerajului aduc mult în prim plan modelul, care pare aproape decupat pe fundalul închis.

51ruDoLF sChWeiTzer - CuMPăna (1886, Pitești - 1975, București)

Ţărancă odihnindu-seSemnat şi datat stânga jos: R. Schweitzer-Cumpăna 1922Pastel/carton86,5 x 59,5 cm


Lucrarea a participat la: Expoziţia „Rudolf Schweitzer Cumpăna – 125 de ani de la naştere”, Muzeul Naţional Cotroceni, 23 iunie 2011- 31 august 2011, fiind publicată în catalog la pagina 60-61.

Obosită de atâta muncă, femeia a aţipit cu coşul de nuiele în mână, având totuşi pe faţa ei extenuată şi ridată, culorile proaspete ale celor ce lucrează în aer liber. Silueta ei este dispusă pe o diagonală a tabloului pe un fundal redus la un perete albastru şi pământul brun-roşcat. Poartă haine simple, dar fusta cărămizie şi broboada albă alcătuiesc o aleasă combinaţie. Deşi pastelul este o tehnică dificilă, ea este folosită cu dezinvoltură de pictor, obţinând efecte de lumină aparte, ca şi detaliile dorite: împletitura coşului, legarea broboadei, firescul mâinilor. Realizat în perioada de strălucită afirmare în lumea artistică bucureşteană – în perioada 1920-1923 deschide câte o expoziţie anuală la Ateneu – pastelul este o confirmare a aptitudinilor dobândite, dar şi a capacităţii de a-şi contura deja un stil inconfundabil.

43GRIMBERG

54augusTin CosTinesCu (n.1943, Lipova, Arad)

Femeie visândSemnat stânga jos: A. Costinescu, datat dreapta jos 2007Ulei/pânză55 x 65 cm


Lucrarea a participat la:Expoziția permanentă „Augustin Costinescu” de la Cazionul din Sinaia, 2011.

„Viziunea picturală a artei lui Augustin Costinescu, echilibrată rațional, denotă o încărcătură afectivă față de moștenirea înaintașilor, asimilată de către artist, a „lecției” unor mari maeștri moderni ai culorii – de la Matisse la Kandinsky, ca și opțiunea firească, organică, inevitabilă chiar, am spune, pentru tradițiile ilustre ale cromatismului românesc de la Luchian la Ciucurencu, rezultate din perspectiva personalității sale.” Alexandru Cebuc - Augustin Costinescu, ed.

Monitorul Oficial, București, 2006, pag. 5.

53Mina byCk WePPer (1899 - 1964)

ŢărăncăSemnat dreapta jos: Mina Byck WepperUlei/pânză99,7 x 69 cm



Mina Byck Wepper este considerată drept una dintre cele mai înzestrate eleve ale Ceciliei Cuţescu Storck. Şi-a desăvârşit educaţia în Germania, unde timp de doi ani a frecventat atelierul lui Franz von Stuck. De asemenea se remarcă influenţa lui Arthur Segal în lucrările de început.În faţa unei case ţărăneşti din care se văd câteva părţi de lemn – intrarea la beci, treptele din bârne groase, balustrada de lemn a cerdacului – stă aşezată lângă nişte bostani, o femeie tânără, puternică, de o frumuseţe aspră. Basmaua îi ascunde părul, rochia este trasă până la glezne, astfel încât atenţia să fie atrasă doar de chipul hotărât şi braţele vânjoase.Un decorativism superior, departe de frivolităţile multor interbelici mult mai cunoscuţi, o aducere curajoasă în prim plan a figurii umane, care ocupă cea mai mare parte a suprafeţei tabloului, dar mai ales redarea personalităţii țărăncii sunt calităţile acestei remarcabile lucrări.„Dacă schimbările politice radicale care au exclus evreii din viaţa publică nu ar fi afectat-o profund, Mina Byck Wepper ar fi devenit cu siguranţă unul dintre numele importante ale artei româneşti moderne” Valentina Iancu (co-autor).

44 GRIMBERG

A studiat la Școala de Belle Arte din București cu profesorii Eugen Voinescu, Wladimir Hegel și George Demetrescu Mirea în perioada 1899-1900 și încă trei ani la Academia Regală Bavareză de Artă din München cu Karl Raupp, Anton Azbe și Simon Hollosy. La doar 19 ani va pleca la Paris, studiind la Academia Julian cu Paul Laurens până în 1908, după îşi continuă studiile la „Academie Nouvelle de Peinture” din Alger (1910).În cei doi ani petrecuți la Giverny, între 1908-1910, alături de Claude Monet, Samuel Mützner își rafinează stilul pictând cu precădere peisaje în manieră neoimpresionistă-pointilistă.În 1912 are o expoziție personală la Ateneul Român cu lucrări din Franța și Algeria, călătoreşte în Orientul Mijlociu (Tunisia) și îndepărtat (Japonia), între 1912 și 1915. A ajuns în Oceania și în America de Sud, lucrând cel mai mult în Venezuela, la Caracas, unde în 1918 a și deschis o expoziție la „Club Venezuela”, influența unor artiști venezueleni renumiți în Cercul de Artă „Círculo de Bellas Artes”, precum Armando Reverón, Federico Brandt, Rafael Monasterios și Abdón Pinto fiind definitorie în evoluția stilistică a artistului.Reîntors în țară și sub influența soției sale, pictorița Rodica Maniu, Samuel Mutzner aduce în tematica sa, scene de gen, peisaje și caractere țărănești, cei doi lucrând la reședința familiei Maniu de la Șopârlița (un sat din Oltenia). Lucrarea de față datează din această perioadă.

Alte lucrări de la Şopârliţa ale lui S. Mützner

55 ►

Casă la ȘopârlițaSemnat și datat dreapta jos: S Mutzner (1)939Ulei/pânză61,5 x 61,5 cm


Lucrarea a participat la:Expoziția „Casa în pictura românească din colecții particulare”, organizată de Societatea Colecționarilor de Artă din România și Muzeul Municipiului București, Palatul Suţu, 4 iunie – 21 iulie, 2013, fiind reprodusă în catalogul expoziției la pagina 56.Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

saMueL MüTzner (1884, București - 1959, București)

45GRIMBERG

46 GRIMBERG

Fiu al pictoriţei Cecilia Cuţescu Storck, crează la Paris şi în Brazilia. Dacă în Franţa face pictură de şevalet inspirată de Picasso şi Soutine, în Brazilia execută panouri decorative pentru edificii moderne din capitala Brasilia, dar şi compoziţii monumentale în Sao Paolo, decoraţia peretelui mobil de la Casa de Mode „Myrtis” şi vasta frescă pe temă bahică de la Aeroportul Sao Paolo.În zilele fericite în care Cecilia Cuţescu Storck decora în frescă, împreună cu fiul Romeo şi fiica Lita, loggia vilei ce şi-o construise la Balcic, nota în însemnările ei că alesese să reprezinte scene de întoarceri ale corăbiilor în port, cu femei aşteptându-şi soţii sau iubiţii pe cheiuri. Amintirea acelor zile fericite de creaţie se pare că l-a urmărit pe fiul ei până târziu în lucrările sale, care a reluat tema, geometrizând din ce în ce mai mult siluetele şi peisajul pentru a crea astfel jocuri de suprafeţe colorate. Totodată, golindu-le de particularităţile locului şi timpului, le-a putut conferi un caracter de etern uman. Eleganta lucrare de faţă relevă privitorului culorile aprinse din partea meridională a Frantei, vechiul port Marsilia, pe cheiul căruia soţiile de corăbieri privesc îndelung în zare, în „aşteptarea” soţilor. Pictura sa figurează la loc de cinste în colecţii din Franţa, Brazilia, Elveţia, Argentina, Italia, România.

57eugen isPir (1909, Neamţ - 1974, Bucureşti)

Peisaj cu copaci roșiiSemnat stânga jos: IspirUlei/carton68,7 x 91 cm


Lucrarea a participat la: Expoziția „Între tradiționalism și avangardă”, București, Palatul Suţu, 15 iunie – 15 iulie 2012, organizată de Societatea Colecționarilor de Artă din România și Muzeul Municipiului București.Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

Apropierea pictorului de fovism este în acest peisaj evidentă, cele trei trunchiuri de copaci, redate în roşu, conferind structura şi elementul definitoriu al lucrării. Acestei culori îi sunt adăugate altele, nu mai puţin tari, dar mai apropiate realităţii, pictorului fiindu-i suficientă o singură abatere cromatică pentru a crea un contrast expresiv. Cele două figuri umane amplasate central sunt tratate schematic, redându-le în mod evident mişcarea. Mare colorist, inovator de noi formule de coloranţi, Eugen Ispir vine în peisaje de mare forţă ca acesta şi cu un anumit spirit ludic, dar prietenos faţă de motiv, pe care-l priveşte cu o neîndoioasă plăcere de a-l interpreta.

56roMeo k. sTorCk (1903, Bucureşti – 1991, Paris)

AșteptareSemnat dreapta jos: Romeo K. StorkUlei/carton80 x 99,5 cm


47GRIMBERG

58Leon aLexanDru biju (1880, București – 1970, București)

Scenă egipteanăSemnat stânga jos: LA BijuUlei/carton70 x 100 cm



Un artist cu o sensibilitate aparte faţă de natură, un colorist de prim rang, prieten cu Constantin Brâncuşi, apreciat de Tonitza și de Francisc Şirato, Leon Biju este singular în pictura românească prin aplecarea spre scenele lumii egiptene. Prin călătoria pe care o face în aceste ţinuturi, în anul 1929, unde rămâne aproape patru ani, artistul va fi cucerit, fermecat de-a dreptul de pitorescul locurilor. Pictează la Assuan, Cairo şi Luxor, peisaje aride, vestigii milenare şi femei în port tradiţional. După revenirea în ţară, în anul 1934, va deschide la Sala Dalles o expoziţie care va cuprinde 146 de lucrări şi 100 de desene din perioada egipteană, care se va bucura de un răsunător succes în epocă, lucrarea de faţă făcând parte din ciclul menţionat.În anul 1927, în sala Căminul Artelor, a expus 80 de tablouri, care au impresionat-o mult pe M.S. Regina Maria, aceasta cumpărându-i câteva lucrări. În anul 1944, Leon Biju are prima sa expoziție personală.„Expoziţia d-lui Biju ne dă astăzi un Egipt în cadru istoric, nepopulat şi neanimat de trepidaţia fiinţei moderne, Egipt care a fost pentru pictorul Biju o oază de linişte...” Oscar Han, 1934

59DuMiTru ghiață (1888, Mehedinți - 1972, București)

PeisajSemnat dreapta jos: Ghiață DUlei/carton61,5 x 50 cm


Ajuns în capitală în anul 1908, Dumitru Ghiața îl întâlnește pe maestrul Arthur Verona care l-a îndrumat timp de trei ani.În 1913 pleacă cu o bursă la Paris, unde urmează cursurile Academiei Ranson și Academiei Delecluze, şi își însușește tehnicile post-impresioniste, pe care le va exersa într-o formă extrem de personală în lucrările sale care redau naturi moarte sau peisaje. Culori sobre, saturate dublate de inserarea unor elemente decorative preluate cu subtilitate din arta populară, desenul simplificat și sintetic sunt caracteristici care întregesc stilul atât de individualizat al artistului. Lucrările maestrului se găsesc la Muzeul Național de Artă al României, dar și în numeroase colecții particulare. Muzeul de Artă din Dijon deţine o lucrare a artistului.

Membru titular al Academiei Române, Camil Ressu a fost educat într-o familie de intelectuali, tatăl artistului jurist cu studii la Bruxelles era pictor amator. Se încrie la Școla Națională de Arte Frumoase din București la clasa G.D. Mirea, absolvind-o în 1902, an în care pleacă la München la Akademie der Kunst, lucrând în atelierul lui von Kaulbach, apoi la Paris, unde se înscrie la Academia Julian, frecventând atelierul lui Jean Paul Laurens, unde îi are colegi pe Jean Al. Steriadi, Nicolae Dărăscu și Ion Theodorescu-Sion.În 1905, împreună cu Brâncuși, Dărăscu, Ștefan Popescu, Theodorescu-Sion, Stoenescu și compozitorul George Enescu, inventatorul Henri Coandă şi inginerul Aurel Vlaicu, face parte din Cercul studenților români. Se va întoarce definitiv în țară în anul 1907, perioadă în care colaborează cu publicațiile: Furnica, Viitorul, Adevărul. În 1911 participă la expozițiile Tinerimii Artistice cu cinci lucrări de mari dimensiuni, în anul următor participă la Salonul Oficial celebrul portret al lui Luchian, obținând medalia a II-a la secțiunea pictură. Are prima expoziție personală la Ateneu în 1913.În anul 1917, la Iași, alături de Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser, Marius Bunescu și cu sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Ion Jalea și Oscar Han pun bazele asociației „Arta Română”. Profesor şi rector al Academiei de Arte Frumoase din București, Ressu a fost unul dintre cei mai respectați profesori, formând generații întregi de artiști. Devine președinte de onoare al „Uniunii Artiștilor Plastici” în 1950, iar cinci ani mai târziu primește distincția de Artist al Poporului, și, în 1956, este numit membru al Academiei Române.Referindu-se la arta lui Ressu, la modul în care artistul se raportează şi reprezintă realitatea, la maniera de selecţie şi decupare picturală a modelului, academicianul Alexandru S.Sanielevici afirma următoarele: „Pictura lui Ressu, viguroasă uneori până la asprime, se inspiră de la un realism sobru şi energic. Ca să îşi construiască figurile şi peizagiile, el aruncă din subiect afară tot ceea ce ar putea să-l sensibilizeze, să-l facă îndoielnic şi imprecis” (Flacăra, 1913).

Peisaje cu structură asemănătoare semnate de C. Ressu.

60 ►

Peisaj cu şir de copaciSemnat dreapta jos: C RessuUlei/pânză75 x 91 cm



Peisajul este organizat pe fâşii orizontale, prima dintre ele, cea a apei, fiind asimetrică, dar elementul definitoriu al peisajului este şirul copacilor cu lungi trunchiuri şi coroane pipernicite, asemănătoare altor peisaje realizate de Ressu prin 1920 în jurul Braşovului. Atmosfera umedă, uşor înnorată, siluetele prelungi ale copacilor conferă un ton elegiac mai aparte acestei creaţii a lui Ressu.

C aMiL ressu (1880, Galați - 1962, București)

49GRIMBERG

50 GRIMBERG

61DuMiTru ghiață (1888, Mehedinți - 1972, București)

Târg oltenescSemnat dreapta jos: Ghiață DUlei/pânză80 x 94 cm

€ 12.500 - 20.000


O lucrare specială cu o compoziție neobișnuită, un târg de sat aglomerat cu personje în port popular, în care animalul adus spre vânzare ocupă aproape în întregime primul plan al compoziției, o soluție de organizare spațială nu tocmai comună, fapt care denotă spiritul înovator și îndrăzneţ al artistului. În registrul cromatic predomină culoarea caldă cu tonuri de ocru, brun, alb murdar care contrastează cu friza albastră a cerului.

51GRIMBERG

62C aMiL ressu (1880, Galați - 1962, București)

Cioban cu oiSemnat stânga jos: C RessuUlei/pânză 71 x 61.5 cm


Ciobanii şi ţăranii lui Camil Ressu sunt oameni vânjoşi, statuari, pictorul conferindu-le un soi de aură mitică, trimiţând spre semnificaţiile adânci ale milenarelor lor ocupaţii. A pictat subiecte ţărăneşti începând cu 1909, la moşia de la Vlaici a colecţionarului mecena Alexandru Bogdan Piteşti, care invita vara acolo tineri artişti în viitorul cărora credea. Pictorul va reveni de multe ori la această tematică în lunga sa perioadă de activitate, schimbându-şi maniera, dar păstrând modul de tratare a personajelor, conferindu-le mereu vitalitate şi demnitate, ca ciobanului surprins în mişcare, conducându-şi oile, pictură care aparţine acelei fericite şi rodnice perioade începută la Vlaici. Cu excepţia pălăriei negre cu boruri mari, ciobanul este îmbrăcat în alb – o largă cămaşă, cojoc şi iţari – toate aceste nuanţe de alb profilându-se pe albastru-alburiu al cerului şi pe peisajul cu lac şi miriştile în culorile toamnei, tratarea cromatică sprijinind impunătoarea înfăţişare a ciobanului.

52 GRIMBERG

Theodor Pallady „şi-a trăit copilăria în peisajul moldovenesc unde lumina învăluie şi îmblânzeşte forme, iar culorilor le dă tonuri potolite, moi, irizate, uşoare, străvezii, în care pluteşte parcă duhul poeziei“, scria Ionel Jianu în catalogul expoziţiei retrospective a pictorului din 1956. Cu acest bagaj ascuns în străfundurile firii sale, cu această nostalgie a culorilor copilăriei a fost însoţit pictorul de-a lungul activităţii sale artistice care s-a întins pe aproape şapte decenii. De foarte timpuriu şi-a câştigat respectul contemporanilor, picturile sale fiind selecţionate pentru pavilionul României de la Expoziţia Universală de la Paris din 1900, iar apoi pentru expoziţiile din 1902 de la Londra şi Salonul de la Paris, înainte chiar de a deschide prima sa expoziţie personală în 1904 în sălile de expunere de la Ateneul bucureştean. În 1926 i se acordă Premiul Naţional pentru Pictură, iar în 1928, când deschide a treia expoziţie personală în capitala Franţei, ea este prezentată de Anne de Noailles, aristocrată cu origini brâncoveneşti, foarte influentă în societatea pariziană. După al doilea război mondial, deşi era cel mai mare pictor în viaţă, urmează o perioadă în care puterea oficială a catalogat arta lui drept decadentă. Dar nici chiar atunci un asemenea stigmat nu a putut dura prea mult timp având în vedere recunoscuta valoare a picturii sale; şi în 1956, în ultimul an de viaţă al pictorului, mai are bucuria marii retrospective organizată de Muzeul de Artă al R.P.R., la care au participat toţi marii colecţionari în ciuda climatului general de teamă ce domnea în ţară. Şi tot în acel an primeşte titlul de „maestru emerit al artei“ – o distincţie foarte importantă în acea vreme, inclusiv pentru valoarea ei de scut.Theodor Pallady a pictat peisajele sale – citadine, rurale sau cele luate doar din natură – de parcă timpul s-a desprins din ele, inspirând o calmă meditaţie, datorită unui „clasicism“, aparţinând de un „romantism întârziat“, după cum afirma Andrei Broşteanu într-o cronică din revista „Gândirea“ (mai 1933), precum şi prin „idealizarea concretului care nu depăşeşte picturalul“, aşa cum observa Nicolae Argintescu Amza în „Semnalul“, (29 mai 1940).

...Theodor Pallady, cel mai rafinat, ca sensibilitate, dintre plasticii contemporani, cel mai unitar ca viziune interioră, cel mai sintetic și mai neliniștit în mijloacele sale de exprimare...N. Tonitza – Salonul Oficial - sala Pallady – Universul literar, 16 mai 1926

Alte peisaje similare semnate de Th. Pallady

63 ►

Peisaj cu heleşteuSemnat dreapta jos: Pallady Ulei/carton45 x 60,5 cm

€ 20.000 - 32.000

Provine din colecția Ilie Mirea.

Pentru pictor, cromatica şi compoziţia aveau o egală importanţă, planurile cromatice delimitându-se cu o fermitate neostentativă: micul heleşteu cu oglindirile lui, zona de nisip pe care odihnesc un cârd de raţe, vegetaţia cu formele ei curbe sau ascuţite şi cerul vineţiu. Lumina pare cea a amurgului. O riguroasă, dar blândă, ordine a naturii, din care omul lipseşte, trimite cu gândul la o perfecţiune şi o pace inaccesibilă acestuia, sentimente de care Theodor Pallady nu era deloc străin. În sprijinul acestei afirmaţii vine o însemnare a lui din 1931, scrisă pe portretul în tuş şi laviu în care l-a înfăţişat pe mentorul său, Edmond Aman Jean: „nous ne sommes pas sur Terre pour comprendre mais pour sentir“.

TheoDor PaLLaDy (1871, Iași - 1956, București)

53GRIMBERG

54 GRIMBERG

65grigore LoCusTeanu

Zodia ScorpionuluiSemnat centru dreapta: G LUlei/pânză81 x 73,5 cm


Pictor român stabilit în Germania, puțin cunoscut în peisajul românesc, dar apreciat de către colecționarii străini, se impune printr-un registru vizual individualizat și inconfundabil.Portetul simbolic redă un personaj fantastic, o figură feminină purtând un accesoriu straniu din pene alb – argintii care scot în evidență carnația lividă, ireală a feței. O serie întreagă de elemente care se regăsesc în costumaţia personajului: gulerul de dantelă, capa albastră cu irizații metalice trimit la costumele nobiliare ale secolului XVII, secolul exaltărilor mistice. Maniera în care pictorul personifică semnul scorpionului, recunoscut drept cel mai enigmatic din zodiac, prin inserarea unui element aproapre grafic – coada cu săgeată, prezentat de asemenea ca un accesoriu al ținutei, nu face altceva decît să augmenteze caracterul misterios al lucrării.

64henri h. C aTargi (1894 - 1976)

Portret de femeieSemnat stânga jos: H. H. CatargiUlei/pânză72 x 54,5 cm


Portretele lui Henri H. Catargi, mai rare în creaţia sa în comparaţie cu peisajele şi naturile statice, se remarcă prin aceeaşi expresie reţinută, lipsită de ostentaţie, şi totuşi pătrunzătoare. Profilul de femeie este surprins într-o atitudine gravă, meditativă, şalul care-i încadrează chipul având menirea de a atrage atenţia asupra deosebitei sale personalităţi. Ca linie şi cromatică, şalul şi faldurile unei draperii aproape se confundă, conferind un plus de rafinament acestei elaborate lucrări.

55GRIMBERG

66jozseF kLein (1897 - 1945)

TristețeSemnat și datat dreapta jos: Klein J (1)920 –(1)923Ulei/pânză115 x 100 cm

€ 15.000 - 25.000


Pictor şi gravor deosebit de înzestrat, nume de rezonanţă al Școlii libere de pictură de la Baia-Mare, Jozsef Klein s-a aflat încă de la început sub influenţa impresionismului maghiar prin promotorii lui Karoly Ferenczy şi Istvan Reti.Lucrând alături de Vilmos-Csaba Perlrott, Janos Thorma, Andras Mikola, fraţii Ferenczy, Janos Krisan, Alexandru Ziffer, şi suferind mai apoi, în efervescenţa inovatoare a Parisului, influenţele sesizabile ale lui Utrillo, Picasso, Chagall, Puvis de Chavannes, Cezanne, Bracque, Renoir, Van Gogh si Gauguin, Klein capătă o viziune modernă, racordată la ideile de avangardă europeană.Lucrarea de faţă, realizată în perioada de început a creaţiei sale artistice, urmează vechile modalități de expresie ale şcolii de la Baia Mare. Pictat într-o manieră naturalistă, în acorduri cromatice de verde adânc sau pal, pentru vegetaţie și munte, albastru şi negru pentru cer și tonuri calde de brun pentru personaje, tabloul transmite privitorului puternice sentimente de melancolie, visare, linişte.

67 ►

GladioleSemnat dreapta jos: TonitzaUlei/carton70 x 49,5 cm


Lucrarea a participat la:Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București,25 sept. – 25 oct. 2013Lucrarea este reprodusă în:Albumul „Tonitza”, Nicolae Cebuc, ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2008.

Modul decorativ de a gândi compoziţia combină elemente din stilistica impresionistă cu rafinamentul specific belle epoque.Naturile statice ale lui Tonitza au un anumit lirism, însă dincolo de graţia şi delicateţea formelor ochiul descoperă tuşe puternice de culoare pură, luminoase, cu strălucire intensă care ne trimit în mod involuntar la Luchian.Nu putem să nu vedem apropierea dintre lucrarea de faţă şi tipul de Vanitas floral, simbolizând frumuseţea strălucitoare, dar perisabilă. Statueta cu cele două maimuţe de pe masă trimite la lăcomie şi hedonism, prezenţa acesteia în compoziţie potenţează ludicitatea subiectului.Același subiect a fost abordat și în lucrarea „Gladiole albe şi roşii” aflată în Muzeul din Constanţa, fiind reprodusă în catalogul Doina Păuleanu, „Grupul celor patru”, ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2012.

În anul 1902 își începe studiile artistice fiind îndrumat de către Gheorghe Popovici și Emanoil Bardasare la Școala Națională de Belle-Arte din Iași, printre colegi numărându-se și pictorul Ștefan Dimitrescu care îi va deveni prieten de-o viață. La începutul anilor 1900 își începe activitatea de pictor de biserici, în 1908 este admis la Academia Regală Bavareză de Arte Frumoase, unde studiază cu Hugo von Habermann. Pe durata studiilor din Germania se implică activ în viața artistică din țară, publicând atât caricaturi în revista „Furnica” cât și articole pe teme artistice „Importanța criticii de artă” în „Arta română” din Iași. În anul 1909 călătorește în Italia și apoi în Franța, la Paris unde va sta timp de doi ani, frecventând atelierul lui Pierre Laprade.În 1911 revine în țară unde va participa la expoziția „Tinerimii Artistice”. Anul 1912 este unul prolific pentru pictura bisericească lucrând pentru bisericile din Scorțeni, Siliște, Poeni, Văleni. Expune la București în 1916 împreună cu Ștefan Dimitrescu.În perioada 1921-1924 activitatea publicistică ocupă un rol important în viața artistului, fiind redactor la revista „Artele Frumoase”. Expune la Bienala din Veneția (1924), formează „Grupul celor patru” alături de Francisc Șirato, Oscar Han și Ștefan Dimitrescu, grup cu care expune în nenumărate ocazii până în 1934. Tonitza expune mult și în străinătate, la Barcelona (unde ia Marele Premiu în 1928). În 1930 participă la expoziţiile de artă modernă românească organizate la Bruxelles, Amsterdam, Haga şi Anvers. Va fi profesor la catedra de pictură din cadrul Academiei de Arte Frumoase din Iași, în locul bunului său prieten Ștefan Dimitrescu, care a murit în 1933, iar patru ani mai târziu este numit rector al instituției menționate. Pictează la Balcic împreună cu Francisc Șirato între anii 1933-1934.

O altă variantă de „Gladiole” a lui N. Tonitza

niCoLae ToniTz a (1886, Bârlad - 1940, București)

57GRIMBERG

58 GRIMBERG

68iosiF iser (1881, Ploiești - 1958, București)

Odaliscă în costum albastruSemnat dreapta jos: ISERUlei/pânză lipită pe carton 52,5 x 68 cm



Modelul din pictura lui Iser este aşezat pe o canapea cu spătar din atelierul pictorului (piesă aflată acum în colecţia Iosif Iser de la Muzeul Colecţiilor de Artă) care regiza pentru temele sale lucrate aici, o adevărată „punere în scenă“, din dorinţa de a realiza de fiecare dată o altă armonie cromatică şi o altă schemă compoziţională. Din acest motiv şi posturile cerute modelelor diferă, ca în lucrarea de faţă, în care poziţia relaxat-provocatoare desfăşoară lărgimea şalvarilor de un albastru-gri, solicitând o rezolvare a problemelor de echilibru cromatic. Ca de obicei, celelalte culori folosite, cu excepţia celor ale carnaţiei, mai mult dialoghează decât contrastează cu albastrul-gri.

59GRIMBERG


Odaliscă în costum roşuSemnat şi datat dreapta jos: ISER (19)35Ulei/pânză61 x 46 cm

€ 12.500 - 20.000

Motiv favorit al pictorului, odaliscele îi oferă prilejul de a reda senzualitatea feminină, într-o formă plină de naturaleţe, mergând până la nonşalanţă, multitudinea de modele pe care le-a selecţionat fiind tot atâtea exemple de diversitate a modului ei de manifestare. Cromatic, sunt prilejul de a încerca de fiecare dată un alt acord, aici între nuanţele de roşu şi brun şi albastrul peretelui din spate. Datată 1935, pictura aparţine perioadei de maturitate a pictorului, care a urmat călătoriei din anul 1929 în Spania şi în Orient, de unde a revenit cu armonii coloristice inspirate de locurile vizitate.

60 GRIMBERG

70 ►ruDoLF sChWeiTzer - CuMPăna (1886, Pitești - 1975, București)

Căruţa cu doi caiSemnat stânga jos: Schweitzer-CumpănaUlei pe carton70 x 100 cm


Lucrarea este reprodusă în: Adevărul Literar şi Artistic, Nr. 894/23.01.1939, An XIX, seria III.Lucrarea a participat la:Expoziţia „Rudolf Schweitzer Cumpăna - 125 de ani de la naştere“, organizată de Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, 2011, şi este reprodusă în catalogul expoziţiei la pagina 55.

Soarele dintr-o zi toridă de vară face ca umbrele lungi să fie aproape negre, caii să pară mai costelivi – efect al luminii ce sculptează formele, iar figura ţăranului să fie aproape de neghicit sub borul pălăriei. Cadrarea este de prim plan pentru cai, prilej de a le reda starea de apatie, cu capetele plecate, dată de arşiţă. Colbul drumului ajunge la o nuanţă galben-aurie sub efectul aceleiaşi lumini văratice puternice, al cărei mare maestru a fost Rudolf Schweitzer Cumpăna. El este astfel, un expresionist al luminii – expresionism de care va fi fost impregnat în timpul studiilor berlineze, unde acest curent domina – pe care însă îl reduce doar la mijlocele de expresie, nu şi la tematică. În privinţa acesteia se raliază şcolii româneşti de pictură, unde subiectele nu sunt cu un încărcat mesaj social ca în expresionismul german, ci sunt meditativ-lirice.

Lucrări cu tematică similară din creaţia artistului.

61GRIMBERG

62 GRIMBERG


În pădureSemnat dreapta jos: ISERGuaşă/hârtie61 x 49 cm


În mai multe rânduri, Iosif Iser a pictat parcuri şi păduri cu copaci înalţi, în care alătură nuanţelor de verde, albastrul cerului ce se zăreşte printre coroanele copacilor. Pe multe dintre acestea, pictorul le-a realizat în Franţa, altele sunt greu de localizat, dar în toate se regăseşte tuşa largă, folosită pentru cele două culori, alternată cu o pensulaţie mai măruntă pentru detalii. Două mici siluete care merg pe drum, o femeie cu pălărie şi un copil, situează tema pe linia introdusă de romantism, în care citadinii, în clipe de răgaz, admiră natura.

72PauL Verona (1897, Herța, Dorohoi - 1966, București)Casa roşieSemnat dreapta jos: Paul VeronaUlei/pânză68,5 x 58 cm


Lucrarea a participat la:Expoziţia „Casa în pictura românească din colecţii particulare”, organizată de Societatea Colecţionarilor de Artă din România şi Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu, 4-8 iunie 2013, fiind reprodusă în catalogul expoziției la pagina 103.Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013

Viitorul pictor urmează cursurile Şcolii de Belle Arte de la Iaşi. După război pleacă la Paris unde are prilejul de a urma academiile de pictură Julian şi La Grande Chaumière. Întors în ţară, se perfecţionează lucrând în atelierul unchiului său Arthur Verona, şi începe să expună la Salonul Oficial şi Tinerimea Artistică, deschizând prima expoziţie personală în 1935. Acest „deosebit de sensibil pictor a încărcat poetic fiecare lucrare“, arată Marina Preutu şi Brânduşa Răileanu, în „Pictorii familiei Verona“ (2011, p. 47), fapt ce se dovedeşte cu prisosinţă în pictura „Casa roşie“, în care frunzele iederei atinse de culorile toamnei îi acoperă zidurile.

63GRIMBERG

73niCoLae Dăr ăsCu (1883, Giurgiu - 1959, București)

Biserica Sf. Sava din IaşiSemnat, datat şi localizat dreapta sus: Dărăscu 1918 IassyUlei/carton46 x 61 cm

€ 11.500 - 18.000


În timpul primului război mondial, Nicolae Dărăscu a fost mobilizat pe lângă Marele Cartier General al Armatei ce se afla în refugiu la Iaşi, împreună cu alţi artişti: Al. Jean Steriadi, Camil Ressu şi Constantin Medrea. Aici, aceştia au pus la cale o novatoare viziune asupra artei şi alăturându-şi şi alţi creatori, au fondat în 1918 gruparea artistică „Arta Română“, care promova noile principii estetice. În acest ultim an de şedere forţată la Iaşi, Nicolae Dărăscu pictează Biserica Sfântul Sava. Într-un decor dezolant – cer acoperit, copac desfrunzit, iarbă şi iederă în culori pastelate – se ridică maiestuoasele volume ale acestui monument din veacul al XVI-lea. Un pridvor sărăcăcios de lemn – o neinspirată adăugire ulterioară – sporeşte impresia de nemeritată abandonare a acestei valori a trecutului. Pictural, problema rezolvată aici cu noi mijloace de expresie de către pictor, a fost folosirea cu preponderenţă a tonurilor de alb pe un fond de gri-albăstrui, în aşa fel încât să nu producă monotonie. Pentru aceasta, o lumină slabă subliniază uşor volumele, mărginite de subţiri linii brune. Tuşa este vizibilă, ea variînd între alb, alb-gălbui, alb-verzui, alb-brun în redarea volumelor, anunţând deja schimbarea manierei de a lucra a lui Dărăscu – pentru că după război, aproape nimeni nu a mai pictat ca înainte.

64 GRIMBERG

74 ►C aMiL ressu (1880, Galați - 1962, București)

HorăSemnat dreapta jos: C. RessuUlei/carton70 x 84,5 cm


lucrarea a participat la:Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

Începând de la Vlaici, moşia colecţionarului mecena Alexandru Bogdan Piteşti, unde acesta invita pictori în fiecare vară, Camil Ressu a realizat numeroase compoziţii cu ţărani în mai toate ipostazele vieţii lor: la horă, la înmormântare, arând, semănând sau odihnindu-se. Hora încinsă în această compoziţie se desfăşoară în afara satului sub un copac ce îşi aruncă umbra peste jumătatea scenei. Mişcarea dansatorilor este surprinsă prin mişcarea trupurilor, a catrinţelor şi a năframelor albe. Cele câteva personaje care urmăresc scena au o poziţie statuară, femeile fiind desculţe, dar purtând bogate veşminte albe cu catrinţe colorate. Peisajul cu colină, auriu şi verde este luminat de soarele amiezii.

Camil Ressu„Cosaşi odihnindu-se”, lucrare de referinţă pentru tematica rurală a lui Ressu, alături de „Hora”.

65GRIMBERG

66 GRIMBERG

75ConsTanTin VLăDesCu (1890, București - 1951, Bucureşti?)

PeisajSemnat dreapta jos: C VlădescuUlei/carton60 x 70 cm


Lucrarea a fost reprodusă în:„Adevărul Literar și Artistic”, Nr. 854/18 aprile 1937, An XVIII, seria III.

Format la Paris, pictorul Constantin Vlădescu este o figură bine definită în lumea plasticii româneşti, evidenţiindu-se printr-un discurs personal, dominat de un eclectism de factură sintetică care se remarcă în modul în care utilizează materia picturală. Artistul s-a bucurat de recunoaştere şi apreciere în epoca sa, fiind prieten cu Nicolae Tonitza, pe care l-a cunoscut în lagărul de la Kârdjali în timpul prizonieratului din primul război mondial. Este unul dintre cazurile singulare de artişti care au deţinut o academie liberă de pictură, după modelul academiilor similare din spaţiul occidental, unde a predat alături de Tonitza și Sirato. Începe să fie cunoscut lumii artisitice din 1926, când expune la Salonul Oficial, prezenţa sa la saloane fiind aproape permanentă până în anul 1939.

76VaLenTin hoeFLiCh (1910, București - 1995, București)

Casă iarnaSemnat şi datat stânga jos: Hoeflich (1)936Ulei/pânză lipită carton50 x 65,5 cm


Lucrarea a participat la:Expoziţia „Casa în pictura românească din colecţii particulare”, organizată de Societatea Colecţionarilor de Artă din România şi Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu, 4-8 iunie 2013, fiind reprodusă în catalogul expoziției la pagina 43.

Premiat de UAP în anul 1990, lucrările sale se găsesc în Muzeul Colecțiilor de Artă București, dar și în numeroase colecții particulare.În acest peisaj de iarnă Valentin Höeflich îşi arată realele sale posibilităţi artistice. Lucrarea este concepută asimetric, cadrul tăind o parte din casă şi din gardul ce mărgineşte grădina troienită din faţă. Lumina unei zile mai senine de iarnă este încorporată în culoare, albul având străluciri de gheaţă, înviorat de câteva frunze verzi ce străbat covorul zăpezii. Copacii sunt pictaţi în gri-negru, cu excepţia unuia – galben strălucitor – ce pare să anunţe apropierea primăverii. Casa galbenă cu obloane albastre şi acoperişul brun-roşcat primeşte din plin, înviorându-şi culorile, lumina binefăcătoare.

67GRIMBERG

78roDiC a Maniu (1892, București - 1958, Bucureşti)

PeisajSemnat dreapta jos: R ManiuUlei/carton50 x 65 cm


Lucrarea a participat la:Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București 25 sept. – 25 oct. 2013


Peisaj din IaşiSemnat şi datat dreapta jos: ISER (19)38Guaşă/carton semi-transpus pe pânză49 x 69.5 cmPe verso Peisaj din Iași 1938, colecția Dona


Provine din colecţia Dona.

Aşa cum observa Amelia Pavel, pictorii interbelici preferă cartierele şi uliţele mărginaşe, casele modeste: „S-ar spune că în ochii pictorilor noştri interbelici, casa cu etaj nici nu există“ având în vedere că „geografia oraşului modern dispare cu totul“ („Pictura românească interbelică“, 1996, p. 19). Un rustic ţinut în frâu, departe de o viziune idilică, marchează şi acest peisaj din marginea Iaşiului, în care casele par a fi de chirpici şi doar în zare se observă arhitectura unei biserici şi a unei clădiri ceva mai impozante, iar în plin plan este pictat pământul unui maidan. Este o dispunere pe orizontală a culorilor, în care tonurile de ocru din banda de jos şi cele gri-azuriu din partea de sus sunt despărţite de verdele dominator al copacilor, cel care prin bogăţia sa crează imaginea unui loc atrăgător, în comuniune cu natura.

Compoziție dezvoltată pe orizontală, utilizând registre cromatice subtil acordate cu treceri sensibile de la verde închis până la galben. Perspectivă cromatică atent construită în frize orizontale care dau impresia de adâncime prin exploatarea capacităților culorilor de a apropia sau îndepărta planurile, tonurile de verde cald la rece care duc până la nuanțe de albastru. Un peisaj de o liniște atonală care prezintă un colț de natură încremenit în propria exaltare.

68 GRIMBERG

79 ►TheoDor PaLLaDy(1871, Iași - 1956, București)

Dalii şi caiet oranjSemnat dreapta jos: TPUlei/carton60,5 x 48 cm


Lucrarea a participat la:Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013

Florile de dalii, într-o rară nuanţă de violet-brun, contrastează cu luminosul caiet oranj, acesta fiind principalul şi căutatul acord cromatic al prezentei naturi statice palladiene. Verdele uşor cenuşiu al frunzelor şi al tăbliei mesei de grădină, nuanţele de griuri şi galben ale fondului, ca şi lumina ce cade lateral nu fac decât să se constituie ca orchestraţie a principalului motiv cromatic.Preocupat în mod special de redarea frumuseţii, armoniei, echilibrului între elementele componente ale acesteia şi refuzând în mod constant grotescul şi urâţenia, Pallady găseşte un mod de individualizare a subiectului, recurenţa la natură reprezintând pentru artist, un spaţiu al posibilităţilor infinite de expresie a acestei teme.

În aprilie 1926, cu ocazia expoziției dedicată centenarului nașterii lui Gustave Moreau, elevii săi, printre care se numărau Henri Matisse,Theodor Pallady și Albert Marquet, expun împreună o serie de lucrări la Galeria Georges Petit.În 1939 Pallady călătorește la Nisa unde îl vizitează pe Matisse și lucrează împreună, influența marelui maestru francez asupra compozițiilor palladiene este evidentă cu precădere în naturile statice. Totodată, menționăm că în epocă cotele lui Pallady și Matisse erau sensibil mai apropiate decât astăzi.Colecționarul Leon Laserson a plătit în anul 1941 pentru „Marele nud în fotoliul albastru” al lui Pallady o sumă mai mare decât a plătit Zambaccian la achiziționarea în 1936 a lucrării „Portret de copil” a lui Cezanne.

Henri Matisse, „Natură statică cu flori şi carte”

69GRIMBERG

70 GRIMBERG

80gheorghe VânăToru (1908, Călăraşi - 1983, Bucureşti)

Femeie cu ie citindSemnat și datat dreapta jos: GNG V(19)68Ulei/PFL49 x 61,5 cm


Lucrarea a participat la: Expoziția „Cel mai mare expresionist român G.N.G. Vânătorul (1908 – 1983)”, organizată de Societatea Colecționarilor de Artă din România și Muzeul Municipiului București, Palatul Suțu, 12 mai – 30 iunie 2011, fiind reprodusă în catalogul expoziției la pagina 33.Proiectul expoziției „Valori artistice reprezentative din colecții bucureștene” București 2002.

81ŞTeFan ConsTanTinesCu (1898,Târgu Ocna - 1983, București)

Serbare la NegreştiSemnat, datat şi localizat dreapta jos: S. Constantinescu 1926 NegreştiUlei/carton 61 x 54 cm

€ 4.000 – 6.500Prețul de pornire se va situa sub valoarea minimă estimată.

Pictorul care participase cu numai doi ani înaintea realizării acestei compoziţii pentru prima oară la un Salon Oficial, ajunge ca în anul 1926 să fie deja premiat de juriul Salonului pentru una dintre lucrările expuse. La trei ani după moartea sa, Muzeul Naţional de Artă al României i-a consacrat o mare retrospectivă, iar în catalogul acesteia, Barbu Brezianu scria: „Penumbrele s-au aşternut pe nedrept şi asupra unor valori ale trecutului…“, referindu-se şi la creaţia acestui pictor care în timpul vieţii „s-a ţinut departe de reclama firmelor luminoase“, dar care „stăpânea în adâncime canoanele artei plastice“. Această stăpânire se observă şi în lucrarea „Serbare la Negreşti“ în care figurile umane sunt redate cu monumentalitate.

Gheorghe Vânătoru este unul dintre reprezentanții cei mai iluștri ai modernismului românesc. Lucrările care astăzi se află în atenția publicului datează, în cea mai mare parte, din perioada de după 1950. Începându-și studiile ca arhitect, fapt care se observă în modul în care își construiește volumele, în linia fermă, sigură a desenului, renunță la arhitectură pentru a se dedica în totalitate vocației sale de pictor.Studiază la Academia de Arte Frumoase din București între anii 1929 și 1934, avându-i profesori pe Nicolae Tonitza, Francisc Șirato şi Gheorghe Petrașcu, cel care îi va influența cel mai mult opera. Prezență constantă a Saloanelor Oficiale între anii 1933-1944, premiat de juriu încă de la prima participare la Salonul Oficial, are o activitate expozițională prolifică între anii 1945 și 1975.Eugène Ionesco afirma despre pictorul Gheorghe Vânătoru “este un temperament real și viguros, creator de atmosferă și modern în culoare, o clară speranță a picturii românești”.

71GRIMBERG

82roDiC a Maniu (1892, București - 1958, Bucureşti)

Lipovence bătrâne în bisericăSemnat dreapta jos: R ManiuUlei/carton49,6 x 69,5 cm


Lucrarea a participat la:Salonul Oficial 1924 sub titlul ”Lipovence bătrâne în biserică”, fiind totodată reprodusă și în Calendarul Minervei 1945, cu titlul „Interior”.

Cinci personaje femine cu atitudini sfioase, sunt plasate cel mai probabil în naosul unei modeste biserici de sat. O lucrare în care domină monocromia, fapt care accentuează caracterul introvert, apăsător, de reculegere profundă, prestanța spațiului sacru domină personajele grupate câte două cu excepția bătrânei din colț care pare cu totul adâncită în rugăciune. Artista redă la nivel simbolic relația firească, milenară în spațiul rural, dintre om și divinitate, atitudinea smerită, dar demnă, fragilitatea femeilor în amurgul vieții care se lasă în nădejdea grației divine.

83aureL băeșu (1896, Fălticeni - 1928, Piatra Neamţ)

Tânără tristăSemnat stânga jos: Aurel BăeșuUlei/carton59,5 x 47,5 cm


Aurel Băeșu a studiat la Școala de Belle Arte din Iași între 1912-1916 sub îndrumarea lui Constantin Artachino și Gheorghe Popovici, alături de alți doi colegi remarcabili, Mihai Onofrei și Adam Bălțatu. Câștigă în anul 1915 premiul Academiei Române „Lecomte de Nöuy” pentru secțiunea desen.Între anii 1920-1922 își continuă studiile în Italia în cadrul Institutului de Belle Arte din Roma. Lecţia italiană îl va influența decisiv, simțindu-se cu precădere în rafinarea paletei cromatice și tendința spre decorativism. Băeşu debutează la Salonul Oficial din 1915 expunând o serie de peisaje apropiate de stilistica impresionistă, dar în care se simte lecția sintezei volumetrice și a echilibrului căutat, specifice maestrului său Constantin Artachino.În cazul acestui portet de tânăra femeie observăm rigoarea compozițională și forța tușei specifice artistului, concentrarea excesivă pe creionarea psihologică a modelului. Contrastele puternice de alburi murdare și negru, cu treceri subtile de la un plan la altul, un contur ferm al volumelor anatomice, fac din acest portret unul dintre cele mai reușite ale lui Aurel Băeșu.

72 GRIMBERG

84 ►niCoLae ToniTz a (1886, Bârlad - 1940, București)

Peisaj la malul măriiSemnat stânga jos: TonitzaUlei/carton39,5 x 30 cm


Lucrarea este reprodusă în: Albumul „Tonitza”, Nicolae Cebuc, ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2008Lucrarea a participat la:Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modern-ism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

Pantele abrupte ale imensului amfiteatru ce alcătuiesc golful Balcicului oferă adesea peisaje în care linia mării depăşeşte cu mult acoperişurile clădirilor, ca aici unde ele se profilează pe violetul deschis al mării. Această rară nuanţă a mării într-o zi înnorată animă cărămiziul deschis al olanelor caselor din stânga. Între ele şi arhitectura mai elaborată din dreapta apare o piatră tombală, ce ar putea indica vecinătatea geamiei. Culorile pale care domină peisajul sunt înviorate sus de verdele unui frunziş de pom şi, jos, de cel al ierbii. Asimetria alternează cu simetria pe segmente orizontale în această creaţie de înaltă elaborare.Lucrarea se remarcă prin robusteţea şi geometrismul structurilor arhitecturale, care intră în contrast cu registrul cromatic, strălucitor, luminos, transparent. Acest raport dihotomic între formă şi culoare redă privitorului, în subsidiar, senzaţia că parcurge cu privirea imaginea unui poem. Inedit pentru peisajele maestrului, este faptul că acesta reuşeşte să antreneze privitorul prin intermediul limbajului plastic.Alte lucrări de la Balcic semnate de N. Tonitza.

73GRIMBERG

74 GRIMBERG

85ruDoLF sChWeiTzer – CuMPăna (1886, Pitești - 1975, București)

La un pahar de... vorbăSemnat stânga jos: Schweitzer-CumpănaUlei/carton76,5 x 80 cm


Lucrarea a participat la:Expoziția „Rudolf Schweitzer Cumpăna – 125 de ani de la naştere”, Muzeul Naţional Cotroceni, București, 23 iunie 2011- 31 august 2011 la pagina 72.Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

Ţăranii lui Rudolf Schweitzer Cumpăna nu sunt tineri, au în general vârsta părului cărunt, sunt slabi şi osoşi, ridaţi de arşiţa verii şi de vântul aspru al iernii. Mai mult, ei nu se poartă în costumul popular, singurul accesoriu mai deosebit fiind căciula neagră de blană de oaie, purtată pe afară şi prin interior – mijloace prin care pictorul doreşte să evite orice notă idilică în evocarea vieţii săteşti. Ei sunt surprinşi în scene de viaţă cotidiană, conducând o căruţă, lucrând la câmp sau prin gospodărie, mai rar în momente de relaxare, ca în această scenă de cârciumă, care reia o veche temă a picturii olandeze adusă firesc de pictor în plin secol al XX-lea şi pe alte meleaguri. Ţăranul sfătos care vorbeşte gesticulând cu bastonul sub braţ, este ascultat cu un interes binevoitor de companionul lui, despărţiţi fiind de sticla de vin şi de o ulcică smălţuită.

75GRIMBERG

86ruDoLF sChWeiTzer-CuMPăna (1886, Pitești - 1975, București)

Trei ţărani la sfatSemnat și datat stânga jos: Schweitzer-Cumpăna 1939Ulei/carton98 x 69 cm


Lucrarea a participat la:Expoziția „Rudolf Schweitzer-Cumpăna - 125 de ani de la naştere”, organizată de Muzeul Naţional Cotroceni București, 23 iunie 2011- 31 august 2011. Reprodusă în catalog la pagina 57.Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013

Rudolf Schweitzer-Cumpăna este considerat de către critica de specialitate un romantic modern, un artist cu viziune unitară şi mai ales coerentă, extrem de bine individualizat faţă de contemporanii săi printr-un stil irepetabil. Registrul realist, figurativ, evidenţiat de pensulaţia puternică, de forme și volume construite cu minuţiozitate este contracarat de expresivitatea culorii, artistul folosind asocieri cromatice care conferă voluptate materiei picturale. Cu tuşa sa colţuroasă, asemenea vorbelor din romanele despre viaţa ţăranilor ale lui Zaharia Stancu, pictorul vine cu o lume a satului departe de idilismele unor contemporani ai săi. Expresiile celor trei ţărani sunt serioase, sobre; unul pare a grăi sfătos, un altul ascultă cu atenţie, iar femeia pare doar un martor abătut. Ţinuta lor este statuară, iar veşmintele, dintr-o ţesătură aspră, lasă cute adânci. Carnaţia personajelor şi albul veşmintelor sunt amestecate cu tuşe foarte vizibile de albastru şi verde pentru a obţine efecte suplimentare de asprime, ca şi lumina dură ce vine din lateral.

87 ►

Peisaj din laguna veneţianăSemnat stânga jos: G. PetraşcuUlei/carton31 x 39 cm


Peisajul de faţă este văzut într-o zi fără soare, mult mai favorabilă culorilor petraşciene, astfel încât apa mării este de un albastru gri, în timp ce cerul este gri-albăstrui, în ambele apărând accente aproape aurii. Limba de pământ ce desparte cerul de ape este acoperită de clădiri ale căror faţade sunt uneori reduse la o singură trasare de pensulă în cărămiziu, gri, alb, brun sau albastru deschis. În apa mării se reflectă tremurânde, un catarg şi turnul unei campanile, divizând masele de culoare cu două verticale paralele, precum şi două ambarcaţiuni, dintre care cea din dreapta îşi oglindeşte amplu pânza brună. Brunul, de altfel, ocupă un loc important în alcătuirea cromatică, prin prim-planul tabloului unde înfăţişează un mal, completând armonia sobră şi, paradoxal în acelaşi timp, scânteietoare.

Cel care a consacrat în pictura românească peisajul veneţian este Gheorghe Petraşcu, care a pictat aici de mai multe ori de-a lungul vieţii, încă din anii de dinaintea primului război mondial. În anul 1924 participă la Bienala de la Veneţia, iar în anul următor, când este onorat cu Premiul Naţional pentru Pictură, în expoziţia personală deschisă la „Căminul Artelor“ sunt expuse multe peisaje veneţiene. În 1929 primește Marele Premiu la Expoziția Internațională de la Barcelona. Între 1929 - 1940 deține funcția de director al Pinacotecii Statului. În 1930 participă la expozițiile de artă românească de la Amsterdam, Haga și Bruxelles. În 1932 Guvernul francez îi acordă Legiunea de Onoare. În 1936, la expoziția personală de la Dalles peisajele de la Veneția constituie senzația expoziției. Tot în 1936, devine primul pictor membru al Academiei Române. În 1937 la Expoziția Internaționala de la Paris, primește marele premiu de onoare. În perioada 1936-1946 are cinci participări la Bienala de la Veneţia, iar, în 1938, Statul italian îi achiziționează o lucrare. Pictează în mai multe locuri din laguna veneţiană, mai ales la Veneţia şi Chioggia, în câteva lucrări accentul căzând preponderent pe redarea mării şi a cerului, care-i permit de fiecare dată acoperirea suprafeţei tabloului cu celebra sa „pastă colorată, densă şi preţioasă, care să ateste material calitatea picturii“, aşa cum afirma istoricul italian de artă Lionello Venturi. „L-am socotit pe Petrașcu ca pe cel mai autentic artist al generației sale, în afară de Luchian. E în arta sa o gravitate, un simț al plasticului, un ecou al armoniilor ce parcă pornesc dinlăuntru, și nu sînt numai produse directe ale senzațiilor de retină”K. H. Zambaccian, Însemările unui amator de artă, Editua de Stat pentru literatură și artă, București, 1957, pag. 58Pentru achiziționarea unui tablou de Petrașcu din expoziția anului 1925, Zambaccian a plătit aproximativ între 20% și 25 % din prețul lucrării semnată Cezanne, pe care avea să o achiziționeze în anul 1941.

Altă lucrare din seria veneţiană a lui Gh. Petraşcu.

gheorghe PeTr aŞCu (1872, Tecuci - 1949, București)

77GRIMBERG

78 GRIMBERG

89VasiLe grigore (1935, Bucureşti - 2012, Bucureşti)

CitadinăSemnat dreapta jos: V GrigoreUlei/pânză87,4 x 100 cm


Vasile Grigore este unul dintre artiștii importanți care s-au impus în universul plasticii românești începând cu cel de-al șaselea deceniu al secolului XX. Profesor la Institutul de Arte „Nicolae Grigorescu” din București, a obținut: Premiul Uniunii Artiștilor Plastici – 1963, Premiul „Ion Andreescu” al Academiei R.S.R – 1966, Premiul la Expoziția Internațională de la Szczecin, Polonia – 1969, Premiul criticii acordat de UAP – 1983, Premiul Centrului Cultural Caravaggio, Italia – 1983, Bursa „Frederic și Cecilia Cuţescu-Storck” - 1961În a doua jumătate a anilor `60 are o activitate expozițională foarte prolifică la nivel național și internațional: Budapesta, Novi Sad, Zagreb, Belgrad, Londra,Torino, Tel Aviv, Viena, Talin, Helsinki, Varșovia, Lüdenscheid, Beirut, Roma, Skopje, Torino,Varsovia, Palma de Majorca, Washington, Chicago, Minnesota, Atena, Bagdad, São Paulo, Buenos Aires, Santiago de Chile, Caracas, Lima, Quebec, Glasgow, Atena, Phenian, Damasc, Alep, Teheran, Tunis, Cairo.”O pictură expresivă, simplă și clară” spunea despre pictura lui Vasile Grigore maestrul Alexandru Ciucurencu, în 1963.

88eugen isPir (1909, Neamţ - 1974, Bucureşti)

Peisaj din Velico-TârnovoSemnat stânga jos: IspirUlei/pânză/ carton69,5 x 79,5 cm


Lucrarea a participat la:Expoziția „Între tradiționalism și avangardă”, organizată de Societatea Colecționarilor de Artă din România și Muzeul Municipiului București, București, Palatul Suţu, 15 iunie – 15 iulie 2012, fiind reprodusă în catalogul expoziției la pagina 55.Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

Eugen Ispir a absolvit Academia de Arte Frumoase din Iași în 1932 la clasa maestrului Ștefan Dimitrescu. A călătorit mult desăvârșindu-și studiile în Italia (1937), Franța (1938), Ungaria, Iugoslavia (1947) și Turcia (1970). Este un artist complex, polivalent, excelând în pictură, sculptură și artă decorativă (ceramică și sticlă).

79GRIMBERG

90Marius bunesCu (1881, Caracal - 1971, București)

Fabrica de spirtSemnat stânga jos: BunescuUlei/carton50,5 x 61 cm


Lucrarea a participat la:Proiectul expoziției „Valori artistice reprezentative din colecții bucureștene”, București, 2002.Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013.

Marius Bunescu ia contact cu pictura avându-l ca mentor pe Dimitrie Hârlescu de la care ia primele lecții între 1904 și 1906. Își continuă studiile în Germania, fiind admis în 1906, la Academia Regală din München, unde își va maturiza stilul și viziunea aristică îndrumat fiind de către Hermann Groeber, cu care va studia pictura respectând un fel de tradiție nescrisă în pictura românească, urmându-i pe: Luchian, Petrașcu, Pallady, Iser, Băncilă, Tonitza, Mützner, Cecilia Cuțescu, Ipolit Strâmbu și alții. Își face debutul la Salonul Oficial din București în 1911 cu cinci lucrări care îi sunt cumpărate, iar în anul 1919 are prima expoziție personală la librăria Minerva. Urmează apoi numeroase alte expoziții personale, bine receptate de critică și mai ales de către public. În 1938 primește Premiul Național de pictură iar în 1940 este laureat cu Meritul Cultural în grad de cavaler.

91aureL iaCobesCu (1906, Nazarcea, Constanța - 1997, București)

Golf în Marbello (Creta)Semnat dreapta jos: A. IacobescuUlei/carton60 x 73 cm


Opera pictorului Aurel Iacobescu se află în parte în Statele Unite, datorită expoziţiilor pe care i le-a organizat în anul 1974 la Memphis galeristul W. E. Oates şi unde i s-au vândut marea majoritate a lucrărilor. O altă parte se află în patrimoniul Ministerului de Externe fiind risipite prin ambasade, iar o alta a pierit la cutremurul din 1977, când atelierul pictorului a fost complet distrus, aşa încât operele sale sunt destul de rare, deşi a lucrat mult. A studiat în Italia în timpul celui de-al doilea război mondial, drumul Parisului fiind închis pe atunci, iar profesorii săi romani l-au învăţat lecţia culorilor luminoase, lecţie pe care a perfecţionat-o de-a lungul creaţiei sale. Cu banii obţinuţi de la galeristul american a putut călători, prilej de a realiza peisaje în Italia şi Grecia, ţări care corespundeau cel mai mult sensibilităţii sale.

80 GRIMBERG

92MagDaLena r ăDuLesCu (1902, Râmnicu Vâlcea - 1983, Paris)

Portret în costum de epocăSemnat dreapta jos: Magdalena RădulescuUlei/pânză131 x 97cm

€ 10.000 - 16.000


Magdalena Rădulescu este una dintre cele mai reprezentative doamne care s-au impus în peisajul artei plastice românești, formându-se ca artist la München și Paris unde a lucrat cu Prinet Angerer la Grande Chaumiere. Se căsătorește cu celebrul pictor Massimo Campigli (1895-1971), având reședințe în România, Italia și Franța, călătorește mult în Europa luând contact cu mișcările artistice occidentale.Pictorița este recunoscută și foarte apreciată și în afara țării, fiind o prezență artistică admirată în prestigioase galerii din: Paris, Nisa, Lyon, Mialno, Roma, Londra sau Lausanne.Are o tematică personală, preferând personaje de carnaval, scene de gen care zugrăvesc nunți sau petreceri populare românești, pe care le redă cu o excesivă exuberanță și vitalitate. Cromatica Magdalenei Rădulescu este strălucitoare, artista iubește culorile tari, contrastele puternice, reușind totodată să creeze o operă subtilă prin trimiteri la motive simbolice, uneori putând fi observată o anumită trăsătură melancolică a personajelor sale, cum este cazul și acestui portret, în costum de epocă, de mari dimensiuni.

81GRIMBERG

93iosiF iser(1881, Ploiești - 1958, București)

Nud Semnat stânga jos: ISER (19)37Guaşă/carton73 x 53 cm


Iosif Iser deținea în atelierul său o bogată colecţie de textile româneşti şi orientale cu ajutorul cărora realiza ambientul plin de culori grele, bogate, în contrast cu carnaţia nudului, dar amplificând şi ele atmosfera senzuală. Modelele sale au o constituţie robustă, îndeosebi picioarele, în timp ce bustul, umerii şi braţele sunt mai delicate, iar figura are o uşoară expresie de provocare. În „Nudul” pictat în 1937, lumina cade razant pe trup, lăsând chipul într-o uşoară penumbră şi face ca unele zone să aibă tuşe mergând până la alb, în timp ce în zonele închise, pensula lasă urme verzui, cărămizii şi brun-deschis. Trupul femeii se detaşează cu pregnanţă din fotoliul pictat într-o catifelată nuanţă a albastrului de Prusia, o nuanţă mai deschisă aflându-se pe peretele din spatele lui. Textilele cu accente de roşu sunt plasate în diagonală, echilibrând cealaltă diagonală, cea a nudului.

82 GRIMBERG

94Mihai CisMaru (1943, Dâmboviţa - 2003, Bucureşti)

Casă la NăieniSemnat și datat dreapta jos: Mihai Cismaru 1997Ulei/pânză67,5 x 80 cm


Lucrarea a participat la:Expoziția „Casa în pictura românească din colecții particulare„ organizată de Societatea Colecționarilor de Artă din România și Muzeul Municipiului București, Palatul Șutu, 4 iunie – 21 iulie, 2013Expoziția „Capodopere ale picturii românești, între Academism și Modernism”, Galeria Grimberg, București, 25 sept. – 25 oct. 2013

Mihai Cismaru este considerat drept unul dintre cei mai talentaţi elevi ai lui Baba, absolvind şef de promoţie în anul 1970 Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti. Pictorul Mihai Cismaru, sub îndrumarea mentorului său, şi-a început încă de foarte timpuriu activitatea expoziţională, participând la numeroase expoziţii de grup dintre care amintim: “Grupului Celor Patru din 1971, 1972, 1974, 1975, 1977, 1980. A obţinut, în anul 1971, prestigioasa bursă „Theodor Aman”, în 1985 Consiliul Britanic al Culturii i-a acordat o bursă specială, iar în 1996, Statele Unite ale Americii îi vor acorda mult râvnita bursă „Gancevici”.Admirator profund al marii picturi, pe lângă respectul şi veneraţia pe care a avut-o toată viaţa pentru maestrul său – Corneliu Baba, Cismaru avea o admiraţie deosebită pentru simţul coloristic inegalabil al lui Luchian și pentru pictura plină de sensbilitate, delicatețe şi expresie a lui Tonitza. Iubea nespus natura şi culorile acesteia, el însuşi fiind un colorist desăvârșit. S-a străduit neîncetat să redea strălucirea subtilă a culorilor, reflexele aproape insesizabile pe care ochiul atent format le observă în natură. Casa mare cu pridvor, cu un aer boieresc dar păstrând stilul arhitecturii tradiţionale ocupă partea centrală a compoziţiei, parcă pentru a-şi autodefini rolul de personaj principal. Pomii desfrunziţi, cerul gri, verdele gălbui din ogradă ne trimit cu gândul la zilele unei toamne târzii și reci.

95r ăzVan sToiC a (1912, Lupșani, Ialomița, - 1989)

Nucul Copiilor. Piatra NeamțSemnat dreapta sus: RazvanUlei/pânză65 x 81,5 cm


Lucrarea este reprodusă în:Catalogul Expoziției „Răzvan Stoica”, Galeriile de Artă ale Fondului Plastic (UAP) Onești, 12 martie - 4 aprilie 1965, poziția 12.

Absolvent al Academiei de Arte Frumoase la clasa maeștrilor Stoenescu și Ressu, Răzvan Stoica debuteză în 1942 la Salonul Oficial. Artistul își continuă studiile cu Francisc Șirato şi va atrage atenția opiniei publice cu o serie de expoziții personale la București în anii 1947, 1956, 1959.Realist prin formație, pictura sa se înscrie în zona tradiționalistă, însă ceea ce îl individualizează în mod excepțional pe Răzvan Stoica în registrul peisagiștilor români, este tendința spre redarea unei viziuni emoționale a naturii, peisajele sale, ca și cel de față, au valoare elegiacă.

83GRIMBERG

Debutul lui Ştefan Constantinescu la Salonul din 1924 a fost unul remarcabil fiind răsplătit cu Premiul „Anastase Simu“, şi a continuat cu o activitate artistică susţinută aproape şase decenii, în care a lucrat pictură de şevalet, frescă şi mozaic. Au scris despre el Nicolae Tonitza, care a intenţionat la un moment dat să-l atragă în „Grupul celor patru“, Francisc Şirato, George Oprescu, Petre Comarnescu şi mulţi alţii, fiindu-i consacrată o monografie încă din timpul vieţii, în 1978, semnată de Mircea Grozdea. Barbu Brezianu spunea despre pictor că „s-a ţinut departe de reclama firmelor luminoase, preferând calmul şi vigoarea discretă a naturii“. Lucrările sale se află în muzee şi mai ales, în multe colecţii private. Tema târgului l-a inspirat în mai multe rânduri în perioada anilor 1950-1965, aşa cum se poate vedea în catalogul expoziţiei retrospective, organizată de Muzeul Naţional de Artă, la trei ani după dispariţia sa.

97ŞTeFan ConsTanTinesCu (1898, Târgu-Ocna - 1983, București)

Târg la Gura HumoruluiSemnat dreapta jos: Şt. ConstantinescuUlei/pânză81 x 100 cm


Există o varinată a lucrării de față cu dimensiuni mai mici de 30,5 x 46 cm sub titlul ”Tîrg la Gura Humorului”, ulei/ lemn, din colecția Victor Becheschi, reprodusă în catalogul Ștefan Constantinescu, Expoziție Retrospectivă, București, iunie – iulie 1986 la pagina 36 (posibil o lucrare pregătitoare pentru cea de față).

96DuMiTru br ăesCu (1886, Galaţi - 1947, Bucureşti)

IarnăSemnat stânga jos: BrăescuUlei/pânză74 x 94 cm


Dumitru Brăescu a absolvit Școala de Arte Frumoase din București la clasa lui G.D. Mirea, a fost co-fondator al Societății „Cenaclul idealist” constituit în general din elevii profesorului G. D. Mirea, a făcut parte din „Tinerimea Artistică”. Şi-a continuat studiile la Paris specializându-se în artă bizantină, obținând o bursă la Concursul Internațional de la Milano în anul 1925, cu lucrarea Sf. Francisc. Deosebit de apreciat de către M.S. Regina Maria, aceasta îi oferă șansa unică de a picta capela castelui său de la Balcic. O experiență extrem de importantă din evoluția sa artistică s-a produs după Primul Război când a fost a fost cucerit de pictura religioasă a catacombelor din primele secole creștine, influenţa bizantinismului primitiv fiind vizibilă în opera acestuia.

84 GRIMBERG

98eLena PoPea (1879, Brașov - 1941, București)

Peisagiu din BretaniaSemnat dreapta jos: E PopeaUlei/pânză55 x 73,5 cm


Lucrarea este reprodusă în:Catalogul Salonului Oficial din 1940 sub titlul „Peisagiu din Bretania”. Alte saloane la care a participat sunt cele din anii 1926, 1929, 1936, 1937 și Tinerimea Artistică între 1910 – 1936.Elena Popea a descoperit Bretania din timpul studiilor sale la Paris şi a revenit de-a lungul următoarelor decenii ca într-un loc care o inspira şi îi reînnoia mijloacele de exprimare artistică, ca în acest peisaj pe care l-a ales să o reprezinte la Salonul Oficial din 1940 – ultimul la care a participat. De data aceasta nu mai este interesată de porturile, casele şi ceremoniile provinciei sau de bretonele cu costumele lor spectaculoase, ci de aspectele telurice, neîmblânzite de vegetaţie, care i-au impus culori de pământ în prim plan, echilibrate de nuanţele pastelate din îndepărtări.

99horia DaMian (1922, București - 2012, Paris)

Peisaj Semnat şi datat stânga jos: H. Damian (19)43Ulei/carton48,5 x 64 cm


Debutând la Salonul Oficial la 18 ani, Horia Damian a atras în nici doi ani atenţia criticii şi a colecţionarilor, operele sale fiind achiziţionate de celebrităţi precum istoricul de artă George Oprescu, colecţionar şi critic de artă deopotrivă, şi renumitul colecționar K.H. Zambaccian. Expune la saloane între anii 1940-1946, iar la cel din 1940 ia Premiul I. La 20 de ani, în 1942 are loc prima sa expoziţie personală, în sălile de la Ateneu, expoziţie din care vinde toate lucrările încă de la vernisaj. A avut 35 de expoziții personale în România, Franța, Belgia, Olanda, Italia, Germania, SUA și a participat la multe expoziții de grup în România, Franța, Austria, Norvegia, Italia, Japonia, Brazilia, SUA. Câţiva ani mai târziu obţine bursa de studii „Anastase Simu“ şi pleacă la Paris. Studiază cu Andre Lhote și Fernand Leger, schimbându-și maniera de a picta, și cucerind în Franţa, unde s-a stabilit, dar şi în Statele Unite, un prestigiu neegalat de alţi pictori români din exil. Lucrările sale se găsesc în Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Artă Contemporană și Muzeul Cantini din Marsilia.

85GRIMBERG

101Mihai CisMaru (1943, Dâmboviţa - 2003, Bucureşti)

PeisajSemnat și datat stânga jos: Mihai Cismaru 1999Ulei/pânză51,3 x 57,8 cm


Un joc echilibrat între registrele orizontale compus din frizele suprapuse de brunuri, ocruri, verde închis și elementele verticale. Un peisaj cu puține elemente, dar suficient de sugestiv pentru a crea o natură personificată, tipică pentru Cismaru, care era recunoscut pentru pesajele sale cu valoare de instantaneu, artistul fiind preocupat în a reda caracterul irepetabil al naturii.

100ruDoLF négeLy (1883, Sopron - 1950)

Port Semnat şi datat stânga jos: Negely (1)925Ulei/pânză60 x 81 cm


Pictorul născut în Ungaria a studiat la Academia de Artă din Dresda, iar apoi a plecat în Italia unde a rămas 28 de ani, studiind în primii ani la Neapole cu Vincezo Irolli şi Antonio Mancini. A pictat mai ales marine şi porturi, adesea populate de mari vapoare, cultivând contrastul între culorile calde şi reci. Pasta distribuită în abundenţă cu cuţitul se îmbină uneori asemenea ochiurilor de vitralii, pensula măruntă fiind folosită pentru detalii, asemenea unei peniţe. Cerul agitat de nori se reflectă în mare, creând astfel o axă verticală de lumină a peisajului.

86 GRIMBERG

103sPiru ChinTiL ă (1921, Bazargic, județul Caliacra - 1985, București)

Margine de satSemnat dreapta jos: S ChintilăUlei/carton50 x 67 cm


Spiru Chintilă, unul dintre cei mai importanți reprezentanți din plastica românească a curentului cubist dar și al realismului socialist, a urmat cursurile Academiei Libere de Pictură „Cristea Guguianu” din București cu profesorii Francisc Șirato, Camil Ressu, Al. Ciucurencu, arh. Horia Teodoru între anii 1945 – 1948, avându-i colegi pe Ion Pacea și sculptorul Constantin Lucaci.„Margine de sat” un peisaj echilibrat, cu o compoziție bine studiată, astfel încât să nu existe elemente care să dezechilibreze armonia gândită a lucrării, influențele și lecția cubistă sunt evidente, artistul însă nu părăsește registrul picturii realiste.

102hr anDT aVakian (1900,Alep, Siria - 1990, București)

Casă boiereascăSemnat stânga jos: HrandtUlei/pânză70 x 54,5


Lucrarea a participat la: Expoziţia „Casa în pictura româneasca din colecţii particulare”, organizată de Societatea Colecţionarilor de Artă din România şi Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu, 4-8 iunie 2013, fiind reprodusă în catalog, la pagina 8.

Armean născut în Alep, tânărul Hrandt Avakian a trăit acolo masacrul poporului său, refugiindu-se la Balcic, unde generosul Jean Alexandru Steriadi i-a îndrumat primii pași în pictură. Stabilit apoi la Bucureşti, acesta a devenit nu numai un pictor recunoscut, ci şi unul dintre primii restauratori profesionişti şi un mare colecţionar de artă orientală. În „Casă boierească”, foloseşte o paletă amintind de culorile catifelate ale artei orientale, încălzite de lumina ce anunţă apusul soarelui.

87GRIMBERG

105r aDu Dr ăgoesCu (1914, Paris - 1999, București)Casa de pe aleeSemnat şi datat dreapta jos: R Drăgoescu (19)73Guaşă/carton49.5 x 63 cm


Lucrarea a participat la:Expoziţia „Casa în pictura românească din colecţii particulare”, organizată de Societatea Colecţionarilor de Artă din România şi Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu, 4-8 iunie 2013, fiind reprodusă în catalog, la pagina 34.

104C aTuL bogDan (1897, Colamar, Franța - 1978, București)

Aşezarea dintre dealuriSemnat şi datat stânga jos: C. Bogdan (1)933Ulei/pânză66 x 81,5 cm


Unul dintre cele mai frumoase peisaje bucureştene ale lui Radu Drăgoescu în ultimii 20 de ani de creaţie este pictat pe o stradă din zona Floreasca, în capul căreia se află o casă, a cărei faţadă este scăldată într-o lumină autumnală, încorporată în culoare. Stăpânirea impecabilă a tehnicii picturii în guaşă i-a permis abordarea peisajelor într-o manieră decorativă, evidenţiindu-se printr-o cromatică solară.

Deşi a studiat la Paris cu un pictor impresionist de notorietate al vremii, Ernest Laurent, răsfăţat cu cele mai importante premii, Catul Bogdan a devenit din fericire pentru opera sa, admiratorul creaţiei altor pictori cu opţiuni estetice diferite: Paul Cézanne şi Pierre Bonnard. Când a pictat acest tablou, era încă tânăr, dar deja pe deplin afirmat şi integrat în viaţa artistică: se consacrase ca pictor prin câteva expoziţii personale la Bucureşti şi era de mai mulţi ani profesor universitar la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj, pe care o întemeiase alături de alţi câţiva artişti tineri: Romul Ladea, Aurel Ciupe, Anastase Demian. Culorile puternice şi echilibrate sugerează o atmosferă meridională, caldă, stilizarea formelor arhitecturale evidenţiază perspectiva atent elaborată prin desen şi folosirea savantă a valenţelor cromatice.

88 GRIMBERG

107C ăLin aLuPi (C aLiniC) (1906, Hotin, Basarabia - 1988, Iaşi)

FetițăSemnat dreapta jos: C. AlupiUlei/pânză66,5 x 51 cm


În anul 1925 intră la Academia de Belle Arte din Iași la clasa maestrului Ștefan Dimitrescu, care îi va îndruma cariera în această primă perioadă de formare artistică, ajutându-l în mod constant și la nivel personal. Predă desen, iar mai apoi va fi ucenicul maestrului Nicolae Tonitza în momentul în care acesta va demara lucrările pentru pictura schitului Durău, din echipa făcând parte și Corneliu Baba. Va fi desenator pe front în timpul celui de-al doilea Război Mondial; grav rănit revine în țară unde descoperă că o mare parte dintre lucrări i-au fost distruse.Participă la Saloanele Oficiale din 1933, 1936, 1940, 1946, Salonul Oficial de Grafică din anul 1940.Artistul manifestă o sensibilitate fără egal față de natură și modelul uman. Copiii lui Călin Alupi amintesc de posturile sfioase, de chipurile luminoase, schițate în tușe largi ale lui Tonitza.Iată ce afirma maestru Nicolae Tonitza la adresa pictorului Călin Alupi: „E primul an când simt mândria de artist fiindcă am lucrat fără gând de câştig împreună cu ucenicii mei de la Academia din Iaşi, care s-au comportat admirabil, străduind alături de mine, în chip absolut gratuit (…) Am rămas acum numai cu doi: Baba şi Alupi. Foarte bune şi devotate elemente. Baba va pleca şi el pentru că începe Academia de la Iaşi, unde are de dat în toamnă nişte examene teoretice în restanţă. Alupi va rămâne, sper, până mă voi urni eu de aici. Numai să nu mi-l scoată din pepeni şi pe ăsta prostia şi mojicia vreunui călugăr”.Nicolae Tonitza, Scrisoare către Cezar Petrescu, 23 octombrie 1936.

106gheorghe Şaru (1920, Checea, Timiș - 2003, New York)

Tânără în interior oltenescSemnat şi datat dreapta jos: ŞARU 1974Ulei/pânză94 x 76.5 cm


„Tânărul Şaru a fost preocupat, în tradiţia lui Şirato, Ştefan Dimitrescu sau Ghiaţă, de integrarea motivelor artei populare într-o sinteza modernă care refuză pitorescul şi se organizează într-o construcţie echilibrată“, scria academicianul Dan Grigorescu la dispariţia pictorului (Dan Grigorescu, „In memoriam Gheorghe Şaru”, în „Curierul Naţional“, 20 martie 2003). Covorul oltenesc este puternic stilizat, dar recognoscibil, ulciorul capătă şi el o nouă înfăţişare faţă de cea realistă, iar tânăra (mai degrabă o orăşeancă) poartă veşminte sobre în care se întâlnesc stilizări ale costumului popular.

89GRIMBERG

109saVa henția (1848, Sebeșel - 1904, București)

Portret de tânărSemnat și datat stânga-centru: S. Henția 1888Ulei/pânză66 x 52,5 cm


Elev al lui Theodor Aman, a studiat la Paris și Roma. În timpul războiului de independență (1877 – 1878), a realizat o serie de scene de campanie, impunându-se drept un foarte bun reporter de război. Sava Henția a avut și o prolifică activitate de restaurator de biserici, lucrând la mânăstirea Brebu, Biserica de Zid a cimitirului din Sebeș, și la mânăstirea Cernica, unde a pictat potretele votive. Lucrările sale de șevalet se găsesc în Muzeul Colecțiilor din București, Muzeul orășenesc „Ioan Raica” din Sebeș, Muzeul de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea, Muzeul de Artă din Constanța, Muzeul „Teohari Antonescu” din Giurgiu, Muzeul de Artă din Brașov, Muzeul de Artă județean Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești.„Portretul de tânăr” respectă tradiția academistă a portretelor, influența lui Theodor Aman este vizibilă în alegerea posturii, poziția ușor frontală cu un dublu racursiu, trunchiul spre dreapta, capul spre stânga, realizând astfel un artificiu care dinamizează compoziția.


Tânăra pe gânduriSemnat dreapta jos: MănciulescuUlei/carton70,4 x 50 cm


Tânăra cu broboadă și șort roșu, cu mâna în șold, adusă în prim-plan, pare totuși absentă, poziția căutată, privirea în pământ implică privitorul într-o relație empatică cu personajul prezentat, cuprins de melancolie, preocupare. Contrastele de complementaritate realizate între roșul veșmintelor și verdele grădinii sporesc atmosfera de pitoresc a lucrării, artificiu adesea utilizat în redarea siluetelor feminine de către Mănciulescu.

90 GRIMBERG

110ConsTanTin arTaChino (1870, Giurgiu - 1954, București)

PeisajSemnat şi datat stânga jos: C. Artachino 1947Ulei/carton46 x 60 cm


Constantin Artachino a fost o prezentă remarcabilă a Saloanelor Oficiale din anii 1924, 1945 și Tinerimea Artistică între anii 1902-1947. A studiat cu Theodor Aman și G.D. Mirea, apoi, la Paris, și-a definitivat studiile la Academia Julian alături de Nicolae Vermont și Ștefan Luchian. În 1894 M.S. Regina Maria îi achiziționeză lucrarea „Primăvara”, iar în același an obține medalia Clasa I , la Salonul Artiștilor în Viață. În anul 1896 împreună cu Ștefan Luchian și Nicolae Vermont înființează Salonul Independenților, iar în 1898, alături de cei doi și de Al. Bogdan-Pitești, teoreticianul simbolismului înființează societatea „Ileana”. În anul 1900 apare revista „Ileana” cu coperta ilustrată de Luchian, în 1901 participă la înființatea societății „Tinerimea Artistică” împreună cu Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu, Ștefan Popescu, Frederick Storck, Ștefan Luchian și Nicolae Vermont.În această lucrare târzie, peisajul este dominat de vegetaţie verde-brun pictată în tuşe largi, fiind particularizat de cele două construcții ca nişte obeliscuri – soluţia lui Artachino de a crea o compoziţie de o căutată asimetrie.

111eC aTerina CrisTesCu DeLighioz (1907, Tulcea - 1973, București)

Vedere din Nisa Semnat, localizat şi datat stânga jos: E. Cristescu Delighioz Nice 1939Ulei/pânză51 x 61 cm


Una dintre cele mai active artiste interbelice, cu numeroase participări la Saloanele Oficiale între anii 1933-1946, unde un juriu sever făcea selecţia lucrărilor, a fost Ecaterina Cristescu Delighioz. A studiat cu Cecilia Cuţescu Storck şi a ajuns profesoară de desen la Liceul de fete „Domniţa Ileana“. A avut prima expoziţie personală în 1934 la Liceul Spiru Haret, remarcată de mai mulţi cronicari de artă, între care Ionel Jianu și o alta în acelaşi an la Sala Mozart. Chiar dacă nu va mai avea multe alte expoziţii personale, pictoriţa a lucrat mult, uleiuri şi acuarele, reprezentând naturi statice, nuduri şi peisaje. În 1939 a pictat la Veneţia dar şi la Nisa, unde a realizat acest peisaj în care străzile în terase suprapun pe linii orizontale şirurile de acoperişuri, clădirile oglindindu-se în apa golfului. Un chiparos plasat în stânga verticalizează şi mai mult peisajul conceput pe înalt.

91GRIMBERG

113eMiL niCoLesCu niC (1903, București - 1983)

Notre Dame de ParisSemnat dreapta jos: Nicolescu EmilUlei/carton63 x 54.5 cm


Participant activ la Saloanele Oficiale începând cu anul 1924 până în 1947 și la „Tinerimea Artistică” între anii 1933 -1942, a deschis prima sa expoziţie personală în 1927 la Ateneu, cronicile de la expoziţiile ulterioare fiind semnate de nume prestigioase ca Ionel Jianu, H. Blazian şi George Oprescu. A avut onoarea de a fi ales să o secondeze pe pictoriţa Cecilia Cuţescu-Storck la realizarea marilor fresce „Istoria comerţului românesc“ de la Academia Comercială din București şi „Apologia artelor româneşti“ din Sala Tronului a Palatului Regal. După o lucrare datată se ştie că a pictat la Paris în 1928, când se poate să fi realizat şi acest peisaj în care pune în valoare masivitatea catedralei Notre Dame, printr-o vedere dinspre sud-vest. Având în prim plan un arc de pod (Pont de l’Archevêché), a cărui zidărie este bine pusă în valoare, precum şi apa verzuie a fluviului, apoi coroanele bogate ale unor copaci, arhitectura catedralei este redată în întregime de la absida altarului cu numeroasele sale arcuri butante, la turnurile faţadei.

112eMiL iVănesCu MiLL an (1910, Curtea de Argeș - 1972)

Peisaj la țarăSemnat dreapta jos: MillanUlei/carton53 x 76.5 cm


Pictorul bisericesc Emil Ivănescu Millan a dorit să se perfecţioneze urmând Şcoala de Belle Arte, ajungând astfel să-l secondeze pe profesorul său Costin Petrescu în realizarea frescelor de la Ateneul Român şi Palatul Regal. Reface pictura din naos și tindă la Patriarhia Română, pictează catapeteasma bisericii românești de la Ierusalim și Iordan, alături de Dumitru Belizarie și Iosif Keber. Pictează capela de la cimitirul Bellu împreună cu pictorul Arthur Verona. A participat la Saloanele Oficiale între anii 1936 - 1946.Strălucita sa activitate de pictor şi restaurator de frescă religioasă o îmbină cu pictura de şevalet, realizând lucrări cu acorduri cromatice în stilul picturii româneşti interbelice.

92 GRIMBERG

114gheorghe TuDor (1882, Breaza de Jos, Prahova - 1944, Breaza)

Car cu boiSemnat și datat pe soclu: Gh Tudor 1920/ tiraj unic de 25 egzemplare/ turnătoria/ Fe Guran/ BucBronz29,5 x 20 x 29 cm


Lucrarea a participat la:Expoziţia retrospectivă „Gheorghe Tudor”, Ploieşti, 1974, fiind reprodusă în catalog la poziția 20.

Nicolae Tonitza spunea despre Gheorghe Tudor că este „cel mai naţional dintre sculptorii noştri“, afirmaţie justificată şi de faptul că acesta aborda adesea tematica ţărănească în statuara mică, mai ales a sătenilor de la munte în preajma cărora a trăit mai toată viaţa. Tema carului cu boi – strălucit reprezentată în pictură de Nicolae Grigorescu, ale cărui lucrări le-a putut admira şi în atelierul acestuia de la Câmpina, care era păstrat ca atare de fiul său şi în vecinătatea căruia locuia sculptorul - a fost preluată cu mijloace specifice.

115auTor neCunosCuT

Suporți pentru lemne de șemineuFier forjat35 x 31 x 50 cm


Două obiecte inedite, foarte expresive, cu forme sintetice, decorative și practice, făcute parcă pentru a-i permite privitorului să aleagă, aflându-se mereu în postura de a dezlega dilema: avem în față două ustensile sau un obiect în care predomină valoare estetică?

93GRIMBERG

116CéLine eMiLian (1898 - 1981)

Portrait de CiprienneSemnat și datat soclu: (Cé)line/ Roma/ Emilian (19)13Bronz23 x 50 x 20 cm


Există o lucrare similară, cu alte dimensiuni, publicată în catalogul Antoine Bourdelle 1861-1929, vector al modernităţii, Bucureşti-Paris, o prietenie franco-română, Muzeul Naţional de Artă al României, 2006, semnat Céline Emilian Roma 1913, la pagina 269, poziţia 86.

În 1920, aflându-se la Paris, s-a înscris la Académie de la Grande Chaumière lucrând în atelierul lui Antoine Bourdelle timp de patru ani. S-a făcut remarcată de critica franceză încă de la primele lucrări expuse 1923 la Salon de Tuilleries, manifestare la care va mai participa timp de 16 ani. În 1929, an în care îşi deschide prima expoziţie la Sala Ileana din Bucureşti, realizează un portret în bronz al mentorului ei într-o manieră antică (aflat acum la Muzeul Naţional de Artă al României). A lucrat timp de şase decenii, ultima expoziţie personală având-o la Sala Dalles, în 1979. Operele sale se află în muzee şi colecţii din România, Franța și Italia, dar şi la Tate Gallery din Londra. Printre cele mai frumoase portrete sunt cele în care ea reinterpretează în manieră modernă lecţiile anticilor greci şi latini, ca şi în lucrarea „Portrait de Ciprienne“.

117auTor neCunosCuT

Vultur în zborBronz15,5 x 16 x 33 cm

€ 700 - 1.100Prețul de pornire se va situa sub valoarea minimă estimată.

De remarcat la această piesă sunt detaliile aproape hiperrealiste în redarea anatomiei și mai ales a senzației de elansare și zbor. O lucrare expresivă cu o valoare decorativă specială.

94 GRIMBERG

119augusTin CosTinesCu (n. 1943, Lipova, Arad)

Spitalul ColțeaSemnat și datat stânga jos: A. Costinescu, 1982Ulei/pânză50 x 70 cmMențiune pe verso: Spitalul Colțea, 1982


Lucrarea este reprodusă în:Monografia: Alexandru Cebuc, „Augustin Costinescu”, ed. Monitorul Oficial, București, 2006, pag.77, sub titlul „Toamnă pe Calea Moșilor”.A participat la expoziția permanentă Augustin Costinescu de la Cazionul din Sinaia, 2011

118roDiCa Maniu (1892, București - 1958, Bucureşti)

Peisaj cu colineSemnat dreapta jos: R ManiuUlei/carton40 x 50 cm


Elevă a pictorului Nicolae Vermont între anii 1905 – 1908, Rodica Maniu își desăvârșește studiile artistice la Paris, frecventând Academia Julian, Académie de la Grande Chaumière, unde a studiat cu Lucien Simon, Charles Cottet et René Menard.Revenind în țară, participă la expozițiile Tinerimii Artistice începând cu anul 1912 până în 1946 și la Saloanele Oficiale din 1924 până în 1946.Peisajul este redat în totalitate în tonuri de verde, de la verde crud la galben, culoarea se așează în tușele energice, păstoase, conferind lucrării un dinamism evident accentuat, creând astfel un contrast cu schema compozițională a lucrării. Spațiul teluric ocupă aproape în întregime suprafața picturală, cerul fiind abia redat, lăsând privitorului misiunea de a îi intui prezența.

Maniera subtilă, cuprinsă de o grație cu totul personală prin care redă peisajele, amintește de influența marilor maeștri ai impresionismului și postimpresionismului, lumina difuză, caldă care înconjoară structurile arhitecturale, estompând contururile, fac din această lucrare un peisaj citadin mai mult senzorial, profund subiectiv, decât unul cu valoare documentară. Lucrările sale se găsesc în numeroase colecții particulare din: Polonia, Finlanda, China, Franța, Austria, Italia, SUA, Japonia, Canada, Filipine, Germania, dar și la Muzeul Național de Artă al României - cabinetul de arte grafice. Augustin Costinescu a obținut premiul pentru pictură în cadrul Expoziției Tineretului de la Ateneul Român în anul 1975.

95GRIMBERG

120sPiru ChinTiL ă (1921, Bazargic, Caliacra - 1985, Bucureşti)

Peisaj din DobrogeaSemnat dreapta jos: S ChintilăUlei/pânză65 x 81 cm


Lucrarea a participat la:Expoziția „Între tradiționalism și avangardă”, organizată de Societatea Colecționarilor de Artă din România și Muzeul Municipiului București, București, Palatul Suţu, 15 iunie – 15 iulie 2012, fiind reprodusă în catalogul expoziției la pagina 17.

121LuCia DeMeTriaDe băLăCesCu (1895,București - 1979, București)

Casă cu grădinăSemnat şi datat dreapta jos: LDB (1)930Ulei/pânza lipită pe carton42 x 30 cm


Lucrarea a participat la:Expoziţia „Casa în pictura românească din colecţii particulare”, organizată de Societatea Colecţionarilor de Artă din România şi Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu, 4-8 iunie 2013, fiind reprodusă în catalog la pagina 11.

Împreună cu Eugen Popa și Constantin Crăciun realizează pictura murală de la Casa de Cultură „Gh. Gheorghiu-Dej” din București (1959), vitralii de la Consiliul Popular, Focșani (1970), mozaicul ceramic de la Spitalul din Constanța (1972), mozaicul de marmură „Flora și Fauna Deltei” din Tulcea (1979), mozaicul ceramic ”Arta și Cultura” la Casa de Cultură din Câmpina (1979). Participă din 1947 la Saloanele Oficiale, la expozițiile anuale de stat, bienale, municipale și interregionale de artă, la numeroase expoziții comemorative și aniversare: 1877, 1907, 1944, la Pontica, Constanța, la „Magistralele Socialismului”, „Arta și Natura”.

Din lungul şir de profesori de la Bucureşti, St. Gallen (Elveţia) şi Paris, cu care a studiat, îi amintim pe: Ipolit Strâmbu, Gheorghe Petraşcu, Eustaţiu Stoenescu, nabiştii de la Academia Ranson, Maurice Senis, Paul Serusier, Edouard Vuillard. S-a apropiat de avangarda franceză la Academia cubistă a lui Pedro Correia de Araújo, pe care pictorul brazilian apropiat de Picasso, Léger, Juan Gris o înfiinţase la Paris în 1918. Între anii 1919-1921 urmează cursurile Academiei Julian, frecventează atelierul lui Bernard Naudin şi Academia Modernă a lui Emil Othon Friesz. Întoarsă în ţară în 1922 se alătură avangardei româneşti, făcând parte din grupările „Arta nouă“ şi „Contimporanul“, participând la expoziţiile acestora. A fost onorată cu Premiul I la Salonul Oficial din 1928, medalia de broz la Expoziția Internațională de la Barcelona în 1929, cu medalia de argint la Expoziția Internațională de la Paris în 1937 şi Premiul „Ioan Andreescu“ al Academiei Române în1974.

96 GRIMBERG

123niCoLae gr anT (1868, București - 1950, Câmpulung Muscel)

Tânăr evreuSemnat stânga jos: N. GrantPastel/hârtie24.5 x 16.5 cm


Mai rară această temă în creaţia lui Nicolae Grant, ca şi folosirea unei alte tehnici decât acuarela, al cărei recunoscut maestru a fost încă din tinereţe. Artistul a participat la Saloanele Oficiale din anii 1924, 1932, a fost fondator și membru activ la Societății Tinerimea Artistică din 1902-1947, anul desființării acesteia, a urmat școli de elită în Franța, apoi studii de șevalet o perioadă de doi ani împreună cu Aman și Tattarescu, a studiat la Paris cu Jean- Leon Gerome. În 1893 este remarcat de Nicolae Grigorescu cu care face un schimb omagial de tablouri. Realizarea lucrării este fără cusur, atât în folosirea tehnicii pastelului cât şi în expresivitatea portretului, figura sfioasă a tânărului fiind redată cu toată implicarea sufletească a artistului. O altă calitate recunoscută a pictorului este atenţia de etnograf care se observă în lucrările sale, fără însă a da impresia unei notaţii ştiinţifice, ceea ce face din fiecare lucrare a acestui pictor o pagină de viaţă cotidiană de odinioară.

122nina baTaLLi CosMoViCi (1913, Snagov - 1993, Roma)

Autoportret din studențieSemnat și datat dreapta jos: Nina Batalli, (1)940Ulei/pânză46,6 x 35,6 cm


Lucrarea este reprodusă în: Catalogul „Nina Batalli (1913 – 1993) Una Pittrice tra Romania e Italia”, ed. Pacini, 2012, la pagina 75

Dublă licențiată în litere și pictură, a studiat la clasa maestrului Francisc Șirato la Academia de Arte Frumoase din București. Debuteză la Salonul Oficial din anul 1939.Are prima expoziţie personală în anul 1940 la Ateneul Român, apoi în 1946, în același ani primește Premiul Salonului Oficial. În 1948 se stabilește în Italia și un an mai târziu expune la Napoli, la Medusa în 1954, la Chiurazzi în 1955, la „Galleria del Vantaggio” - Roma şi la Salerno, în 1956 la Milano în Galleria Gianferrari, „Galleria San Carlo di Napoli” în 1958, 1962, iar în 1968 expune la Galleria Russo din celebra Piazza di Spagna.De-a lungul carierei, artista a obținut numeroase premii, dintre care amintim: Pizzo Calabro, Marina di Ravenna, Premio del Ticino, Premio Cardarelli, Premio Bolsena, Premio Carlo della Penna, Premio Nazionale di Abruzzo, Premio Madonna del Fiore, Premio Michetti, Premio Alatri, Premio Ravenna, Giardini Romani, Premio Acitrezza. Lucrările sale se găsesc în numeroase colecții private din Franța, Germania, Italia, Statele Unite, dar și în Muzeul Național de Artă al României din București.

97GRIMBERG

125auTor neCunosCuT

Nud cu ulciorSemnat în monogramă pe soclu: B. R. Bronz38 x 7 x 7 cm


O lucrare de o eleganță cu totul specială, silueta alungită, perfect polisată, cu detalii extrem de rafinate atât în redarea formelor anatomice cât și în surprinderea trăsăturilor chipului, prin postura corpului, în racursiu ușor, prin senzualitate și delicatețe această lucrare amintește de personajele lui Ingres.

126auTor neCunosCuT

Odaliscă (Vide poche)Semnat în monogramă pe soclu Bronz16,5 x 20 x 20 cm


O piesă inedită, cu rol deopotrivă decorativ și practic: vide poche (tavă pentru monede), reprezentând o odaliscă culcată pe o parte, desprinsă parcă din tablourile lui Iosif Iser. Femeia în costum oriental redată cu suficiente detalii pentru a ne face o idee despre costum și bijuteriile pe care le poartă este surprinsă relaxandu-se, dormind parcă, neobservând sau nepăsându-i de cel care își aruncă mărunțisul în tava care o cuprinde.

124LeTiția ignaT

ȚărancăSemnată și datată pe soclu: Laetiția Ignat 1935 Bronz22 x 9 x 6,5 cm


Lucrarea este opera artistei ploieștene Letiția Ignat, cunoscută mai ales pentru bustul lui Caragiale realizat în preajma celui de-al doilea Război mondial și amplasat în 1938, în fața Liceului „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești. Micuța statuetă prezintă o țărancă cu broaboadă, în portul specific, venită probabil la târg pentru a-și vinde marfa, ce poartă pe umărul stâng, asemenea unei cobilițe, două boccele, iar în mâna dreaptă o sarsana.De remarcat sunt detaliile prin care artista își caracterizază personajul, trăsăturile chipului sunt clare relevând efortul pe care femeia îl face sub greutatea încărcaturii pe care o transportă.O piesă cu un decorativism subtil, o redare emoțională și plină de sensibilitate a unei oarecare femei de la țară, menită acum să înfrumusețeze interiorul privitorului contemporan.

98 GRIMBERG

127oT To briese (1889, Iași - 1963, Iași)

Peisaj de toamnăSemnat dreapta jos: BrieseUlei/carton54 x 70 cm


Otto Briese a studiat la Viena şi München, a urmat Școala de Belle Arte din Iași cu C. D. Bardasare și Gheorghe Popovici. Apropiat al maeștrilor Nicolae Tonitza și Ștefan Dimitrescu, artistul a avut participări la Saloanele Oficiale între 1928-1930, în anul 1944 și la Tinerimea Artistică în 1916. Preocuparea de a crea premisele unui nou stil naţional l-a determinat să fie unul dintre membri fondatori ai grupării „Arta românească“, întemeiată în 1918, cu un rol deosebit în reînnoirea mijloacelor artistice care au condus spre înfloritoarea pictură interbelică. Dacă aceasta este bazată în primul rând pe culoare şi în pictura lui Otto Briese, culorile dau măsura valorii sale, el folosindu-le fără ostentaţia picturii foviste, dar cu multe îndrăzneli în a le alătura, în a găsi nuanţe rare, fără să piardă nici o clipă din vedere, o armonie subtilă a lor.A fost numit custode al Pinacotecii din Iași în 1911, tot în acest an are o primă expoziție personală, în 1945 devine director al Academiei de Arte Frumoase din Iași, iar în 1999 are o expoziție retrospectivă la Muzeul de Artă din Iași și itinerată la Teatrul Național din București.

128e Va Cerbu (siegLer) (24 august 1924, București - mai 2008, București)

Primăvara în pădureSemnat dreapta jos: E CerbuUlei/pânză76 x 66 cm


Pictoriţă de excepţie din a doua jumătate a secolului trecut, de origine evreică, numele său adevărat fiind cel de Eva Siegler. A studiat la Școala de Arte Frumoase din București, la clasa maeştrilor M.H. Maxy și Al. Ciucurencu.Artista a avut numeroase expoziţii personale la Bucureşti în anii 1955, 1963, 1967, 1971, 1974, 1978, 1982, 1988, 1992, 1996, Piatra Neamţ: 1965, 1967, Bacău, Craiova: 1967 şi Bremen în 1974, o serie impresionantă de expoziţii colective între anii 1947-1994 în: Praga, Bucuresti, Budapesta, Sofia, Varsovia, Moscova, Belgrad, Budapesta, Riga, Leipzig, Bratislava, Atena, Damasc, Argentina, Berlin, Veneția (trienala), Geneva, Alexandria, Cairo, Havana, Lugano, Bruxelles, Beirut, Lisabona, Oslo, Los Angeles, Perth (Australia), Rotterdam, Dortmund, Caracas, Argentina, Buenos Aires, Tel Aviv, Beijing.Lucrările sale se află în importante colecţii particulare din ţară şi în S.U.A., Elveția, Italia, Olanda, Germania, Mexic, Israel, Franța.

99GRIMBERG

129r aDu Dr ăgoesCu (1914, Paris - 1999, București)

Casa din colţul străziiSemnat şi datat dreapta jos: R Drăgoescu (19)74Guaşă/carton49 x 63,5 cm


Lucrarea a participat la:Expoziţia „Casa în pictura românească din colecţii particulare”, organizată de Societatea Colecţionarilor de Artă din România şi Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu, 4-8 iunie 2013, reprodusă în catalog la pagina 34.Expoziția „Radu Drăgoescu 1914 - 1999” de la Biblioteca Centrală Universitară Carol I, fiind reprodusă în pliantul expoziției.

Pictorul a fost una dintre cele mai discrete personalităţi ale vieţii noastre artistice, deşi originea şi studiile l-ar fi îndreptăţit să ocupe o poziţie privilegiată. S-a născut la Paris şi s-a iniţiat în pictură la Academia Julian (1932 – 1936). Imediat după venirea din Franţa se integrează mediului artistic bucureştean alături de Paul Miracovici şi Mac Constantinescu. Îndrăgostit iremediabil de peisaj a surprins cu talent şi această modestă şi bătrână casă pe care o înnobilează pictural prin cromatică şi modul de tratare a vegetaţiei.

130CiCerone PoPesCu (1908, Vălenii de Munte, Prahova - 1996, Giurgiu)

Casă la GiurgiuSemnat şi datat stânga jos: Cicerone 1955 Ulei/carton41 x 51.2 cm


Lucrarea a participat la:Expoziţia „Casa în pictura românească din colecţii particulare”, organizată de Societatea Colecţionarilor de Artă din România şi Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suţu, Bucureşti, 4-8 iunie 2013, reprodusă în catalog la pagina 77.

Format la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti unde l-a avut profesor, printre alte nume sonore, pe Camil Ressu, Cicerone Popescu a locuit toată viaţa în provincie, mai întâi la Roşiorii de Vede, apoi la Giurgiu, activând ca profesor de desen, dar a rămas în contact cu marea pictură românească, ceea ce demonstrează şi peisajul de faţă. Artistul a fost un obișnuit al Saloanelor Oficiale între anii 1931-1935. Modestul şopron sprijinit de trei firave trunchiuri de copaci, alipit la o clădire mai înaltă, a atras atenţia pictorului, interesat ca şi marele său maestru de fermitatea şi limpezimea compoziţiei, a umbrelor, a culorilor luminoase de vară.

100 GRIMBERG

132DuMiTru ŞTiubei (1901, Bacău - 1986, Saarbücken, Germania)

MarinăSemnat şi datat dreapta jos: Ştiubei 1929Tempera/carton35,5 x 52,5 cm


Comandorul Dumitru Ştiubei, un preferat al colecţionarilor de artă cu tematică marină, a expus la Saloanele Oficiale din 1931, 1933, 1940, 1941, 1943 și la Tinerimea Artistică din anul 1945.Aşa cum sublinia Adrian-Silvan Ionescu în recenzia monografiei apărută în Observatorul Cultural, „a fost, de asemenea, un însemnat pictor naval, preocupat ca o ambarcaţiune să fie redată corect din punct de vedere tehnic şi funcţional, nu doar ca formă expresivă, ca accent şi pretext pentru un peisaj, aşa cum au procedat mulţi pictori“ – ceea ce se remarcă cu prisosinţă în marina de faţă, în care sunt redate mai multe nave, de la cele cu pânze la cele cu aburi, de la cele de război, la cele destinate agrementului. Este foarte posibil ca în această lucrare artistul să fi redat chiar pânzele bricului Mircea şi iahtul regal „Luceafărul“, una dintre cele mai mari ambarcaţiuni de acest gen construite în anii ’30.

131DeM iorDaChe (1905, Drăgușeni, Galați - 1982, București)

Cartier la malul măriiSemnat dreapta jos: IordacheUlei/carton48 x 60 cm


Dem(etru) Iordache a fost una dintre cele mai populare şi active figuri ale vieţii artistice interbelice din capitală, lucrând cu hărnicie, expunând la Saloanele Oficiale şi la cele ale Tinerimii Artistice din perioada 1931 - 1947, precum şi în expoziţii personale începând din 1927. În perioada 1931-1944 a avut câte o expoziţie aproape în fiecare an. În anul 1948 a format ”Grupul celor 6” împreună cu: R. Iosif, Al. Phoebus, R. Schweitzer – Cumpăna, Gh. Vânătoru și Ion Vlasiu. Pe lângă studiile de la Iaşi şi Bucureşti, a studiat în particular cu mari maeştri ai timpului său: Petraşcu, Steriadi şi Ressu, fiind preocupat de a avea o cât mai solidă pregătire. Între anii 1928 – 1930 a studiat la Paris cu Andre Lothe și Pascin. Aceasta se poate observa şi în peisajul de la malul mării, în care regăsim din calităţile culorilor lui Petraşcu şi din preocuparea de a construi riguros a lui Ressu.

101GRIMBERG

133sorin aDaM (n.1968, Ploiești)

Ierusalim (Templul lui Solomon)Semnat stânga jos: Sorin Adam 2008Ulei/pânză 56 x 65 cm


Lucrarea a fost publicată în:Albumul „Sorin Adam”, tipografia Facsimil, 2010-2011, p. 171; pe spatele lucrării apare denumirea „Muntele Templului“, numele şi anul: Sorin Adam 2009.

Sorin Adam reia cu îndrăzneală tema peisajelor orientale din perioada interbelică, accentuând şi mai mult lumina şi cromatica. Volumele cubice acoperite cu semisfere, cerul fără nor şi oraşul scăldat într-un soare torid sunt îmblânzite de verdele smarald şi verdele închis a două coroane de copaci şi de siluetele acoperite de veşminte a trei femei, ce pot fi deosebite doar de culoarea purtată. Întregul peisaj trimite înspre un Orient imuabil, unde pare că nu străbate nici o noutate a lumii de azi și care îi permite pictorului să preia de la maestrul său, Vasile Grigore şi să dezvolte o cromatică puternică şi caldă, deasupra ştiinţei, şi ea admirabilă de altfel, de a desena şi construi compoziţia.

134r aDu Dr ăgoesCu (1914, Paris - 1999, București)

Palatul MogoşoaiaSemnat dreapta jos: R Drăgoescu Ulei/carton45 x 35 cm

€ 1.200 – 2.000Prețul de pornire se va situa sub valoarea minimă estimată.

Lucrarea a participat la:Expoziţia „Casa în pictura românească din colecţii particulare”, organizată de Societatea Colecţionarilor de Artă din România şi Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu, 4-8 iunie 2013, fiind reprodusă în catalog la pagina 33.

Pictând Palatul lui Constantin Brâncoveanu de la Mogoşoaia, Radu Drăgoescu face o excepţie notabilă în pictura sa: alege un edificiu important, o arhitectură maiestuoasă, el care de obicei picta casele cel mai banale punându-le în evidenţă farmecul discret. Pictura se distinge şi printr-un efect de lumină: în apusul soarelui, cărămiziul palatului devine roz şi tot roz este oglindirea sa în apă, iar cenuşiul acoperişului se albeşte. Luminoasa pată centrală este înconjurată de culori deja cuprinse de întuneric, făcând palatul să apară ca o nestemată rară, ceea ce trădează preţuirea artistului pentru prea frumosul monument al arhitecturii brâncoveneşti.

102 GRIMBERG

135MirCea Ciobanu (1950, București - 1991, Elveția)

Natură StaticăSemnat dreapta sus: CiobanuUlei/carton55 x 69 cm


A studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București avându-l ca profesor pe maestrul Corneliu Baba. Până în anul 1980, când a emigrat în Elveția a fost considerat drept unul dintre cei mai promițători artiști din tânăra generație, practicând un tip de expesionism cu valențe foarte personale. Revine în atenția criticii și colecționarilor după 1990 când ecourile carierei internațională ale artistului vor fi cunoscute și în România. Obiectele naturilor statice ale lui Mircea Ciobanu devin personaje, artistul înzestrându-le cu valori expresive capabile să emoționeze privitorul.

136ion PaCea (1924, Horopani, Macedonia - 1999, București)

Natură StaticăSemnată dreapta jos: PaceaUlei/pânză65,5 x 73 cm

€ 2.500 - 4.000

Ion Pacea a studiat la Academia liberă „Guguianu” și la Institutul „Nicolae Grigorescu” avându-i profesori pe Camil Ressu, Jean Alexandru Steriadi și Alexandru Ciucurencu, a fost membru de onoare al Academiei Române a obținut premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române în 1963, Premiul pentru pictură în 1965 și Marele Premiu al UAP în 1967Maestrul Ion Pacea și-a făcut debutul la Salonul oficial din București, în 1947, având numeroase expoziții personale în anii : 1956, 1957, 1969, 1973, 1975, 1980 la Ankara, Le Havre, Berlin, Praga, Dresda, Moscova, Munchen, Sofia . Între anii 1950 -1960 a refuzat să adopte stilul realismului socialist recurgând la un repertoriu imagistic propriu, selectând-și o gamă tematică variată: peisaje, naturi statice, compoziții, cochetând și cu pictura abstractă, însă domeniul în care a excelat este cel al naturii statice.

103GRIMBERG

138Tr aian br ăDean (1927, Comlăuș, Arad - 2013, București)

Baciul Constantin din Nucşoara (Retezat)Semnat, datat şi intitulat stânga sus: T Brădean 1959 Baciul Constantin din Nucşoara (Retezat)Ulei/carton54 x 41 cm


După Liceul de Artă din Timișoara, unde a fost îndrumat de către profesorul Julius Podlipny, Traian Brădean şi-a continuat studiile la Institutul de Arte Plastice din București ca student al lui Alexandru Ciucurencu, maestru pe care-l va idolatriza până la sfârşitul vieţii. Pictorul şi profesorul Traian Brădean a câștigat importante premii, dintre care amintim: Premiul UAP din 1973, Premiul I al Consiliului Culturii din 1977, 1979, 1981, Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române din 1978, Premiul „Omagiu lui Rafael”, Roma 1983. Atât Ciucurencu cât şi Brădean erau convinşi că oamenii simpli sunt nu numai demni de a fi portretizaţi, ci chiar au o expresivitate cu valenţe picturale. Amintind de „Portretul lui Moş Ion Cobzaru“ de Ştefan Luchian, se poate lesne observa că mijloacele artistice abordate de pe atunci de către tânărul Traian Brădean în portretul „Baciului Constantin“ sunt nu numai originale, dar şi radical diferite.

137iLeana anTonu(1890 - ?)

Interior rusticSemnat stânga jos: Ileana AntonuUlei/pânză54 x 64.5 cm


Ileana Antonu s-a născut în zona Bistriţei, a luat din copilărie lecţii de pictură cu un artist vienez. Şi-a continuat studiile la Cluj, unde va deschide şi primele expoziţii personale în 1924 şi 1927, fiind apropiată stilistic de Colonia de la Baia Mare. În 1929 întreprinde o călătorie de studii ce va dura câţiva ani, important fiind sejurul de la Paris unde ia lecţii cu pictorul polonez Tadeusz Styka şi unde lucrează la Muzeul Luvru. Revenită în ţară, participă la Salonul Oficial din 1935 şi are o expoziţie personală în 1940. Atmosfera transilvăneană transpare şi în această lucrare, în care textile ţărăneşti în culori grele au scopul de a atrage atenţia asupra a două piese de ceramică din zonă, un canceu cu smalţul verde închis şi un vas cu decor albastru pe fond alb.

104 GRIMBERG

139C asiLDa Mir aCoViCi (1902 -1955)

Peisaj cu lacSemnat stânga jos: Casilda MiracoviciUlei/pânză73 x 92,5 cm


Casilda Miracovici aparține generației interbelice, fiind conectată la evoluția stilistică și curentele artistice europene din prima jumătate a secolului XX. A expus la Saloanul Oficial din 1926, fiind o prezență constantă a Saloanelor Oficiale între anii 1929 – 1932. În anul următor va părăsi România plecând la Paris împreună cu soțul său, scriitorul Andre Roland de Reneville. Opera sa se remarcă prin tendința de geometrizare a volumelor care compun spaţiul pictural, utilizând cu precădere culori puternice, strălucitoare cu preferințe către contraste inedite.

140LiLi PanCu (1908, Măicănești, Vrancea - 2006, București)

Peisaj în schimbareSemnat şi datat stânga jos: Lili Pancu (19)76Ulei/pânză53 x 64.5 cm


O altă pictoriţă interbelică descoperită de către colecţionari şi ca atare şi de piaţa de artă, este Lili Pancu, care a lucrat până târziu, având capacitatea de a se adapta noutăţilor stilistice postbelice, cum ar fi o simplificare a peisajului, căutarea monumentalităţii, o cromatică mai reţinută, mergând pe culori deschise. A studiat la Școala de Arte Frumoase din București cu Ipolit Strâmbu și Cecilia Cuțescu – Storck, debutează în 1929 la Salonul de alb și negru în 1929, expune la Saloanele Oficiale din anii, 1935 – 1938, 1940, 1942 – 1947, iar după 1948 expune la anualele de stat, expoziții de artă decorativă 1968 la Düsseldorf, în 1969 la Bydgoszcz, 1969 la Torino și Moscova. Are o serie de expoziții personale la București în anii: 1936, 1943, 1957, 1963, 1964, 1970, iar în anul 1937 a câștigat Premiul Munincipiului București.

105GRIMBERG

141ion grigore (n. 1940, Suceava)Iarna la satSemnat și datat dreapta jos: Ion Grigore 1985Ulei/pânză55 x 66,5 cm


Elevul maeștrilor Paul Miracovici, Gh. Popescu și Gh. Labin, premiat UAP în anul 1968, a obținut premiul „Iosif Iser” acordat de Accademia di Romania din Roma. Ion Grigore, a devenit profesor al Universității de Artă București, participând la numeroase expoziții în Europa și Statele Unite ale Americii. Recunoscut pentru lucrările de artă monumentală, artistul manifestă cu precădere în pictura de șevalet o înclinație aparte către zona folclorico-tradițională, fără a fi un folclorist „avant la lettre”, în pictura sa întâlnim mai degrabă un sat mistic, încremenit, o atmosferă de poveste. Satul lui Ion Grigore reprezintă o matrice emoțională, redată într-o manieră figurativă, dar cu un puternic caracter abstractizant.

142gabrieL C aTrinesCu (1943 la Ismail, în Basarabia)

PeisajSemnat și datat dreapta jos: G Catrinescu (1)980Ulei/pânză50,5 x 60 cm


Dedicație pe verso „lui Mihai cu prietenie pentru ajutorul dat la Babadag, G Catrinescu”

Elev al maestrului Gheorghe Șaru la Institutul de Arte Frumoase „Nicolae Grigorescu„ din Bucureşti, își va face debutul pe scena plastică națională în 1964 la Expoziţia Centenară a Institutului Nicolae Grigorescu, organizată de Muzeul Naţional de Artă al României. Începând cu anii 1970 este o prezență constantă la diferite expoziții personale și de grup, printre care amintim pe cea de la Galeria Eforie şi Galeria Căminul Artei din Bucureşti 1975, dar și în străinătate la Bremen în 1973, Berlin, Praga, Bratislava şi Sofia, Atena, Aix-la-Chapelle, Budapesta, München, Hamburg şi Paris. A avut numeroase expoziții personale în 1968 – Galeria Kalinderu în Bucureşti, 1974 – Galeria Galateea, Bucureşti, 1978 – Galeria Eforie, Bucureşti, 1982 – Galeria de artă a oraşului Bucureşti. Opera lui Gabriel Catrinescu se remarcă printr-o cromatică extrem de subtilă, elaborată, fiind considerat de către critică drept un colorist desăvârșit, reușind să construiasă prin intermediul culorii volume, planuri picturale vibrate.

GRIMBERG REGULAMENT DE LICITAŢIE

CONDIŢII GENERALE:1. Prezentul Regulament stabilește cadrul general de desfășurare și participare la evenimentele de licitație organizate de GRIMBERG. 2. Regulamentul de licitație se completează cu Codul Civil român și cu orice altă dispoziție legală incidentă. 3. Între părți se aplică cu prioritate față de orice altă dispoziție legală prezentul Regulament.4. Înscrierea/Înregistrarea în orice mod în cadrul licitației are valoare juridică de acceptare integrală și necondiţionată a tuturor condiţiilor prevăzute în prezentul Regulament de licitație. Totodată, aceeași valoare juridică de acceptare o are și participarea la licitație, personal sau prin telefon, online, sau prin ofertă scrisă.5. Persoana care licitează în orice mod, dar omite să depună ori să semneze ori să completeze formularul de înscriere/înregistrare este de asemenea supusă condițiilor prezentului regulament de licitație.6. În cadrul Licitației organizate de GRIMBERG (S.C. DA VINCI S.R.L) poate participa orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani.CONFIDENȚIALITATE7. Casa de Licitație nu va divulga nici numele deponentului și nici numele cumpărătorului decât în ipoteza în care acesta dorește și depune o cerere scrisă în acest sens. Bunurile ce formează obiectul licitației aparțin deponenților care doresc să le înstrăineze prin intermediul și în modalitatea propusă de GRIMBERG. Persoanele care depun bunuri în consignație pentru a fi vândute prin intermediul GRIMBERG garantează că obiectul depus în consignaţie în vederea vânzării prin licitaţie le aparţine și provine din patrimoniul lor personal sau au dreptul legal de a-l vinde.CATALOGULUI DE LICITAȚIE8. Înainte de desfășurarea licitației propriu zise GRIMBERG va publica și distribui un catalog ce va conține obiectele de artăce urmează a fi introduse spre vânzare în cadrul evenimentului de licitație. Obiectele supuse vânzării vor putea fi verificate în prealabil. În aceste condiții GRIMBERG garantează fiecăruia dintre cumpărători posibilitatea de a își forma o convingere proprie, directă și efectivă cu privire la fiecare bun în parte.9. Catalogul publicat pentru evenimentul de licitaţie prevede în mod obligatoriu intervalul de estimare al valorii obiectului supus licitației. Catalogul nu cuprinde și preţul de pornire al licitaţiei. 10. Persoana care conduce licitația se numeste Comisar. Comisarul de licitație decide în mod liber preţul de pornire al fiecărui obiect supus licitaţiei. Comisarul de licitatie anunţă numărul lotului şi preţul de pornire al acestuia. 11. Obiectele de artă supuse licitaţiei sunt denumite LOTURI sau LOT. Loturile sunt strigate în ordinea enumerării lor în catalogul de licitaţie. Strigarea şi adjudecarea preţului se face în EUR la cursul oficial al BNR în ziua adjudecării.12. În cazul în care o persoană produce vreo daună, în cursul expoziţiei sau a licitaţiei, unuia dintre bunuile supuse vânzării, GRIMBERG poate solicita acesteia să suporte dauna achitând prețul echivalent limitei maxime a intervalului valorii estimate, așa cum apare publicat în catalogul de licitație. 12.1. Loturile cu regim special, sunt acelea pentru care, potrivit legii, Ministerul Culturii și Cultelor are drept de preemțiune la cumpărare la un pret egal cu cel oferit de adjudecatar. În acest sens, GRIMBERG va marca în cuprinsul catalogului loturile aflate în această situație cu litera “P” (preemțiune).PARTICIPAREA LA LICITAȚIEA.Personal13. Pentru a putea participa la licitația organizată de GRIMBERG persoana interesată va completa, în prealabil, un formular de înscriere/înregistrare. Ulterior participarea la licitaţie se face prin ridicarea unei palete de licitare, fizic în sala de licitație. Paleta de licitare va cuprindeun număr de ordine atribuit participantului în cadrul evenimentului de licitație.14. Comisarul de licitațieva accepta drept validă altă sumă strigată de un ofertant, suma care este superioară pasului anterior acceptat, dacă este urmată de indicarea paletei de licitare a ofertantului. Atunci când mai mulţi participanţi indică prin ridicarea paletei dorinţa de a licita preţul cerut de comisarul de licitatie, acesta va alege dintre participanţi o singura paletă, specificându-l, de regulă, în ordinea ridicării paletelor.B.În absență15. Orice persoană interesatăpoate participă la licitație în absenţă, fie prin formularea unei oferte scrise, fie prin telefon prin reprezentanții GRIMBERG fie online prin platforma de licitare disponibilă în format electronic. 16. În cazul în care mai mulţi participanţi în absenţă formulează oferte pentru acelaşi lot la același preţ maxim, va avea prioritate prima ofertă recepţionată. Regula de prioritate este: 1.oferta strigată în sala de licitaţie, 2.oferta manifestată în absenţă, prin telefon, în scris sau online.ADJUDECAREA17. Bunul supus vânzării se consideră adjudecat participantului care oferă preţul cel mai mare atunci când cumulativ comisarul de licitație strigă cuvântul “ADJUDECAT” şi lovește masa cu ciocanul de licitaţie. Adjudecarea constituie un angajament ferm și irevocabil de cumpărare, în condiţiile şi termenii prezentului regulament de licitare și de legea română. Bunurile pentru care nu s-a făcut vreo ofertă la momentul strigării lor iniţiale pot fi repuse în vânzare în timpul licitaţiei, în ipoteza în care un participant solicită expres acest fapt.18. Pentru motive temeinice GRIMBERG poate elimina din licitaţie oricare dintre loturile prezente în catalogul de licitaţie.

18.1. Cumpărarea post licitație este posibilă doar la o valoare egală sau superioară valorii minim estimate din catalogul publicat, la care se adaugă taxa de licitație, timbrul artelor plastice și sub rezerva acordului deponentul asupra vânzării lotului în această modalitate.TAXA DE LICITAȚIE:19. Preţului de adjudecare, i se va adăuga o taxăde licitaţie (care include TVA).20. Taxa de licitație se calculează astfel:I. Pentru achiziții de până la valoarea de 50.000 Euro, reprezentând prețul de adjudecare taxa de licitație este de 20%.II. Pentru achiziții între valoarea de 50.001 Euro și 250.000 Euro, reprezentând prețul de adjudecare, clientul va deveni “ENJOYING ART SILVER BUYER”, beneficiind de o taxă de licitație de 18%.III. Pentru achiziții între valoarea de 250.001 Euro și 500.000 Euro, reprezentând prețul de adjudecare, clientul va deveni “ENJOYING ART GOLD BUYER”, beneficiind de o taxă de licitație de 16%.IV. Pentru achiziții de peste 500.000 Euro, reprezentând prețul de adjudecare, clientul va deveni “ENJOYING ART PLATINUM BUYER”, beneficiind de o taxă de licitație de 14%.21. La stabilirea taxei de licitație în cota ce corespunde fiecărui tip de compărător GRIMBERG are în vedere achizițiile realizate pe parcursul unui an calendaristic calculat de la momentul primei achiziții.22. Suplimentar taxei de licitație, în cazul artei plastice, potrivit legii, se adaugă și taxa pentru timbrulartelor plastice în valoare de 0,5%.PLATA OBIECTULUI ADJUDECAT23. Obiectul adjudecat se va achita în termen de 5 zilebancare de la momentul adjudecării. Plata se poate efectua în numerar la casieria Casei de Licitații GRIMBERG sau prin ordin de plată în contul titularului de cont “SC DA VINCI SRL”, Cod fiscal RO332573, CONT RO09RNCB0089003700320001 (RON), CONT RO52RNCB0089003700320003 (EUR), CONT RO25RNCB0089003700320004 (USD), SWIFT code: RNCBROBU, deschis la Banca Comercială Română – BCR sau prin card bancar.Dacă plata se realizează prin card bancar se achită suplimentar și comisionul perceput de bancapentru transfer care, de regulă poate varia între 1% si 1,5% din valoarea tranzacției.PREDAREA PRIMIREA OBIECTULUI ADJUDECAT24. Predarea-primirea obiectului cumpărat se poate efectua imediat după achitarea sumei facturate. 25. GRIMBERG va marca fiecare lot cu elemente de siguranță, ce vor face imposibile eventualele tentative de fraudă.26. În cazul în care suma facturată nu este achitată în termenul prevăzut de prezentul Regulament, Casa de Licitaţie GRIMBERG poate opta între urmatoarele variante:i)să solicite cumpărătorului achitarea lotului adjudecat, a taxei de licitaţie şi a unor penalităţi de întârziere în cuantum de 1%/zi din suma totala datorată;ii)să rețină spre vânzare, în contul sumelor neachitate, bunurile aparținând adjudecatarului, respectiv sumele din vânzarea acestora;c)să oblige adjudecatarul care refuză plata, la plata dublului taxei totale de licitație.27. Dreptul de proprietate se consideră transferat în momentul predării-primirii lotului adjudecat de la GRIMBERG la cumpărător și sub condiția achitării integrale a prețului facturat către cumpărător.28. Preluarea şi transportul lotului adjudecat sunt în sarcina și sub riscurile cumpărătorului, care este dator să îl preia de la sediul GRIMBERG în termen de 15 zile calendaristice de la primirea plăţii de către GRIMBERG.28.1. Loturile adjudecate, ce reprezintă creații contemporane, realizate de autori în viață, nu sunt restricționate la export. În celelalte situații, pentru exportul temporar sau definitiv, este necasară obținerea prealabilă a unui certificat de export.29. În cazul în care adjudecatarul nu ridică bunul adjudecat în termen, acesta autorizează expres pe GRIMBERG ca, după 30 de zile de la data ținerii licitației, să transportebunurile neridicate de cumpărător, în contul și pe seama cumpărătorului, într-un depozit ale cărui cheltuieli vor fi suportate de cumpărător.30. De la momentul transferului bunului în depozit orice fel de răspundere în legătură cu bunul adjudecat se transferă la cumpărător, GRIMBERG fiind exonerată în orice situație. Pentru preluarea bunului, cumpărătorul va trebui să achite prețul de transport către depozitul exterior și cota-parte din chiria depozitului, convenite de părți drept egale cu contravaloarea a 10% din prețul de adjudecare/lună. În ipoteza în care cumpărătorul nu ridică operele adjudecate în termen de 3 luni de la data depozitării externe, GRIMBERG este în drept să pună din nou în vânzare opera pentru a-și recupera costurile de transport, depozitare și oricare altele accesorii.GARANȚIA BUNURILOR ADJUDECATE31. GRIMBERG GARANTEAZĂ ADJUDECĂTARULUI AUTENTICITATEA OBIECTELOR DE ARTĂ ADJUDECATE ÎN CADRUL LICITAŢIEI, fără limită de timp.32. GRIMBERG emite Certificatul de vânzare, în conformitate cu dispozițiile H.G. nr. 1420/2003 pentru aprobarea Normelor privind comerţul cu bunuri culturale mobile.33. GRIMBERG păstrează dreptul de a publica imagini şi descrieri ale obiectului vândut sau chiar nevândut în orice material de specialitate sau cu scop promoţional editat.

BUYING AT GRIMBERG

GENERAL TERMS1. This Regulation establishes the general progress and participation to auction events organized by GRIMBERG. 2. The auction regulation is completed with the Romanian Civil Code and with any other incidental legal provision. 3. Between the parties this Regulation is applied with priority to any other legal provision.4. Subscription/Registration in any way to the auction has legal value of full and unconditional acceptance of all terms provided by this Auction regulation. Moreover, the same legal value of acceptance is borne by the participation to the auction, in person or by telephone, online or by written offer.5. The person who bids in any way, but forgets to submit or sign or fill in the subscription/registration form is also submitted to the terms of this Auction regulation.6. Within the auction organized by GRIMBERG (S.C. DA VINCI S.R.L) can participate any person who has turned 18.PRIVACY7. The Auction House shall not disclose the name of the depositor, nor the name of the buyer, unless he wants to and submits a written request in this regard. The assets representing the object of the auction are the property of the depositors who want to alienate them by the means and method proposed by GRIMBERG. The people submitting assets in consignment to be sold by GRIMBERG guarantee that the object submitted in consignment to be sold by auction is their property and comes from their personal patrimony or they have the legal right to sell it.AUCTION CATALOGUE8. Before performing the auction itself, GRIMBERG shall publish and share a catalogue including the art objects to be introduced for sale within the auction event. The objects submitted to the sale shall be able to be previously verified. Under these terms, GRIMBERG guarantees to every buyer the possibility to form a personal opinion, direct and effective, regarding each one of the assets.9. The catalogue published for the auction event includes, mandatory, the value estimation range of the object submitted to auction. The catalogue does not include the starting price of the auction.10. The person conducting the auction is called Commissioner. The auction commissioner freely decides the starting price of each object submitted to auction. The auction commissioner announces the number and starting price of the batch.11. Art objects submitted to auction are called LOTS or LOT. The lots are called in the order of their listing in the auction catalogue. Calling and adjudication of the price are made in EURO, at the official rate of the Romanian National Bank on the day of adjudication.12. If a person causes a damage, during the display and auction, to one of the objects submitted to sale, GRIMBERG may demand him to bear the damage, paying the price equivalent to the maximum threshold of the estimated value, as published in the auction catalogue.13. The lots with special conditions, are those which according to the romanian law, Ministry of Culture and Cults have the emption right when purchased at an equal price with the one offered by the contractor. In this respect, GRIMBERG will mark these groups in the catalog with the letter “P” (emption = “preemtiune” in Romanian).PARTICIPATION TO AUCTION A. In person12. To participate to the auction organized by GRIMBERG, the person interested shall fill in, in advance, a subscription/registration form. Subsequently, participation to the auction shall be made by collecting a bidding paddle, physically in the auction room. The bidding paddle shall include a serial number corresponding to the participant within the auction event.13. The auction commissioner shall accept as valid another amount called by the bidder, the amount which is higher to the step previously accepted, if it is followed by the display of the bidding paddle of the participant. When several participants show their intent to bid the price asked by the auction commissioner by their bidding paddle, the auction commissioner shall choose from the participants only one paddle, usually indicating it in the order of raising the paddles.B. In absence14. Any person interested can participate to the auction in absence, either by submitting a written offer, either by telephone through the representatives of GRIMBERG or online through the bidding platform available in electronic format.15. If several participants in absence submit offers for the same batch and at the same maximum price, the first offer received shall have priority. The priority rule is: 1. the offer called in the auction room, 2. the offer presented in absence, by telephone, in writing or online.ADJUDECATION16. The asset submitted to the sale is considered adjudicated to the participant offering the highest price when the auction commissioner says, in the same time, “ADJUDICATED” and strikes the auction table with the hammer. Adjudication represents a firm and irrevocable agreement of acquisition, under the terms of this auction regulation and Romanian law. The assets for which an offer was not submitted at the time of their initial call may be resold during the auction, if a participant expressly requests it.17. Due to serious reasons, GRIMBERG may eliminate from the auction any of the batches presented in the auction catalogue.

17.1. Buying post-auction is possible only for a value equal or higher than the minimum estimated value of the catalogue published, adding the auction fee, stamp of the plastic arts and with the agreement of the depositor regarding the sale of the batch in that way.AUCTION FEE18. To the adjudication price is added an auction fee (which includes VAT).19. The auction fee is calculated as follows:I. For acquisitions up to 50.000 Euro, representing adjudication price, the auction fee is of 20%.II. For acquisitions between 50.001 Euro and 250.000 Euro, representing adjudication price, the client shall become “ENJOYING ART SILVER BUYER”, benefiting from an auction fee of 18%.III. For acquisitions between 250.001 Euro and 500.000 Euro, representing adjudication price, the client shall become “ENJOYING ART GOLD BUYER”, benefiting from an auction fee of 16%.IV. For acquisitions of more than 500.000 Euro, representing adjudication price, the client shall become “ENJOYING ART PLATINUM BUYER”, benefiting from an auction fee of 14%.20. When establishing the auction fee in the quota corresponding to each type of buyer, GRIMBERG takes into account the acquisitions made during one calendar year calculated from the first acquisition.21. Additional to the auction fee, in case of plastic art, under the law, a fee for the stamp of plastic arts is also added, in amount of 0,5%.PAYMENT OF THE ADJUDICATED OBJECT 22. The adjudicated object shall be paid within 5 banking days upon adjudication. Payment can be made in cash at the cash desk of G R I M B E R G Auction House or by payment order in the account of the account holder “SC DA VINCI SRL”, Tax code RO 332573, ACCOUNT RO09RNCB0089003700320001 (RON), ACCOUNT RO52RNCB0089003700320003 (EUR), ACCOUNT RO25RNCB0089003700320004 (USD), SWIFT code: RNCBROBU, opened at BancaComercialaRomana – BCR and bank card.If payment is made by bank card, the bank fee of 1% between 1,5% is also paid.DELIVERY – RECEIPT OF THE ADJUDICATED OBJECT23. Delivery-receipt of the object bought can be made immediately after paying the invoiced amount.24. GRIMBERG shall mark each batch with safety elements, making impossible any possible fraud attempts. 25. If the amount invoiced is not paid within the deadline provided by this Regulation, GRIMBERG Auction House may choose one of the following options:I) ask the buyer to pay the adjudicated batch, the auction fee and delay penalties in amount of 1% per day of the total due amount;ii) retain for sale, on the account of the amounts not paid, the assets pertaining to the adjudicator, respectively the amounts resulted from their sale; c) oblige the adjudicator refusing payment, to pay the double of the total auction fee.26. Ownership is considered to be transferred upon the delivery-reception of the batch adjudicated from GRIMBERG to the buyer and provided that the buyer pays the full price invoice to the buyer.27. The collection and transport of the adjudicated batch are the responsibility and on the risks of the buyer, who has to collect it from the office of GRIMBERG within 15 calendar days upon GRIMBERG receiving the payment.28.If the contractor fails to collect the asset adjudicated on time, he expressly authorizes GRIMBERG that after 30 days upon the date of the auction, to transport the assets not collected by the buyer, on the account and on behalf of the buyer, in a warehouse whose expenses shall be borne by the buyer.28.1 The awarded lots which represent contemporary works made by authors who are still alive, are not restricted to export. For all other situations, for temporary or permanent export, it is compulsory to obtain an export certificate prior to export. 29. Starting from the transfer of the asset in the warehouse, any type of liability related to the asset adjudicated is transferred to the buyer, GRIMBERG being exempted in any case. To take over the asset, the buyer has to pay the transport fee to the warehouse and the quota of the warehouse rent, established by the parties as equal to 10% of the adjudication price/month. In the event when the buyer fails to collect the assets adjudicated within 3 months upon the date of the external storage, GRIMBERG is entitled to resell the assets to recover the transport, storage and any other accessory fees.WARRANTY OF THE ADJUDICATED ASSETS 30. GRIMBERG GUARANTEES THE AUTHENTICITY OF THE ART OBJECTS ADJUDICATED WITHIN THE AUCTION, without any time limit.31. GRIMBERG issues the Sales Certificate, according to the provisions of GD no. 1420/2003 for the approval of the Rules on trade with cultural movables.32. GRIMBERG reserves the right to publish images and descriptions of the art object sold or even unsold in any expert or promotional material edited.

a

aDaM sorinIerusalim (Templul lui Solomon), pag. 101/ Lot 133

agaFiței CosTaChe Vas cu liliac, pag. 30/ Lot 33

aLuPi CăLin (CaLiniC)Fetiță, pag. 88/ Lot 107

aMan TheoDor Jardin du Luxembourg, pag. 21/ Lot 21Doamnă călare, pag. 21/22

aniței eMiL Natură statică, pag. 35/ Lot 42

anTonu iLeanaInterior rustic, pag. 103/137

arTaChino ConsTanTinPeisaj, pag. 90/ Lot 110

aVakian hranDTCasă boierească, pag. 86/ Lot 102

b

baba CorneLiuVedere din Iași, pag. 11/ Lot 7Portret de femeie, pag. 16-17/ Lot 14

baCaLu ConsTanTin Citadină, pag. 10/Lot 6

barbieri george Castelul Reginei Maria la Balcic, pag. 19/ Lot 18

baTaLLi CosMoViCi ninaAutoportret din studenție, pag. 96/ Lot 122

băeșu aureLTânără tristă, pag. 71/ Lot 83

băLțaTu aDaM Citadină, pag. 32/ Lot 37

biju Leon aLexanDru Interior țărănesc. Locul de rugăciune, pag. 23/ Lot 25Femei lângă vatră, pag. 38/ Lot 47Scenă egipteană, pag. 47/ Lot 58

borDeaux LiViu Natură statică cu flori, pag. 30/ Lot 34

brăDean TraianBaciul Constantin din Nucșoara (Retezat), pag. 103/ Lot 138

brăesCu DuMiTruIarnă, pag. 83/ Lot 96

briese oTToPeisaj de toamnă, pag. 98/ Lot 127

bunesCu MariusFabrica de spirt, pag. 79/ Lot 90

breTTsChneiDer ruDoLF Muze, pag. 12/ Lot 9

byCk WePPer Mina Vas cu flori, pag. 31/ Lot 35Țărancă, pag. 43/53

C

CasiLDa MiraCoViCiPeisaj cu lac, pag. 104/ Lot 139

CaTargi henri h. Natură statică cu mere, pag. 22/ Lot 23

CaTrinesCu gabrieLPeisaj, pag. 105/ Lot 142

CaTuL bogDanAșezarea dintre dealuri, pag. 87/ Lot 104

CéLine eMiLianPortrait de Ciprienne, pag. 93/ Lot 116

Cerbu eVa (siegLer)Primăvara în pădure, pag. 98/ Lot 128Portret de femeie, pag. 54/ Lot 64

ChinTiLă sPiruMargine de sat, pag. 86/ Lot 103Peisaj din Dobrogea, pag. 95/ Lot 120

Ciobanu MirCea Natură moartă, pag. 34/ Lot 40Natură statică, pag. 102/ Lot 135

CisMaru MihaiCasă la Năieni, pag. 82/ Lot 94Peisaj, pag. 85/ Lot 101

CoCea Laura Nud cu lalele, pag. 12/ Lot 8

ConsTanTinesCu șTeFanSerbare la Negrești, pag. 70/ Lot 81Târg la Gura Humorului, pag. 83/ Lot 97

CosTinesCu augusTinFemeie visând, pag. 43/ Lot 54Spitalul Colțea, pag. 94/ Lot 119

Crăiță MânDră VasiLe Balcic, pag. 18/ Lot 16

CrisTesCu DeLighioz eCaTerinaVedere din Nisa, pag. 90/ Lot 111

D

DaMian horiaPeisaj, pag. 84/ Lot 99

DărăsCu niCoLae Balcic (Tătăria), pag. 33/ Lot 38Biserica Sf. Sava din Iași, pag. 63/ Lot 73

DeLaVranCea nuni DonaNatură statică cu flori, pag. 31/ Lot 36

DeMeTriaDe băLăCesCu LuCiaCasă cu grădină, pag. 95/ Lot 121

DiMiTresCu șTeFanBluza galbenă, pag. 37/ Lot 45

DrăgoesCu raDuCasa de pe alee, pag. 87/ Lot 105Casa din colțul străzii, pag. 99/ Lot 129Palatul Mogoșoaia, pag. 101/ Lot 134

e

ernÖ Tibor Veneția, pag. 20/ Lot 19

g

ghiață DuMiTruPeisaj, pag. 47/ Lot 59Târg oltenesc, pag. 50/ Lot 61

granT niCoLaeTânăr evreu, pag. 96/ Lot 123

grigore ionIarna la sat, pag. 105/ Lot 141

grigore VasiLeCitadină, pag. 78/ Lot 89

h

henția saVaPortret de tânăr, pag. 89/ Lot 109

heTTe riCharD P. Ciobănaș, pag. 26/ Lot 28

hoeFLiCh VaLenTin Natură statică cu flori, pag. 23/ Lot 26Casă iarna, pag. 66/ Lot 76

i

iaCobesCu aureLGolf în Marbello (Creta), pag. 79/ Lot 91

ignaT LeTițiaȚărancă, pag. 97/ Lot 124

ionesCu sin gheorghe Natură statică, pag. 34/ Lot 39

ionesCu gheorgheTânără citind, pag. 36/ Lot 44

iorDaChe DeMCartier la malul mării, pag. 100/ Lot 131

INDEX AUTORI

IORGULESCU YOR PETRE Stradă din Ardeal, pag. 20/ Lot 20

ISER IOSIFOdaliscă în costum albastru, pag. 58/ Lot 68Odaliscă în costum roșu, pag. 59/ Lot 69În pădure, pag. 62/ Lot 71Peisaj din Iași, pag. 67/ Lot 77Nud, pag. 81/ Lot 93

ISPIR EUGENPeisaj cu copaci roșii, pag. 46/ Lot 57Peisaj din Velico-Târnovo, pag. 78/ Lot 88

IVĂNESCU MILLAN EMILPeisaj la țară, pag. 91/ Lot 112

J

JALEA ION Țărancă cu bostani, pag. 27/ Lot 31

K

KLEIN JOZSEFTristețe, pag. 55/ Lot 66

L

LOCUSTEANU GRIGOREZodia scorpionului, pag. 54/ Lot 65

M

MACOVEI LIGIA Flori, pag. 22/ Lot 24

MANIU RODICAPeisaj, pag. 67/ Lot 78Lipovence bătrâne în biserică, pag. 71/ Lot 82

MĂNCIULESCU APOSTOLLa cules de flori, pag. 38/ Lot 46Piața de sclave, pag. 39/ Lot 48Tânără pe gânduri, pag. 84/ Lot 108

MEDREA CORNEL Spinul, pag. 27/ Lot 30

MENDEL ARTHUROgradă cu păsări, pag. 35/ Lot 43

MIREA IONPăsări în câmp, pag. 15/ Lot 13

MÜTZNER SAMUELFemeie în grădină, pag. 28-29/ Lot 32Casă la Șopârlița, pag. 44-45/ Lot 55

N

NĂSTUREL GEORGE Peisagiu la Balcic, pag. 19/ Lot 17

NEGELY RUDOLFPort, pag. 85/ Lot 100

NICOLESCU NIC EMILNotre Dame de Paris, pag. 91/ Lot 113

P

PACEA IONNatură statică, pag. 102/ Lot 136

PALLADY THEODORPeisaj cu heleșteu, pag. 52-53/ Lot 63Dalii cu caiet oranj, pag. 68-69/ Lot 79

PANAITEANU-BARDASARE EMANOIL Senzația, pag. 13/ Lot 10

PANCU LILIPeisaj în schimbare, pag. 104/ Lot 140

PEDVISOCAR ANCA Natură moartă, pag. 35/ Lot 41

PETRAȘCU GHEORGHEStânci la mare, pag. 40-41/Lot 50Peisaj din laguna venețiană, pag. 76-77/Lot 87

POPA NICOLAE Portret de copil, pag. 8/Lot 2

POPEA ELENAPeisagiu din Bretania, pag. 84/ Lot 98

POPESCU CICERONECasă la Giurgiu, pag. 99/ Lot 130

POPESCU GHEORGHE (GHIȚĂ) Citadină, pag. 10/Lot 5

R

RĂDULESCU MAGDALENAPortret în costum de epocă, pag. 80/ Lot 92

RESSU CAMILPeisaj cu șir de copaci, pag. 48-49/ Lot 60Cioban cu oi, pag. 51/ Lot 62Horă, pag. 64-65/ Lot 74

S

SCHWEITZER-CUMPĂNA RUDOLFȚărancă odihnindu-se, pag. 42/ Lot 51Căruță cu doi cai, pag. 60-61/ Lot 70La un pahar de... vorbă, pag. 74/ Lot 85 Trei țărani la sfat, pag. 75/ Lot 86

STOICA RĂZVANNucul copiilor, Piatra Neamț, pag. 82/ Lot 95

STORCK K. ROMEOAșteptare, pag. 46/ Lot 56

Ș

ȘARU GHEORGHE Perla Albă, pag. 14/ Lot 11Compoziție abstractă, pag. 14/ Lot 12Femeie în interior oltenesc, pag. 88/ Lot 106

ȘTIUBEI DUMITRUMarină, pag. 100/ Lot 132

T

TONITZA NICOLAE Ecaterina Climescu Tonitza, pag. 8/Lot 1Gladiole, pag. 56-57/ Lot 67Peisaj la malul mării, pag. 72-73/Lot 84

TUDOR GHEORGHEEvreul cu taraba de mărunțișuri, pag. 26/ Lot 29Car cu boi, pag. 92/ Lot 114

U

URBANSKI DE NIECZUJA EUGENIUSZ Femeie cu pălărie, pag. 9/Lot 3Pudoare, pag. 9/ Lot 4

V

VÂNĂTORU GHEORGHEFemeie cu rochie albă citind, pag. 42/ Lot 52Femeie cu ie citind, pag. 70/ Lot 80

VERMONT NICOLAEDansatoare orientală, pag. 24-25/ Lot 27

VERONA PAULCasa roșie, pag. 62/ Lot 72

VLĂDESCU CONSTANTINNud, pag. 39/ Lot 49Peisaj, pag. 66/Lot 75

W

WEXLER ARNOLD MAX Balcic, pag. 18/ Lot 15

AUTOR NECUNOSCUTSuporți pentru lemne de șemineu, pag. 92/ Lot 118

AUTOR NECUNOSCUTVultur în zbor, pag. 93/ Lot 117

AUTOR NECUNOSCUTNud cu ulcior, pag. 97/ Lot 125

AUTOR NECUNOSCUTOdaliscă (vide poche), pag. 97/ Lot 126

Download - 1c72f Catalog Licitatie Ultim Ultim 19.11.2013

Top Related