Examen de licență 2016 Tematica și bibliografia examenului scris – Proba 1 Domeniul de licență

CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

Discipline fundamentale ARHITECTURA CALCULATOARELOR 1. Componentele unui calculator și principiul de funcționare. 2. Taxonomia Flynn. 3. Sistemul de mașini virtuale. 4. Arhitectura setului de instrucțiuni (ISA). 5. Performanțele sistemelor de calcul. 6. Memorii. Organizarea memoriei. Ierarhizarea memoriei. 7. Tipuri de instrucțiuni mașină. Bibliografie: 1. A.Tanenbaum, Organizarea structurată a calculatorelor, Editura Agora, 1999. 2. D. Gorgan, Gh. Sebestyen, Structura calculatoarelor, Ed Albastră, 2000. 3. S.A. Ciureanu, Arthitectura calculatorelor, Ed Printech, 2006. STRUCTURI DE DATE ȘI ALGORITMI 1. Structuri de date statice: vectori și matrice. 2. Stive. Construcție, parcurgere, întreținere. Aplicații. 3. Cozi. Constructie, parcurgere, întreținere. Aplicații. 4. Liste înlănțuite. Liste dublu înlănțuite. Liste circulare. Aplicații. 5. Grafuri neorientate. Reprezentare și parcurgere. Aplicații. 6. Arbori oarecare. Reprezentare și parcurgere. Aplicații. 7. Arbori binari. Reprezentare și parcurgere. Aplicații. 8. Grafuri orientate. Reprezentare și parcurgere. Aplicații. 9. Metode de sortare. Bibliografie: 1. H. Georgescu, L. Livovschi, Sinteza și analiza algoritmilor, Ed. știinţifică și Enciclopedică,

1986. 2. I. Tomescu, Data structures, Ed. Univ. Buc., 1997. 3. D.E. Knuth, Arta programării calculatoarelor, vol. 1 si vol. 3, Ed. TEORA 2000, 2001. 4. T.H. Cormen, C.E. Leiserson, R.R. Rivest, Introducere în algoritmi, MIT Press, trad.

Computer Libris Agora, 2000.

PROGRAMAREA CALCULATOARELOR 1. Algoritmi: reprezentare, dezvoltare, structuri iterative, structuri recursive. 2. Limbajul C. Tipuri de date. Instrucţiuni. Sintaxă și semantică. Operaţii de intrare-ieșire. Tipuri

definite de utilizatori. Funcţii. Transferul parametrilor. Recursivitate. Pointeri. Fișiere. Aplicaţii.

Bibliografie: 1. H. Schildt - Manual C complet, Editura Teora, 1998 (traducere din limba engleză). ELECTRONICĂ 1. Elemente de electronică analogică

a. Circuite RC: derivatorul si integratorul analogic. b. Diode semiconductoare. c. Circuite cu diode: redresoare, limitatoare de tensiune si circuite pentru deplasarea nivelului. d. Tranzistoare bipolare. Modelul de semnal mic. e. Repetorul de tensiune (amplificatorul cu colector comun). f. Amplificatorul cu emitor comun. g. Etajul diferential cu tranzistoare bipolare. h. Amplificatoare operationale. Circuitul neinversor si circuitul inversor.

2. Electronică digitală

a. Porți logice, familii de circuite logice, interfațarea familiilor de circuite logice. b. Circuite logice combinaționale: codificatoare, decodificatoare, multiplexoare, demultiplexoare. c. Circuite logice secvențiale: circuite bistabile (BB) construite cu ajutorul porților logice,

bistabile asincrone/sincrone, tipuri de circuite bistabile in circuite integrate, regiștrii, regiștrii de deplasare, numărătoare asincrone, numărătoare sincrone, numărătoare modulo N, numărătoare în inel, numărătoare Johnson, proiectarea numărătoarelor sincrone (cu BB de tip D/JK). Automate cu stări finite simple (ASF), tipuri de ASF, ASF cu bistabili de tip D si cu bistabili de tip JK, proiectarea ASF.

d. Monostabile, tipuri de monostabile. e. Astabile (multivibratoare), astabile construite cu porți logice. f. Convertoare digital-analogice (CDA), erorile CDA, tipuri de CDA. Convertoare analog-digitale

(CAD), erorile, CAD, tipuri de bază. Bibliografie: 1. Mihai P Dinca, Electronica-Manualul studentului vol. 1 si vol. 2, Editura Universitatii din

Bucuresti, 2003, http://www.unibuc.ro/prof/dinca_m/miha-p-dinc-elec-manu-stud/ 2. Cornel Mironel NICULAE, Note de curs, http://fpce9.fizica.unibuc.ro/ed/ . 3. Ronald J. Tocci, Neal S. Widmer, Digital Systems-Priciples and Applications,8th. edition, Prentice

Hall, 2001

SISTEME DE OPERARE 1. Caracteristicile unui sistem de operare. 2. Gestiunea proceselor și a procesoarelor. 3. Gestiunea sistemului de memorie. 4. Gestiunea sistemului de intrare/ieșire. 5. Comunicarea și sincronizarea proceselor și threadurilor. 6. Gestiunea sistemului de fișiere. 7. Interblocarea. Bibliografie: 1. S.A. Ciureanu, Sisteme de operare, Editura Printech, 2005. 2. A. Tanenbaum, Sisteme de operare moderne, Editura Byblos, 2001. BAZE DE DATE 1. Structura fizică și logică a unui SGBD. Arhitectura de referinţă a unui SGBD. 2. Arhitectura multitier, structura fizică și logică a bazei de date, arhitectura internă

(memorie, procese), gestionarea și prelucrarea bazei de date. 3. Limbajul pentru definirea datelor (crearea, modificarea și distrugerea structurii

obiectelor). 4. Limbajul pentru prelucrarea datelor (inserarea, ștergerea, reactualizarea și interogarea). 5. Limbajul pentru controlul datelor. Bibliografie: 1. I. Popescu, Modelarea bazelor de date, Editura Tehnică, Bucure:ti, 2001 2. I. Popescu, A. Alecu, L. Velcescu, G. Florea, Programare avansată în Oracle9i, Editura Tehnică,

București, 2004 FUNDAMENTELE REȚELOR DE CALCULATOARE 1. Comunicații în rețea. 2. Nivelul aplicație. 3. Nivelul transport. 4. Nivelul rețea. 5. Adresarea IP. 6. Nivelul legătură de date. 7. Nivelul fizic. 8. Ethernet. 9. Cablarea și proiectarea rețelei. 10. Configurarea și testarea rețelei. Bibliografie: 1. Tanenbaum – Rețele de calculatoare (ediția V), Byblos, Tg. Mures, 2003.

BAZELE LOGICE ALE PROGRAMĂRII CALCULATOARELOR 1. Minimizarea funcțiilor de comutație prin metode analitice.

a. Reprezentarea geometrică a funcțiilor de comutație. b. Operatori pe cubul n-dimensional. c. Acoperirea unei familii de cuburi; Costul acoperirii. d. Cuburi prime și implicanți primi. e. Algoritmul Quine-Mc Clusky pentru calculul implicanților primi. f. Cuburi prime esențiale si implicanți primi esentiali. g. Compactarea implicanților primi esențiali. h. Proprietăți ale TIP (tabela implicanților primi). i. Algoritm tabelar pentru calculul unei acoperiri minime. j. TIP-e ciclice si semiciclice; metoda arborescentă de deblocare. k. Minimizarea funcțiilor de comutație incomplet specificate.

2. Minimizarea funcțiilor de comutație cu ajutorul hărților K-V (Karnaugh-Veitch) a. Definirea hărților Karnaugh (K) și reprezentarea unei funcții de comutație într-o hartă K. b. Definirea hărților Veitch (V) și reprezentarea unei funcții de comutație într-o hartă V. c. Determinarea spațiului implicanților primi cu ajutorul hărților K-V. d. Cuburi esențiale prime pe o hartă K-V. e. Determinarea unei acoperiri minime cu ajutorul hărților K-V. f. Hărți K-V ciclice și semiciclice. g. Metoda hărților K-V pentru funcții de comutație incomplet specificate.

3. Proiectarea logică modulară a. Multiplexoare logice (MUX). b. Implementarea sistemelor combinaționale cu multiplexoare. c. Arbori de multiplexoare. d. Implementarea funcțiilor de comutație cu arbori de multiplexoare. e. Decodificatoare logice (DEC). f. Implementarea rețelelor logice combinaționale cu decodificatoare logice. g. Extensii de decodificatoare logice. h. Arbori de decodificatoare logice.

Bibliografie: 1. Gh. Ștefan, Circuite integrale digitale, Ed. Denix, 1993 și Ed. Tehnică, București, 2000. 2. B. Wilkinson, Electronică digitală @ Bazele proiectării, Ed. Teora, 2002.

Discipline de specialitate FUNDAMENTELE RUTĂRII REȚELELOR 1. Introducere în concepte de routare. 2. Rutare static. 3. Introducere în protocoale de rutare dinamice. 4. Protocoale de rutare Distance Vector. 5. RIPv1. 6. CIDR și VLSM. 7. RIPv2. 8. Tabela de rutare (detaliere). 9. EIGRP. 10. Protocoale link‐state. 11. OSPF (Open Shortest Path First). Bibliografie: 1. Jeff Doyle, Routing TCP/IP, Volume 1, 2nd Edition, Cisco Press, 2005. ELEMENTE AVANSATE DE PROGRAMARE 1. Introducere în Java: structura programelor, identificatori, variabile, operatori, instrucţiuni. 2. Clase și obiecte, lucrul cu tablouri. 3. Fluxuri de intrare/ieșire. 4. Excepţii și manipularea acestora. 5. Interfeţe, pachete, serializarea obiectelor. 6. Applet-uri. 7. Interfeţe grafice. 8. Fire de execuţie. 9. Lucrul cu baze de date în Java. Bibliografie: 1. Horia Georgescu, Introducere în universul Java, Editura Tehnică, București, 2002. 2. Cristian Frăsinaru, Curs practic de Java, București, Editura Matrix Rom, 2005.

GRAFICĂ PE CALCULATOR 1. Elemente de bază

a. Etapele rezolvării problemelor (aspectul numeric și aspectul grafic). b. Structura și arhitectura sistemelor grafice (hardware și software).

2. Software de grafică pe calculator a. Software orientat spre domeniu, spre utilizator, spre programator. b. Standardizări pentru sistemele grafice (Modele: GKS, CORE, PHIGS).

3. Fundamente matematice ale graficii 2D a. Coordonate omogene, transformări ale obiectelor. b. Coliniaritate, intersecții, vizibilitate în grafica 2D.

4. Nuclee de primitive grafice a. Nuclee grafice oferite de limbajele de programare. b. Spatiul obiect și spațiul de reprezentare. c. Relatia Window-Viewport.

5. Algoritmi fundamentali a. Algoritmul raster (J. Bresenham) pentru trasarea segmentului de dreaptă. b. Algoritmul raster (J. Bresenham) pentru trasarea cercului. c. Algoritmul raster (J. Bresenham) pentru trasarea elipsei.

6. Algoritmi fundamentali a. Algoritmul de clipping Cohen-Sutherland (clipping-ul unui segment fata de o fereastra

dreptunghiulara). b. Algoritmul de clipping al unui segment față de o fereastră poligonală convexă sau neconvexă.

Bibliografie: 1. Gr. Albeanu, Grafica pe calculator. Algoritmi fundamentali, Editura Universității București,

2001 TEHNICI WEB 1. HTML (XHTML). 2. CSS. 3. JavaScript. 4. DOM. Bibliografie: 1. http://www.w3schools.com/

ARHITECTURA SISTEMELOR PARALELE 1. Arhitecturi paralele. Sisteme de calcul. 2. Concepte si taxonomie. Taxonomia clasica a lui Flynn. 3. Arhitecturi de memorie pentru calcul paralel: memorie comuna, memorie distribuita, memorie

hibrida distribuita-comuna. 4. Modele de programare paralela. Modelul memoriei comune. Model bazat pe thread-uri. Model

bazat pe memorie distribuita (MPI). 5. Dezvoltarea programelor paralele. Partitionarea problemei. Comunicatii. Sincronizare.

Dependentele datelor. Echilibrarea incarcarii pe nodurile de calcul. Granularitatea. Bibliografie: 1. Parallel Programing, Thomas Rauber, Springer 2010 2. MPI: A Message-Passing Interface Standard Version 3.0 3. Message Passing Interface Forum, September 21, 2012 METODE DE DEZVOLTARE SOFTWARE 1. Introducere în mangementul proiectelor software cu metodologia AGILE. 2. Dezvoltarea software în context AGILE. 3. Utilizare al controlului versiunilor. 4. Sisteme BUILD și integrare continua. 5. Testare în context AGILE-TDD și Profiling. 6. Modelare software în proiecte AGILE. 7. Estimare, prioritizare și planificare. 8. Managementul bug-urilor și QA în proiecte AGILE. 9. Deployment și Administrare. 10. TFS în context MSF. Bibliografie: 1. Will Stott, James Newkirk. Team System@Better Software Development for Agile Teams, Addison-

Wesley,2007 2. Steve Resnick, Aaron Bjork, Michael de la Maza. Scrum with Team Foundation Server 2010,

Wiley Publishing, 2011 3. Roman Pichler. Agile Product Management with Scrum, Addison-Wesley, 2010 4. Dave Ingram. Design-Build-Run, Wiley Publishing, 2009 5. Robert C. Martin. Clean Code. A handbook of Agile Software Craftsmanship, Prentice Hall,

2009

CLOUD COMPUTING 1. Cloud Computing-generalități. 2. Introducere în hipervizorul Hyper-V. 3. Failover clustering-migrare, management și management cu PowerShell. 4. Managementul mașinilor virtuale, conversii P2V, V2P, replicare și management Hyper-V. 5. Automatizare și orchestrare. 6. Arhitectura platformei de dezvoltare Windows Azure. 7. Tabele Azure și Stocarea BLOB. 8. Optimizarea Scalabilitatii și Performantei Tabelelor Azure. 9. Interconectarea serviciilor cu .NET Service Bus. 10. Big Data-Windows Azure Table Storage cu Hadoop. Bibliografie: 1. Roger Jennings. Cloud Computing, Wiley Publishing,2011 2. Brien Posey. Hands@On Understanding Hyper@V in Windows Server 2012, http://www.veeam.com PROIECTAREA BAZELOR DE DATE 1. Obiectivele, arhitectura, caracteristicile si evoluţia sistemelor de gestiune a bazelor de date. 2. Clasificarea modelelor de date. Modelarea semantică a informaţiei (diagrama entitate/relatie). 3. Analiza si proiectarea modelului relational. Construirea diagramei conceptuale. 4. Executarea si optimizarea interogărilor. 5. Eliminarea dependenţelor. Anomalii în proiectarea modelelor relaţionale. 6. Normalizarea și denormalizarea relaţiilor. 7. Implementarea procedurală a modelelor proiectate în cadrul cursului de baze de date.

Procedural Language/SQL. 8. Structuri complexe de date, tipuri obiect și colecţie, blocuri, comenzi, cursoare. 9. Modularizare prin utilizarea subprogramelor și a pachetelor. Implementarea declanșatorilor (trigger). 10. Tratarea și gestiunea erorilor. Bibliografie: 1. Popescu I., Modelarea bazelor de date, Editura Tehnică, București, 2001. 2. Popescu I., Velcescu L., Proiectarea bazelor de date, Editura Universităţii din București, 2008.

PROGRAMARE ORIENTATĂ PE OBIECTE 1. Principiile programării orientate pe obiecte. 2. Proiectarea ascendentă a claselor. Încapsularea datelor în C++. 3. Supraincarcarea functiilor si operatorilor in C++. 4. Proiectarea descendenta a claselor. Mostenirea in C++. 5. Constructori si destructori in C++. 6. Modificatori de protectie in C++. Conversia datelor in C++. 7. Mostenirea multipla si virtuala in C++. 8. Membrii constanti si statici ai unei clase in C++. 9. Parametrizarea datelor. Sabloane in C++. Clase generice. 10. Parametrizarea metodelor (polimorfism). Functii virtuale in C++. Clase abstracte. Bibliografie: 1. H. Schildt, C++ manual complet. Ed.Teora, Bucuresti, 1997 (si urmatoarele). 2. B. Eckel, Thinking in C++ (2nd edition). Volume 1: Introduction to Standard C++. Prentice

Hall, 2000. http://mindview.net/Books/TICPP/ThinkingInCPP2e.html INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ 1. Elemente de bază din domeniul IA. Introducere în Vederea Artificială. Formarea imaginilor. 2. Filtre și caracteristici ale imaginilor: filtre liniare și neliniare, gradienți, muchii, textură, culoare. 3. Compararea contururilor. Distanța Chamfer. Transformata distanță. 4. Imagini Binare. Operatori morfologici. 5. Segmentarea imaginilor folosind algoritmi de clusterizare: algoritmii k-means, mean-shift,

etichetare binară. 6. Modelul bag-of-visual-words. 7. Localizare prin metoda ferestrei glisante. 8. Filtrul de particule. Bibliografie: 1. Richard Szeliski: Computer Vision: Algorithms and Applications, Springer, 2010. Draft disponibil

online: http://szeliski.org/Book/. 2. Simon Prince: Computer Vision: Models, Learning and Inference, Cambridge University Press,

2012. Draft disponibil online. 3. David Forsyth, Jean Ponce: Computer Vision: A modern approach (second edition), Prentice Hall,

2011.

COMERȚ ELECTRONIC 1. Comert electronic, prezentare generala, definitii, clasificari. 2. Crearea site-urilor de comert, Istoria comertului in Romania 3. Criptografie, hash, semnaturi, firewall 4. Autentificare, Mecanisme de securitate 5. PKI, IPSec 6. TLS-SSL,SET, 3D Secure 7. Proprietate intelectuala, marci, brevete, brand. 8. Sisteme electronice de plata; Bitcoin. Bibliografie: 1. I.Gh. Rosca, Cristina Bucur, Carmen Timofte, Octavian Paiu, Mirela Visean, Comerțul

electronic. Concepte, tehnologii și aplicații, , Ed. Economicã, 2004.

CRIPTOGRAFIE ȘI SECURITATE 1. Sisteme istorice de criptare. 2. Securitate perfecta. One time pad. 3. Criptografia computationala. Pseudoaleatorismul. 4. Sisteme de criptare fluide. 5. Sisteme de criptare bloc. 6. Integritatea mesajelor. Functii Hash. 7. Criptografia cu cheie publica. Bibliografie: 1. A. Atanasiu - Securitatea informatiei, vol I (Criptografie), Ed. InfoData, Cluj, 2007.