D 1

UMF CRAIOVA Facultatea de Medicina Dentara - propuneri intrebari pentru examenul de Licenta (sesiunea 2004) - Tema nr. 1 Instrumente necesare prepararii cavitatilor si obturatiei coronare Bibliografie asociata A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001. * 1 Care dintre urmatoarele avantaje nu caracterizeaza diga dentara: A. Asigura vizibilitatea B. Asigura cmp operator curat C. Asigura cmp operator uscat D. Nu se poate steriliza E Protejeaza mpotriva instrumentelor taioase (pag. 203) * 2 Care freze sferice au diametrul capului 0,5 mm: A. Nr. 1/4 B. Nr. 1 C. Nr. 2 D Nr. 3 E Nr.1/2 (pag. 189) * 3 Freza cilindrica nr. 56 are diametrul capului de: A. 0.8 mm B. 1.0 mm C. 1.2 mm D 1.7 mm E 1.3 mm (pag. 189) * 4 Freza para nr. 330 are diametrul capului de: A. 0.80 mm B. 0.70 mm C. 1.00 mm D 1.20 mm E 3 mm (pag. 189) * 5 Care este distanta minima admisa a stratului de dentina care separa un proces carios de pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice? A. 2 mm B. 1.5 mm C. 2.5 mm D 1 mm E 0.5 mm (pag. 193) * 6 Pozitia Trendelenburg a pacientului se utilizeaza in: A. Prepararea cavitatilor B. n caz de urgenta C. n manoperele sangerande D n manevrele executate la maxilar E n manevrele executate la mandibula (pag. 197)

* 7 Lungimea rulorilor de vata variaza intre: A. 1-2 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D 3-4 cm E 5-6 cm (pag. 202) 8 Diga are urmatoarele dezavantaje: A. Neacceptarea de catre pacient pe motiv psihic B. Consumator de timp la aplicare C. Nu se poate folosi pe dinti cu eruptie incompleta D Nu asigura cmp operator curat E Nu asigura o buna vizibilitate (pag. 203) 9 Care freze cilindrice au diametrul de 1 mm? A. Nr. 57 B. Nr. 257 C. Nr. 258 D Nr. 59 E Nr. 259 (pag. 189) 10 Caracteristicile daltei sunt urmatoarele: A. Prezinta bizou pe o singura parte B. Miscare de actiune prin apasare C. Poate fi dreapta D Se gaseste sub forma de pereche E Prezinta bizou dublu (pag. 191) 11 Cand se ia in consideratie reactia pulpara la actiunea instrumentelor rotative se va avea in A. Mecanismul de protectie al pulpei B. Varsta pacientului C. Sistemele de racire D Tipul de structuri dentare expuse E Compozitia tesuturilor dentare (pag. 192) 12 Utilizarea discurilor dentare trebuie insotita de: A. Lumina eficienta B. Aplicatie intermitenta C. Precautie extrema D Buna izolare a campului operator E Separatoare cu Ivory (pag. 195) 13 Pozitia de lucru in fata pacientului se utilizeaza in urmatoarele situatii A. La examinarea dintilor mandibulari anteriori B. La examinarea dintilor maxilari anteriori C. La examinarea dintilor mandibulari posteriori D La examinarea fetelor ocluzale ale dintilor posteriori drepti mandibulari E La examinarea fetelor linguale ale dintilor mandibulari anteriori (pag. 198) 14 Mentinerea rulourilor de vata se face prin: A. Automaton B. Clamele Harvard C. Clamele Haller D Degetele operatorului E Aspiratorul de saliva (pag. 202)

D 2

15 Cauciucul (rubber-ul) digai poate avea urmatoarele dimensiuni: A. 12.5x12.5 cm B. 14.5x14.5 cm C. 15x15 cm D 13x13 cm E 10x10 cm (pag. 203) 16 Pentru molarii mandibulari se utilizeaza urmatoarele cllame de diga: A. Ivory 12 B. Ivory 13 C. Ivory 14 D Ivory 3 E Ivory 4 (pag. 204) 17 Rulourile de vata se plaseaza: A. De o parte si de alta a frenului labial B. De o parte si de alta a frenului lingual C. Peste frenul labial superior D Simultan in vestibulul superior si inferior retrocanin E. In vestibulul superior (pag. 202) Tema nr. 2 Tratamentul cariei dentare Bibliografie asociata A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001. * 1 Cavitatile de clasa a II-a se pregatesc la nivelul cariilor care evolueaza pe suprafetele: A. Proximale ale premolarilor B. Proximale ale caninilor C. Proximale ale incisivilor laterali D Proximale ale incisivilor centrali E Vestibulare ale molarilor (pag. 173) * 2 Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la: A. Remineraliyarea leziunilor incipiente B. Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor C. Modificarea dietei D Folosirea fluorurilor E. Toate de mai sus (pag. 168) * 3 Cavitatile compuse implica afectarea a: A. Trei suprafete dentare B. Mai multe suprafete dentare C. Doua suprafete dentare D O singura suprafeta dentara E Patru suprafete dentare (pag. 172)

* 4 Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa respecte urmatoarele reguli: A. Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice C. Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact D Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective E. Toate de mai sus (pag. 176) * 5 Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaza dentina pe o adancime de: A. 0.5 micrometri B. 0.2 micrometri C. 0.7 micrometri D 0.8 micrometri E 0.3 micrometri (pag. 346) * 6 Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de ednttina care asigura protectia pulpara chimica si termica? A. 1.5-2 mm B. 2 mm C. 2-3 mm D 0.5-1 mm E 2.5-3 mm (pag. 301) * 7 Utilizarea adezivilor dentinari la obturatiile cu amalgam de argint in locul lacului de copal prezinta urmatoarele avantaje: A. Reduce microinfiltratiile marginale B. Reduce transmiterea vibratiilor termice C. Amelioreaza retentia obturatiei D Consolideaza rezistenta mecanica E. Toate de mai sus (pag. 321) 8 Cavitatile de clasa a VI-a rezulta n urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul: A. Marginilor incizale B. Vrfului cuspizilor C. Suprafetelor mezio-ocluzo-distale D Suprafetelor vestibulare E Suprafetelor orale (pag. 174) 9 In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie de urmatorii factori: A. Extinderea cariei B. Materialul de restaurare folosit C. Pozitia dintelui antagonist D. Forma dintilor E Tipul dietei (pag. 171)

D 3

10 Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la: A. Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori B. Varfului cuspizilor dintilor laterali C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori D Nivelul fetelor vestibulare E. Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale (pag. 174) 11 Care este dimensiunea admisa a puntii de smalt existenta intre doua fose sau fisuri pentru a putea fi pastrata: A. 0.5 mm B. Mai mare de 0.5 mm C. Mai mica de 0.5 mm D 1 mm E 1-2 mm (pag. 175) 12 Particularitatile hibridizarii dentinei uscate sunt urmatoarele: A. Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat B. Necesita o uscare moderata C. Nu exista riscul de supraumectare D Marja foarte mica de toleranta tehnica E. Larga utilizare (pag. 342) 13 Contraindicatiile lacurilor dentare sunt urmatoarele: A. Sub coafajele indirecte B. Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla C. Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam D Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare E. Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite (pag. 295) 14 Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt: A. Alcalinitate crescuta B. Alcalinitate scazuta C. Efect bacteriostatic D. Stimuleaza indirect neodentinogeneza E Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente (pag. 297) 15 Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori: A. Porozitatea matricei dentare B. Umiditatea endogena C. Umiditatea accidentala D. Umiditatea exogena E Tipul rasinii adezive (pag. 327) 16 Colabarea fibrelor de colagen si pierderea retentiei oferite de acestea se produce dup: A. Demineralizare insuficienta a dentinei B. Demineralizare excesiva a dentinei C. Uscarea cavitatii dupa spalarea acidului D Utilizarea de acizi cu concentratie mai mare E Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producator (pag. 328)

17 Viteza de difuziune a rasinii adezive ntr-un substrat depinde de: A. Masa moleculara B. Temperatura C. Vscozitate D Timpul de actiune E. Afinitatea pentru substrat (pag. 330) Tema nr. 3 Etiopatogenia cariei dentare Bibliografie asociata A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001. * 1 Perturbarea formarii matricei organice a smaltului are printre cauze si carenta n vitamina: A. C B. B1 C. E D D E PP (pag. 33) * 2 Rujeola poate produce o hipoplazie accentuata a smaltului la copil daca se produce n: A. Primul trimestru de sarcina B. Ultimul trimestru de sarcina C. ntre saptamnile a sasea si a noua de sarcina D n prima luna de sarcina E n primele trei luni de sarcina (pag. 33) * 3 Aportul scazut de calciu perturba formarea matricei smaltului prin: A. Reducerea cantitativa a tesuturilor dure n formare B. Reducerea continutului mineral total C. Reducerea calitativa a tesuturilor dentare D Modificari morfologice E Cresterea continutului mineral (pag. 34) * 4 Functiile salivei sunt urmatoarele: A. Regleaza pH-ul bucal B. Mentinerea echilibrului ecologic bucal C. Digestiva D Excretorie E. Toate de mai sus (pag. 35) * 5 Volumul zilnic al secretiei salivare este de: A. 1,5-2 l B. 0,5-1,5 l C. 0,5-1 l D 0,5-2 l E 1-2 l (pag. 36) * 6 Calciul neionizat din compozitia lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme: A. Fosfati si bicarbonati B. Legat de compusi organici cu masa moleculara mica C. Legat de proteinele bogate n prolina D Legat de amilaza salivara E. Toate de mai sus (pag. 37)

D 4

* 7 Actiunea sistemului peroxidazic salivar se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti odontopatogeni: A. Herpex simplex tipul 1 B. HIV C. Lactobacili D Levuri E. Toate de mai sus (pag. 42) 8 Perturbarea mineralizarii matricei smaltului are drept cauze: A. Carenta n calciu si fosfor B. Carenta n fluor C. Carenta n vitamina D D Carenta n vitamina E E. Dereglarile hormonale (pag. 34) 9 Care din urmatoarele oligoelemente au efect carioprotector: A. Seleniul B. Borul C. Fluorul D. Molibdenul E Strontiu (pag. 33) 10 Materializarea semnificatiei biologice a fosfatilor salivari se face prin: A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana B. Participarea n componenta sistemelor tampon salivare C. Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor D Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu E Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita (pag. 38) 11 Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii factori: A. Ritmul secretiei salivare B. Contraceptivele orale C. Reologia bucala D Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene E. Valoarea initiala a pH-ului bucal (pag. 40) 12 Dintre enzimele ce intra n compozitia salivei fac parte: A. Fosfataza acida B. Alfa amilaza C. Hialuronidaza D Proteinaze E. Kalicreina (pag. 39) 13 n lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucale din care fac parte: A. Succindehidrogenaza B. Aldolaza C. Fosfataza alcalina D. Hialuronidaza E Fosfataza acida (pag. 40)

14 Saliva contine o serie de factori antimicrobieni capabili sa modeleze colonizarea cavitatii bucale de catre microorganisme din care fac parte: A. Lactoferina B. Mucinele C. 2 - microglobulina D. Opsoninele E Staterina (pag. 41) 15 Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaza prin: A. Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. Inhibarea adeziunii microbiene C. Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana D Vscozitatea si adeziunea unor produse E. Saturarea placii bacteriene n substante remineralizante (pag. 43) 16 Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaza pe: A. Inducerea unei secretii salivare rapide si masive B. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor C. Ritmul scazut al secretiei salivare D Vscozitate crescuta a salivei E. Periajul dentar la sfrsitul mesei (pag. 46) 17 Care din urmatoarele substante reprezinta ndulcitori calorici: A. Ciclamatul B. Sorbitolul C. Aspartamul D. Xilitolul E. Lycasinul (pag. 51) Tema nr. 4 Inflamatia pulpei dentare Bibliografie asociata M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002 * 1 Una din functiile de mai jos nu este caracteristica organului pulpar: A. Functia senzitiva B. Functia formativa C. Functia nutritiva D. Functia bactericida E Functia regresiva (pag. 55) * 2 Dentina secundara prezinta urmatoarele caracteristici: A. Se formeaza nainte de eruptia dintelui B. Se formeaza dup eruptia dintelui C. Prezinta mai multe canalicule cu traiect sinuos D Este o reactie pulpara cosecutiva unor stimuli patogeni E Prezinta un numar mare de odontoblaste (pag. 54)

D 5

* 3 Agentii patogeni interni ce pot determina inflamatii ale pulpei dentare sunt: A. Agenti termici B. Bacteriile C. Avitaminozele D Virusii E Agenti traumatici (pag. 54) * 4 Dentina tertiara prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este o reactie pulpara consecutiva eroziunilor B. Canaliculele dentinare au un traiect regulat C. Numarul crescut al canaliculelor dentinare D Este o adaptare a pulpei al stimulii fiziologici E Se formeaza nainte de eruptia dintelui (pag. 54) * 5 pH-ul alcalin al pulpei dentare: A. Se datoreaza prezentei bogate a sarurilor minerale din zona predentinara B. Se datoreaza prezentei ionilor de sodiu celulari C. Nu are rol n tamponarea aciditatii din inflamatie D Creste n fazele avansate ale inflamatiei E mpiedica activitatile metabolice normale ale celulelor pulpare (pag. 57) * 6 Agentii agresori termici care actioneaza cu brutalitate n producerea inflamatiei pulpare sunt: A. Slefuirile de bonturi cu masuri de protejare a pulpei B. Prepararile de cavitati cu protejarea pulpei C. Diatermia D Obturatii metalice realizate fara mijloace de protejare a pulpei dentare E Trecerea, n cursul aceleiasi mese, de la alimentatia cu temperaturi ridicate, la alta cu temperaturi coborte (pag. 59) * 7 Turatiile nalte incriminate n producerea inflamatiei pulpare: A. Reprezinta o agresiune chimica a pulpei B. Reprezinta o agresiune traumatica a pulpei C. Nu modifica echilibrul osmotic de la nivelul dentinei D Nu produce evaporarea lichidului tisular din canaliculele dentinare E Nu pot produce absorbtia nucleilor si a plasmei odontoblastilor n canaliculele dentinare (pag. 61) 8 Fenomenele vasculare pulpare cauzate de un agent de intensitate mare sau care actioneaza direct apar: A. n 2 minute B. n 3 minute C. n 10 minute D ntr-o ora E n 2 ore (pag. 64)

9 Inflamatia cronica per primam, de origine traumatica, poate fi gasita n: A. Pulpa dintilor cu un grad mare de abraziune B. Pulpa dintilor cu obturatiii mari de amalgam cu o buna izolare a pulpei dentare C. Pulpa dintilor cu obturatii mari de amalgam fara o buna izolare a pulpei dentare D. Dintii care prezinta o carie cu evolutie foarte lenta E Dinti care prezinta o acrie cu o evolutie foarte rapida (pag. 62) 10 Organul pulpar are urmatoarele functii: A. Dentinogenetica B. Nutritiva C. Senzitiva D. Regresiva E pH acid (pag. 56) 11 Functia regresiva a pulpei este un proces de mbatrnire: A. Ce se instaleaza cu vrsta B. Precoce datorita unei abraziuni pronuntate C. Datorita unor iritatii post terapeutice D. Consecutiva cariilor E Dependent de inervatia complexa a pulpei (pag. 55) 12 Mentinerea aciditatii timp ndelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare favoriznd: A. Scaderea permeabilitatii peretilor vasculari si diapedeza leucocitara B. mpiedicarea activitatilor metabolice normale ale celulelor pulpare C. Frnarea proceselor formatoare de dentina de reactie D. Procesele de liza celulara si formare a puroiului E. Actiunea depolimerizanta a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substanta fundamentala si asupra fibrelor de colagen (pag. 57) 13 Secventele inflamatiei pulpare cuprind: A. Reactia biochimica B. Reactia vasculara locala C. Reactia vasculara generala D. Reactia metabolica celulara E. Formarea infiltratului seros (pag. 58) 14 n traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc reactii inflamatorii intense si immediate datorita: A. Lezarii fibrelor si receptorilor nervosi B. Ruperii vaselor si eliberarii celulelor sanguine C. Distrugerii unor zone de odontoblasti D Activarii unor substante cu actiune oxidanta E. Suprainfectarii cu germeni microbieni (pag. 61)

D 6

15 Agentii traumatici brutali ce duc la inflamatia pulpara sunt: A. Turatii nalte B. Luxatia dintilor C. Fractura dintilor D Lucrari protetice incorect adaptate E Manevre ortodontice necontrolate (pag. 60) 16 n urma actiunii unui factor bacterian, n pulpa dentara apar o serie de substante cu rol de mediatori chimici: A. Kinaze B. Exudina C. Leucotaxina D. Histamina E Mucopolizaharide (pag. 64) 17 Adapostirea pulpei ntr-un spatiu cu pereti rigizi prezinta unele avantaje, dar si dezavantaje: A. Peretii duri sunt impermeabili la agentii patogeni, atunci cnd sunt integri B. n anumite conditii, peretii devin penetrabili favoriznd actiunea unor noxe externe C. Peretii duri permit slefuirea n vederea aplicarii unor lucrari protetice D. Peretii rigizi fac ca orice crestere a presiunii intrapulpare sa nu poata fi compensata printr-o crestere a volumului pulpei E Peretii duri permit investigarea prin mijloace directe a starii pulpare (pag. 51) Tema nr. 5 Necroza si gangrena pulpara Bibliografie asociata M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002 * 1 Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu: A. Parodontita apicala hiperemica B. Pulpita acuta purulenta totala C. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa D Parodontita apicala purulenta E Hiperemia preinflamatorie (pag. 98,99) * 2 Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde urmatoarele: A. Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini B. Durere la excitanti termici C. Durere la excitanti chimici D. Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusie E Durere la percutie in axul dintelui (pag. 98)

* 3 Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe: A. Modificarea de culoare a dintelui B. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in camera pulpara C. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in canalul radicular D Teste de vitalitate pozitive E Insamantare bacteriana pozitiva (pag. 98) * 4 Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara se pune pe: A. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare B. Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare C. Teste de vitalitate pozitive D. Examen bacteriologic pozitiv E Durere la excitanti termici (pag. 101) * 5 In gangrena pulpara sondarea cu ace Miller este: A. Dureroasa B. Sangeranda C. Dificila datorita unor obstacole de natura conjunctiva fibroasa D Usoara, cu accesibilitate facila E Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate (pag. 101) * 6 Factorii generali implicati n etiopatogenia necrozei pulpare sunt: A. Traumatismele dentare B. Avitaminozele C. Factori termici D Factori chimico-toxici bucali E Luxatiile dentare (pag. 94) * 7 Necroza de colicvatie este determinata de: A. Coagularea proteica produsa de arsenic B. Coagularea proteica produsa de fenol C. Coagularea proteica produsa de tricrezolformalina D Coagularea proteica produsa de trioximetilen E. Solutii antiseptice, precum antiformina (pag. 98) 8 Evolutia necrozei pulpare se poate face spre: A. Fractura dentara B. Infectarea pulpei C. Parodontita apicala acuta D Parodontita apicala cronica E Pulpita cronica nchisa (pag. 99) 9 Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde: A. Probe de vitalitate termice pozitive B. Probe de vitalitate electrice pozitive C. La diafanoscopie, dintele apare transparent D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indica o pierdere a transparentei si a coloratiei obisnuite E. Foraj explorator negativ (pag. 98)

D 7

10 Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Parodontita apicala cronica C. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa D. Pulpita cronica deschisa E Pulpita acuta purulenta totala (pag. 99) 11 Microorganismele din spatiul endodontic, n gangrena pulpara sunt: A. Difteroizi B. Lactobacili C. Stafilococ auriu D Stafilococ alfa-hemolitic E. Noocardia (pag. 99) 12 Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala: A. Enzime lizozomale B. Acizi nucleici C. Histidina D. Heparina E. Enzime proteolitice (pag. 100) 13 Examenul histochimic n gangrena pulpara pune n evidenta o masa semiputreda compusa din: A. Materii grase B. Polipeptide alterate C. Hidrogen sulfurat D. Apa E Monoxid de carbon (pag. 101) 14 Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde: A. Modificarea de culoare a dintelui B. Pierderea marcata de substanta dentara C. Durere la percutia transversala a dintelui D Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare E. Examen bacteriologic pozitiv (pag. 101) 15 Radiografia dentara in gangrena pulpara arata: A. Transparenta crescuta a canalului radiculalar B. Micsorarea lumenului radicular prin depozite de dentina C. Prezenta barierei dentinocementoide la nivelul apexului D. Existenta denticulilor E Spatii intertrabeculare marite de volum (pag. 101) 16 Patogenitatea microorganismelor din gangrena pulpara se explica prin posibilitatile multiple de a elimina enzime capabile de distructii tisulare: A. Coagulaza din stafilococi B. Coagulaza din peptococ C. Coagulaza din pseudomonas D. Coagulaza din peptostreptococ E. Gelatinaza (pag. 100)

17 Gangrena dentara constituie un focar de infectie pentru restul organismului, determinand: A. Glomerulonefrite B. Endocardite C. Afectiuni reumatismale D Diabet zaharat E Diabet insipid (pag. 102) Tema nr. 6 Parodontite apicale acute si cronice Bibliografie asociata M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002 * 1 Diagnosticul pozitiv n parodontita apicala acuta seroasa se pune pe baza urmatoarelor semne: A. Absenta durerii B. Durere moderata C. Tumefierea mucoasei si a tegumentelor D Teste de vitalitate pozitive E Lipsa durerii la percutia n axa dintelui (pag. 109) * 2 Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala purulenta se pune pe urmatoarele semne: A. Durere la testele de vitalitate dentara B. Durere exacerbata la sondarea canalelor radiculare C. Stare generala afectata D Lipsa durerii la percutia in ax E Aspect normal al mucoasei vestibulare si al tegumentelor (pag. 109) * 3 In stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente, circumscrise, procesul de necroza de lichefiere este favorizat de: A. Tensiune mica intratisulara B. Cresterea pH-ului local C. Tulburari vasculare care impiedica o buna activitate trofica D Scaderea infiltratului leucocitar E Micsorarea spatiilor medulare (pag. 110) * 4 Semnele subiective in parodontita apicala acuta purulenta sunt: A. Durere de intensitate mica B. Durere cu caracter lancinant C. Diminuarea durerii la schimbarea pozitiei capului D Strangerea dintilor produce usurare E. Senzatie de agresiune (pag. 111) * 5 Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute purulente se pune pe: A. Teste de vitalitate pozitive ale dintelui cauzal B. Teste de vitalitate negative ale dintilor vecini C. Fistulizarea cu eliminare de puroi D Modificarea de culoare a dintelui E Iradierea durerii in arcada antagonista (pag. 112)

D 8

* 6 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: A. Necroza pulpara B. Pulpitele cronice C. Pulpitele acute D Parodontite apicale acute E Hiperemia preinflamatorie (pag. 117) * 7 Diagnosticul pozitiv in granulomul chistic se pune pe: A. Teste de vitalitate pozitive B. Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului C. Sangerare la sondarea canalelor radiculare D Adenopatie loco-regionala E Imagine radiologica difuza (pag. 122) 8 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute difuze se face cu: A. Pulpitele acute B. Parodotita apicala acuta supurata C. Nevralgia de trigemeni D. Foliculita dintilor inclusi E Gangrena pulpara simpla (pag. 109) 9 Traumatismele implicate in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt: A. Lucrari protetice defectuoase B. Anomalii dento-maxilare cu blocaje ale miscarilor mandibulare C. Bruxism D. Aparate ortodontice incorect adaptate E Traumatisme indirecte in cursul tratamentelor endodontice (pag. 104) 10 Substantele folosite in tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale acute hiperemice sunt: A. Compusi fenolici B. Azotatul de argint C. Acidul cromic D Arsenicul E Apa oxigenata (pag. 105) 11 Substantele chimice folosite in tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la parodontita apicala acuta hiperemica sunt: A. Arsenic B. Formol C. Tricrezol D. Acid tricloracetic E Acidul cromic (pag. 105) 12 Chelatorii pe baza de EDTA produc dezechilibrare minerala locala, la nivelul parodontiului apical prin: A. Sustragerea ionilor de calciu B. Sustragerea radicalilor fosfat C. Blocarea ionilor de sodiu D. Blocarea ionilor de fluor E Sustragerea ionilor de potasiu (pag. 105)

13 Parodontita apicala hiperemica provocata de o complicatie a necrozei pulpare prin agenti infectiosi sau chimici, prezinta: A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui B. Senzatia de egresiune a dintelui C. Senzatia de agresiune a dintelui D Durere la agenti fizici E Durere la sondarea canalelor radiculare (pag. 106) 14 Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanica este produsa de urmatorii corpi straini care au patruns in parodontiul apical: A. Ace rupte B. Obturatii de canal cu depasire C. Resturi de mese de vata D. Conuri de hartie E Freze rupte (pag. 106) 15 Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe: A. Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui B. Sensibilitate la percutia in ax C. Simptomatologie de pulpita totala D. Congestia mucoasa in dreptul apexului E Prezenta fistulei in dreptul apexului (pag. 107) 16 Diagnosticul diferential ala parodontitei apicale hiperemice se face cu: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Pulpita acuta purulenta totala C. Parodontita apicala seroasa D Gangrena pulpara E Necroza pulpara (pag. 107) 17 Evolutia parodontitei apicale seroase difuze se face spre: A. Cronicizare B. Parodontita apicala acuta purulenta C. Stoparea procesului inflamator D Sinuzita maxilara E Adenopatie loco-regionala (pag. 109) Tema nr. 7 Tratamentul inflamatiilor pulpare Bibliografie asociata M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002 * 1 Tratamentul pulpitei purulente partiale se face prin: A. Coafaj direct n dublu timp B. Extirpare vitala aseptico-antiseptica C. Coafaj indirect ntr-un timp D Amputatie vitala E Coafaj indirect n doi timpi (pag. 134)

D 9

* 2 Tratamentul pulpitei seroase totale se face prin: A. Amputatie vitala B. Amputatie devitala C. Coafaj indirect D. Extirpare vitala E Coafaj direct (pag. 134) * 3 Substantele folosite pentru coafajul direct trebuie sa aiba urmatoarele calitati: A. Insolubile in apa si umori tisulare B. pH acid C. Eficacitate mare in concentratie mare D. Actiune antiinflamatoare si antiseptica indelungata E Toxicitate tisulara (pag. 137) * 4 Factorii generali de care trebuie sa se tina seama in realizarea unui coafaj direct sunt: A. Varsta pacientului B. Volumul coroanei dintilor C. Volumul cavitatii D Starea anterioara a dintelui E Marimea deschiderii camerei pulpare (pag. 139) * 5 Indicatiile amputatiei vitale sunt: A. La copii si la tineri, pe dintii frontali B. Pulpopatiile avansate C. Pulpite acute purulente D Gangrena pulpara E. La copii si tineri, pe PM si M (pag. 142) * 6 Indivatiile amputatiei devitale sunt: A. Molarii persoanelor tinere B. Dintii mobili parodontotici C. Dinti cu canale drepte D Pulpite acute purulente E Pulpite necrozate (pag. 143) * 7 Cauzele locale ale persistentei hemoragiei in canal, in cursul unei extirpari vitale, sunt: A. Stari fiziologice congestive B. Hemofilie C. Perforarea podelei camerei pulpare D Diateze hemoragice E Afectiuni hepatice (pag. 153) 8 Obturatia de durata dupa un coafaj indirect ntr-un timp se face dupa un numar de: A. 3 zile B. 7 zile C. 10 zile D. 14 zile E. 20 zile (pag. 137) 9 Fazele de tratament pentru vindecarea prin restitutio ad integrum al hiperemiei pulpare sunt: A. Eliminarea tesuturilor alterate B. Tratarea plagii dentare C. Protejarea pulpei prin obturatii de baza D. Protejarea pulpei cu eugenat de zinc E Extirpare vitala (pag. 132)

10 Contraindicatiile unei extirpari devitale sunt: A. Extirparea in scop protetic la dinti fara procese carioase B. Pulpite purulente partiale C. Pulpite purulente totale D. Pulpite cronice granulomatoase E Carii cu evolutie supragingivala (pag. 154) 11 Pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului aresenical in diferite grade de insensibilizare: A. Insensibilitate totala coronara B. Insensibilitate totala radiculara C. Insensibilitate totala radiculara si coronara D. Pulpa coronara insensibila si sensibilitate marcata a pulpei radiculare E. Pulpa coronara si cea radiculara sunt sensibile, iar pulpa are o culoare rosie, vie (pag. 155) 12 Tratamentul mecannic in extirpare trebuie sa respecte urmatoarele reguli: A. Se face dintr-o data pe tot canalul B. Se lucreaza in conditii de asepsie C. Nu se trepaneaza apexul D In timpul tratamentului mecanic se folosesc mijloace chimice de permeabilizare E Nu se pastreaza un bont pulpar apical de 1-1.5 mm (pag. 152) 13 Materialele si substantele inactive, cu rol protector, utilizate in coafajul direct sunt: A. Folie de aur B. Cianoacrilati C. Fire de azbest D Eugenat de zinc E Timol (pag. 138) 14 Coafajul indirect intr-un timp implica: A. Toaleta cavitatii cu apa oxigenata si neofalina B. Uscarea cavitatii cu jet de aer C. Aplicarea in cavitate a unei paste cu hidroxid de calciu D Obturatie definitiva cu compozit E. Obturatie provizorie cu eugenat de zinc (pag. 137) 15 Contraindicatiile coafajului direct sunt: A. La nivelul molarilor de minte B. In cariile ocluzale C. Dintii ectopici D Deschidere de maxim 1-1.5 mm a camerei pulpare E. Dintii ce vor fi slefuiti in scop protetic (pag. 139) 16 Fibrele de arsenic contin: A. Fibre de celuloza imbibate cu clorhidrat de cocaina B. Anhidrida arsenioasa C. Pigment D Apa E. Liant (pag. 144)

D 10

17 Tratamentul medicamentos de canal in pulpitele cronice se poate face cu: A. Solutie de eugenol B. Pudra de iodoform C. Pasta cu antibiotice D Pasta arsenicala E Pasta cu hidroxid de calciu (pag. 153) Tema nr. 8 Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare Bibliografie asociata M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002 * 1 Tratamentul medicamentos al canalului naintea obturarii acestuia se face n caz de: A. Extirpare n scop protetic B. Hiperemie preinflamatorie C. Pulpita acuta purulenta partial D Pulpita acuta seroasa partiala E Pulpita acuta seroasa totala (pag. 170) * 2 Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta: A. Radacini n baioneta B. Radacini cu curburi exagerate C. Cai false interadiculare D Implantare deficitara E. Toate de mai sus (pag. 159) * 3 Necroza de colicvatie apare in urma influentei unor substante precum: A. Acetilcolina B. Lizozimul C. Pepsina D Neurotoxina E Amilaza (pag. 162) * 4 Eficienta asociatiilor de antibiotice n tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde de urmatorii factori: A. Evitarea antibioticelor cu reactii adverse B. Evitarea unor doze insuficiente C. Evitarea antagonismelor D Evitarea rezistentei ncrucisate E. Toate de mai sus (pag. 187) * 5 Produsul Grinazole indicat n tratamentul tuturor formelor de gangrana pulpara contine: A. Antibiotice B. Nistatin C. Sulfamide D. Metronidazol E Corticoizi (pag. 195) * 6 pH-ul hidroxidului de calciu este cuprins ntre: A. 10-11 B. 11-12 C. 12-13 D 7-9 E 8-10 (pag. 198)

* 7 Dintre modalitatile de introducere n canale a hidroxidului de calciu fac parte: A. Introducerea cu acul Lentullo B. Introducerea cu instrumentar de mna C. Condensarea cu fuloare de canal D Injectarea cu seringa E. Toate de mai sus (pag. 200) 8 Ionoforeza se poate repeta, n functie de evolutia clinica, dupa: A. 24 ore B. 36 ore C. 48 ore D. 60 ore E. 72 ore (pag. 209) 9 Frecvente anomalii de canale prezinta: A. Incisivii superiori B. PM2 inferior C. M1 superior D PM1 superior E. M2 inferior (pag. 162) 10 Cnd se utilizeaza metodele electronice pentru odontometrie se impun urmatoarele masuri: A. Canalul trebuie sa fie umed B. Diametrul corespunzator al acului C. Sa nu se foloseasca hipocloritul de sodiu D. Sa se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15 E Largirea excesiva a apexului (pag. 165) 11 Solutia Chlumsky contine: A. Eugenol B. Fenol 30% C. Camfor 60% D. Alcool 10% E Mentol (pag. 176) 12 Formula Cresophenului contine: A. P-monoclorfenol B. Formaldehida C. Dexametazona D. Timol E Gaiacol (pag. 184) 13 Carbenicilina combate infectiile cu: A. Bacterii gram-pozitive B. Pseudomonas aeruginosa C. Fusobacterium D. Enterobacter E. Bacterioides fragilis (pag. 188) 14 Actiunea corticoizilor n fazele de debut se caracterizeaza prin: A. Reduce edemul B. Mentine raspunsul vascular la catecolamine C. Inhiba diapedeza D Inhiba fagocitoza E. Toate de mai sus (pag. 195)

D 11

15 Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata n urmatoarele situatii: A. naintea tratamentului biomecanic n treimea apicala a canalului B. naintea cateterizarii apexului C. naintea aplicarii primului pansament antiseptic D n timpul tratamentelor cu antibiotice E. Ca procedeu suplimentar de dezinfectie ntre sedintele de pansamente cu antiseptice (pag. 203) 16 Ledermix-ul contine: A. Oxid de zinc B. Marfanil C. Trimcinolon acetonid D Streptomicina E. Hidroxid de calciu (pag. 192) 17 Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucuresti utilizata n tratamentul gangrenei pulpare contine: A. Streptomicina B. Eritromicina C. Cloramfenicol D. Hidrocortizon acetat E Penicilina G (pag. 192) Tema nr. 9 Obturarea canalelor radiculare Bibliografie asociata M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002 * 1 Coafarea conului principal cu ciment de sigilare si propulsarea sa n canal se face pna la: A. 1 mm de constrictia apicala B. 2 mm de constrictia apicala C. 4 mm de constrictia apicala D 5 mm de constrictia apicala E 10 mm de constrictia apicala (pag. 232) * 2 Tehnica de obturatie cu paste care se ntaresc n canal prezinta urmatoarele dezavantaje: A. Variatii volumetrice dupa priza B. Solubilizare apreciabila C. Neomogenitatea obturatiei D Depasirea frecventa a constrictiei apicale E. Toate de mai sus (pag. 214) * 3 Materialul de obturatie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de: A. 150-200% B. 250-280% C. 300-350% D 240-270% E 230-260% (pag. 217)

* 4 Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce: A. Solubilitatea sigilantilor B. Sigilare imperfecta C. Persistenta unor portiuni relativ ntinse ale canalului obturate partial cu ciment de sigilare D Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanta de 2-3 mm de la constrictia apicala E. Toate de mai sus (pag. 219) * 5 Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe toata lungimea de lucru a canalului pot fi urmatoarele: A. Nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de lucru a canalului B. Formarea unui prag C. Formarea unei cai false D Fracturarea unui instrument pe canal E. Toate de mai sus (pag. 220) * 6 Indicatiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt urmatoarele: A. Canale inguste B. Canale curbe C. Canale scurte D. Rezorbtii radiculare interne E Rezorbtii radiculare externe (pag. 235) * 7 Premiza obligatorie n tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este urmatoarea: A. Largirea adecvata a canalului radicular B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilarii apicale D Plasarea corecta a vrfului canulei E Largirea excesiva a canalului radicular (pag. 237) 8 Alegerea acului Lentullo se face dupa urmatoarele criterii: A. Volumul canalelor B. Topografia dintilor C. Integritatea fizica a acului Lentullo D Lungimea canalului E Gradul de curbura al canalului (pag. 215) 9 Introducerea pastelor de obturat n canal se poate face prin urmatoarele procedee: A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor n sensul acelor de ceasornic B. Cu ajutorul acelor Kerr C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos D. Cu conuri de gutaperca E Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor n sens invers acelor de ceasornic (pag. 214)

D 12

10 Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii: A. Topografia dintilor B. Integritatea fizica a acului Lentullo C. Volumul canalelor radiculare D Morfologia canalelor radiculare E Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei (pag. 215) 11 Indicatiile Biocalexului sunt urmatoarele: A. Gangrena pulpara simpla B. Parodontitele apicale cronice C. Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare D. Parodontite apicale cronice fistulizate E Parodontitele apicale acute (pag. 218) 12 Contraindicatiile Biocalexului sunt urmatoarele: A. Parodontitele apicale cronice B. Parodontitele apicale acute C. Persistenta pulpei vii n canal D Gangrena pulpara simpla E Obstacole de material organic pe canale (pag. 218) 13 Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreaderele: A. Confera sensibilitate tactila B. Permite ndepartarea din canal fara dislocarea gutapercii C. Permite rotirea cu usurinta a spreaderului n jurul axului sau propriu n ambele sensuri D Permite rotirea cu usurinta a sprederului n jurul axului sau propriu n sensul acelor de ceasornic E La ndepartarea lor din canal se disloca conul de gutaperca (pag. 223) 14 Tehnicai Endotec pentru realizarea obturatiei de canal prezinta urmatoarele caracteristici: A. Incompatibila cu utilizarea cimenturilor de sigilare B. Adaptare superioara a gutapercii la peretii canalului C. Realizeaza obturatii neomogene D. Densitate mai mare a obturatiei E Necesita modificarea principiilor biomecanice unanim acceptate de tratament endodontic (pag. 228) 15 Evitarea obturatiei de canal cu depasire n tehnica Endotec se face urmarind urmatoarele A. Respectarea regurilor de pregatire a canalelor radiculare B. Evitarea presiunilor verticale exagerate C. Evitarea patrunderii plugger-spreaderului la o distanta mai mica de 2-4 mm de constrictia apicala D Coafarea completa a peretilor canalului radicular cu gutaperca plastifiata E. Controlul radiologic (pag. 230)

16 Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre vrf B. Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa C. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu vrful spre baza D Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa E. Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa (pag. 234) 17 Obturatia segmentara cu amalgam de argint prezinta urmatoarele caracteristici: A. Nu necesita canale cu sectiune circulara B. Nu necesita ciment de sigilare C. Se rezoarbe din canal D Nu asigura sigilare satisfacatoare E. Bine tolerata de tesuturile apicale (pag. 239) Tema nr. 10 Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice Bibliografie asociata M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002 * 1 Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase n cazul depasirii A. Produsele care contin aldehida formica B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina C. Eugenatul de zinc iodoformat D Araldit E Rasini cu epoxizi (pag. 251) * 2 Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice n depasirile apicale: A. Volumul de substanta care a depasit apexul B. Calitatea materialului de obturatie C. Vecinatatea unor formatiuni nervoase D Tipul de reactivitate individuala E. Toate de mai sus (pag. 251) * 3 Administrarea antibioticelor n tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda n urmatoarele circumstante: A. n faza endoosoasa, cnd drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata B. n faza endoosoasa, cnd drenajul este nesatisfacator din diferite cauze C. n faza subperiostala D n faza submucoasa E Cnd nu se poate face un tratament corect endodontic (pag. 254)

D 13

* 4 Tratamentul parodontitei apicalearsenicale, forma grava, consta n: A. Extractia dintelui B. Chiuretarea alveolei pna la tesut sanatos C. Aplicarea n alveola de conuri cu antibiotice D Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial E. Toate de mai sus (pag. 256) * 5 Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita: A. Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice B. Permeabilizarea apexului C. Dintele se alsa deschis D Aplicarea de prisnite E. Toate de mai sus (pag. 257) * 6 Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator: A. Granulom chistic B. Abces apical cronic C. Osteita paradentara D Parodontita apicala cronica difuza progresiva E. Toate de mai sus (pag. 258) 7 Imobilizarea dintelui pentru a realiza drenajul endodontic se face prin urmatoarele metode: A. mpingerea dintelui, dinspre oral spre vestibular, catre tabla osoasa vestibulara opusa B. Bidigital, dintele imobilizndu-se ntre police si index C. Cu ajutorul unor chei din stentz D Cu ajutorul unor dispozitive speciale E Cu ajutorul ligaturilor realizate din srma inoxidabila (pag. 252) 8 Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente, n faza subperiostala, consta n: A. Drenaj endodontic B. Incizie mucoperiostala C. Aplicarea unei lame de dren D. Administrarea de analgetice E Administrarea de antibiotice (pag. 254) 9 Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent consta n: A. Tratament mecanic endocanalicular B. Trepanarea apexului pentru drenaj C. Obturatia de canal dupa oprirea secretiei pe canal D Aplicarea de pasta cu antibiotice n canal pentru 42 de ore E. Rezectia apicala (pag. 255)

10 Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiva gangrenei pulpare simple consta din: A. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament ocluziv B. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament semiocluziv C. Obturatia de canal daca durerile sunt pe cale de a ceda D. Obturatia de canal daca durerile au cedat E. ndepartarea pastei cu antibiotice daca durerile cresc n intensitate (pag. 255) 11 n tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale se aplica n canale: A. Mese mbibate cu solutie de dimercaptopropanol B. Mese burate cu pulbere de tanin C. Mese cu antiseptice D Mese mbibate cu apa oxigenata E Mese cu antibiotice (pag. 256) 12 Tratamentul inflamatiei postobturatie consta n: A. Tratament antiinflamator, antialgic B. Iradieri locale cu radiatii infrarosii C. Iradieri locale cu radiatii ultrascurte D Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml E Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz (pag. 256) 13 Schema de tratament n parodontitele apicale acute exudative purulente presupune realizarea: A. Drenajului endodontic asociat cu analgezice B. Drenajul endodontic asociat cu antibiotice C. Drenaj alveolar prin extractia dintelui D. Medicatie analgetica E. Medicatie tranchilizanta (pag. 257) 14 Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice sufera unele modificari determinate de: A. Persistenta secretiei pe canal B. Existenta fistulelor C. Existenta modificarilor apicale D Imaginile radiologice caracteristice E Posibilitatile de tratament conservator (pag. 258) 15 Cauzele persistentei secretiei pe canalele radiculare sunt urmatoarele: A. Apex larg deschis la copii si adolescenti B. Tratamente ncepute imediat dupa stingerea unui proces acut de parodontita C. Largirea excesiva a apexului n timpul tratamentului mecanic D Utilizarea unui antiseptic neadecvat E Neasocierea agentilor fizici n tratamentul mecanic (pag. 258)

D 14

Tema nr. 11 Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice Bibliografie asociata H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala romneasca, Bucuresti, 1999. * 1 Depunerea tartrului: A. este influentata mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor; B. este influentata in sensul scaderii acesteia de catre acidul ascorbic; C. este factorul determinant al bolii parodontale; D se face printr-o crestere zilnica de 0,5-1%; E se face prin calcificarea placii bacteriene dinspre suprafata spre profunzime. (pag. 85-89) * 2 Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. Porphyromonas gingivalis; B. Actinobacillus actinomycetemcomitans; C. Prevotella intermedia; D Veilonella; E Bacteroides gracillis. (pag. 65) * 3 Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la: A. doua ore; B. 30 minute; C. 10 minute; D. 60 minute; E 3 ore. (pag. 65) * 4 Actinobacillus actinomycetemcomitans este implicat in producerea: A. gingivitei descuamative; B. parodontopatiei juvenile; C. gingivostomatitei ulceronecrotice; D parodontopatiei adultului; E parodontitei marginala cronica. (pag. 84) * 5 Tartrul dentar creste zilnic in medie fata de tartrul depus anterior cu: A. 0,15 - 0,20%; B. 0,10 - 0,15%; C. 0,05 - 0,10%; D 0,20 - 0,25%; E 0,25 - 0,5%. (pag. 88) * 6 Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la: A. 1-2 luni de la initierea depunerii; B. 2-4 luni de la initierea depunerii; C. 3-4 luni de la initierea depunerii; D. 4-6 luni de la initierea depunerii; E 6-8 luni de la initierea depunerii. (pag. 88) 7 Saliva contine numerosi factori antibacterieni ca: A. lizozimul; B. indolul; C. lactoferina; D amoniac; E. sistemul peroxidaza. (pag. 73)

8 Anticorpii din santul gingival si tesutul parodontal apartin: A. in cea mai mare parte clasei IgA; B. in proportie mai mica clasei IgM cu potential opsonigen; C. in proportie mai mica clasei IgM fara potential opsonigen; D in mai mica masura clasei IgG; E. in cea mai mare parte clasei IgG. (pag. 76-77) 9 Lizozimul din saliva: A. este factor cu actiune antibacteriana; B. ataca bacteriile gram-negative la nivelul mucinei din perete; C. desface legaturile dintre acidul N acetil muramic si N acetil glucozamine; D duce la formarea de hypotiocianat; E prin capacitatea sa de a lega Fe din saliva, priveaza bacteriile. (pag. 69) 10 Tartrul dentar: A. se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia; B. se depune de la varste tinere; C. care apare primul este cel supragingival; D. incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene; E se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai mare ca in saliva. (pag. 87) 11 Efectul patogen al Porphyromonas gingivalis este determinat de: A. acid oxitalanic; B. endotoxina lipozaharidica; C. exotoxina lipozaharidica;f D. factori leucopenici; E. factori antifagocitari. (pag. 84) 12 Bruxismul este: A. diurn; B. intotdeauna nocturn; C. caracterizat de aparitia de fatete de atritie; D. un factor ce duce la largirea spatiului parodontal; E miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice. (pag. 93) 13 Factorii imunitatii nespecifice din saliva: A. se opun formarii si maturarii placii bacteriene subgingivale; B. determina aderenta bacteriana; C. priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice; D neutralizeaza pH-ul acid creat dupa fermentatia carbohidratilor; E. actioneaza litic asupra bacteriilor. (pag. 69) 14 Lichidul santului gingival contine: A. complementul; B. anticorpi din clasa IgE; C. anticorpi din clasa IgG; D. polimorfonucleare; E. macrofage. (pag. 74)

D 15

15 Macrofagele provenite din monocitele sangvine: A. sunt implicate in procesul inflamator cronic nespecific; B. nu sunt implicate in procesele de aparare specifica; C. secreta prostaglandine; D. secreta leucotriene; E. secreta elastaze. (pag. 75) Tema nr. 12 Examinarea pacientului parodontopat Bibliografie asociata H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala romneasca, Bucuresti, 1999. * 1 Indicele de tartru 2 reprezinta: A. Absenta tartrului B. Tartru subgingival C. Tartru n treimea de colet D. Tartru n treimea mijlocie a coroanei E Tartru n treimea incizala a coroanei (pag. 110) * 2 Determinarea adancimii pungilor parodontale la nivelul fiecarui dinte se face in: A. 2 puncte; B. 3 puncte; C. 4 puncte; D. 6 puncte; E 8 puncte. (pag. 107) * 3 Examenul modelelor de studiu ofera date despre: A. gradul si tipul de resorbtie osoasa; B. starea dintilor si a arcadelor dentare; C. spatiul dento-alveolar; D adancimea pungilor parodontale; E gradul mobilitatii dentare patologice. (pag. 115) * 4 Sonda de parodontometrie: A. se foloseste pentru masurarea adancimii pungilor parodontale; B. se foloseste pentru detectarea si localizarea tartrului supragingival; C. se foloseste pentru detectarea cariilor subgingivale; D se foloseste pentru controlul indepartarii tartrului subgingival; E se foloseste pentru detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare. (pag. 105) * 5 Sonda de parodontometrie are partea activa terminata sub forma unei sfere cu diametrul de: A. 1 mm; B. 1,5 mm; C. 0,2 mm; D 2 mm; E. 0,5 mm. (pag. 113)

* 6 Indicele de placa Silness si Loe: A. se realizeaza cu instrumentar de mare finete dupa o tehnica sofisticata; B. se utilizeaza in studii pe comunitati reduse de persoane; C. are valori de 0 la 3; D are valori de 0 la 5; E se exprima procentual. (pag. 110) * 7 Rolul trasorilor radioopaci este: A. de a evidentia largimea spatiului dento-alveolar aparuta in boala parodontala; B. de a preciza adancimea pungilor parodontale; C. de a sublinia detaliile de morfologie radiculara; D de a evidenta prezenta mobilitatii dentare; E de a stabili tipul de resorbtie osoasa. (pag. 116) 8 Solutiile pentru evidentierea placii bacteriene sunt: A. Solutia albastru de metil B. Solutia violet de gentiana C. Solutia de azotat de argint D. Solutia Lugol E Solutia clorura de zinc (pag. 114) 9 Indicele CPITN: A. se inregistreaza pe sextanti; B. se inregistreaza atunci cand intr-un sextant sunt prezenti cel putin 3 dinti; C. se determina si cand exista un singur dinte prin includerea sa in sextantul vecin; D se determina folosind o sonda cu partea activa de forma unei sfere cu diametrul de 1,5 mm; E. forta exercitata nu depaseste 25 g. (pag. 112-113) 10 Examenul clinic obiectiv al parodontiului: A. se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund; B. se realizeaza prin inspectie; C. se realizeaza prin palpare; D se realizeaza prin metode microbiologice; E se face cu ajutorul chiuretelor Gracey. (pag. 105) 11 Examenul clinic al mobilitatii dentare: A. se face prin exercitarea de presiuni moderate in plan orizontal si axial; B. se face prin palpare cu sonda; C. se face in 6 puncte pentru fiecare dinte; D se face mezio- si distovestibular, E. determina gradul mobilitatii dentare patologice. (pag. 106) 12 Examenul radiologic: A. se poate face in incidenta izometrica; B. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund; C. ofera date despre gradul si tipul de resorbtie osoasa; D evidentiaza placa bacteriana; E ofera date despre relatiile ocluzale. (pag. 115)

D 16

13 Evidentierea placii bacteriene: A. se face cu solutii colorante; B. reprezinta un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale; C. se face cu violet de gentiana 11%; D se face cu solutie de permanganat de potasiu 0,2%; E se face in scopul determinarii caracterelor morfologice normale si patologice ale paradontiului marginal de invelis. (pag. 114-115) 14 Indicele de igiena bucala IHB are drept componente: A. indicele de sangerare papilara; B. indicele de tartru; C. indicele de prezenta a pungilor parodontale; D. indicele de placa; E indicele parodontal. (pag. 109) 15 Indicele de prezenta a pungilor parodontale: A. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 6 mm inainte de tratamentul antimicrobian; B. ia in considerare pungile adevarate si false dupa tratamentul antimicrobian; C. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 3 mm dupa tratamentul antimicrobian; D are valori intre 0 si 3; E. se exprima procentual. (pag. 112) 16 Indicele CPITN: A. se exprima prin valori de la 0 la 4; B. pe baza lui se determina clasa de necesar terapeutic parodontal; C. se insoteste intotdeauna de instructiuni privind igiena bucala; D. se inregistreaza pe sextanti; E se inregistreaza atunci cand intr-un sextant este prezent cel putin un dinte. (pag. 113) 17 Mobilometrul dento-parodontal: A. este realizat dintr-un aliaj usor de Ni; B. cuprinde un dispozitiv intraoral, unul extraoral si accesorii; C. determina precis gradul mobilitatii dentare in conditii reproductibile; D. e un criteriu obiectiv de apreciere a mobilitatii dentare; E masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal. (pag. 117) Tema nr. 13 Gingivite si stomatite Bibliografie asociata H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala romneasca, Bucuresti, 1999. * 1 n gingivita cronica simpla din punct de vedere histochimic creste nivelul si activitatea urmatoarelor enzime: A. Succindehidrogenazei B. Glucopeptidazei C. Esterazei D Fibrinazei E Aminooxidazei (pag. 125, 126)

* 2 Gingivita acuta ulcero-necrotica: A. apare in special la batrani; B. s-a dovedit a fi o boala contagioasa; C. are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati; D este favorizata de deficienta vitaminei PP; E prezinta hipersalivatie seroasa. (pag. 144) * 3 Gingivo-stomatita herpetica: A. apare mai ales la adulti si la batrani; B. apare dupa o perioada de incubatie de 4-5 zile; C. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica; D prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos; E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani. (pag. 147) * 4 In gingivita cronica, principalul semn clinic obiectiv este: A. culoarea rosu-deschis a gingiei; B. tumefactia; C. aparitia pungilor false; D. sangerarea; E modificarea aspectului gingiei. (pag. 127) * 5 In gingivita alergica: A. consistenta gingiei este ferma; B. gingia are o culoare rosu-deschis; C. gingia nu sangereaza la atingere si masticatie; D. volumul gingiei este crescut; E apar frecvent ulceratii dureroase pe marginile limbii. (pag. 140) * 6 Perioada de incubatie a virusului herpetic implicat in producerea gingivo-stomatitei herpetice A. 48-72 ore; B. 36-48 ore; C. 18 ore; D 24 ore; E 24-48 ore. (pag. 146) * 7 Gingivo-stomatita aftoasa are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai mici au dimensiunile: A. 0,05-0,1 cm; B. 0,1-0,2 cm; C. 0,2-1 cm; D 1-1,5 cm; E 1,5-2 cm. (pag. 148) 8 Simptomele subiective ale gingivitei cronice simple sunt: A. Usor prurit gingival B. Discrete dureri la periaj C. Usturime D. Sngerari gingivale la masticatie E Sngerari gingivale spontane (pag. 126)

D 17

9 Gingivita hiperplazica de cauza microbiana prezinta urmatoarea simptomatologie: A. gingia este de culoare rosu-violaceu; B. gingia are suprafata neteda; C. gingia are uneori micro-ulceratii; D uneori gingia are aspect lucios de coaja de portocala; E consistenta gingiei este ferma cand apar suprainfectarile. (pag. 128) 10 Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se numara: A. prezenta diastemei sau tremelor interdentare; B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei; C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei; D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi; E persistenta pe arcada a unor dinti temporari. (pag. 127-128) 11 Gingivita la pubertate este caracterizata prin: A. aparitia ei atat la fete cat si la baieti; B. este mai frecventa intre 10-12 ani; C. implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga; D aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual; E. inflamatie gingivala rosu-violacee. (pag. 128) 12 In gingivita de sarcina: A. s-a remarcat o crestere importanta a speciei Prevotella intermedia; B. adevarata cauza o reprezinta placa bacteriana; C. nu se evidentiaza semne histopatologice specifice; D nu apar pungi gingivale adevarate; E mobilitatea dentara este frecvent de gradul 3. (pag. 129-130) 13 In gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C: A. apare modificarea sintezei proteoglicanilor si glicoproteinelor; B. apar pungi adevarate; C. scade sinteza de colagen; D. apare hiperplazia gingivala cu ulceratii si sangerari; E scade permeabilitatea mucoasei bucale si a epiteliului sulcular. (pag. 133) 14 Gingivita ulcero-necrotica este caracterizata prin: A. dureri spontane iradiate in oasele maxilare; B. senzatie de gust metalic si alterat; C. halena fetida; D. aspect decapitat al papilelor; E mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor. (pag. 145)

15 Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt: A. consumul excesiv de antibiotice; B. sarcina; C. varsta si sexul; D. SIDA; E. diabetul. (pag. 148-149) 16 Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu: A. gingivostomatita de menopauza; B. gingivostomatita aftoasa; C. gingivita de sarcina; D gingivostomatita distrofica; E. gingivostomatita herpetica. (pag. 145) 17 Gingivita din diabet se caracterizeaza prin: A. consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei; B. miros si gust caracteristic de metal; C. consistenta crescuta a gingiei; D. hiperplazie generalizata polipoidala; E. frecvente ulceratii. (pag. 131-132) Tema nr. 14 Parodontite marginale Bibliografie asociata H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala romneasca, Bucuresti, 1999. * 1 Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. Pruritul gingival B. Usturimea gingivala C. Sngerarea la atingerea gingiei D Sngerarea la succiunea gingiei E. Senzatia de egresiune a dintelui (pag. 153) * 2 Din punct de vedere clinic, parodontita distrofica prezinta: A. mobilitate dentara accentuata; B. hiperestezie; C. semnificative migrari patologice; D radiologic, atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal; E infectii micotice asociate in 50% din cazuri. (pag. 161) * 3 Radiologic, in parodontita juvenila: A. resorbtia osoasa este verticala; B. resorbtia osoasa este orizontala; C. apare halistereza; D demineralizarea are aspect de canal septal; E demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar. (pag. 157)

D 18

* 4 In parodontita marginala cronica profunda la adult: A. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor; B. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor; C. apar treme patologice; D in urma deplasarii dintilor, apar ocluzii adanci adevarate; E radiologic, se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata. (pag. 158-159) * 5 In parodontita prepubertara: A. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani; B. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani, cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre; C. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia; D apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate; E apar modificari mixte distrofice si inflamatorii, numindu-se si parodontita mixta. (pag. 155) * 6 In parodontita marginala cronica profunda la adult, in epiteliu se evidentiaza: A. infiltrat limfoplasmocitar abundent; B. distructii ale fibrelor Sharpey; C. vasodilatatie cu caracter paralitic; D. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive; E resorbtii ale cementului radicular. (pag. 157) * 7 Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt: A. parodontita de sarcina; B. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase; C. parodontita distrofica; D parodontita premenstruala; E gingivostomatita micotica. (pag. 160-161) 8 Parodontita marginala cronica juvenila are ca semne clinice urmatoarele A. Mobilitate dentara B. Pungi parodontale reale C. Retractie gingivala D Sngerare gingivala spontana E. Hiperestezie dentinara (pag. 156) 9 Parodontita juvenila: A. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis; B. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic; C. prezinta pungi parodontale false; D. prezinta pungi parodontale adevarate; E. prezinta retractie gingivala. (pag. 156)

10 Parodontita marginala cronica profunda la adult: A. reprezinta forma intens destructiva la adult; B. prezinta pungi parodontale adevarate; C. prezinta mobilitate patologica de gradul 4; D prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale; E prezinta resorbtie orizontala accentuata. (pag. 158) 11 In parodontita marginala cronica superficiala: A. creste fosfataza acida; B. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere; C. apare tumefactia gingivala cu pungi false; D. apare uneori retractie gingivala; E. radiologic apare demineralizarea osoasa. (pag. 153-154) 12 In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt: A. dureri intense iradiate; B. mobilitate dentara patologica; C. retractie gingivala; D pungi parodontale false; E. hiperestezie dentinara. (pag. 156) 13 In parodontita marginala cronica profunda la adult, subiectiv: A. apar tulburari de masticatie; B. tulburari de fonatie; C. retractie gingivala; D pungi adevarate; E. manifestari psihice anxios-obsesive. (pag. 158) 14 Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva: A. apare mai frecvent dupa 20 de ani; B. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata; C. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau ani; D. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate; E poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae. (pag. 160) 15 Parodontita distrofica: A. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta; B. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale; C. prezinta mobilitate dentara crescuta; D prezinta migrari patologice accentuate; E prezinta tumefactie granulara. (pag. 161-162) 16 In parodontita marginala cronica superficiala, semnele subiective sunt: A. prurit gingival; B. sangerare la atingeri usoare cu sonda; C. tumefactie gingivala cu pungi false; D. sangerare la succiunea gingiei; E. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie. (pag. 153-154)

D 19

17 In etiopatogenia parodontitei juvenile sunt incriminati: A. Capnocytophaga sputigena; B. Eikenella corodens; C. sexul pacientului; D ereditatea; E. contagiozitatea. (pag. 156) Tema nr. 15 Manifestari gingivo-parodontale si orale n SIDA Bibliografie asociata H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala romneasca, Bucuresti, 1999. * 1 Manifestari bucale la bolnavii SIDA sunt: A. Hiperplazia gingivala B. Supuratia gingivala C. Sngerarea gingivala D. Leucoplazia viloasa E Tumefactia gingivala (pag. 163, 164) 2 Printre semnele bucale n SIDA se citeaza: A. Osteita crestei alveolare B. Celulita perimaxilara C. Angiomatoza bacilara D. Hiperpigmentatiile mucoasei bucale E Ulceratiile de tip herpetic (pag. 164) 3 La bolnavii infectati cu HIV pot sa apara: A. infectii micotice; B. gingivite ulcero-necrotice; C. hipopigmentatia mucoasei bucale; D. leziuni herpetice ulcerate; E. sarcomul Kaposi. (pag. 163) 4 Gingivita HIV: A. se mai numeste eritem gingival linear; B. se prezinta ca un lizereu ertiematos; C. se insoteste de hiperestezie; D. se insoteste de suprainfectari micotice; E prezinta mucoasa gingivala de culoare rosu-deschis cu aspect lucios. (pag. 163) 5 Parodontita marginala ulcero-necrotica din infectia cu HIV: A. este o afectiune rapid progresiva; B. este localizata initodeauna; C. se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar; D. este insotita de fenomene de sechestrare la nivelul osului; E prezinta fenestratii si eroziuni la nivelul smaltului. (pag. 163) 6 Leziunile ulceroase din infectia cu HIV: A. sunt de tip herpetic; B. sunt de tip aftos; C. nu au tendinta la vindecare; D se caracterizeaza prin afte cu margini bine trasate, regulate; E sunt acoperite de cruste hemoragice. (pag. 164)

Tema nr. 16 Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinara si alte complicatii ale bolilor parodontiului marginal Bibliografie asociata H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala romneasca, Bucuresti, 1999. * 1 n formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol urmatoarelor cauze, mai putin una: A. Sistemul nervos B. Distoniilor neuro-vegetative C. Traumei ocluzale D. Circulatiei sangvine parodontale E Periajul excesiv si incorect (pag. 174) * 2 Dintre complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale, fac parte: A. necrozele pulpare; B. lacunele cuneiforme; C. pulpitele acute laterograde sau retrograde; D. celulita; E septicopioemia. (pag. 174) * 3 Abcesul parodontal poate fi: A. simplu; B. complicat; C. mixt; D diferentiat; E simetric. (pag. 173) * 4 Hiperestezia dentinara se poate instala dupa: A. periaj; B. detartraj; C. badijonaj cu ZnCl2; D traumatisme dento-alveolare; E indepartarea obturatiilor in exces. (pag. 173) * 5 Complicatiile la distanta ale bolii parodontale sunt: A. insuficienta renala; B. sinuzita maxilara; C. abces cerebral; D. colecistita prin piofagie; E rectocolita prin piofagie. (pag. 175) * 6 Abcesul parodontal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoti de: A. aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm; B. celulita a buzei superioare; C. tulburari de ocluzie frontala; D cefalee si stare de curbatura; E sechestrari osoase la nivelul osului alveolar. (pag. 173) 7 Complicatiile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt: A. Celulita B. Osteita maxilara C. Adenita D Septicopiemia E. Sinuzita maxilara (pag. 175)

D 20

8 Abcesul parodontal marginal: A. este localizat mai ales vestibular; B. prezinta consistenta ferma cand este situat lingual; C. prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o durere mai puternica decat la cea transversala; D. se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale; E. prezinta jena dureroasa la masticatie. (pag. 172) 9 Hiperestezie dentara: A. se poate instala dupa detartraj; B. este determinata de prezenta placii bacteriene; C. apare la contactul cu un instrument metalic; D este insotita intotdeauna de prezenta pe dintele respectiv a unei carii de colet; E nu apare la contactul cu alimente calde. (pag. 173) 10 Semnele obiective in abcesul parodontal sunt: A. durere localizata; B. tumefactie cu dimensiuni variabile; C. prurit gingival; D tensiune la nivelul gingiei; E. mucoasa intinsa, lucioasa, rosie. (pag. 173) 11 Tumefactia din abcesul parodontal: A. este rotunda; B. este ovalara; C. are dimensiuni variabile; D. este circumscrisa; E nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru. (pag. 173) 12 Netratat, abcesul parodontal se complica cu: A. celulite; B. pulpite acute; C. parodontite apicale acute; D gangrene; E necroze. (pag. 173) 13 Lacunele cuneiforme: A. apar la coletul dintilor; B. apar ca o lipsa de substanta ovalara; C. apar pe toate fetele dintilor; D. se pot forma prin periaj excesiv; E. se pot datora traumei ocluzale. (pag. 174) 14 Necroza pulpara poate fi o complicatie a bolii parodontale prin: A. rezistenta mecanica mai redusa a dentinei radiculare; B. lezare directa a pachetului vasculo-nervos apical in cursul unor interventii chirurgicale parodontale in pungi adanci; C. traumatisme mecanice la dinti parodontotici; D canale colaterale aberante; E distonie neuro-vegetativa. (pag. 174)

15 Abcesul parodontal marginal: A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice; B. se formeaza prin netratarea unei pulpite acute retrograde; C. se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala; D. se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de intensitate medie; E are o consistenta ferma atunci cand este situat lingual. (pag. 172-173) 16 Dintii limitrofi ai abcesului parodontal: A. sunt, in general, indemni de carie; B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului; C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate; D prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal; E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala. (pag. 173) Tema nr. 17 Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice (profilactic, medicamentos al placii microbiene) Bibliografie asociata H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala romneasca, Bucuresti, 1999. * 1 Factorii naturali cu ncarcatura microbiana care trebuie ndepartati prin tratamentul parodontopatiilor marginale cronice sunt urmatorii, mai putin unul: A. Evidentierea placii bacteriene B. ndepartarea placii bacteriene C. ndepartarea sngerarii gingivale D Detartrajul subgingival E Detartrajul supragingival (pag. 177) * 2 Timpul de periaj corespunzator este de: A. 3-5 minute; B. 2-3 minute; C. 4-7 minute; D 5-7 minute; E 5-10 minute. (pag. 182) * 3 Un periaj corespunzator se face in: A. 1 minut; B. 1-2 minute; C. 3-5 minute; D 5-10 minute; E 15 minute. (pag. 182) * 4 Triclosanul are o eficienta fata de clorhexidina de: A. 10%; B. 25%; C. 50%; D. 65%; E 75%. (pag. 194)

D 21

* 5 Secerile pentru detartraj pot fi: A. anterioare, cu 2 curburi in acelasi plan pentru detartrajul dintilor frontali; B. anterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu manerul; C. anterioare, cu 2 curburi in planuri diferite; D posterioare, cu 2 curburi in acelasi plan; E posterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu manerul. (pag. 199) * 6 Chiuretele speciale sunt: A. chiurete Gracey; B. chiurete Langer; C. chiuretele Columbia-McCall; D chiuretele Goldman-Fox; E chiuretele Orban. (pag. 203) * 7 Timpul de mentinere a mesei gingivale cu clorura de zinc 5-10% este de: A. 5-10 minute; B. 10 minute; C. 30 minute; D 45 minute; E 1 ora. (pag. 222) 8 Actiunile de igienizare n cadrul profilaxiei parodontiului marginal efectuate de catre medic sunt urmatoarele: A. Detartrajul supragingival B. Detartrajul subgingival C. Periajul gingivo-dentar D. Lustruirea suprafetelor dentare detartrate E. Aplicarea de substante antimicrobiene si antiinflamatoare (pag. 179) 9 Chiuretele Gracey profilactice: A. sunt in numar de 6; B. sunt in numar de 4; C. au portiunea pasiva mai lunga; D. sunt folosite in special pentru indepartarea tartrului supragingival; E. au numarul de cod precedat de P. (pag. 204) 10 La detartrajul cu ultrasunete, deplasarea partii active se face: A. inainte - inapoi; B. in axul dintelui; C. circular; D mentinand contactul cu dintele mai mult de 5 secunde; E. in forma de 8. (pag. 213) 11 Obiectivele periajului gingivo-dentar sunt: A. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi; B. indepartarea tartrului supragingival de culoare alb-galbui; C. stimularea circulatiei la nivelul gingiei; D eliberarea lichidului din santul gingival, E. cresterea tonusului functional. (pag. 179)

12 Periile de dinti cu par natural sunt confectionate mai frecvent din: A. par de camila; B. par de vitel; C. par de cal; D. par de porc; E par de oaie. (pag. 180) 13 Metoda FONES pentru periajul dintilor: A. este indicata la copii; B. se face prin miscari verticale; C. se face prin miscari circulare; D. se face cu dintii in ocluzie pentru fetele vestibulare; E se face cu gura deschisa pentru toate suprafetele dintilor. (pag. 185) 14 Clorhexidina: A. se poate aplica sub forma de gel timp de 30 minute dimineata si seara in locul periajului; B. se poate folosi in irigatii ale santurilor gingivale in solutie de 0,2%; C. poate determina coloratii galben-maronii ale dintilor; D poate determina aparitia de sialoree; E poate duce la depunerea crescuta de tartru subgingival. (pag. 193-194) 15 Detartrajul: A. este o manopera sangeranda; B. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi; C. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale; D. este supra- si subgingival; E. se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala. (pag. 195) 16 Periutele montate, in forma de palnie: A. se aplica in rotatie pe fetele vestibulare si orale si se deplaseaza spre proximal; B. sensul de rotire se alege asa incat sa fie antrenate spre gingie pentru a lustrui si in spatiul gingivo-dentar; C. se aplica pe fetele dintelui in plan vertical; D. nu se folosesc excesiv pentru a nu disloca cementul cervical; E se folosesc pentru a indeparta cementul necrotic care rezulta dupa detartraj. (pag. 211) 17 Detartrajul fin cu ultrasunete presupune: A. folosirea instrumentelor sub forma de secera; B. folosirea instrumentelor sub forma de sonda; C. indepartarea punctelor de tartru restant de pe suprafetele supragingivale accesibile; D indepartarea depozitelor punctiforme din gropitele si santurile coronare; E mentinerea unui contact fix, prelungit in aceeasi zona de actiune. (pag. 215)

D 22

Tema nr. 18 Orientari terapeutice principale si scheme de tratament n bolile parodontiului marginal Bibliografie asociata H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala romneasca, Bucuresti, 1999. * 1 Pentru desfiintarea hiperplaziei din gingivita hiperplazica se practica urmatoarele operatii, mai putin una: A. Gingivectomia B. Gingivectomia gingivoplastica C. Operatia cu lambou D Excizia gingiei fibromatoase E. Gingivoosteoplastia (pag. 319) * 2 Doza initiala de Prednison in tratamentul gingivitei descuamative este: A. 15-20 mg/zi; B. 20-25 mg/zi; C. 30-40 mg/zi; D 40-60 mg/zi; E 45-50 mg/zi. (pag. 322) 3 Tratamentul gingivitei din cursul menstruatiei prevede: A. Prevenirea acumularii de placa bacteriana B. ndepartarea placii bacteriene C. Detartrajul D. Aplicatii locale cu Clorhexidina E Excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale (pag. 320) 4 Precautiile din timpul sarcinii indica evitarea: A. radiografiilor; B. tratamentelor in trimestrul al III-lea de sarcina; C. periajului de detartraj; D aplicatiilor cu spatula de perhidrol in santul gingival; E detartrajulu supragingival. (pag. 320) 5 Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice conta in: A. spalaturi bucale largi, efectuate des, cu solutii antiseptice; B. se aplica local colutorii complexe; C. se interzice consumul de alcool si fumatul; D se practica un detartraj minutios supra- si subgingival; E. se indeparteaza depozitele de fibrina cu comprese imbibate in apa oxigenata. (pag. 323) 6 In tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual se urmareste: A. indepartarea acumularii de placa bacteriana si tartru; B. excizia hiperplaziei prin tehnici de gingivectomie; C. aplicarea locala de antiseptice; D administrarea de antibiotice pentru a evita suprainfectarile; E administrarea unui tratament general hormonal. (pag. 320)

Tema nr. 19 Extractia dentara Bibliografie asociata C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999. * 1 C.S. Care din urmatoarele tipuri de extractii este considerata o metoda de necesitate: A. extractia alveoloplastica B. extractia-rezectie reomandata de Witzel C. extractia cu clestele D extractia cu elevatoarele E extractia prin alveolotomie. (pag. 92) * 2 Extractia dentara poate induce: A. bacteriemie tranzitorie; B. leucopenie; C. scaderea VSH; D hiperglicemie; E leucocitoza peste 50000 leucocite/mm3. (pag. 51) * 3 Dintii temporari se extrag inainte de perioada fiziologica de inlocuire cand: A. au provocat supuratii perimaxilare; B. au carie MOD; C. sunt situati in ectopie; D sunt situati in entopie; E sunt supranumerari. (pag. 52) * 4 Indicatiile extractiilor dintilor temporari care au suferit leziuni traumatice sunt: A. fracturi coronare; B. luxatii dentare incomplete; C. fracturi radiculare; D fisuri ale smaltului; E necroza pulpara posttraumatica. (pag. 53) * 5 Ce manevra este contraindicata in cazul extractiei dintilor temporari cu rizaliza accentuata: A. luxatia dintelui; B. chiuretajul alveolar; C. controlul radacinii dupa extractie; D tamponamentul supraalveolar; E anestezia. (pag. 54) * 6 In cazul extractiei dintilor temporari cu anestezie generala pentru prevenirea aspirarii dintelui in caile aeriene este indicata: A. extractia cu clestele; B. mesarea faringelui; C. alveolotomia; D extractia cu separarea radacinilor; E tamponament nazal anterior. (pag. 55) * 7 Extractia dentara la pacienti reumatici cu VSH crescut, ASLO crescut se face sub protectie de: A. hemostatice; B. antibiotice; C. antiacide; D antiinflamatoare; E anticoagulante. (pag. 60)

D 23

8 C.M. Care din urmatoarele procedee nu reprezinta pregatiri preextractionale pentru extractia dintilor temporari: A. anestezia e. pregatirea operatorului. B. pregatirea copilului C. Instrumentarul D. aplicarea clestelui E. pregatirea operatorului. (pag. 53, 54) 9 Accidentele extractiei dentare sunt: A. leziuni dentare; B. leziuni nervoase; C. alveolita umeda; D alveolita uscata; E. inghitirea unor corpi straini. (pag. 120) 10 Accidentele sinusale care pot apare in cursul extractiei dentare sunt: A. deschiderea sinusului; B. fractura tuberozitatii maxilare; C. plaga fibromucoasei palatine; D. impingerea radacinilor in sinus; E hemoragia postextractionala. (pag. 125) 11 Factorii locali incriminati in aparitia hemoragiei postextractionale sunt: A. anevrism radicular; B. fracturi de proces alveolar; C. diabetul zaharat; D leucemia acuta; E. vasodilatatia secundara. (pag. 130) 12 Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitei postextractionale sunt: A. extractii laborioase si prelungite; B. extractii incomplete; C. sutura alveolei; D. utilizarea turatiilor mari in frezajul osos; E. aplicarea iodoformului in alveola postextractionala. (pag. 133) 13 Indicatiile extractiei prin alveolotomie sunt: A. resturi radiculare sub punti dentare; B. radacini "in limba de clopot"; C. resturi radiculare cu fistule mucoase; D resturi radiculare cu fistule cutanate; E. resturi radiculare parasinusale. (pag. 104) 14 Elementele care deosebesc extractia obisnuita de extractia alveoloplastica sunt: A. anestezia; B. regularizarea marginilor osoase; C. chiuretajul alveolar; D. sutura gingivomucoasa; E indicatiile postextractionale. (pag. 110)

15 Nervii interesati in accidentele extractiei dentare pot fi: A. alveolar inferior; B. infraorbitar; C. alveolar superoposterior; D. mentonier; E. lingual. (pag. 126) 16 Semnele clinice ale alveolitei umede sunt: A. cheag alveolar murdar; B. gingivomucoasa palida, atona; C. pereti ososi alveolari inmuiati, rugosi; D lipsa cheagului alveolar; E absenta sangerarii la explorarea alveolei. (pag. 134) 17 Tratamentul profilactic al alveolitei postextractionale presupune: A. utilizarea unui vasoconstrictor puternic; B. chiuretajul riguros alveolar; C. aplicatii locale de analgezice; D tratament antibiotic postextractional; E. protejarea cheagului prin sutura alveolei. (pag. 135) Tema nr. 20 Incidentele si accidentele eruptiei dentare Bibliografie asociata C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999. * 1 C.S. Diagnosticul diferential al foliculitei expulsiva (Capdepont) se face cu: A. Gingivostomatita B. hematomul de eruptie C. Herpangina D. eruptia precoce E aftoza bucala izolata. (pag. 240) * 2 Factorii incriminati etiopatogenic in incidentele si accidentele eruptiei dintilor temporari sunt: A. malpozitiile dentare; B. infectia; C. ritmul de eruptie; D disostoza cleidocraniana; E rahitismul. (pag. 237) * 3 Pruritul gingival ca incident local al eruptiei este dat de: A. edem; B. congestie; C. abces; D ulceratie; E polip. (pag. 238) * 4 Solutia D`Alibour in tratamentul pericoronaritei congestive la copii contine: A. cocaina; B. bicarbonat de Na; C. glicerina; D vitamina A; E. zinc sulfat. (pag. 239)

D 24

* 5 Elementul clinic care deosebeste hematomul de eruptie de chistul de eruptie este: A. culoarea; B. dimensiunea; C. fluctuenta; D debutul; E evolutia. (pag. 241) * 6 Care este cea mai frecventa complicatie a eruptiei molarului 3 inferior: A. osteomielita; B. tromboflebita; C. pericoronarita; D gingivostomatita odontiazica; E uveita. (pag. 244) * 7 Ce tratament se recomanda in cazul ulceratiei mucoasei jugale provocata de eruptia molarului 3 superior: A. badijonaj local al ulceratiei; B. supravegherea clinica; C. odontectomia molarului 3; D excizia ulceratiei; E biopsia. (pag. 257) 8 C.M. Complicatiile pericoronaritei pot apare n urmatoarele mprejurari: A. tratament necorespunzator B. lipsa instituirii unui tratament C. vrsta naintata D. reactivitatea scazuta a organismului E prezenta edemului local. (pag. 250) 9 Incidentele si accidentele eruptiei dintilor temporari la nivel regional sunt: A. eritroze jugale; B. eruptii cutanate; C. polakiurie; D manifestari febrile; E chistul de eruptie. (pag. 241) 10 Conditiile efectuarii decapusonarii sunt: A. dinte erupt din structura osoasa; B. capuson gros dispus ca o cortina; C. radacini dispuse in sensul curbei de compensatie; D spatiul insuficient de eruptie; E. capuson subtire dispus ca o fata de masa. (pag. 247) 11 Complicatiile septice la distanta ale pericoronaritei molarului 3 inferior sunt: A. abcesul migrator; B. tromboflebita sinusului cavernos; C. gangrena pulmonara; D abcesul maseterin; E flegmonul hemifacial. (pag. 251)

12 Tulburarile motorii in cadrul accidentului de eruptie al molarului 3 inferior sunt: A. durere; B. hipoestezie; C. spasme; D. midriaza unilaterala; E. contracturi. (pag. 253) 13 Complicatiile mecanice ale eruptiei molarului 3 inferior sunt: A. ulceratii linguale; B. trismus; C. carii ale molarului secund; D. deplasari dentare; E gingivostomatita. (pag. 253) 14 Particularitatile anatomice ale zonei de eruptie a molarului 3 superior: A. structura osoasa compacta; B. pozitia decliva a sacului pericoronar; C. raport strans cu canalul mandibular; D. raport strans cu sinusul maxilar; E. raport de vecinatate cu loja infratemporala. (pag. 255) 15 Semnele clinice ale pericoronaritei congestive ale molarului 3 inferior sunt: A. febra peste 39 grade Celsius; B. mucoasa cu amprenta ocluzala a antagonistului; C. palparea cu sonda remarca suprafata ocluzala a molarului 3; D durere pulsatila; E trismus accentuat. (pag. 245) 16 Semnele clinice ale pericoronaritei supurate a molarului 3 inferior sunt; A. trismus; B. edemul capisonului mucos; C. adenopatie cronica nedureroasa; D. secretie purulenta sub capuson; E. disfagie. (pag. 245) 17 Tratamentul medicamentos al pericoronaritei congestive de molar 3 inferior cuprinde: A. antibioterapie in toate cazurile; B. incizia capusonului mucos; C. vaccinare nespecifica; D. vitaminoterapie A, B, C; E. badijonare cu solutii cauterizante. (pag. 247)

D 25

Tema nr. 21 Leziuni traumatice ale partilor moi oro-faciale Bibliografie asociata C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999. * 1 C.S. n functie de numarul solutiilor de continuitate provocate simultan de acelasi agent plagile pot fi: A. Stelate B. btripodale. C. bipolare. D unice. E Duble (pag. 503) * 2 Care este semnul caracteristic intr-un hematom al partilor moi: A. deformarea; B. crepitatia sangvina; C. crepitatia gazoasa; D durerea; E echimoza. (pag. 499) * 3 Ce este caracteristic escoriatiei: A. sangerarea; B. durerea; C. tatuajul traumatic; D edemul; E echimoza. (pag. 501) * 4 Cum se indeparteaza tatuajul traumatic intr-o escoriatie: A. prin badijonaj cu alcool iodat; B. prin excizie profilactica; C. prin dermabraziune; D prin incizie si drenaj; E prin acoperirea cu lambouri. (pag. 502) * 5 Semnul lezional primar ntr-o plaga OMF este: A. solutia de continuitate; B. sngerarea; C. durerea; D mobilitatea anormala osoasa; E pareza. (pag. 504) * 6 Care este "perioada de aur" dupa Petersen in tratamentul plagilor OMF: A. 1-2 zile; B. 2-3 zile; C. pana la 6 ore; D. 12-24 ore; E 3-5 zile. (pag. 519) * 7 In ce consta tratamentul imediat (precoce) al unei plagi parotideo-maseterine intr-un cabinet stomatologic: A. sutura intradermica; B. plastia cu lambouri de vecinatate; C. sutura de pozitie; D sutura secundara; E sutura nervului facial sectionat. (pag. 518)

8 C.M. Plagile muscate (sfsiate) pot fi: A. contaminate cu germeni nespecifici B. muscate de serpi veninosi C. pediculate *n balama* D Aseptice E rare (pag. 506-507) 9 Ce localizare au hematoamele voluminoase care pot provoca asfixia: A. valul palatin; B. buza superioara; C. limba; D. zona amigdaliana; E obrazul. (pag. 499) 10 Care sunt semnele clinice facultative ale unei plagi: A. anestezia teritoriului; B. paralizia; C. durerea; D hemoragia; E. fistula salivara. (pag. 508) 11 Asfixia mecanica acuta instalata numai prin leziuni traumatice de parti moi poate fi produsa prin: A. sectionarea muschiului genioglos; B. dilacerarea bazei limbii; C. inundarea arborelui traheobronsic cu sange; D spasm laringian; E ocluzie in "doi timpi". (pag. 508) 12 Tratamentul etiologic in socul hemoragic are urmatoarele masuri specifice de combatere: A. hemostaza; B. seroprofilaxia; C. antibioterapia; D. refacerea volemica; E sutura intradermica. (pag. 514) 13 Punctele cheie unde se pune primul fir in sutura unei plagi sunt: A. linia cutaneo-mucoasa a buzei; B. santul nazogenian; C. marginea tarsala; D marginea bazilara mandibulara; E dorsul nasului. (pag. 520) 14 Contraindicatiile suturii secundare sunt: A. plagi cu infectie