STENOZA AORTICA-DEFINITIE. ETIOLOGIE. MORFOPATOLOGIE

Definitie. SA reprezinta un obstacol la golirea VS, obstacol ce poate fi valvular, subvalvular sau supravalvular, de etiologie diferita, cu multiple consecinte anatomice si hemodinamice.Etiologie. Morfopatologie SA poate aparea la trei niveluri: la nivelul valvular; subvalvular si supravalvular.1) SA subvalvulara poate fi prousa de un inel fibros, de inserarea anormala a VMA si de hipertrofia anormala a SIV (ultima eventualitate este cunoscuta sub numele de cardiomiopatie hipertrofica). Stenozele aortice subvalvulare “dinamice ”, realizate de CMH sau stenoze aortic subvalvulare “fixe” realizate de inelul fibros-ce mentin acelasi grad de obstacol in timpul sistolei.Se pot intalni si combinatii cum ar fi stenoza subvalvulara diafragmatica si stenoza valvulara, stenoza subvalvulara si stenoza supravalvulara (de regula congenitala).2) SA valvulara-cauza cea mai frecventa de SA-este produsa de 3 cauze principale: congenitala, degenerativa si reumatismala. Spre deosebire de insuficienta aortica valvele sunt totdeauna modificate (ingrosate, cu comisuri fuzionate sau cu depunere de calciu).SA congenitala. Cea mai frecventa forma este bicuspidia aortica, cu comisurile fuzionate ce transforma valva intr-un diafragm cu un orificiu de obicei central. Panza valvulara nu este ingrosata, dar treptat, cu varsta, se adauga fibroza valvulara si depuneri de calciu, accentuand gradul stenozei. In jurul varstei de 40-50 ani bicuspidia aortica devine astfel o cauza frecventa de SA (aproximativ 30% din cazuri). Valva aortica unicuspida, cu orificiu excentric se intalneste ca forma de SA la copii sub 1 an. SA congenitala se poate asocia cu alte leziuni cardiace: coarctatia de aorta (in cadrul sindromului Turner), persistenta de canal arterial, transpozitie de vase mari, stenoza pulmonara supravalvulara si VS hipoplazic.SA degenerativa apare de obicei la persoane peste 60 ani. Valvele sunt de obicei tricuspide, comisurile nu sunt fuzionate, dar valvele sunt ingrosate, rigide, cu depunere de calciu. Se stie ca ingrosarea valvelor creste cu varsta. Astfel, grosimea naturala a valvelor aortice la marginea libera este de 0,67+-0,21 mm pana la 20 ani, 0,87+-0,27 mm intre 20-59 ani si de 1,41+-0,51 mm dupa varsta de 60 ani. Depunerea ulterioara de calciu si accentuarea fibrozarii realizeaza stenoza ce se intalneste la aproximativ 46% din cazurile de stenoza aortica izolata. SA degenerativa se poate asocia cu cardiopatia ischemica (leziuni stenozante coronariene de diferite grade, in special dupa varsta de 45-50 ani) si cu leziuni mitrale degenerative (calcificarea de inel, insuficienta mitrala).SA reumatismala. RAA produce fuzionarea comisurilor valvelor sigmoide, tricuspide sau bicuspide. Valvele sunt ingrosate inegal, cu nodozitati atat pe marginea libera cat si pe panza valvulara propriu-zisa.Datorita acestor modificari asocierea stenozei cu insuficienta aortica este frecvent observata. Dupa varsta de 40-50 ani calcificarea valvulara este obsinuita. SA valvulara reumatismala se asociaza cu alte leziuni valvulare reumatismale, cel mai frecvent cu stenoza mitrala. In afara modificarilor valvulare descries in SA se produc modificari anatomice ale VS si aortei.-VS este hipertrofiat, de obicei hipertrofia este proportionala cu severitatea stenozei, iar cavitatea ventriculara ramane normala ca dimensiune. In stadiile finale VS se poate dilata, apare insuficienta cardiaca congestiva, hipertrofia si dilatarea VD.

-AS se poate dilata ca o consecinta a cresterii presiunii diastolice in VS sau prin asociere cu insuficienta mitrala. Aorta ascendenta este dilatata anevrismal la unele stenoze aortice valvulare si poate fi normala in stenoza aortica subvalvulara.3) In afara celor 3 etiologii clasice, SA mai poate fi realizata la un bolnav cu proteza valvulara aortica prin stenoza valvulelor protezei biologice sau tromboza sistemului de ocluzie a protezei metalice.