lucrare laringita acuta

MOTIVAŢIA

„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase

şi sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor

pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi cunoştinţele necesare sǎ

îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede

posibil.

Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.

Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a gândit la suicid,

membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc de

locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se

putea exprima.”

Virginia Henderson

Pagina 1 din 57

CAPITOLUL I

Noţiuni de anatomie şi fiziologie legate de aparat

Anatomia laringelui

Organ impar şi median situat vertical în regiunea anterioarǎ a gâtului, laringele este

porţiunea iniţialǎ, diferenţialǎ a conductului laringo-traheo-bronşic şi se constituie punctul de

unire al cǎilor aeriene superioare cu cele inferioare.

Proiectat pe coloana cervicalǎ, la nivelul vertebrei 3-6 (mai sus la nou-nǎscut) şi

având forma unui trunchi de piramidǎ triunghiularǎ, cu baza în sus, cǎtre faringe,

continuându-se cu traheea, laringele este constituit dintr-un schelet vibro-cartilaginos acoperit

cu muşchi şi cǎptuşit cu o membranǎ mucoasǎ.

Scheletul laringian este constituit din cartilajele:

cricoid;

tiroid;

aritenoide;

epiglota;

cartilaje accesorii Santorini şi Wrisberg.

Cartilajele sunt unite între ele de ligamente şi membrane laringiene.

Membranele principale ale laringelui sunt:

membrana tirahioidianǎ;

membrana crico-tiroidianǎ;

Împreunǎ cu cartilajele ele conferǎ laringelui forma de tub.

Ligamentul cricotraheal este cel mai important ligament al laringelui.

Coarda vocalǎ cuprinde ligamentul vocal, muşchiul vocal şi mucoasa care le acoperǎ.

Lungimea corzii vocale este de 0,7 cm la nou-nǎscut, 1,6–2 cm la femei, 2- 2,4 cm la bǎrbaţi.

Spaţiul determinat de cele douǎ corzi vocale se numeşte glota.

Glota are douǎ porţiuni:

glota membranoasǎ sau porţiunea anterioarǎ a glotei;

Pagina 2 din 57

glota cartilaginoasǎ sau posterioarǎ cuprinsǎ între cele douǎ cartilaje aritenoide.

Limita superioarǎ a laringelui este formatǎ de:

marginea liberǎ a epiglotei;

rapliul ari-epiglotic;

spaţiul inter aritehoidian.

La acest nivel se determinǎ hipofaringele şi se aflǎ încrucişarea cǎilor aerodigestive

superioare. Limita inferioarǎ a laringelui este la nivelul marginii inferioare a cricoidului. De

la acest nivel în jos începe traheea.

Muşchii laringelui formeazǎ douǎ grupe, una extrinsecǎ şi alta intrinsecǎ, care din

punct de vedere funcţional reprezintǎ o singurǎ unitate.

Muşchii laringelui funcţioneazǎ sinergic sau ontogonic pentru închiderea glotei şi

pentru punerea în tensiune a corzii vocale.

Un singur muşchi asigurǎ deschiderea glotei (abducţia). Acesta este muşchiul crico-

aritenoidian posterior.

Trei muşchi asigurǎ închiderea glotei:

muşchiul cricoaritenoidian;

muşchiul interaritenoidian;

muşchiul tiroaritenoidian (fascicolul extern).

Inervaţia musculaturii laringiene provine din ramura externǎ a nervului laringian

superior care provine din pneumagastru.

Nervul laringian superior are o ramurǎ internǎ care inerveazǎ endolaringele şi o

ramurǎ externǎ motorie care enerveazǎ muşchiul cricotiroidian.

Nervul recurent asigurǎ inervaţia motorie a tuturor muşchilor laringieni intrinseci şi a

muşchiului interaritenoidian. Din punct de vedere senzitiv asigurǎ inervaţia mucoasei

laringiene subglotice.

Vascularizarea laringelui are douǎ teritorii distincte:

supraglotic prin artera laringianǎ superioarǎ, ramura din carotida externǎ;

subglotic din trunchiul arterial al arterei laringelui inferior – ramura din trunchiul

tirocervical al arterei subclaviculare.

Drenajul limfatic al laringelui se face în ganglionii limfatici jugulari profunzi,

superiori şi inferiori.

Funcţiile laringelui:

funcţia de fonaţie;

Pagina 3 din 57

funcţia respiratorie;

funcţia de protecţie a cǎilor respiratorii inferioare; închiderea epilaringelui, închiderea

glotei, oprirea reflexǎ a respiraţiei, reflexul de tuse;

funcţia sfincterianǎ;

funcţia reflexǎ.

Funcţia fonatorie:

Sunetul de bazǎ, format în timpul fonaţiei poartǎ numele de tonalitate.

Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavitǎţii faringiene, cavitǎţii

bucale şi buze. Cavitatea nazalǎ şi anexele acestora adaugǎ tonului de bazǎ timbrul şi

rezonanţa vocii.

Funcţia respiratorie:

În timpul inspirului glota se deschide prin îndepǎrtarea corzilor vocale. Închiderea şi

deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos şi echilibrul acido-bazic.

Funcţia de protecţie a cǎilor aeriene inferioare:

În timpul deglutiţiei baza limbii, peretele posterior al faringelui, vǎlul palatin, pilierii

anteriori şi posterioari sub controlul gloso faringianului, asigurǎ propulsia bolului alimentar

oprirea respiraţiei, contractarea repliurilor ari-epiglotice, a benzilor vestibulare, închiderea

glotei şi acoperirea corzilor vocale de cǎtre epiglotǎ. Contractarea simultanǎ a muşchilor

suprahiodieni cu tragerea laringelui în sus şi înainte asigurǎ dirijarea bolului alimentar spre

esofag şi feresc perfect traheea şi arborele de pǎtrunderea alimentelor. Dacǎ totuşi pǎtrund

particule alimentare în laringe şi trahee se declanşeazǎ reflexul de tuse. Inspiraţia profundǎ cu

deschiderea glotei, apoi închiderea acesteia cu creşterea presiunii intra-toracice, deschiderea

rapidǎ a glotei cu o expiraţie explosivǎ care eliminǎ corpul strǎin.

Funcţia de fixare a toracelui:

închiderea glotei;

blocarea sistemului respirator;

fixarea toracelui;

blocarea diafragmei în timpul tusei, actului de defecaţie, micţiune, expulzarea fǎtului,

vomisment.

Funcţia reflexǎ:

Pagina 4 din 57

Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanicǎ a feţei interne a

laringelui poate declanşa aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal poate fi blocat prin

atropinǎ, el este foarte puternic la fumǎtori.

Pagina 5 din 57

CAPITOLUL II

Noţiuni generale despre boala respectivǎ

2.1. Definiţie, etiologie

Laringitele acute sunt inflamaţii ale mucoasei laringiene, au o etiologie poliformǎ şi

un aspect simptomatic variabil, survin rareori izolat, de obicei integreazǎ într-un tablou

inflamator mai larg rino-faringo-laringo-traheobronşic.

Etiologie:

Etiologia variazǎ în funcţie de formele antomo-chimice ale laringitelor acute.

O clasificare a factorilor etiologiei cuprinde:

1. Factorii favorizanţi.

2. Factorii predispozanţi.

3. Cauze determinante.

În faringita cataralǎ acutǎ:

Este o inflamaţie banalǎ a mucoasei laringelui. Factorii favorizanţi sunt:

frigul, umeazeala;

expunerea la curenţii de aer rece;

factorii nocivi de microclimat din locuinţe; aerul aupraîncǎlzit şi uscat;

vaporii sau gazele iritante, pulberile.

Obstrucţia nazalǎ care obligǎ respiraţia pe gurǎ.

boli generale: - afecţiuni renale;

afecţiuni endocrine;

- boli locale: - rinite;

- sinuzite;

- boli ale faringelui: amigdalite.

Factorii predispozanţi:

slǎbirea rezistenţei organismului dupǎ afecţiunile: hepatice, renale.

obosealǎ;

supraeforturile fizice şi intelectuale;

ematiile;

vârsta;

Pagina 6 din 57

sexul.

Cauze determinante:

flora saprofitǎ a cǎilor aeriene superioare formatǎ din stafilococul alb, streptococul,

pneumococ.

Aceştia se gǎsesc ca saprofiţi pe mucoasa laringelui şi devin patogeni atunci când

rezistenţa laringelui este mai scǎzutǎ.

Laringita acutǎ subgloticǎ la copii:

Este o inflamaţie a mucoasei laringiene al cǎrei simptom principal este dispneea.

Factori favorizanţi:

sezonul rece;

rinofaringitele acute;

alimentaţia artificialǎ;

carenţe vitaminice.

Factorii predispozanţi:

oboseala;

rezistenţa scǎzutǎ a organismului.

Cauzele determinante:

flora saprofitǎ a cǎilor respiratorii superioare;

streptococul nehemolitic;

pneumococul.

Laringita edematoasǎ a adultului este caracterizatǎ prin edem al submucoasei

laringiene. Este o formǎ dispneizantǎ.

Factori favorizanţi:

starea generalǎ alteratǎ: diabet, avitaminoze;

boli infecţioase: gripa, scarlatina, erezipal;

boli locale: rinosinuzita, rinofaringita;

umezeala, frigul;

tulburǎri endocrine, metabolice.

Factori predispozanţi:

- surmenajul, efortul, TBC, leziuni traumatice.

Cauze determinante:

Pagina 7 din 57

streptococul şi stafilococul;

pneumococul.

Laringita striduloasǎ (falsul crup):

Este o afecţiune caracterizatǎ prin spasme laringiene nocturne, instalându-se la copii

între 3-6 ani.

Cauzele determinante: hipocalcemia, carenţe vitaminice.

2.2. Clasificare

Varietatea laringitelor acute face dificilǎ clasificarea lor dupǎ un criteriu strict.

Cele principale se descriu în urmǎtoarea succesiune:

laringita acutǎ a copilului;

laringita cataralǎ;

edemul laringian acut;

laringita flegmonoasǎ;

laringitele acute din bolile infuzo-contagioase virale şi generale şi laringitele din unele

boli generale;

laringita cronicǎ cataralǎ;

laringita cronicǎ profesionalǎ;

laringita pahidermicǎ roşie;

laringita cronicǎ pahidermicǎ albǎ;

laringita cronicǎ atropicǎ uscatǎ;

laringita cronicǎ a copilului.

2.3. Manifestǎri de dependenţǎ. Semne, simptome

Tabloul clinic al laringitei acute este realizat de îmbinarea simptomelor de infecţie

generalǎ cu simptome de afectare laringianǎ. Aceasta diferǎ în funcţie de forma clinicǎ de

laringita acutǎ având unele caractere particulare la copil şi adult.

Tabloul clinic al laringitei catarale variazǎ în funcţie cu vârsta şi cu leziunile

anatomopatologice, fiind în general mai accentuat la sugar şi copilul mic.

Debutul bolii este de obicei brusc în plinǎ stare de sǎnǎtate (pânǎ sǎ fi prezentat vreun

semn premonitoriu, sau fiind de 2-3 zile subfebril şi cu nasul obstruat) copilul sau adultul se

scoalǎ de dimineaţǎ rǎguşit sau în cazul sugarului se trezeşte noaptea sufocat. La aceste

Pagina 8 din 57

simptome se adaugǎ o tuse iritativǎ precum şi senzaţia de usc]ciune şi de corp strǎin în fundul

gâtului. Laringoscopia indirectǎ şi directǎ pune în evidenţǎ o congestie difuzǎ a mucoasei cu

corzile vocale, turgescenţe acoperite de secreţie mucopurulentǎ.

Tabloul clinic al laringitei edemantoasǎ tubglotice.

Este caracteristic, boala debutând de cele mai multe ori brusc, de obicei în timpul

nopţii cu dispnee inspiratorie accentuatǎ însoţitǎ de tiraj şi cornaj şi cu stare de agitaţie şi

cianozǎ. Alteori se instaleazǎ treptat la un copil care cu câteva zile înainte prezentase

fenomen de rinoadenoiditǎ acutǎ. Accesele de dispnee la început paraxistie pot deveni

subintrante, starea copilului continuând sǎ se agraveze. Copilul prezintǎ o tuse lǎtrǎtoare.

Febra poate fi moderatǎ sau foarte ridicatǎ – dupǎ natura agentului patogen în cauzǎ.

În formele grave de laringitǎ viroticǎ copilul poate avea 40-41°C, la care se asociazǎ o stare

generalǎ profund alteratǎ cu facies toxic, agitaţie extremǎ, deshidratare şi uneori epistaxuri

repetate.

În laringita edemantoasǎ simptomele se descriu:

Starea generalǎ alteratǎ, febrǎ ridicatǎ, însoţitǎ de frisoane care apar brusc sau

progresiv.

Vocea este puţin alteratǎ, dacǎ articulaţiile crico-aritenoidiene sunt indemne sau dacǎ

spaţiul suprafeţei nu este îngust. Se constatǎ rǎguşealǎ sau chiar afonie completǎ atunci când

edemul este accentuat.

Se adaugǎ senzaţia de tensiune la nivelul laringelui şi la baza gâtului. Durerile sunt

accentuate şi continue.

Tusea uscatǎ spasmaticǎ exacerbeazǎ jenǎ dureroasǎ.

Bolnavul este anxios agitat, are sete de aer.

Laringita striduloasǎ debuteazǎ brusc în timpul nopţii cu o crizǎ de dispnee însoţitǎ de

tiraj şi cornaj, tuse lǎtrǎtoare, agitaţie intensǎ şi cianozǎ.

Laringoscopia directǎ va arǎta în regiunea subgloticǎ o congestie a mucoasei care

apare acoperitǎ de secreţie.

Laringita cronicǎ cataralǎ

Semnele subiective şi funcţionale sunt: rǎguşeala şi oboseala vocalǎ. Iniţial vocea este

discret detrimbratǎ şi se valeazǎ repede. Ulterior rǎguşeala se intensificǎ şi apare oboseala ori

de câte ori bolnavul este nevoit sǎ vorbeascǎ mai mult.

Ca simptome bolnavul acuzǎ senzaţii neplǎcute de pişcǎturi, gâdilǎturi, arsuri,

uscǎciune şi înţepǎturi.

Laringita cronicǎ profesionalǎ

Pagina 9 din 57

Simptomatologie. Disfonia.

Laringita cronicǎ pahidermicǎ roşie

Bolnavul acuzǎ 3 simptome principale: disfonia, durere laringianǎ hemaj repetat.

Afecţiunea este mai frecventǎ la bǎrbaţii fumǎtori care abuzeazǎ de voce.

Laringita cronicǎ atropicǎ (uscatǎ)

Semne: senzaţii de uscaciune şi de iritaţie permanentǎ a mucoaselor gâtului, tuse şi

disfonie cu predominanţǎ matinalǎ şi care se amelioreazǎ odatǎ cu expectoraţia unor cruste

galbene, verzi sau negricioase adesea pǎtate cu sânge şi urât mirositoare.

Laringita cronicǎ a copilului

Rǎguşeala este simptomul principal care alarmeazǎ aparţinǎtorii.

2.4. Examene clinice şi paraclinice

La fiecare organ în parte examenul cuprinde interogatoriul asupra tulburǎrii

subiective, examenul fizic şi funcţional şi o serie de examene de laborator.

INTEROGATORIUL

Examenul laringeluiva începe prin interogatoriul (în cazul copilului a pǎrinţilor

acestora) asupra tulburǎrii subiective şi funcţionale pe care le poate manifesta acest organ,

rǎguşeala (disfonie), dispnee, tuse, disfagie, precum şi asupra modului în care au apǎrut şi

evoluat aceste tulburǎri.

EXAMENUL OBIECTIV al organului fonator cuprinde: inspecţia, palpare şi

examenul endocavitar (laringoscopia indirectǎ şi directǎ) completate cu controlul funcţiilor

laringelui.

Inspecţia are un rol important în stabilirea modului cum se efectueazǎ mişcǎrile active

ale laringelui, ştiindu-se cǎ în mod normal laringele se ridicǎ în timpul inspiraţiei, coborârea

lui în acest moment fiziologic va indica prezenţa unui obstacol endolaringian.

Palparea este importantǎ pentru depistarea unei laringopatii cu ajutorul cǎruia se pune

în evidenţǎ prezenţa sau absenţa mişcǎrilor pasive ale laringelui; în mod normal laringele,

fixat între policele şi indexul examinatorului se poate mobiliza uşor în plan transversal

producându-se un sunet caracteristic.

Laringoscopia

Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene (laringoscopia

indirectǎ) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprimǎ puternic baza limbii şi face posibilǎ

inspecţia directǎ a laringelui (laringoscopia directǎ).

Laringoscopia indirectǎ

Pagina 10 din 57

Examenul cu oglinda laringoscopicǎ este investigaţia cea mai simplǎ şi mai uşor

suportatǎ de cǎtre bolnavi. La aceasta sunt necesare:

un reflector frontal;

sursǎ luminoasǎ;

oglinda laringoscopicǎ;

un vas cu apǎ caldǎ;

comprese sterile.

Bolnavul în poziţie şezând cu corpul uşor aplecat înainte şi cu capul în uşoarǎ

extensie. Se cere bolnavului sǎ deschidǎ larg gura şi sǎ scoatǎ limba al cǎrei vârf învelit cu o

compresǎ se va trage uşor de cǎtre examinator cu mâna stângǎ. În felul acesta se mǎreşte

vizibilitatea asupra laringelui. În mâna dreaptǎ examinatorul ţine oglinda laringoscopicǎ pe

care o introduce în orofaringe.

Dacǎ pacientul respirǎ liniştit şi nu îşi contractǎ muşchii laringelui în oglindǎ va

apǎrea imaginea rǎsturnatǎ a coroanei laringiene cu toate elementele ei: epiglota, aritenoizi.

Laringoscopia forţatǎ

Aceastǎ metodǎ se practicǎ cu un apǎsǎtor de limbǎ special care are capǎtul îndoit şi

bilobat prevǎzut cu douǎ croşete butonate.

Laringoscopia directǎ: directoscopia se practicǎ cu o aparaturǎ şi un instrument

special:

- tubul spatulǎ a lui Chevallier-Jackson;

- spatule laringiene ce se adapteazǎ la transformator.

Laringoscopia directǎ este metoda cu ajutorul cǎreia putem observa direct aspectele

cavitǎţii laringiene. Se foloseşte îndeosebi la copiii sub 5 ani.

Poziţia: culcat pentru copii, şezând pentru adulţi.

Copilul este culcat în decubit dorsal cu umerii imobilizaţi, alt ajutor ţinându-i capul în

hiperextensie. Examinatorul introduce în gura copilului spatula, cu care va apǎsa limba şi va

pune în evidenţǎ epiglota pe care o va încǎrca pe spatulǎ descoperind lungimea laringelui.

Ca accidente ale laringoscopiei direct, ruperea incisivilor, lezarea buzei superioare, a

mucoasei de la baza limbii. De asemenea tulburǎri asfixice, sincope respiratorii sau cardiace.

EXAMENUL FUNCŢIONAL

Prin examenul funcţional se va face o analizǎ finǎ a vocii cântate şi a vorbirii

controlând urmǎtorii factori: mişcarea respiratorie, mişcarea corzii vocale prin

laringostroboscopie. Stroboscoapele permit sincronizǎri sau diferenţieri de fazǎ mişcǎrile

Pagina 11 din 57

corzilor vocale ale cǎror vibraţie sunt recepţionate de un microfon pus în legǎturǎ cu

stroboscopul. Alt medic are rolul de a poziţiona corect bolnavul în timpul acestor investigaţii,

de a ajuta medicul servindu-l cu materiale necesare şi susţinând pacientul în poziţia

corespunzǎtoare.

EXAMENUL DE LABORATOR

Examenul microbiologic şi imunologic

Prezenţa unei secreţii nazale, a unui exudat faringian sau laringo-traheo-bronşic

impune examenul bacteriologic. Examenul virusologic al secreţiei laringo-traheo-bronşic va

fi trimis la laboratoare specializate. Necesare sunt şi examenele serologice (reacţiile Bordet-

Waserman, ASLO şi reacţiile de neutralizare faţǎ de diferiţii virusuri), intradermoreacţiile (la

tuberculina sau la diverşi alergeni r. Shick) şi cercetarea diferitelor deficienţe imunitare prin

examenul histoimunologic, precum şi dozarea de imuniglobuline.

b) Examenele hematologice sunt de extremǎ importanţǎ şi uneori de urgenţǎ;

leucograma pentru depistarea şi controlul unui focar supurativ profund, hemograma,

determinarea numǎrului de trombocite, timpul de coagulare şi sângerare, VSH.

Examenul biochimic al sângelui utile în unele cazuri sunt glicemia – pentru depistarea

unui diabet decompensat, calcemia, fosfataza alcalinǎ, colesterolomia, probele hepatice,

electroforeza.

c) Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia,

radioscopia pulmonarǎ. Se pot practica în diferite incidente, simple sau cu substanţǎ de

contrast.

d) Examenul histopatologic

Dacǎ existǎ leziuni infiltrative vegetante a cǎror origine nu poate fi precizatǎ chimic

trebuie practicatǎ biopsia regiunii respective cu o pensǎ adecvatǎ dupǎ o prealabilǎ anestezie

cu soluţie de xalinǎ 1-2. În cazul în care caracterul hemoragic al ţesutului infiltrativ nu

permite biopsierea lui, examenul histopatologic se va efectua prin producerea biopuncţiei.

e) Alte examene:

- examenul de urinǎ;

- examenul copraparazitologic;

- EKG;

- scintigrafie.

Examene complementare:

examenul oftalmologic;

neuropsihic;

Pagina 12 din 57

examenul dermatologic;

examenul oncologic.

2.5. Intervenţii autonome, delegate

Asigurarea condiţiilor de spitalizare

Mucoasa laringelui este mai sensibilǎ la factori nocivi de mediu extern, de aceea aerul

din camera bolnavului trebuie sǎ fie proaspǎt şi curat, umed şi prea cald. Temperatura aerului

cea mai potrivitǎ pentru cei cu afecţiuni laringiene este de 18-20°C, iar umiditatea 50%.

Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura permite sau

împrospǎteazǎ aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp în care pacienţii

vor fi bine înveliţi.

Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat, evitându-se

mai ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.

Asigurarea repausului fizic şi psihic

Repausul fizic este obligatoriu şi indispensabil în perioada acutǎ apoi alterneazǎ cu un

efort dozat în funcţie de stadiul bolii şi starea bolnavului.

Alimentarea

Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii. În perioada febrilǎ regimul hidro-zaharat,

iar când fenomenele acute dispar se va trece la o alimentaţie echilibratǎ. În perioada febrilǎ

regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de fructe) sau alimente lichide (supǎ de

legume cu orez şi griş).

Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

Temperatura – se urmǎreşte cu atenţie. Se mǎsoarǎ dimineaţa şi seara şi se noteazǎ în

funcţie de temperaturǎ. Febra se combate cu antipiretice. Se aplicǎ comprese sau împachetǎri

reci.

Pulsul – se mǎsoarǎ de 2-3 ori/zi. Înainte ca pulsul sǎ fie mǎsurat pacientul va sta în

repaus timp de 15 minute. Valoarea va fi în funcţie de vârstǎ, stǎri patologice şi fiziologice.

Tensiunea arterialǎ – valoarea depinde de vârstǎ.

Respiraţia – se mǎsoarǎ numǎrând mişcǎrile de expansiune a toracelui prin inspecţie

sau se aşeazǎ palma pe peretele toracic.

Se mai urmǎresc eliminǎrile de materii fecale şi urinǎ. Bolnavul trebuie sǎ aibǎ scaune

şi diurezǎ normale. În caz de constipaţie se efectueazǎ clisme uleioase, se administreazǎ

purgative. Bolnavul va trebui sǎ aibǎ micţiuni fiziologice, diureza sǎ fie în funcţie de vârstǎ,

de cantitatea de lichide ingerate, de starea de nutriţie.

Recoltarea produselor biologice şi patologice

Pagina 13 din 57

Se recolteazǎ în mod steril sânge venos şi capilar, în vederea cercetǎrii: calcemiei,

glicemiei, VSH, hemoleucogramǎ, probele hepatice.

Seringile şi acele trebuie sǎ fie sterile, iar recipientele în care s-a fǎcut recoltarea

trebuie sǎ fie curate.

La indicaţia medicului s-a administrat TR de urgenţǎ.

Tratamentul

Tratamentul laringitei acute variazǎ în funcţie de formele clinice ale acestora.

Tratamentul general al laringitei acute catarale va avea ca obiect sǎ combatǎ durerea,

tusea, sǎ fluidifice şi sǎ favorizeze expulzarea secreţiilor şi diminuarea lor cantitativǎ.

Pentru a combate durerea se poate prescrie tinctura de aconit în doze de 25-50 pic/zi

înglobate într-o infuzie de ceai expectorant.

Împotriva rǎguşelii se va recomanda o inhalaţie cu flori de nalbe şi tei, câteva

înghiţituri de zeamǎ de lǎmâie şi câte 2- picǎturi de soluţie alcoolicǎ de rǎdǎcinǎ de aconit

într-o infuzie de ceai de tei cǎlduţ.

Tratamentul local constǎ din recomandarea unei revulsii cutanate prin aplicarea de

prişniţe alcoolizate calde prelaringiene. Se vor prescrie inhalaţii neiritante cu substanţe

volatile (acidul fenic 5-10 picǎturi în 250 ml apǎ) sau substanţe balsamice. Se va evita

mentolul. Vaporizanţii sau aerosoli la temperatura corpului cu un AB cu spectru larg, asociaţi

cu hidrocortizon.

Cura de tǎcere este una din cele mai bune metode terapeutice. La ea se adaugǎ

repausul în camerǎ încǎlzitǎ, bǎuturi calde (infuzie de ceai). Se va interzice fumatul, bǎuturile

alcoolice şi alimentaţia condimentatǎ.

Tratamentul laringitei acute edemantoase subglotice a sugarului şi a copilului mic are

douǎ obiecte: restabilirea respiraţiei şi stimularea forţelor de apǎrare a organismului contra

agentului patogen.

Primul obiectiv trebuie sǎ fie realizat prin permeabilizarea laringelui cu mijloace

conservatoare ce constǎ în: revulsie laringianǎ prin comprese calde în jurul gâtuluişi bǎi

fierbinţi la picioare, drenarea secreţiilor care obtureazǎ spaţiul glotic prin aspiraţie,

decongestionare prin inhalaţii de 2-3 ori/zi cu soluţii balsamice, aerosoli şi inhalaţii cu soluţie

de efedrinǎ 1-2% dupǎ vârstǎ, şi prin corticoterapie (acetat de hidrocortizon în aerosoli) sau

generalǎ (HHC - IV) şi administrarea de clorurǎ de Calciu şi Romergon. Acest tratament se

va aplica asigurându-se copilului o poziţie corectǎ, cu capul şi trunchiul ridicate.

Dacă mijloacele terapeutice nu mai au timp să acţioneze asupra edemului mucoasei

din cauza iminentei de asfixie în care este adus copilul la clinicǎ se va efectua

Pagina 14 din 57

permeabilizarea cǎilor aeriene inferioare prin introducerea sondei de intubaţie sau

participarea de urgenţǎ a traheostomiei. În aceste cazuri la tratament conservator se vor

adǎuga pansamentele traheostomice şi aspiraţia secreţiilor. Importantǎ este şi combaterea

infecţiilor, care se face prin administrarea de antibiotice: penicilina G, polidin, eritromicinǎ.

Tratamentul laringitei edematoase vizeazǎ:

În primul rând combaterea tulburǎrilor respective, care prin agravarea lor pot

ameninţa în orice moment viaţa bolnavilor. Deoarece acest fapt este subestimat, se

recomandǎ spitalizarea acestor cazuri, traheostomia devenind necesarǎ atunci când edemul

progreseazǎ repede. Dacǎ dispneea este moderatǎ se va administra HHC, la care se asociazǎ

calciu, vitamina C.

Bolnavul stând în poziţie şezândǎ i se aplicǎ comprese fierbinţi în jurul gâtului. În

apropierea lui se fac vaporizǎri medicamentoase, iar local se aplicǎ aerosole sau instalaţii

repetate cu soluţie de adrenalinǎ cu 1/10.000 sau efedrinǎ 3%. Pentru a calma anxietatea,

durerile şi tusea spasmaticǎ se administreazǎ barbiturice şi sedative. Alimentaţia va fi lichidǎ

sau semisolidǎ. Se mai administreazǎ antiinflamatoare, antihistamatice şi se restrânge aportul

de sare.

2.6. Evoluţie. Complicaţii. Diagnostic

Evoluţia laringitei acute diferǎ de la o formǎ clinicǎ la alta. Astfel evoluţia laringitei

catarale este de obicei benignǎ fenomenele funcţionale şi fizice retrocedând în 4-5 zile. Chiar

dacǎ procesul cataral se poate extinde şi la arborele traheobronşic, dând o traheobronşitǎ

descendentǎ, prognosticul rǎmâne favorabil, acestǎ uşoarǎ complicaţie vindecându-se dupǎ

câteva zile. Mai neplǎcutǎ este însǎ cronicizarea laringitei determinatǎ de persistenţa

factorilor etologici favorizanţi.

Evoluţia laringitei acute edematoase este variabilǎ în raport cu precocitatea

diagnosticului şi a tratamentului, cu virulenţa agentului patogen şi cu puterea de rezistenţǎ a

organismului individului. Ea poate varia de la 5 la 7 zile terminându-se prin vindecare în

cazurile precoce şi corect tratate, sau se poate prelungi sǎptǎmâni sau chiar luni de zile dacǎ

masivitatea infecţiei, tratamentul insuficient şi lipsa de apǎrare a organismului au permis

extinderea procesului edematos la întregul arbore traheobronşic şi instalarea unor complicaţii

grave ca bronhopneumonia.

Evoluţia laringitei striduloase este tipicǎ. Dupǎ debutul zgomotos foarte alarmat

pentru familie, accesul de sufocare tratat sau chiar netratat cedeazǎ în mai puţin de o orǎ şi

copilul ostenit din criza prin care a trecut, adoarme liniştit dar uşorul sforǎit care îi însoţeşte

Pagina 15 din 57

somnul dovedeşte prezenţa obstrucţiei care nerezolvatǎ mai poate sǎ favorizeze în nopţile

urmǎtoare reapariţia unor crize similare.

Pronostic spre vindecare

Laringita cronicǎ cataralǎ evolueazǎ lent cu perioade de ameliorare prin tratament

adecvat pe toatǎ durata vieţii.

Este aşadar odatǎ constituitǎ cvasi-incurabilǎ şi prognosticul este descurajator în

special pentru cântǎreţi.

Complicaţiile laringitei acute apar ca urmare a netratǎrii acestora la timp sau

tratamentul incorect dar şi a lipsei de apǎrare a organismului supus infecţiilor repetate

determinate de agenţi patogeni.

În laringita cataralǎ complicaţiile apar la boli cu o stare generalǎ alteratǎ sau dupǎ boli

infecţioase - febra tifoida, tifos exantematic. Ele sunt produse prin extinderea inflamaţiilor în

straturile submucoase unde determinǎ edeme, abcese, flegmon. De obicei acestea sunt

determinate de infecţiile streptocoase. La copii apare un edem subglotic.

Complicaţiile laringitei edematoase acute sunt:

bronhopneumonia, care este frecvent semnalatǎ şi comportǎ un pronostic sever;

laringotraheobronşita membranoasǎ care deşi se întâlneşte rareori este însǎ foarte

gravǎ, bolnavii care au necesitat traheostomie prezentând uneori cicatrici stinozate.

Complicaţiile generale sunt urmarea extinderii procesului toxiinfecţiilor la alte

organe, se pot întâlni suprarenalite, miocardite ce determinǎ decompensǎri cardiace sau edem

pulmonar alteori toxiinfecţioase, hepatice şi renale, neorite, paralizii.

Prognosticul este rezervat în laringita acutǎ, el este variabil în funcţie de:

forma clinicǎ;

stadiul de dezvoltare;

starea anterioarǎ a organismului;

complicaţiile ce apar în timpul evoluţiei;

vârsta bolnavului – prognosticul cel mai grav este la copii sub 2 ani de asemenea în

cazurile cu fenomene toxice, generale (gripa) şi în cele în care intervine suprainfecţia sau

stafilococul patogen.

Prognosticul grav se întâlneşte şi în stadii înaintate de faringitǎ destructivǎ când se

instaleazǎ o perturbare gravǎ a funcţiilor centrilor nervoşi ca urmare a bipoxiei. Exitusul

survine în primul acces dispneic care este egal moarte precoce reflexǎ cât şi tardiv prin

expulzarea posibilitǎţilor reacţionale dupǎ câteva ore de luptǎ intensǎ sau sincopǎ.

Pagina 16 din 57

2.7. Educaţia pentru sǎnǎtate

Pǎstrarea sǎnǎtǎţii unui individ, dezvoltarea fizicǎ şi armonioasǎ a organismului sǎu

sunt strâns legate de buna funcţiune a cǎilor aeriene superioare.

Cum s-ar putea dezvolta un copil normal al cǎrui laringe obturat de un proces

inflamator nu permite trecerea cantitǎţii de aer necesarǎ?

Dacǎ normala funcţionare a nasului, laringelui este obligatorie pentru buna dezvoltare

fizicǎ şi psihicǎ a organismului, îmbolnǎvirea acestor organe constituie un permanent pericol

pentru sǎnǎtatea lui. Mǎsurile de dispensarizare întreprinse de cadrele sanitare în

colectivitǎţile de copii şi adulţi constituie modul cel mai eficace de a institui o profilaxie

raţionalǎ.

Pagina 17 din 57

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIRI

Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea de a

crea un mijloc psihic, social şi spiritual favorabil vindecǎrii şi se strǎduiesc prin pregǎtire şi

exemple sǎ previnǎ bolile şi sǎ promoveze sǎnǎtatea.

Asistentele sunt în serviciul sǎnǎtǎţii individului, al familiei şi al societǎţii, ele

coordonându-şi acţiunile împreunǎ cu membrii altor profesii din echipa sanitarǎ.

A servi umanitatea este funcţia esenţialǎ a asistentelor şi motivul profesiei lor.

Exerciţiul profesiei este bazat pe nevoile omului, în consecinţǎ el nu poate fi limitat

nici de consideraţie naţionalǎ, de rasǎ, de credinţǎ, de culoare şi nici de consideraţii de ordin

politic sau social.

Principiile fundamentale sunt credinţa în libertǎţile esenţiale ale omului şi respectul

pentru viaţa umanǎ. Profesia recunoaşte cǎ un cod internaţional nu poate sǎ ia în consideraţie,

în detaliu tot ceea ce înseamnǎ comportamentul individual şi social al asistentelor condiţionat

în caz cert de convingeri şi pǎreri personale. Asistenta medicalǎ are rolul de a aduce familia

micului pacient şi pacienţii adulţi asupra bolii în sine şi asupra mǎsurilor de prevenire a

acestuia. Vor fi informaţi asupra cauzelor bolii, simptomelor pe care le prezintǎ acestea,

evoluţia bolii şi tratarea lor.

Mǎsurile generale de profilaxie sunt de ordin igienic adresându-se medicului sau

modului de viaţǎ al individului – de asemenea se adreseazǎ condiţiilor de creştere a

rezistenţei organismului împotriva infecţiilor.

Ambianţa în care trǎieşte un individ trebuie sǎ fie cât mai sǎnǎtoasǎ cu un microclimat

optim (camerǎ separatǎ, permanent aerisitǎ, o temperaturǎ între 18-20 °C şi atmosferǎ nu prea

uscatǎ).

De asemenea copilul trebuie obişnuit cu apa rece, soarele, aerul şi chiar prudent cu

curentul. Va trebui sǎ poarte îmbrǎcǎminte adecvatǎ temperaturii mediului unde se aflǎ în aşa

fel încât sǎ poatǎ avea mişcǎrile cât mai libere.

Pentru evitarea rǎcelilor important este protejarea capului şi menţinerea caldǎ a

mâinilor şi picioarelor.

Organizarea vieţii copiilor trebuie supravegheatǎ ca şi mediul în care trǎiesc.

Pagina 18 din 57

Copilul trebuie alimentat conform cu cerinţele vârstei, atât în ceea ce priveşte

componenţa (cât mai echilibratǎ) cât şi orarul meselor sale.

Este necesar ca asistenta medicalǎ sǎ educe mamele în scopul alǎptǎrii copiilor, timp

fiziologic necesar pentru întreţinerea imunitǎţii şi includerii unei alimentaţii mixte. Regimul

bogat în vitamine şi limitarea administrǎrii dulciutilor duc la prevenirea apariţiei inflamaţiilor

laringiene.

Folosirea factorilor naturali (aerul, soarele, apa) are de asemenea un rol important în

cǎlirea organismului copilului şi prevenirea îmbolnǎvirii.

Asistenta are trei responsabilitǎţi principale:

pǎstrarea vieţii;

alinarea suferinţei;

promovarea sǎnǎtǎţii.

În atenţia pe care ea o acordǎ şi în exerciţiul profesiei sale, asistenta trebuie ca în tot

acest timp sǎ menţinǎ cel mai înalt grad calitativ. Trebuie sǎ vegheze constant la menţinerea

unui nivel ridicat al cunoaşterii sale teoretice şi tehnice.

Asistenta trebuie sǎ respecte convingerile religioase ale pacientului. Ea este legatǎ

strict de secretul profesional.

Conştientǎ de întinderea responsabilitǎţilor sale, asistenta în cunoştinţa limitelor, nu

recomandǎ şi nu executǎ un tratament fǎrǎ prescripţie medicalǎ, iar în caz urgent şi într-o

eventualitate face raport medicului pânǎ la cel mai mic detaliu.

Asistenta are obligaţia de a executa prescripţiile medicului cu inteligenţǎ şi loialitate.

Asistenta trebuie sǎ stimuleze şi sǎ încurajeze încrederea faţǎ de medic şi de ceilalţi

membrii ai echipei sanitare.

Ea trebuie sǎ coopereze cu colegii sǎi şi sǎ menţinǎ cu ei relaţii armonioase.

Asistenta trebuie sǎ facǎ dovada unei moralitǎţi care sǎ onoreze profesia sa.

În conduita sa personalǎ, asistenta nu trebuie sǎ meargǎ cu bunǎ ştiinţǎ contra

moravurilor şi tradiţiilor comunitǎţii în care trǎieşte şi munceşte.

Asistenta împarte resposabilitǎţile şi se alǎturǎ acţiunii concetǎţenilor şi altor membrii

ai echipei sanitare în vederea de a rǎspunde nevoilor publicului în domiciliul sǎnǎtǎţii pe plan

local, naţional şi internaţional.

Pagina 19 din 57

CAPITOLUL III

Planul de îngrijire al pacienţilor cu laringitǎ acutǎ

I. Plan de îngrijire a pacientului C.R. cu laringitǎ acutǎ

3.1. Culegerea de date:

Sursa de informaţii: directǎ - aparţinǎtorii (mama)

indirectǎ - dosarul medical

membrii echipei de îngrijire

3.1.1. Date privind identitatea pacientului:

Nume: C.R.

Prenume: 3 ani

Sex: masculin

Domiciliul: comuna Poiana Mare, judetul Dolj

Religia: ortodox

Naţionalitate: românǎ

Numele şi prenumele tatǎlui: C.E.

Numele şi prenumele mamei: V.E.

3.1.2. Condiţii socio-culturale:

Condiţii de locuit:

Locuinţǎ salubrǎ la casǎ, compusǎ din 3 camere în care locuiesc 3 persoane.

Mod de alimentaţie: corespunzǎtoare vârstei, masticaţie uşoarǎ, eficientǎ.

3.1.3. Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:

AHC – neagǎ afecţiuni acute sau cronice în familie

APP – afecţiuni digestive şi respiratorii tratate ambulatoriu

Date antropometrice:

greutate 20 kg;

Pagina 20 din 57

grupa sanguinǎ – 0I;

înǎlţime: 70 cm

3.1.4. Informaţii legate de boalǎ:

Data internǎrii: 22.IX.2011

Motivele internǎrii:

febrǎ ridicatǎ;

tuse lǎtrǎtoare;

dispnee inspiratorie, bradipnee;

agitaţie;

cornaj, tiraj;

inapetenţǎ;

rinoree.

Istoricul bolii

Boala debuteazǎ în urmǎ cu 2-3 zile. Pacientul în vârstǎ de 3 ani este adus la camera

de gardǎ a secţiei ORL a Spitalului Orasenesc Calafat cu febrǎ ridicatǎ, tuse lǎtrǎtoare,

dispnee inspiratorie cu bradipnee, agitaţie, inapetenţǎ, rinoree unde este internat pentru

investigaţii şi tratament de specialitate.

Examenul clinic general

Stare generalǎ modificatǎ, febril.

Tegumente şi mucoase palide.

Ţesut celular subcutanat bine reprezentant.

Sistemul limfoganglionar – ganglioni nepalpabili.

Sistemul osteo-articular – aparent integru morfofuncţional, articulaţii mobile

nedureroase.

Aparatul respirator – tuse lǎtrǎtoare, disfonie, cornaj, AV – 120p/min.

Aparatul digestiv – abdomen elastic, suplu, mobil în mişcǎrile respiratorii, R – 15

s/min.

Aparatul urogenital – loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice.

Sistemul nervos – fǎrǎ semne de iritaţie meningalǎ.

Stare generalǎ – mediocrǎ.

Stare de nutriţie – bunǎ.

Facies – palid.

Pagina 21 din 57

Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.

Diagnosticul medical – Laringitǎ acutǎ subgloticǎ

Diagnosticul medical – Laringitǎ acutǎ subgloticǎ

3.2. Analiza şi interpretarea datelor

3.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia fundamentalǎ

Manifestǎri de independenţǎ

Manifestǎri de dependenţǎ

Sursa de dificultate

Nivel de dependenţǎ

Nevoia de a respira şi de a avea o bunǎ circulaţie

Respiraţie – 15 r/minAV – 120 p/minRespiraţie de tip abdominal prin mǎrirea diametrului vertical al cutiei toracice.

Dispnee de tip inspirator cu discretǎ bradipnee. Respiraţie pe nas. Secreţii nazale mucoase, tuse lǎtrǎtoare, disfonie, tegumente calde, transpiraţii palide.

Obstrucţia cǎilor respiratorii: -procesul inflamator la nivelul cǎilor respiratorii;-alterarea mucoasei cǎilor respiratorii superioare;Aerul cald şi uscat din încǎpere.

2

Nevoia de a bea şi a mânca

Dentiţie bunǎ, gingii aderente dinţilor, mucoasa bucalǎ roz şi umedǎ, limba roz.

Dificultatea de deglutiţie, inapetenţǎ, scǎdere ponderalǎ.

Disfagia, procesul inflamator, agitaţia.

2

Nevoia de a elimina

Frecvenţa micţiunilor 4-5/zi, ritmul – 2/3 din numǎrul micţiunilor în timpul zilei şi 1/3 noaptea, culoarea – galben deschis pânǎ la galben închis. Se modificǎ în funcţie de alimente şi medicamente, mirosul – de bulion, reacţie acidǎ PH – 4,5-7, aspectul – clarǎ, transparentǎ, la început iar dupǎ

1

Pagina 22 din 57

un timp devine tulbure, densitate – 1010-1025. Frecvenţa scaunului – 1-2/zi sau unul la douǎ zile.

Nevoia de a dormi şi a se odihni

Somn agitat, treziri frecvente, ore de odihnǎ insuficiente, iritabilitate, nelinişte.

Dispneea, obstrucţia nazalǎ, durerea. 2

Nevoia de a se mişca şi a avea o bunǎ posturǎ

Sistemul osteo-articular integru, efectueazǎ mişcǎri adecvate.

Poziţie inadecvatǎ (care favorizeazǎ respiraţia), restricţii în a se imobiliza (febrǎ), dificultate de a rǎmâne în posturǎ funcţionalǎ.

Tulburǎri respiratorii, febrǎ, durere, anxietate.

2

Nevoia de a se îmbrǎca şi dezbrǎca

Veşminte alese adecvate climatului şi statuluisocio-cultural.

1

Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

Febrǎ ridicatǎ, tegumente calde, transpiraţie, agitaţie.

Procesul infecţios, lipsa de cunoaştere a mijloacelor de prevenire a efectelor cǎldurii din partea pǎrinţilor.

2

Nevoia de a evita accidente

Mǎsuri de prevenire a infecţiilor, bolilor

Anxietate, durere Insuficienţa cunoaşterii de sine, durere, anxietate.

2

Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentul

Tegumente acoperite de transpiraţii, roşeaţǎ, secreţii nazale.

Procesul inflamator.

Nevoia de a comunica

Funcţionarea adecvatǎ a organelor de simǎ, posturi şi gesturi ale mâinii, facies expresiv, privire

Comunicare verbalǎ ineficientǎ.

Edemul laringian.

2

Pagina 23 din 57

semnificativǎ, acuitate vizualǎ, auditivǎ.

Nevoia de a acţiona conform propriilor cerinţe şi valori

Posibilitatea de a acţiona conform propriilor credinţe şi dorinţe.

1

Nevoia de a se recrea

Dificultatea de a îndeplini activitǎţi recreative.

Durere, anxietate, stres.

2

Total puncte: 22 – pacient cu dependenţǎ moderatǎ

3.2.2. Problemele pacientului

Probleme actuale:

respiraţie şi circulaţie inadecvate;

obstrucţia cǎilor respiratorii superioare;

hipertermie;

dificultatea de a se alimenta;

somn inadecvat cantitativ şi calitativ.

Probleme potenţiale:

vulnerabilitate faţǎ de pericole;

risc de suprainfecţie;

risc de alterare a respiraţiei.

3.2.3. Diagnostic de îngrijire

Respiraţie şi circulaţie inadecvate din cauza procesului inflamator manifestat prin

dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎ.

Obstrucţia cǎilor respiratorii superioare din cauza procesului inflamator al cǎilor

respiratorii, rinoreei, şi manifestatǎ prin respiraţie dificilǎ pe nas, tuse lǎtrǎtoare.

Hipertermie consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea

temperaturii peste valorile normale, tegumente, calde, transpiraţie.

Pagina 24 din 57

Somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza tusei, dispnee, dureri manifestat prin

treziri frecvente, somn agitat, nelinişte, obosealǎ.

Dificultate de a se alimenta din cauza procesului inflamator, disfagiei manifestatǎ prin

aport alimentar şi hidric insuficient, uşoarǎ scǎdere ponderalǎ.

Vulnerabilitate faţǎ de perioade din cauza modificǎrilor produse de boalǎ în organism,

manifestatǎ prin riscul de suprainfecţie.

3.2.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ

Pacientul este dependent atât prin vârstǎ, cât şi datoritǎ bolii, are anevoie de echipa de

îngrijire care sǎ-l ajute în satisfacerea nevoilor fundamentale.

Grad de dependenţǎ III

3.3. Planificarea îngrijirilor

3.3.1. Obiective generale:

- Pacientul sǎ beneficieze de un microclimat adecvat afecţiunii.

- Sǎ i se acorde îngrijiri specifice.

- Sǎ nu prezinte complicaţii.

3.3.2. Obiective specifice:

- Pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite fiziologice.

- Sǎ prezinte tuse diminuatǎ în intensitate.

- Pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice.

- Pacientul sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei.

- Sǎ prezinte stare de confort psihic.

- Pacientul sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale.

Pagina 25 din 57

3.4. Aplicarea planului de îngrijiri

IntervenţiiPerioada de timp

Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare

13-X-2011→17-X-2011

Respiraţie şi circulaţie inadecvate

Pacientul sǎ prezinte tuse diminuatǎ în intensitate în aproximativ 8h şi sǎ disparǎ în 3-4 zile. Pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite fiziologice. Sǎ prezinte stare de confort psihic.

Pacientul s-a instalat într-un salon liniştit, aerisit, suficient de încǎlzit. Pentru restabilirea permeabilitǎţii nazale de 3-4 ori pe zi cu ser fiziologic efedrinat 0,5 câte 4-5 picǎturi pe narǎ. S-a pregǎtit pacientul şi materialele necesare recoltǎrii produselor biologice pentru examenul de laborator, VSH, glicemie, calcemie, hemoleucograma. S-au aplicat comprese calde în jurul gâtului. S-au mǎsurat şi notat funcţiile vitale. S-au aplicat tehnici de favorizare a circulaţiei, masaje, exerciţii active.

La indicaţia medicului i s-a administrat tratament de urgenţǎ pentru scoaterea pacientului din crizǎ. HHC 50 mg IV, ampicilinǎ 1 g, Ca gluconic. S-a administrat ambroxol, soluţie 3X10 picǎturi/zi, inhalaţii cu soluţii sedative şi balsamice, aerosoli şi instalaţii cu soluţie de efedrinǎ 1-2% de 2-3 ori/zi, sub strictǎ supraveghere, având în vedere vârsta şi pericolul arsurilor. S-a administrat în continuare tratamentul prescris cu ampicilinǎ 1g/24h, o fiolǎ a 250 mg la 6h, Ca gluconic 10% 1f/24h, Romergon sirop 1 linguriţǎ de 2 ori/zi, HHC – 25 mg la 6hIV în prima zi.

13-X-2011Pacientul prezintǎ respiraţie şi circulaţie inadecvate. Dupǎ administrarea tratamentului de urgenţǎ cu HHC 25 mg IV şi în urma intervenţiilor autonome pacientul şi-a reluat treptat respiraţia.14-X-2011Persistǎ paloarea, tusea lǎtrǎtoare, disfonia; s-au recoltat probe pentru examenul de laborator.15-X-2011Dupǎ 3 zile de tratament intensiv pacientul se restabileşte respirator şi circulator. La internare:I resp = 15r/minII zi = 20r/minIII zi = 32r/minIV zi = 35r/minI AV – 120p/minII zi – 120p/min16-X-2011Examenele de laborator au prezentat valori uşor modificate

Pagina 26 din 57

faţǎ de normal: VSH 1h mm 2h 16 mmAnemie – 7,03%Leucocite 136000 mmc, uşoarǎ Hipocalcemie 4ml/ Eq/h, glicemie normalǎ.Examen patologic: nu evidenţiazǎ modificǎri patologice. La externare pacientul este restabilit din punct de vedere circulator şi respirator.

Hipertermie Pacientul sǎ prezinte temperaturi în limite fiziologice în termen de 3 zile.

S-a mǎsurat ritmic temperatura pacientului în rect. S-a înregistrat în foaia de temperaturǎ. S-a efectuat împachetǎri toracice cu apǎ la temperatura camerei.

La indicaţia medicului pentru combaterea febrei s-a administrat paracetamol supozitor 3/zi, algocalmin 0,6 ml IM la internare.

În urma intervenţiilor temperatura a scǎzut ajungând dupǎ 3 zile la valori normale.I zi T°-39,4°CII zi T°-38,3°CIII zi T°-37,5°CIV zi T°-36,5°C.La externare pacientul este afebril.

Alimentaţie inadecvatǎ din punct de vadere calitativ şi cantitativ.

Pacientul sǎ prezinte toleranţǎ digestivǎ normalǎ, sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei, sǎ prezinte apetit normal.

S-a asigurat pacientului regimul corespunzǎtor ţinându-se cont de starea febrilǎ şi modificǎrile apetitului. Astfel cǎ în perioada febrilǎ pacientul a

La indicaţiile medicului s-a administrat în primele 10h un regim hidrolactat compus din ceaiuri, lapte cǎlduţ, apoi s-a trecut la un regim lacto-fǎinos vegetarian

13-X-2011Pacientul este inapetent, a primit greu şi lichidele. Dupǎ 48h se restabileşte toleranţa digestivǎ.14-X-2011Pacientul îşi recapǎtǎ treptat apetitul, a

Pagina 27 din 57

primit un regim format din supe strecurate în cantitǎţi mici, repetate la intervele regulate de timp. S-a asigurat o alimentaţie adecvatǎ vârstei. Pacientul a primit alimentaţia în condiţii igienice cu rǎbdare şi înţelegere. A fost cântǎrit zilnic, valorile obţinute înregistrându-se în foaia de observaţie.

compus din supe, griş, orez cu lapte. Dupǎ restabilirea toleranţei digestive la indicaţiile medicului regimul alimentar mixt a fost repartizat în 4 mese la interval de 4h.

pierdut în greutate 100 g.15-X-2011Greutatea – 20 kg, primeşte bine alimentaţia corespunzǎtoare vârstei acestuia. La externare greutatea era staţionarǎ.

Somn inadecvat din punct de vedere calitativ şi cantitativ

Pacientul sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor corespunzǎtor vârstei în 2-3 zile. Sǎ prezinte stare de confort psihic.

S-a asigurat mediu ambiant liniştit, plǎcut, odihnitor, cu o temperaturǎ constantǎ de 18-20°C.

La indicaţiile medicului s-a administrat un sedativ, Diazepam 0,5 ml IM.

Pacientul şi-a recǎpǎtat treptat somnul liniştit, cantitativ şi calitativ în limite fiziologice. La externare pacientul prezintǎ somn în limite fiziologice.

Pacientul sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale

Pacientul sǎ fie ferit de infecţii.

S-a supravegheat permanent comportamentul copilului, apariţia unor manifestǎri patologice, funcţii vitale. I s-a asigurat igiena tegumentarǎ prin bǎi

Pacientul a avut evoluţie favorabilǎ, nu a pǎrǎsit camera, nu a prezentat complicaţii. Tegumentele s-au menţinut curate şi integre.

Pagina 28 din 57

parţiale zilnice la pat, a lenjeriei curate de corp şi pat.

Examene paraclinice ale pacientului

Data Examen de laborator

Mod de recoltare

Valori normale Valori obţinute

14-X-2011 VSH Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ cu o seringǎ de 2 ml 0,4 citrat de Na 3,8% plus 1,6 ml sânge.

1h: 2-13 mm2h: 12-17 mm

1h: 7 mm2h: 16 mm

Hemoleucograma Se recolteazǎ sânge capilar prin înţepǎturi în pulpa degetului.

Hb: 13%L: 4-8000/mmcNeutrofile segmentate: 40-70%Eozinofile: 1-3%Limfocite: 20-48%Nonocite: 4-8%

Hb: 7,03%L: 13600 mmcNeutrofile segmentate: 48%Eozinofile: 2%Limfocite: 47%Nonocite: 4-8%

Calcemia Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 5-6 ml sânge simplu nehematiat.

9-11 ng%4,5-5,5 ml Eq/L

8 ng%4 ml Eq/L

Glicemia Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 2 ml sânge şi 4 mg florurǎ de sodiu.

0,80 – 1,20 % 0,83 %

II. Plan de îngrijire a pacientului D.C. cu laringitǎ acutǎ


Sursa de informaţie: directǎ – pacienţii;

indirectǎ – membrii echipei de îngrijire;

dosarul medical.

Pagina 29 din 57


Numele şi prenumele: D.C.

Vârsta: 38 ani

Sex: feminin

Starea civilǎ: cǎsǎtoritǎ

Ocupaţia: contabilǎ

Domiciliu: sat Tunarii Vechi, comuna Poiana Mare

Religia: ortodoxǎ



Relaţia cu familia şi colectivitatea – Bunǎ.


Locuieşte împreunǎ cu fiica şi soţul într-o casǎ compusǎ din 4 camere spaţioase

salubre.

Preferinţe alimentare:

Dentiţie bunǎ, bine îngrijitǎ.

Mese regulate, preferǎ sǎ ia o masǎ în compania familiei.

Preferǎ mâncǎrurile vegetariene şi fructele, bea 1-2 cafele pe zi, consumǎ ocazional

alcool, bea lichide reci.

Obiceiuri:

Este pasionatǎ de lecturǎ şi sǎ viziteze expoziţiile de picturǎ. Îi place sǎ tricoteze, sǎ

coase pentru fiica sa, adorǎ florile.

Obiceiuri de igienǎ:

Deprinderi bune de igienǎ. Se spalǎ singurǎ, îi place sǎ fie curatǎ.

Odihna:

Înainte de internare dormea 4-5 ore noaptea, iar ziua se odihnea foarte puţin. De când

este internatǎ adoarme, dupǎ care se trezeşte, somnul reluându-se cu greutate din cauza tusei

uscate spasmatice.

Modul de petrecere a timpului liber: în timpul liber se ocupǎ de treburile casnice,

citeşte, vizioneazǎ diverse emisiuni TV.


Date antropometrice

Greutate – 67 kg

Înǎlţime – 1,64 m

Pagina 30 din 57

Grupa sanguinǎ – 0I RH (+)

Acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale

Nu prezintǎ proteze

Nu este alergicǎ


AHC – fǎrǎ importanţǎ, pacienta neagǎ TBC în familie

APF - la 14 ani, ciclu menstrual – flux abundent, durata 5 zile dureros

vaccinǎri efectuate

APP – uşoare afecţiuni digestive şi respiratorii

bolile copilǎriei

avort la cerere la 23 ani

Data internǎrii: 22.IX.2011


febrǎ ridicatǎ;

disfagie;

tuse uscatǎ, spasmaticǎ, disfonie;

dispnee, cornaj, tiraj;

inapetenţǎ.

Istoricul bolii

Boala debuteazǎ în urmǎ cu trei zile cu febrǎ ridicatǎ, disfagie, tuse uscatǎ spasmaticǎ,

dispnee, cefalee, inapetenţǎ. Pacientul a urmat ambulatoriu tratament cu oxalinǎ 2 cp/6h, în

urma cǎruia simptomele s-au mai ameliorat puţin dar dupǎ câteva zile simptomele au revenit,

motiv pentru care se prezintǎ la camera de gardǎ a secţiei OR2.

Examenul clinic general

Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,3°C, tegumente şi mucoase palide.

Aparatul respirator: torace normal conformat, discretǎ disfonie, cornaj, R – 15r/min.

Aparatul cardio-vascular: cord în limite normale. TA = 120/70 mm Hg, puls bine

bǎtut, valoare 80 p/min.

Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ şi gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ curatǎ

fǎrǎ depozite. Abdomen suplu, nedureros la palpare.

Nas şi sinusuri – piramidǎ nazalǎ de aspect normal, simţ olfactiv dezvoltat, fose

nazale permeabile. Mucoasa nazalǎ curatǎ, de aspect normal. Buco-faringe-buze, vǎlpalatin

de aspect normal, alimentaţie corespunzǎtoare vârstei, limbǎ roz, faringe roşu edematiat.

Pagina 31 din 57

Mucoasa laringianǎ tumefiatǎ destinsǎ, lucioasǎ, de culoare roşie cu forme cenuşiu

roşiatice şi aspect gelatinos.

Corzile vocale sunt congestionate.

Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.

Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ

Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ

3.2. Analiza şi interpretarea datelor pacientei D.C. cu diagnosticul

laringitǎ acutǎ


Punctaj: 29




Sursa de dificultate Nivel de dependenţǎ

Nevoia de a respira şi a avea o bunǎ circulaţie

Respiraţie – 13 r/minTA = 120/70 mm HgPuls ritmic, respiraţie de tip costal superior, torace normal conformat.

Dispnee – bradipnee inspiratorie însoţitǎ de tiraj şi cornaj. Respiraţie dificilǎ pe nas. Disfonie, tegumente palide.

Infecţiuni la nivelul cǎilor respiratorii, proces inflamator. Alterarea mucoasei nazale, faringiene şi laringiene. Aerul cald şi uscat din încǎpere.

2

Nevoia de a bea şi a mânca

Dentiţie bunǎ, gingii aderente dinţilor, mucoasa bucalǎ roz şi umedǎ, limba roz, tranzit intestinal normal.

Disfagie, slǎbiciune, inapetenţǎ, greaţǎ, scǎdere ponderalǎ.

Proces infecţios, febrǎ, proces inflamator, anxietate, stare depresivǎ.

2

Nevoia de a elimina

Micţiuni spontane Constipaţie, oligurie

Alimentare şi hidratare insuficientǎ, imobilitate, stare febrilǎ.

2

Nevoia de a dormi şi a se odihni


Dispnee, tuse, durere, anxietate.

2

Nevoia de a se mişca şi a avea o bunǎ posturǎ

Sistem osteo-articular integru, efectueazǎ mişcǎri

Poziţie inadecvatǎ (care favorizeazǎ respiraţia),


Pagina 32 din 57

adecvate. restricţii în a se mobiliza (febrǎ), dificultatea de a rǎmâne în posturǎ funcţionalǎ.

2


Veşmintele alese dupǎ gust şi modǎ, veşminte adecvate climatului şi statutului socio-cultural.

Dificultatea de a se îmbrǎca şi dezbrǎca.

Durere

2


Temperatura mediului 18-20°C.

Febrǎ ridicatǎ 39,3°C, tegumente calde, transpirate, cefalee.

Proces infecţios inflamator.

2

Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentul

Prezintǎ tabieturi igienice.

Uscǎciunea mucoaselor, neglijeazǎ efectuarea îngrijirilor igienice, dificultatea de a-şi acorda îngrijiri igienice.

Circulaţia şi respiraţia inadecvatǎ, imobilitatea, durerea, febra, anxietatea.

2

Nevoia de a evita accidentele

Mǎsuri de prevenire a infecţiilor, bolilor

Afectarea psihicǎ şi fizicǎ, anxietate, durere, stare depresivǎ.

Durere, anxietate, stres, insuficienţa cunoaşterii de sine. 2


Funcţionarea adecvatǎ a organelor de simţ. Posturi şi gesturi ale mâinii. Facies expresiv, privire semnificativǎ, acuitate vizualǎ, auditivǎ.

Dificultatea de a vorbi, apatie, izolarea de persoanele apropiate.

Dispnee, tuse, durere, anxietate, stare depresivǎ. 2

Nevoia de a acţiona conform propriilor cerinţe şi valori

Posibilitatea de a acţiona conform propriilor cerinţe sau dorinţe.

1

Nevoia de a fi ocupat şi a se realiza

Integritate fizicǎ şi psihicǎ.

Incapacitatea de a-şi îndeplini rolurile sociale. Incapacitatea de a-şi îndeplini acţiunile favorite, sentiment de inulitate.

Anxietate, neacceptarea bolii, imobilitate.

2

Pagina 33 din 57


Se relaxeazǎ citind reviste.


Durere, anxietate, stres. 2

Nevoia de a învǎţa

Cunoştinţe insuficiente legate de boalǎ.

Dezinteres, lipsǎ de material documentar.

2

3.2.2. Probleme ale pacientului

Probleme actuale:


obstrucţia cǎilor respiratorii;

alterarea vocii;

somn inadecvat;

vulnerabilitate faţǎ de pericole;

stare de disconfort;

alimentaţie inadecvatǎ;

hipertermie.


accentuarea tulburǎrilor respiratorii şi circulatorii;

hipoxie marcatǎ;

crize de asfixie cu sfârşit letal.

3.2.3. Diagnostic de îngrijire

Respiraţie şi circulaţie inadecvate datorite procesului infecţios şi inflamator

manifestat prin dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎ, tahicardie, cianozǎ,

tegumente palide.

Obstrucţia cǎilor respiratorii din cauza procesului inflamator la nivelul laringelui

manifestat prin obosealǎ.

Somn inadecvat cantitativ şi calitativ datorat tusei, dispneei, durerii, manifestat prin


Pagina 34 din 57

Stare de disconfort datoratǎ durerii, febrei, tesei, dispneei, manifestatǎ prin agitaţie.

Alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ datoratǎ disfagiei, febrei, anxietǎţii,

manifestatǎ prin aport alimentar şi lichidian insuficient.

Hipertermie – consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea

temperaturii peste valorile normale, tegumente calde, transpiraţie.

Vulnerabilitate faţǎ de pericole datoritǎ modificǎrilor produşilor de boalǎ în organism,

manifestatǎ prin riscul suprainfecţiei.


Pacienta prezintǎ probleme majore ce a determinat sǎ solicite ajutor, la început în

permanenţǎ, treptat gradul ei de independenţǎ se normalizeazǎ datoritǎ ajutorului acordat de

echipa de îngrijire.

Grad de dependenţǎ temporarǎ II – III

29 puncte – pacient cu dependenţǎ moderatǎ pentru o perioadǎ limitatǎ de timp.


3.3.1. Obiective generale:

- pacienta sǎ beneficieze de condiţii optime de îngrijire;

- sǎ i se asigure tratament corespunzǎtor;

- sǎ i se asigure îngrijiri igienice normal;

- sǎ nu prezinte complicaţii.

3.3.2. Obiective specifice:

- pacienta sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale;

- sǎ poatǎ comunica verbal în mod corespunzǎtor;

- sǎ prezinte stare de confort psihic;

- pacienta sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice;

- sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor cantitativ şi calitativ;

- pacienta sǎ fie feritǎ de infecţii.

Pagina 35 din 57

3.4. Aplicarea planului de îngrijire

Intervenţii

Perioada de timp

Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare

22.IX.2011→28.IX.2011

-Alterarea funcţiilor respiratorii şi circulatorii-Obstrucţia cǎilor respiratorii -Alterarea vocii

-Pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale.-Tuse diminuatǎ în intensitate în aproximativ 8h şi sǎ disparǎ în 3-4 zile.-Sǎ poatǎ comunica verbal în mod corespunzǎtor.-Sǎ prezinte stare de confort psihic.

S-a instalat pacientul într-un salon liniştit, curat, aerisit, suficient de încǎlzit cu umiditate normalǎ. Am ajutat pacientul sǎ se aşeze într-o poziţie comodǎ, care sǎ-i favorizeze respiraţia. S-au efectuat vaporizǎri medicamentoase în apropierea ei. Pentru restabilirea permeabilitǎţii nazale s-au efectuat instilaţii nazale de 4-5 ori/zi. S-au pregǎtit materialele necesare pentru examenul de laborator, sânge, urinǎ, materii fecale, examen faringian. I s-au supravegheat

La indicaţia medicului s-a administrat tratament de urgenţǎ pentru scoaterea pacientului din crizǎ: HHC-2f la internare. Pentru combaterea stǎrii infecţioase şi inflamaţiei s-a administrat: -zinacef III f/24h, 1f/8h în zilele 23-24.09.2011-prednison 4 cp/zi timp de 3 zile-dicarbocalm 3cp/zi-vitamina C 200 1f/zi, IM-vitamina A 1f/zi, IM-paracetamol 3 cp/zi.În zilele 24-25-26.09.2011 s-a administrat calciu gluconic 30%, 3 f/zi, IV;-algocalmin 1f/zi, IM- i s-a

22.09.2011Pacienta prezintǎ alterarea funcţiilor respiratorii. I se administreazǎ HHC 2f IV, zinacef pentru combaterea stǎrii infecţioase şi inflamatorii. Dupǎ administrarea tratamentului pacienta şi-a reluat treptat respiraţia iar tusea a fost diminuatǎ în intensitate în aproximativ 8h.Frecvenţa pulsului a revenit treptat la normal, însǎ mai persistǎ paloarea, tusea lǎtrǎtoare, disfonia. S-au recoltat probele pentru examenul de laborator.23.09.2011Dupǎ 3 zile de tratament nu mai prezintǎ tuse, disfonie, iar funcţiile vitale se încadrau:I zi – R=15r/minII zi – R=16r/minIII zi –

Pagina 36 din 57

funcţiile vitale.

administrat oxigen.

R=18r/minIV zi – R=18r/minI zi – AV=60p/minII zi – AV=60p/minIII zi – AV=80p/minTA = 120/70 mm Hg.Examenele de laborator au prezentat valori uşor modificate:VSH-crescut 1h-20mm2h-55mmAnemie – Hb-8,28%Trombocite – 350000mmcUşoarǎ hipocalcemie 4ml/Eq/LGlicemie normalǎ – 0,90%Uree normalǎ – 0,38 g‰ ZnSO4 – 4,6 USHRtymol – 4,5 UML

Hipertermie Pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice în termen de 3 zile.

S-a observat, mǎsurat şi notat temperatura. S-a combǎtut febra prin aplicarea de comprese umede cu apǎ caldǎ pe frunte şi torace.

La indicaţia medicului s-a administrat Paracetamol 3 cp/zi;Vitamina C 200 3 f/zi IM;Algocalmin 1f/zi IM.

Dupǎ intervenţiile autonome şi delegate temperatura a ajuns la valori normale dupǎ 3 zile.I zi T°C=39,3°CII zi T°C=38,2°CIII zi T°C=37,6°CIV zi T°C=36,6°C.La externare pacientul este afebril.

Pagina 37 din 57

Alimentaţie inadecvatǎ din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Pacienta sǎ fie alimentatǎ cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei. Sǎ prezinte stare de nutriţie normalǎ.

S-a asigurat pacientei regimul alimentar corespunzǎtor vârstei şi stadiului evolutiv al bolii. S-a ţinut cont şi de starea febrilǎ în care s-a administrat ceaiuri calde cu liguriţa. S-a supravegheat pacienta. Regimul alimentar a fost administrat în ciondiţii de igienǎ.

La indicaţia medicului s-a administrat în primele 12h un regim hidrolactat, compus din lichide calde (ceaiuri, lapte). Dupǎ combaterea durerilor s-a trecut la un regim semisolid compus din supe, griş, orez cu lapte, piureuri. Dupǎ restabilirea toleranţei digestive şi ameliorarea fenomenului inflamator hrana zilnicǎ a fost completatǎ treptat pânǎ la reluarea regimului alimentar normal.

22.09.2011Pacientul este inapetent, primeşte greu şi lichidele. A pierdut în greutate 250 g. Dupǎ 48h se restabileşte toleranţa digestivǎ.23.09.2011Pacienta îşi recapǎtǎ treptat apetitul.24.09.2011Primeşte bine lichidele.25.09.2011Primeşte bine alimentaţia corespunzǎtoare vârstei.26.09.2011Primeşte regim alimentar normal. La externare greutatea este staţionarǎ.

Somn inadecvat calitativ şi cantitativ

Pacientul sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor cantitativ şi calitativ. Sǎ prezinte stare de confort psihic.

I s-a asigurat pacientului un mediu ambiant liniştit, plǎcut, odihnitor, cu o temperaturǎ constantǎ între 18-20°C.

La indicaţia medicului s-a administrat un sedativ: Diazepam 1f – IM.

În urma intervenţiilor autonome şi delegate pacientul şi-a reluat treptat somnul obişnuit, astfel cǎ la externare prezintǎ somn în limite fiziologice.

Risc de infecţii

Pacienta sǎ fie feritǎ de infecţii.

S-au supravegheat funcţiile vitale şi

Pacienta nu a prezentat complicaţii. Evoluţia a fost

Pagina 38 din 57

comportamentul pacientei. I s-a asigurat igienǎ riguroasǎ tegumentarǎ, vestimentarǎ şi a patului,

favorabilǎ astfel cǎ dupǎ 5 zile de spitalizare pacienta se externeazǎ vindecatǎ.

3. 5. Îngrijiri acordate la externare

3.5.1. Data externǎrii: 28.IX.2011

3.5.2. Diagnosticul medical la externare:

- laringitǎ acutǎ edematoasǎ subgloticǎ.

3.5.3. Starea pacientului la externare:

- dupǎ administrarea imediatǎ a tratamentului de urgenţǎ cu:

- Zinocef IM timp de 3 zile;

- Prednison 4 cp/zi timp de 3 zile;

- Vitamina C 3f/zi IM, pe toatǎ perioada spitalizǎrii;

- Vitamina A 3 f/zi IM;

- Paracetamol 3 cp/zi;

- Ca gluconic 10% 3 f/zi IM;

- Diazepam 1 f/zi IM timp de 3 zile;

- instilaţii cu ser efedrinat 3%.

Boala a evoluat favorabil, pacienta externându-se în stare favorabilǎ vindecatǎ.

3.5.4. Bilanţul autonomiei:

În urma obiectivelor stabilite şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate, pacienta

prezintǎ respiraţie amplǎ regulatǎ pe nas cu o frecvenţǎ de 16r/min, puls ritmic bine bǎtut cu

o frecvenţǎ de 80p/min, temperaturǎ în limite normale, prezintǎ tranzit intestinal fiziologic,

micţiuni fiziologice, toleranţǎ digestivǎ bunǎ, comunicare eficientǎ, stare de igienǎ

corespunzǎtoare.

3.5.5. Plan de recuperare:

S-a conştientizat pacienta asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ externare,

instruind-o cu privire la regulile şi condiţiile pe care aceasta trebuie sǎ le aplice şi sǎ le

Pagina 39 din 57

respecte. Astfel, alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze consumul de condimente şi

alimente alergizante. Sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul, curenţii de aer rece,

schimbǎrile atmosferice bruşte, au un rol nociv în producerea inflamaţiilor cǎilor aeriene.

Trebuie evitat stresul, contactul cu persoanele bolnave.

S-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris:

- Ampicilinǎ 250 mg 2 cp la 6h/3zile.

- Vitamina A 3 cp/zi/10 zile.

- Vitamina C 3 cp/zi/10 zile.

Revenirea la control peste zece zile.


Data Examene de laborator

Modul de recoltare


22.IX.2011→28.IX.2011

VSH

Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ cu o seringǎ de 2 ml:- 0,4 citrat de Na 3.8%, plus 1,6 ml sânge.

1h: 2-13 mm2h: 12-17 mm

1h: 20 mm2h: 55 mm

Hemoleucograma

Se recolteazǎ sânge capilar prin înţepare în pulpa degetului.

Hb: 13 (+-) 2g%Trombocite: 250000 – 400000

Hb: 8,28%;

Trombocite: 350000

Ureea sanghinǎ

Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 5-6 ml sânge simplu, nehemolizat.

0,20 – 0,40% 0,38%

Glicemia

Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 2 ml sânge şi 4 mg florurǎ de Na.

0,80 – 1,20‰ 0,90‰

Teste de disproteinemie

Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 5-6 ml sânge simplu.

ZnSO4: 0-8 USHRtymol:0-4 MC

ZnSO4: 4,06 URtymol: 4,5 U

Pagina 40 din 57

III. Plan de îngrijire a pacientului R.I. cu laringitǎ acutǎ


Sursa de informaţie: directǎ - pacientul;

indirectǎ - membrii echipei de îngrijire;

dosarul medical.


Nume şi prenume: R.I.

Vârsta: 25 ani

Sex: masculin

Stare civilǎ: necǎsǎtorit


Domiciliul: Calafat

Culturǎ: şcoala profesionalǎ auto

Ocupaţie: manevrare vagoane SNCFR Craiova, Punct de lucru Gara Calafat

Religia: ortodoxǎ


- relaţia cu familia şi colectivitatea – bunǎ.


Locuieşte împreunǎ cu pǎrinţii într-un apartament compus din trei camere.

Preferinţe alimentare: dentiţie bunǎ, intactǎ, bine îngrijitǎ.

limba umedǎ, roz, fǎrǎ depozite.

mese regulate, preferǎ ciorbele, mâncǎrurile cu sos, bea douǎ cafele pe zi şi fumeazǎ.

Ritmul de viaţǎ:

Ca muncitor pacientul are un program de lucru de 12h/zi, cu pauzǎ de 24h, se

odihneşte dupǎ orele de lucru, lucreazǎ într-un mediu stresant, în condiţii climatice diferite,

frig, umezealǎ sau cǎldurǎ mare.


Date antropometrice:

greutate: 70 kg;

înǎlţime: 1,76 m;

Pagina 41 din 57

grupǎ sanguinǎ: AII, RH (+);

acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale;

nu prezintǎ proteze;

nu este alergic.


AHC – fǎrǎ importanţǎ;

APF – vaccinǎri efectuate, dezvoltarea psihomotorie normalǎ;

APP – uşoare afecţiuni digestive, bolile copilǎriei, fracturǎ de membru superior drept

la 17 ani, bronhopneumonie la 20 ani.

Data internǎrii: 18.X.2011


febrǎ ridicatǎ;

disfagie;

tuse uscatǎ spasmaticǎ;

disfonie;

dispnee, cornaj, tiraj;

dureri laringiene sub formǎ de înţepǎturi;

inapetenţǎ.

Istoricul bolii:

Boala debuteazǎ în urmǎ cu douǎ sǎptǎmâni cu urmǎtoarele simptome: febrǎ ridicatǎ,

disfagie, tuse uscatǎ spasmaticǎ, disfonie, dispnee, dureri laringiene, inapetenţǎ.

Pacientul a urmat ambulatoriu – tratament cu amoxicilinǎ 2 cp/6h, în urma cǎruia

simptomele s-au mai ameliorat puţin, dar dupǎ o sǎptǎmânǎ simptomele au revenit fiind chiar

mai intense, motiv pentru care se prezintǎ la camera de gardǎ a secţiei OR2.

Examenul clinic general:

Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,21°C.

Tegument şi mucoase palide.

Aparatul respirator – tuse seacǎ iritativǎ, torace normal conformat, discretǎ disfonie,

cornaj, R=15s/min.

Pagina 42 din 57

Aparatul cardio-vascular – cord în limite normale TA=120/70 mm Hg. Puls ritmic

bine bǎtut AV=70p/min.

Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ cu aspect normal, bine îngrijitǎ. Mucoasa bucalǎ şi

gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ curatǎ, fǎrǎ depozite. Faringe congestiv, abdomen

suplu, nedureros, mobil cu mişcǎrile respiratorii. Nas şi sinusuri: piramida nazalǎ de aspect şi

conformaţie normalǎ, sinţ olfactiv dezvoltat, fose nazale permeabile.

Examen laringe: mucoasa laringianǎ tumefiatǎ distinsǎ, lucioasǎ de culoare roşie cu

forme cenuşiu roşiatice şi aspect gelatinos.

Diagnostic medical – Laringita cataralǎ acutǎ

3.3. Analiza şi interpretarea datelor





Surse de dificultate

Nivel de dependenţǎ

Nevoia de a respira şi a avea o bunǎ circulaţie

Respiraţia – 15r/minTA – 120/70mm HgAV – 70p/minRespiraţie de tip costal inferior prin mǎrirea diametrului lateral al cutiei toracice.

Dispnee – bradipnee inspiratorie însoţitǎ de cornaj;Respiraţie dificilǎ pe nas disfonie, tegumente palide, mucoasa respiratorie uscatǎ.

Infecţii la nivelul cǎilor respiratorii superioare, proces inflamator. Alternarea mucoasei nazale, faringiene şi laringiene.

2

Nevoia de a lua şi a mânca

Dentiţia bunǎ, gingii aderente dinţilor, mucoasa umedǎ, roz, tranzit intestinal normal.

Disfagie, slǎbiciune, inapetenţǎ, scǎdere ponderalǎ.

DurereFebrǎAnxietate. 2

Nevoia de a elimina

Micţiuni sporadice.

Absenţa scaunului de 3 zile, oligurie, sete, greţuri.

Procesul infecţios, imobilitatea, starea febrilǎ, aport hidric redus.

2

Pagina 43 din 57

Nevoia de a dormi şi de a se odihni


Tusea, durerea, anxietatea, neacceptarea bolii.

2

Nevoia de a se mişca şi a avea o bunǎ posturǎ.

Sistem orteo-articular integru – efectueazǎ mişcǎri adecvate.

Poziţie inadecvatǎ (care favorizeazǎ respingerea). Dificultatea de a rǎmâne în posturǎ funcţionalǎ.


2


Veşminte alese dupǎ gust şi modǎ, veşminte adecvate climatului şi statutului socio-cultural.

Dificultatea de a se îmbrǎca şi dezbrǎca.

Durere.

2


Temperatura mediului ambiant 18-20°C.

Febrǎ ridicatǎ 39,10°C, tegumente calde, transpirate, frisoane.

Procesul infecţios inflamator. 2

Nevoia de a fi curat şi de a-şi proteja tegumentele

Uscǎciunea mucoaselor neglijeazǎ efectuarea îngrijirilor igienice. Incapacitatea de a-şi acorda îngrijiri igienice.

Circulaţia şi respiraţia inadecvate. Imobilitatea, durerea, febra, anxietatea, condiţiile nou create.

2

Nevoia de a evita accidentele

Mǎsuri de prevenire a infecţiilor, bolilor.

Risc de complicaţii. Agitaţie, teamǎ, insomnie.

Procesul infecţios şi inflamator. Boala (evenimente marcate).

2


Funcţionarea adecvatǎ a organelor de simţ, posturi şi gesturi ale mâinii, facies expresiv, privire semnificativǎ, acuitate vizualǎ,

Dificultatea de a vorbi.

Procesul inflamatorAnxietatea.

2

Pagina 44 din 57

auditivǎ.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori

Posibilitatea de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori. 1

Nevoia de a fi ocupat şi a se realiza

Incapabilitatea de a-şi îndeplini rolurile sociale. Incapabilitatea de a-şi îndeplini acţiunile favorite. Sentiment de inulitate.

Durere, anxietate, neacceptarea bolii, imobilitate.

2



Durere, anxietate, stres.

2

Nevoia de a învǎţa

Dorinţǎ, interes în acumularea cunoştinţelor

1

Total: 26 – pacient cu dependenţǎ moderatǎ.

3.3.2.Problemele pacientului

Probleme actuale:


alterarea vocii;

hipertermie;

somn inadecvat;

alimentare inadecvatǎ.


risc de complicaţii respiratorii;

cronicizarea laringitei.

Pagina 45 din 57

3.3.3. Diagnosticul de îngrijire

Respiraţie şi circulaţie din cauza procesului infecţios şi inflamator manifestat prin

dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎm paloare.

Alterarea vocii din cauza procesului inflamator la nivelul laringelui, manifestat prin

obosealǎ, rǎguşealǎ, dificultate de a comunica.

Hipertermie, consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea

temperaturii peste valorile normale.

Somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza tusei, dispneei, durerii, manifestat prin


Alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ din cauza disfagiei, febrei, anxietǎţii şi

manifestat prin aport alimentar şi lichidian insuficient, scǎdere poderalǎ.


Pacientul prezintǎ probleme ce-l determinǎ sǎ solicite ajutorul echipei de îngrijire

pentru satisfacerea unor nevoi fundamentale.

Grad de dependenţǎ temporarǎ II


3.3.1. Obiective generale

Pacientul sǎ beneficieze de condiţii optime de îngrijire.

Sǎ i se asigure tratament corespunzǎtor.

Sǎ i se asigure îngrijiri igienice normale.

Sǎ nu prezinte complicaţii.

Pagina 46 din 57

3.3.2. Obiective specifice

Pacientul sǎ prezinte cǎi respiratorii permeabile, sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în

limite fiziologice.

Pacientul sǎ-şi recapete vocea normalǎ sǎ poatǎ comunica verbal.

Pacientul sǎ-şi menţinǎ temperatura corpului în limite normale.

Pacientul sǎ beneficieze de somn corespunzǎtor cantitativ şi calitativ.

Pacientul sǎ prezinte fǎrǎ greutate actul deglutiţiei.

Sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei.

Pacientul sǎ nu devinǎ sursǎ de infecţie nosocomialǎ.

3.4. Aplicarea planului de îngrijire

IntervenţiiData Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare

18.X.2011

→

23.X.2011

Respiraţie şi circulaţie inadecvate.

Pacientul sǎ prezinte cǎi respiratorii permeabile, tusea se dimuneazǎ în intensitate. Sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite fiziologice în decurs de 3 zile.

S-au asigurat condiţii de îngrijire, salon curat, temperaturǎ moderatǎ 18-20°C, umiditate, ventilaţie, s-a umezit aerul din încǎpere. Pacientul a fost învǎţat sǎ expectoreze şi sǎ colecteze sputa în recipientul special. S-au aplicat tehnici de favorizare a circulaţiei, masaje, exerciţii active. S-au mǎsurat pulsul şi respiraţia. S-au pregǎtit materiale necesare pentru recoltare. S-au recoltat probe pentru examenul de laborator, pentru VSH, hemoleucogramǎ,

S-a administrat tratamentul indicat respectând doza, ora şi modul de administrare. Pentru combaterea stǎrii infecţioase şi inflamaţiei s-au administrat: codeinǎ 3/zi, sirop expectorant 3 linguri/zi, instilaţii cu soluţii de ulei de pin. S-au efectuat enhalaţii cu ceai de muşeţel. S-a administrat

18.X.2011Pacientul prezintǎ respiraţie inadecvatǎ, tuse seacǎ, paloare redusǎ. Dupǎ administrarea tratamentului de urgenţǎ pacientul şi-a reluat treptat respiraţia, dar persistǎ tusea.19.X.2011Atenuarea respiraţiei, persistǎ tusea seacǎ, paloarea redusǎ. S-au recoltat probe pentru examenul de laborator.20.X.2011

Pagina 47 din 57

uree sanguinǎ, glicemie, teste de disproteinemie.

oxigen. Examenele de laborator au prezentat urmǎtoarele valori: VSH: 1h: 5mm2h: 15 mmHemoleucograma:Hb: 11,59%;L: 7900/mmcUreea: 0,24g%Glicemia: 0,86‰ZnSO4: 8,12 USHRTymol: 2,82 UMC21.X.2011Încǎ mai persistǎ tusea seacǎ şi paloarea redusǎ.22.X.2011Dupǎ administrarea tratamentului tusea este diminuatǎ în intensitate, nu prezintǎ paloare, iar funcţiile vitale se încadreazǎ:I zi – R= 15r/minII zi – R=16r/minIII zi – R= 18r/minAV=70p/min AV=80p/minTA=120/70 mm Hg.La externare pacientul este restbilit din punct de

Pagina 48 din 57

vedere respirator şi circulator.

Alterarea vocii; alterarea mucoasei.

Pacientul sǎ-şi recapete vocea normalǎ, sǎ poatǎ comunica verbal în decurs de 48h, pacientul sǎ prezinte mucoasa laringianǎ umedǎ şi sǎ poatǎ comunica verbal în mod satisfǎcǎtor în decurs de 3 zile.

I s-a recomandat repaus vocal. Pacientul a fost servit cu ceaiuri calde. S-au aplicat comprese calde în jurul gâtului. I s-a recomandat consum crescut de fructe. S-a umezit aerul din încǎpere, s-au facilitat modalitǎţi de comunicare non-verbalǎ.

La indicaţia medicului s-a administrat vitamina C 1f/zi şi vitamina A 1f/zi pentru combaterea stǎrilor inflamatorii şi infecţioase. S-au efectuat inhalaţii cu infuzii de muşeţel; antiseptice.

18.X.2011Pacientul prezintǎ dificultate de a comunica. Dupǎ administrarea tratamentului pacientul nu şi-a recǎpǎtat vocea în 48h.19.X.2011Pacientul prezintǎ disfonie; acesta este servit cu ceaiuri calde şi i se aplicǎ comprese calde în jurul gâtului.20.X.2011Dupǎ efectuarea tratamentului şi a intervenţiilor autonome mucoasa laringianǎ este umedǎ şi integrǎ.21.X.2011Procesul inflamator local a diminuat astfel cǎ vocea este relativ normalǎ. La externare pacientul comunicǎ în mod corespunzǎtor.

Hipertermie Pacientul sǎ S-a observat, La indicaţia În urma

Pagina 49 din 57

prezinte temperaturǎ în limite fiziologice în termen de 3 zile.

mǎsurat şi înregistrat temperatura. Febra a fost combǎtutǎ prin aplicarea de comprese umede pe frunte şi torace.

medicului pentru combaterea stǎrii inflamatorii s-a administrat:Aspirinǎ 3 cp/zi;Polidin III f/zi.

intervenţiilor temperatura a scǎzut ajungând dupǎ 3 zile la valori normale:18 X - T°C – 39,119 X - T°C – 38,320 X - T°C – 37,421 X - T°C – 36,7.La externare pacientul este afebril, tegumente curate şi integre.

Alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ.

Pacientul sǎ prezinte toleranţǎ digestivǎ normalǎ. Sǎ fie alimentat calitativ şi cantitativ corespunzǎtor vârstei.

S-a asigurat pacientului regimul corespunzǎtor ţinând cont de starea febrilǎ, unde s-a administrat ceaiuri calde cu linguriţa. S-a supravegheat pacientul privind respectarea regimului alimentar. A fost servit în condiţii de igienǎ.

La indicaţia medicului s-a administrat în primele 24h un regim hidrolactat, format din ceaiuri şi lapte. Dupǎ calmarea durerilor s-a trecut la un regim semisolid. Dupǎ stabilirea toleranţei digestive şi ameliorarea fenomenului inflamator hrana zilnicǎ a fost completatǎ treptat pânǎ la reluarea regimului normal.

18.X.2011Pacientul este inapetent, primeşte greu lichidele.19.X.2011Se restabileşte toleranţa digestivǎ.20.X.2011Pacientul îşi recapǎtǎ treptat apetitul.21.X.2011Primeşte bine alimentaţia corespunzǎtoare vârstei. La externare greutatea este staţionarǎ.

Somn inadecvat

Pacientul sǎ prezinte

S-a asigurat pacientului un

S-a administrat la

În urma intervenţiilor

Pagina 50 din 57

somn liniştit, odihnitor. Sǎ prezinte stare de confort psihic.

mediu ambiant liniştit, plǎcut, odihnitor, cu otemperaturǎ constantǎ între 18-20°C.

indicaţia medicului un sedativ: Diazepam 1f/IM

autonome şi delegate pacientul şi-a reluat treptat somnul obişnuit, astfel cǎ la externare prezintǎ somn în limite fiziologice.

Risc de infecţii

Pacientul sǎ fie ferit de infecţii.

S-a supravegheat pacientul, s-a asigurat igiena tegumentarǎ şi vestimentarǎ.

Pacientul nu a prezentat complicaţii. Evoluţia a fost favorabilǎ.

3.5. Îngrijiri acordate la externare

3.5.1. Data externǎrii: 23.X.2011

3.5.2. Diagnostic la externare: laringitǎ cataralǎ acutǎ.

3.5.3. Starea pacientului la externare:

Dupǎ administrarea tratamentului de urgenţǎ boala a evoluat favorabil, pacientul

externându-se în starea vindecat.

3.5.4. Bilanţul autonomiei:

În urma obiectivelor stabilite şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate,

pacientul nu prezintǎ respiraţie amplǎ, suplǎ, regulatǎ, pe nas, cu o frecvenţǎ de 16r/min, puls

ritmic bine bǎtut cu o frecvenţǎ de 70p/min, temperatura în limite normale, prezintǎ tranzit

intestinal fiziologic, micţiuni fiziologice, toleranţǎ digestivǎ bunǎ, comunicare eficientǎ la

toate nivelurile, igienǎ corespunzǎtoare.

3.5.5. Plan de recuperare:

S-a conştientizat pacientul asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ externare,

instruindu-l cu privire la regulile şi condiţiile pe care acesta trebuie sǎ le aplice şi sǎ le

respecte.

Astfel alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze, consumul de condimente şi alimente

alergizante, consolidarea generalǎ prin viaţa în aer liber, exerciţii fizice care modificǎ

structura funcţionalǎ şi mǎreşte capacitatea de apǎrare as organismului.

Pagina 51 din 57

Pacientul trebuie sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul, umezeala, curenţii

de aer rece, schimbǎrile atmosferice bruşte, ce au rol nociv în producerea inflamaţiilor cǎilor

aeriene. Trebuie sǎ evite stresul, contactul cu persoanele bolnave.

De asemenea s-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris de medic.

Revenirea la control peste 7 zile.


Data Examen de laborator

Mod de recoltare


19.X.2011

VSH

Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ cu o seringǎ de 2 ml 0,4 citrat de N38% plus 1,6ml sânge.

1h: 2-13 mm2h: 12-17 mm

1h: 5 mm2h: 15 mm

Hemoleucograma

Se recolteazǎ sânge capilar prin înţepare în pulpa degetului.

Hb: 13+-2 g%L: 4-8000/mmc

Hb: 11,59%L: 7900/mmc

Ureea sanghinǎ

Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 5-6 ml de sânge simplu nehemolizat.

0,20 – 0,40 % 0,24%

Glicemia

Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 2 ml sânge pe 4 mg florurǎ de Na

0,80-1,20% 0,86%

Teste de disproteinimie

Se recolteazǎ prin puncţie venoasǎ 5-6 ml sânge simplu nehemolizat.

ZnSO4: 0-8 USHRtymol: 0-4 UML

ZnSO4: 8,12 USHRtymol: 2,82 UML

Pagina 52 din 57

CAPITOLUL IV

Evaluare finalǎ

Evoluţia laringitei acute depinde de o serie de factori care ţin de virulenţa germenilor

şi masivitatea infecţiei cât şi de rezistenţa organismului pacientului. Cel mai important factor

îl constituie precocitatea diagnosticului şi instituirea unui tratament igieno-dietic

medicamentos corect şi prompt.

Cei trei pacienţi îngrijiţi de mine sunt:

C.R. în vârstǎ de 3 ani de sex masculin;

D.C. în vârstǎ de 38 ani de sex feminin;

R.I. în vârstǎ de 25 ani de sex masculin.

Aceşti pacienţi au avut urmǎtoarele nevoi afectate:

nevoia de a avea o bunǎ respiraţie şi circulaţie;

nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale;

nevoia de a bea şi a mânca;

nevoia de a elimina;

nevoia de a dormi şi a se odihni;

nevoia de a comunica;

nevoia de a se îmbrǎca şi dezbrǎca;

nevoia de a se recrea;

nevoia de a învǎţa;

nevoia de a fi curat, de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele.

Pe baza acestor nevoi s-au stabilit urmǎtoarele probleme:


obstrucţia cǎilor respiratorii;

hipertermie;

alternarea vocii;

dificultatea de a se alimenta;

somn inadecvat;

Pagina 53 din 57

stare de disconfort.

Pe baza problemelor s-au stabilit urmǎtoarele obiective:

pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale;

sǎ prezinte tuse diminuatǎ în intensitate;

pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice;

sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei;

sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor corespunzǎtor vârstei;

sǎ prezinte stare de confort psihic;

sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale.

Intervenţiile autonome

S-a instalat pacientul într-un salon liniştit, curat, aerisit, suficient de încǎlzit cu

umiditate normalǎ;

Pacientul a fost ajutat sǎ se aşeze într-o poziţie comodǎ care sǎ-i favorizeze respiraţia;

S-au aplicat comprese calde în jurul gâtului;

S-au efectuat vaporizǎri medicamentoase în apropierea pacientului;

Pentru restabilirea permeabilitǎţii nazale s-au efectuat instilaţii nazale;

S-a administrat oxigen;

S-au pregǎtit materialele necesare recoltǎrii;

I s-au supravegheat funcţiile vitale;

S-a combǎtut febra prin aplicarea de comprese umede pe frunte şi torace.

S-a asigurat pacientului regimul alimentar corespunzǎtor vârstei şi stadiului evolutiv

al bolii;

S-a ţinut cont de starea febrilǎ în care s-a administrat ceaiuri calde cu linguriţa;

Regimul alimentar a fost administrat în condiţii de igienǎ;

I s-a asigurat pacientului un mediu ambiant liniştit, plǎcut, odihnitor, cu o temperaturǎ

constantǎ între 18-20°C;

- I s-a asigurat o igienǎ riguroasǎ tegumentarǎ, vestimentarǎ şi a lenjeriei de pat.

S-a instituit tratament cu antibiotice, antitermice, expectorante, sedative,

antiinflamatorii, adicǎ: Ampicilinǎ, Zinocef, Calciu gluconic, Hemisuccinat de hidrocortizon

Pagina 54 din 57

(HHC), Romergon, Ambroxol, Prendinson, Dicarbocalm, Vitamina C, Vitamina A,

Paracetamol, Algocalmin, Aspirinǎ, Polidin.

În urma tratamentului instituit şi a intervenţiilor autonome cei trei pacienţi au avut o

evoluţie favorabilǎ, externându-se cu o stare generalǎ bunǎ.

Pagina 55 din 57

C O N C L U Z I I

Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusă cu

uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la îmbolnăviri

specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional.

În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului

respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora.

Bolile influenţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995, au

fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşita şi bronşiolită

acută, rinofaringita şi faringita acută, emfizem; alte boli pulmonare obstructive cronice,

astmul, bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.

În ultimii ani tot mai mulţi dintre locuitorii tarii au conştientizat importanţa pe care

protecţia mediului îl poate juca în viaţa fiecăruia, în contextul protejarii populatiei prin

impunerea privind reducere a noxelor poluante.

Stabilirea unui echilibru intre necesitatea creşterii nivelului de trai prin progres

economic, calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei este determinantă în

vederea integrării României în Europa.

Un factor cheie în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a tarii il reprezintă şi Agenţia

de Protecţie a Mediului, prin activitatea de autorizare a agenţilor economici cu impact asupra

mediului şi prin sprijinirea şi încurajarea acestora în desfăşurarea de activităţi economice

nepoluante pentru protejarea pe scara larga a sanatatii populatiei.

Pagina 56 din 57

BIBLIOGRAFIA

1. Popa Vl., Antohi I., Osman V., Gariuc E. Algoritmul de diagnostic, tratament si profilaxie a laringitelor cronice. Materialele conferintei stiintifice dedicate jubileului de 190 ani de la fondarea SCR. Arta Medica Editie speciala 2007. p. 145 - 147.

2. Popa Vl., Antohi I., Cabac V., Gariuc E., Ivasi O. Rolul medicului de familie în diagnosticarea tumorilor de laringe. Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei. Chisinau, 2007, 4 (13):73-74.

3. Ataman T. Examinarea otolaringologica. Bucuresti; 2003. p. 184- 226.

4. Ataman T. Tehnici chirurgicale otolaringologice. Craiova; 2005. p. 291- 311.

5. Bacalbasa A., Dragulescu C., Chitac M. Diagnostic pozitiv si diferential în ORL. Bucuresti; 2004. p. 177-182.

6. Ionita E., Obreja S., Mitroi M., Ionita I. Lexicon de diagnostic în otorinolaringologie vol. II. Bucuresti; 1999. p. 5-12.

7. Calarasu R., Titulescu D. Laserul cu CO2 în microchirurgia laringiana. Bucuresti; 2003. p. 89-99.

Pagina 57 din 57

lucrare laringita acuta

Documents