digitalis purpurea - degetarul, degetelul rosu

Universitatea de Ştiinţe Agricole si Medicină Veterinară

Facultatea de Horticultura

Master: Ştiinţe horticole, anul 1

Digitalis purpurea L.

Masterand:

Făt Carmen Florina Coordonator:

Prof. univ. dr. Maria CANTOR

ClujNapoca

2015

Făt Carmen Florina DIGITALIS PURPUREA L.

CUPRINS

1. Origine, răspândire şi importanţă………………………………………... 3

1.1 Origine………………………………………………………………….. 4

1.2 Răspândire……………………………………………………………… 4

1.3 Importanţă …………………………………………………………….. 4

1.3.1 Compoziţie chimică………………………………………… 6

2. Caracteristici biologice…………………………………………………... 9

3. Specii şi varietăţi horticole………………………………………………. 12

4. Exigenţe ecologice……………………………………………………….. 14

5. Lucrări de înfiinţare a culturilor…………………………………………. 16

6. Lucrări de îngrijire aplicate culturilor……………………………………. 19

7. Recoltarea şi valorificarea florilor……………………………………….. 22

8. Curiozităţi………………………………………………………………... 24

BIBLIOGRAFIE………………………………………………..………... 27

2


Cap 1. Origine, răspândire şi importanţă

Regn: Plantae

Încrengătură: Magnoliophyta

Clasă: Magnoliopsida

Ordin: Lamiales

Familie: Plantaginaceae

Gen: Digitalis

Specie: D. purpurea

Origine:Europa, Asia

Aspect: erbacee

Înălţime: 50-150 cm

Denumiri populare: degetariţă,

degeţel roşu, năpăstrocel,

ţâţa-oii, foxglove.

(www.wikipedia.ro)

(Fig. 1 Digitalis purpurea

http://www.braunjungpflanzen.de/neu2008/d

/camelot_rose.jpg)

Genul Digitalis cuprinde circa 30 de specii erbacee, anuale, bienale şi perene, cultivate ca

plante decorative, dar şi în scop farmaceutic [Cantor, 2003]. Fr.: Digitale pourpree, G.:

Purpurroter Fingerhut, M.: Piros gyuszuvirâg, R.: Naperstianka krasnaia(Constantinescu, 1986)

Digitalis purpurea (Fig. 1) este plantă erbacee, bienală până la perenă, exclusiv de

cultură, rar sălbăticită în vecinatatea grădinilor şi plantaţiilor, iubitoare de lumină şi umezeală în

sol şi aer. Genetic 2n=56. [http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-de-

cultivare-a-speciilor-calendula-officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2].

3


1.1 Origine

Este originar din Europa, Vestul Asiei şi Nordul Africii [http://www.agrofm.ro/glosar/degete

lul-rosu-digitalis-purpurea/].

1.2 Răspândire

Răspândită în Europa de Vest, cultivată în Olanda, Marea Britanie, S. U. A., ţările din C.S.I.

Ȋn România se cultivă în judeţele: Botoşani, Suceava, Braşov, Hunedoara, Dâmboviţa, Argeş,

Vâlcea. [http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-de-cultivare-a-speciilor-

calendula-officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2].

1.3 Importanţă

Ȋn grădină

(Fig. 2 D. purpurea în grădină

https://www.pinterest.com/pin/38175050588

8489042/)

Degetarul roşu este, adesea, plantat în

grădini (Fig.2) pentru aspectul plăcut, fiind

o excelentă plantă decorativă. Dacă este

crescută în condiţii normale şi planta ajunge

la maturitate, înflorind şi făcând seminţe,

aceasta poate deveni rapid o plantă

invadatoare. Din această cauză, dacă doreşti

să o menţii doar în anumite zone ale

grădinii, este indicat ca după perioada de

înflorire să urmăreşti evoluţia fructului.

Când acesta este aproape uscat, culege-l şi

pune seminţele într-un loc sigur. Poţi păstra

câteva dacă doreşti să mai plantezi Digitalis

purpurea în anul următor, iar daca nu,

aruncă-le.

4


Seminţele se vor păstra în locuri sigure, departe de accesul copiilor sau al animalelor, pentru

a evita accidentele [http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/degetarul-rosu-sau-digitalis-

purpurea-14081.html#ixzz3WpTMSqVL]. Se poate amplasa în grupuri, în faţa masivelor de

arbori şi arbuşti, pe peluze, în borduri mixte sau poate fi folosită ca floare tăiată. La amplasarea

culturii se va tine cont de faptul că planta conţine digitalină, fiind toxică [Cantor, 2003].

Ȋn biologia moleculară

Digoxigeninul este un steroid întâlnit în florile, frunzele şi seminţele plantei. Acesta este

utilizat ca şi sondă moleculară pentru detectarea ADN-ului sau ARN-ului.

Ȋn medicină

Degeţelul roşu, sub denumirea ştiinţifică Digitalis purpurea, este o plantă medicinală dintre

primele care au fost folosite în scopuri farmaceutice. În scopuri medicinale se folosesc numai

frunzele [http://www.agrofm.ro/glosar/degetelul-rosu-digitalis-purpurea/]. În 1785, un medic de

la ţară, pe nume William Withering, a observat o îmbunătăţire remarcabilă la un pacient cu

insuficenţă cardiacă congestivă, după ce a luat un remediu tradiţional din plante. Ulterior, a

identificat ingredientul activ, pe nume digitalină şi a scris o carte pe această temă şi despre

realizările sale medicale [http://www.flori-cultura.ro/plante-medicinale-folosite-impotriva-

cancerului-la-san-%E2%80%93-degetelul-rosu-digitalis-purpurea/].

Din frunzele degeţelului rosu comun se extrage digitalina, utilizată în insuficienţa cardiacă,

ca tonic al miocardului [http://www.agrofm.ro/glosar/degetelul-rosu-digitalis-purpurea/].

Deoarece poate da reactii adverse daca nu este luată corespunzător, acesta va fi administrat

numai sub atenta supraveghere a medicului curant [http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-

113/degetarul-rosu-sau-digitalis-purpurea-14081.html#ixzz3WpTMSqVL].

Oamenii de ştiinţă din S.U.A. au descoperit recent că o substanţă medicamentoasă extrasă din

degeţelul roşu, poate încetini considerabil migrarea celulelor maligne şi în alte părţi ale corpului.

Cercetările arată că digoxina, substanţa activă extrasă din degeţelul roşu, poate bloca producerea

unei proteine numite HIF-1, care este în răspândirea tumorilor la sân. Cea mai recentă

descoperire făcută la Universitatea John Hopkins din Baltimore, USA, arată că se poate produce

un medicament relativ ieftin, dar cu efienţă mărită împotriva cancerului la sân. [http://www.flori-

5


cultura.ro/plante-medicinale-folosite-impotriva-cancerului-la-san-%E2%80%93-degetelul-rosu-

digitalis-purpurea/].

Utilizările principale ale frunzelor de degeţel roşu sunt în insuficienţa cardiacă de diferite

tipuri şi în cea însoţită de fibrilaţie atrială. Mai sunt folosite la îmbunătăţirea circulaţiei sangvine.

Degeţelul roşu se mai recomandă în afecţiuni ale aparatului urinar, retenţie de apă în organism,

dar şi contra depresiei nervoase, tulburărilor de somn şi migrenelor. Proprietăţile terapeutice ale

acestei plante sunt utile în ameliorarea bolilor precum icterul, staza hepatică, reumatismul acut,

hidropizia, febra tifoidă şi hipertrofia prostatei. De asemenea, degeţelul roşu acţionează ca

adjuvant şi în afecţiuni precum pneumonia adulţilor şi bătrânilor, edemul pulmonar, astmul

simptomatic în urma leziunilor valvulare. Degeţelul roşu este o plantă toxică, deci sunt necesare

măsuri speciale de protecţie în executarea lucrărilor de îngrijire, recoltare şi condiţionare

[http://www.agrofm.ro/glosar/degetelul-rosu-digitalis-purpurea/].

1.3.1 Compoziţie chimică

Conţinutul chimic al degeţelului roşu este foarte bogat în săruri minerale (cupru, mangan,

crom, nichel, bariu şi strontium), vitamina C, acizi organici, flavone, coline, acetilcoline şi

mucilagii [http://www.agrofm.ro/glosar/degetelul-rosu-digitalis-purpurea/].

Frunzele conţin heterozide cardiotonice (0,40- 0,80%) a căror genină (aglicon) este de natură

cardenolidică şi heterozide necardiotonice a căror genină conţine un nucleu sterolic cu 21 sau 27

atomi de carbon (glicozide de natură saponinică). La rândul lor, heterozidele cardiotonice se

împart după structura chimică a geninei în 3 grupe sau serii: A, B şi E.

Grupa A (având ca şi genină digitoxigenina), din care fac parte următoarele:

- purpureaglicozidul A (desacetillanatozid A) este un heterozid care se găseşte în special în

planta proaspătă şi care prin hidroliza enzimatică dă o moleculă de digitoxină şi una de glucoză;

- digitoxină (digitalina Nativelle) este primul heterozid extras în stare pură din frunzele de

Digitalis purpurea. Prin hidroliza dă o moleculă de digitoxigenina şi 3 molecule de digitoxoză;

- heterozide (conţin 1-2 molecule de digitoxoză legate de digitoxigenină, cu sau fără moleculă de

glucoza;

- heterozide, care au un alt zahăr în loc de digitoxoză (digitaloză, furoză etc), având sau nu şi o

moleculă de glucoză, de exemplu: odorobiozidul G. Acesta, prin hidroliză, dă odozid H şi o

6

http://www.agrofm.ro/viata-e-frumoasa/lacramioarele-regleaza-bataile-inimii/


moleculă de glucoză. Odorozidul H, la rândul său, dă prin hidroliză digitoxigenină şi o moleculă

de digitaloză.

Grupa B. Toate heterozidele din grupa A au un corespondent în seria B, care se deosebeşte

prin aceea că digitoxigenină este înlocuită cu gitoxigenina, genină ce are o grupă -OH în plus (în

poziţia 16). Astfel, purpureaglicozidului A îi corespunde purpureaglicozidul B, digitoxinei

gitoxina, odorobiozidului G digitalinum verum, odorozidului H strospezidul etc.

Grupa E. Toate heterozidele din grupa B au un corespondent în grupa E, care se formează

prin înlocuirea gitoxigeninei cu gitaloxigenina, genină ce are gruparea -OH din poziţia 16

formilată (-O-CHO). Astfel, purpureaglicozidului B îi corespunde glucogitaloxina, gitoxinei

gitaloxina, la digitalinum verum glucoverodoxina, strospezidului verodoxina etc.

În ţara noastră au fost efectuate studii ample asupra naturii şi dinamicii acumulării

heterozidelor cardiotonice din speciile spontane sau cultivate (D. lanata, D. ferruginea, D.

grandiflora, D. purpurea). De asemenea, s-au cultivat experimental specii de digitală originare

din flora spontană a altor ţări, stabilindu-se pentru prima oară heterozidele cardiotonice prezente

în aceste specii.

Dintre heterozidele necardioactive (necardiotonice), se menţionează grupa digitanolului cu

nucleu sterolic conţinând 21 atomi de C şi din care fac parte: diginina, digitalonina, lanofoleina,

digipurpurina, digipronina, digifoleina şi altele.

Tot dintre substanţele fără activitate cardiotonică mai fac parte saponozide de natură

steroidică: digitonina şi tigonina. Frunzele de Digitalis purpurea mai conţin cca. 10% substanţe

minerale bogate în K+, Ca+ şi Mn++, acizii citric, cafeic, p-cumaric, ferulic, ascorbic etc;

flavonoide ca digitoflavona sau luteolina; colină şi acetilcolină, mucilagii şi enzime.

Prin acţiunea lor specifică, heterozidele cardiotonice produc o creştere a puterii de contracţie

a miocardului, care este urmată de o rărire a bătăilor inimii, prelungirea conducerii influxului

nervos prin miocard şi o uşoară creştere a excitabilităţii centrilor heterotropi cardiaci. Prin aceste

efecte, frunzele de D. purpurea produc o ameliorare a circulaţiei generale a sângelui, creşterea

oxigenării ţesuturilor, înlăturarea stazei şi a edemelor şi mărirea diurezei.

7


Datorită prezenţei saponozidelor, resorbţia heterozidelor cardiotonice este mărită la nivelul

intestinului subţire. Existenţa în frunze a mai multor grupe de heterozide cardiotonice şi a

celorlalte principii active contribuie la potenţarea acţiunii farmacodinamice ca intensitate şi

durată. Mecanismul de acţiune a acestor glicozide constă probabil în creşterea utilizării glucozei

la nivelul fibrei miocardice mai ales prin mărirea conţinutului în A.T.P. necesar transformărilor

acetomiozinei.

Indicaţiile majore ale frunzelor de Digitalis purpurea sunt în insuficienţa cardiacă de diferite

tipuri şi în cea însoţită de fibrilaţie atrială. Datorită faptului că există şi numeroase contraindicaţii

pentru tratamentul digitalic (insuficienţe cardiace produse de pericarditele sclerozante, tahicardie

ventriculară, tromboză coronariană etc), acesta va fi aplicat numai sub supravegherea medicului

specialist [http://www.selene.ro/articole/degetel_rosu].

Frunzele, florile şi semninţele plantei conţin o toxină numită digitoxină (are rolul de a creşte

contracţia muşchiului cardiac), care este otrăvitoare pentru oameni şi animale şi care, odată

ingerată, poate fi fatală.

Simptomele de intoxicare cu această plantă sunt: puls scăzut, ameţeli, greaţă, vărsături,

contracţii necoordonate ale diferitelor părţi ale inimii, care pot duce la comă şi în final, moarte.

Extractul din frunze, având acelasi compus, a fost folosit iniţial în medicină de către William

Withering pentru tratarea insuficienţei cardiace. Acesta a observat că extractul a redus

hidroptizia (boală cauzată de acumularea patologică de apă în cavităţile naturale ale corpului sau

în ţesuturi), a intensificat stările de urinare şi a avut un efect puternic asupra inimii.

Spre deosebire de formele farmacologice purificate, extractele din această plantă nu provoacă

frecvent intoxicare. Ȋn cazuri rare, acestea induc stări de ameţeală, greaţă şi vărsături la numai

câteva minute de la ingerare, împiedicând pacientul să mai urmeze acest tratament

[http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/degetarul-rosu-sau-digitalis-purpurea-

14081.html#ixzz3WpTMSqVL].

8

http://www.selene.ro/articole/degetel_rosu


Cap 2. Caracteristici biologice

Digitalis purpurea (Fig.3) este o specie

bienală, exclusiv de cultură, în primul an

numai cu o rozetă de frunze, în al doilea an

prezintă o tulpină erectă, nefiind ramificată,

înaltă de aproximativ 30 - 120 centimetri

[http://www.selene.ro/articole/degetel_rosu].

Ȋntreaga plantă prezintă o pubescenţă fină

[Şelaru, 2001].

Rădăcina este pivotantă, lungă de 20-30

cm, groasă de cca. 1 cm, cu ramificaţii

subţiri şi foarte dese, care acoperă în

întregime rădăcina principală.

Tulpina se formează numai în anul II,

groasă până la 3 cm, erectă, neramificată, de

culoare cenuşie din cauza perilor numeroşi,

moi, alipiţi (Fig. 4).

(Fig. 3 Digitalis purpurea

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Dig

italis_purpurea_Koehler_drawing.jpg)

Frunzele apar în anul I dispuse în rozetă cu 15-20 de frunze; în anul II frunzele tulpinale

apar altern, dimensiunile lor scăzând treptat către vârf. Toate frunzele au marginea cu dinţi

rotunjiţi, faţa superioară zbârcită cu peri scurţi şi rari, iar cea inferioară cu peri deşi, cenuşii şi

nervaţiune penată, foarte evidentă [http://www.selene.ro/articole/degetel_rosu].

Frunzele bazale sunt alungit – ovate, cele mijlocii sunt eliptic - lanceolate, iar cele superioare

sesile, crenat dinţate [http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-de-cultivare-a-

speciilor-calendula-officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2]. Frunzele inferioare

ale plantei, alungit - lanceolate, atenuate la bază în peţiol, uneori aproape spatulate, lungi de 10-

20 (30) cm, late de 3-6 (8) cm, ascuţite, fin serate, glandulos pubescente pe ambele feţe,

îndeosebi de-a lungul nervurilor. Frunzele mijlocii sunt ovale sau eliptic-lanceolate, iar cele

9


superioare sunt descrescente şi semiamplexicaule. Faţa inferioară a limbului este prevăzută cu

nervuri proeminente, albicioase - datorită perilor - dispuse în formă de reţea, caracteristică

rezultată din ramificarea şi anastomozarea nervurilor secundare şi terţiare. Culoarea frunzelor

uscate este verde - închis pe partea superioară şi verde - cenuşie pe partea inferioară. Mirosul

frunzelor este slab, particular, iar gustul acestora este amar.

[http://www.selene.ro/articole/degetel_rosu]. Frunzele (Fig. 5) sunt aranjate în spirală, simple, de

aproximativ 10-35 cm lungime şi cam 5-12 cm lăţime, şi sunt acoperite cu fire de păr alb-gri

pufos şi glandular [http://www.flori-cultura.ro/plante-medicinale-folosite-impotriva-cancerului-

la-san-%E2%80%93-degetelul-rosu-digitalis-purpurea]. Culoarea acestora este gri - verzuie, sunt

pufoase şi prezintă o margine uşor zimţată.



(Fig. 4 Tulpina cu perişori

http://bioimages.vanderbilt.edu/metadata.ht

m?/33585/metadata/sp#)

10

http://bioimages.vanderbilt.edu/metadata.htm?/33585/metadata/sp#

http://bioimages.vanderbilt.edu/metadata.htm?/33585/metadata/sp#


(Fig. 5 Frunze 1-bazală; 2-superioară; 3-

margini suprafeţe

http://bioimages.vanderbilt.edu/metadata.ht

m?/33585/metadata/sp# )

Florile sunt grupate în raceme cu flori numeroase, dispuse într-o singură direcţie; au câte un

pedicel lung de 1 - 1,5 cm şi câte o mică bractee ovală la bază; corola zigomorfă în formă de

degetar, lungă de 3,5-5 cm, având un labiu superior rotunjit (din 2 petale) şi unul inferior din

unirea a 3 petale, dintre care cea mijlocie se prelungeşte ca o limbă; culoarea este roşie-purpurie

la exterior, roz la interior, cu peri şi cu pete punctiforme brune, înconjurate de câte un cerculeţ

alb; durează doar 5-6 zile [http://www.selene.ro/articole/degetel_rosu]. Floarea sub formă de

stem se dezvoltă în al doilea an, de obicei 1 – 2 m înălţime, uneori mai mult. Florile sunt aranjate

în grupuri terminale, alungite, şi fiecare floare este tubulară şi independentă. Florile sunt, de

obicei, de culoare violet, dar unele plante, în special cele cultivate, pot fi roz, roşu, galben sau

alb. Corola este reperată în interiorul părţii de jos a tubului. Perioada de înflorire este la începutul

verii, uneori cu flori suplimentare tulpinii în curs de dezvoltare mai târziu, în sezon

[http://www.flori-cultura.ro/plante-medicinale-folosite-impotriva-cancerului-la-san-

%E2%80%93-degetelul-rosu-digitalis-purpurea]. Florile (Fig.6) sunt tubulos - campanulate, larg

deschise. [http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-de-cultivare-a-speciilor-

calendula-officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2]. Florile sunt aranjate în

inflorescenţă, pe tulpină, au o formă alungită, tubulară, semănând cu niste degetare



11


(Fig. 6 Floarea la Digitalis purpurea

http://www.countrysideinfo.co.uk/flower.htm)

Fructele (Fig. 7) sunt capsule ovoide

biloculare, lungi de circa 1 cm, protejate de

caliciul persistent; în interior au numeroase

seminţe mici, lungi de circa 2 mm,

prismatice, de nuanţe cărămizii sau

brune[http://www.selene.ro/articole/degetel_

rosu].

Seminţele sunt mici, ovoide, brune–

deschis[http://biblioteca.regielive.ro/referate

/agronomie/tehnologia-de-cultivare-a-

speciilor-calendula-officinalis-si-digitalis-

purpurea-178611.html?ref=doc2].

(Fig. 7 Fructe cu seminţe în interior

https://www.flickr.com/photos/kindurco/388

4448064/)

Cap 3. Specii şi varietăţi horticole

La Degeţelul roşu se cultivă, deocamdată, numai populaţii locale,cea mai valoroasă

fiind populaţia’’DE MĂGURELE’’ [http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-

de-cultivare-a-speciilor-calendula-officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2].

Digitalis purpurea conţine următoarele subspecii:

Digitalis purpurea subsp. purpurea – întâlnită în majoritatea Europei;

Digitalis purpurea subsp. heywoodii (Fig. 8) – întâlnită în peninsula Iberică, are flori

albe, înălţime de până la 45 cm şi lăţime până la 40 cm;

Digitalis purpurea subsp. mariana – întâlnită în peninsula Iberică;

12



14081.html#ixzz3WpTMSqVL];

Digitalis purpurea subsp. campanulata – tulpina prezintă ramificaţii şi este mai scundă,

cu flori campanulate în formă de cupă, înfloreşte în iunie – iulie;

Digitalis purpurea subsp. gloxiniaeflora – are flori mari cu macule, înfloreşte în iunie –

iulie [Cantor, 2003]; floarea din vârf se aseamănă cu cea de gloxinie [Şelaru, 2001];

Digitalis purpurea subsp. Excelsior hybrids (Fig. 9);

Digitalis purpurea subsp. nevadensis (Fig.10) – atinge înălţimea şi lăţimea de până la 50

cm;

Digitalis purpurea subsp. albiflora (Fig. 11) – are flori albe, înălţime de 2 m şi lăţime de

30 cm; [http://gardenaway.com/search/plant_species/Digitalis%20purpurea/page:4]

Hibrid: Digitalis x fulva, Lindl. 1821 (Digitalis grandiflora Mill. × Digitalis purpurea L.)

[http://en.wikipedia.org/wiki/Digitalis_purpurea]

(Fig. 8 Digitalis purpurea subsp heywoodii

http://gardenaway.com/search/plant_species/

Digitalis%20purpurea/)

13


(Fig. 9 Digitalis purpurea subsp. Excelsior

hybridshttp://gardenaway.com/search/plant_

species/Digitalis%20purpurea/)

(Fig. 10 Digitalis purpurea subsp

nevadensishttp://gardenaway.com/search/pla

nt_species/Digitalis%20purpurea/)

(Fig. 11 Digitalis purpurea subsp. albiflora

http://gardenaway.com/search/plant_species/

Digitalis%20purpurea/)

Cap 4. Exigenţe ecologice

14


Degetelul roşu se cultivă în zonele umede şi răcoroase ale ţării, spre exemplu, în sud,

specia se cultivă numai în condiţii de irigare. Cere climat umed şi cald, cu ierni blânde şi sol

acoperit cu zăpadă. Preferă locurile însorite, cu expoziţie sudică, pentru a primi cât mai multă

lumină, dar tolerează şi semiumbra [http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-

de-cultivare-a-speciilor-calendula-officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2].

Această plantă poate creşte într-o zonă largă de habitate precum: păduri, mlaştini, pe

stânci şi la munte. Este adesea întâlnită în zone în care vegetaţia a fost arsă sau copacii au fost

defrişaţi [http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/degetarul-rosu-sau-digitalis-purpurea-


Solul. Degeţelul roşu se poate cultiva pe orice tip de sol, dar cele mai potrivite sunt solurile

fertile şi structurate [http://www.flori-cultura.ro/plante-medicinale-folosite-impotriva-cancerului-

la-san-%E2%80%93-degetelul-rosu-digitalis-purpurea/]. Preferă solurile luto - nisipoase şi

nisipoase, cu regim favorabil de umiditate, reacţie ionică neutră sau uşor acidă. Valorifică bine

cernoziomul levigat şi solul brun roşcat de pădure. Degeţelul roşu, în stare spontană, se întâlneşte

obişnuit pe soluri pietroase de origine granitică, rar calcaroasă, de o adâncime mică şi cu o

reacţie slab - acidă spre neutră. Adus în cultură, el se poate cultiva pe toate tipurile de sol, chiar

pe cele turboase. Solurile grele lutoase nu sunt, însă, potrivite, mai ales când au şi un relief

neregulat, întrucât plantele tinere pot fi uşor înnămolite şi chiar daca nu pier, pot stagna în

vegetaţie şi o lună de zile. Astfel, se susţine că degeţelul roşu se întâlneşte rar pe soluri

calcaroase, cultivat pe asemenea soluri are o acţiune farmacologică mai slabă.

[http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-de-cultivare-a-speciilor-calendula-

officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2]. Faţă de sol are o plasticitate deosebit de

mare, mergând de la nisipuri până la soluri turboase. Cele mai potrivite sunt, însă, solurile cu

structură, care se încălzesc mai uşor, pentru a accelera dezvoltarea în primele faze. Pe soluri

argiloase, grele, reci, compacte, plantele stagnează în vegetaţie, iar pe soluri cu apă stagnată

plantele pot să degere peste iarnă sau pot să fie atacate de către putregaiuri


Umiditatea. În mod spontan, degeţelul roşu creşte pe locuri înalte, unde solul are o umiditate

redusă, dar umiditatea atmosferică este ridicată. Pe locurile joase unde apa stagnează, degeţelul

iernează mai greu şi este atacat de putregaiuri la rădăcină. În cultură, daca este înmulţit prin

răsad, are nevoie de multă apă, mai ales la plantare şi după plantare. În câmp răsare de regulă

15


bine dacă a fost semănat în pragul iernii, fiindcă solul are umezeală în permanenţă până la

suprafaţă [http://www.flori-cultura.ro/plante-medicinale-folosite-impotriva-cancerului-la-san-

%E2%80%93-degetelul-rosu-digitalis-purpurea/]. Faţă de umiditate are pretenţii deosebite, în

special în perioada răsăririi, cauză pentru care semănatul de toamnă este de preferat celui de

primăvară, pentru ca seminţele să beneficieze de umiditatea acumulată în sol pe timpul iernii.

Vegetează cel mai bine în zona cu precipitaţii abundente (600-650 mm anual) şi umiditate

atmosferică de 70% [http://www.selene.ro/articole/degetel_rosu].

Temperatura. Este cunoscut ca o specie heliofilă. Deşi creşte spontan în zona pădurilor,

degeţelul roşu se găseşte numai în păduri luminoase de conifere înalte sau în luminişuri

[http://www.flori-cultura.ro/plante-medicinale-folosite-impotriva-cancerului-la-san-

%E2%80%93-degetelul-rosu-digitalis-purpurea/]. Specie pretenţioasă faţă de temperatură, în

condiţii de răsadniţă răsărind cel mai bine la 22-26°C (în numai 6 zile), iar la semănatul direct în

câmp, fie toamna târziu în pragul iernii, fie primăvara devreme, răsărirea începe la 4-5°C (în 7-

10 zile), dar în masă numai la cca. 10°C. Creşterea plantelor este foarte lentă timp de o lună, o

lună şi jumătate, datorită temperaturilor scăzute, accelerându-se odată cu creşterea temperaturii.

Această creştere înceată măreşte pericolul de îmburuienare în stadii timpurii. În cursul verii dă

cele mai bune rezultate la temperaturi moderate, aşa cum sunt în zona de deal. Peste iarnă,

plantele sunt afectate de temperaturile scăzute, mai ales dacă terenul nu este acoperit cu zăpadă

(la temperaturi medii lunare sub -4°C cu minime de -20...-25°C nu rezistă decât protejate de

zăpadă, iar la -30°C degeră chiar sub strat protector). Planta este sensibilizată de perioade cu

temperatură mai ridicată, urmate de geruri [http://www.selene.ro/articole/degetel_rosu]. Ȋntrucât

plantele sunt distruse de gerurile puternice, este bine să se practice mulcirea cu frunze pentru

perioada de iarnă [Şelaru, 2001].

Cap 5. Lucrări de înfiinţare a culturilor

Degeţelul este o plantă heliofilă,

aceasta influenţând atât creşterea, cât şi

conţinutul în principii active. Pregătirea

terenului pentru cultură se face grădinăreşte.

Solul trebuie să aibă în perioada aratului un

conţinut mijlociu de apă (numai în acest

16


moment brazda se răstoarnă după plug în

bulgări mici). În cultură, înmulţit prin răsad

(Fig. 12), are nevoie de multă apă, la

plantare şi după. În câmp răsare bine dacă a

fost semănat în pragul iernii, (solul are

umezeală în permanenţă până la suprafaţă).

[http://www.agrofm.ro/glosar/degetelul-

rosu-digitalis-purpurea/].

(Fig. 12 Răsaduri de Digitalis purpurea

http://higgledygarden.com/2013/05/04/grow

-foxgloves-from-seed/)

17


Degeţelul roşu se înmulţeşte prin seminţe, semănate direct în grădină în lunile de toamnă, cât

mai aproape de iarnă pentru o bună umiditate, după răsărire poate fi rărit la o distanţă de circa 30

de cm pe rând. Între rânduri se poate lăsa o distanţă de cca. 30 - 50 cm dacă o semănaţi în scop

decorativ, pentru suprafeţe de producţie este nevoie de o distanţă de cca 50 de cm minim.

Adâncimea de semănat trebuie să fie superficială, circa 1 cm, având în vedere că seminţele sunt

mici.[http://www.flori-cultura.ro/plante-medicinale-folosite-impotriva-cancerului-la-san-

%E2%80%93-degetelul-rosu-digitalis-purpurea/].

Rotaţia culturii :

a)Premergătoare foarte bune

Cele mai bune premergătoare sunt acelea care lasă solul cât mai curat de buruieni. Aşa sunt

prăşitoarele sau grâul cultivat după trifoi, care lasă solul într-o stare fizica bună şi suficient

aprovizionat cu materii nutritive, în cazul în care se seamănă primăvara şi cerealele de toamnă,

leguminoase pentru boabe, etc, atunci când degeţelul se seamănă din toamnă.

b)Contraindicat

Nu se recomandă monocultura din cauza atacului de viroze şi a altor boli care diminuează

asolamentul şi măsurile de igienă culturală. Degeţelul trebuie să reziste la îmburuienare. Se vor

evita locurile apropiate de plantaţii forestiere spre a preveni atacurile larvei cărăbuşului de mai,

precum şi locurile joase sau cu un relief neregulat. Plantele mici sunt nefavorabile plantei, ea

nesuportând înnămolirea.

Îngrășăminte

Degeţelul reacţionează favorabil la aplicarea îngrăşămintelor. Necesarul se stabileşte în

funcţie de gradul de aprovizionare al solului cu elemente fertilizante şi de planta premergătoare.

Îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu se vor administra toamna, după executarea arăturii, iar cele cu

azot, iarna pe zăpadă. Îngrăşămintele trebuie să fie bine mărunţite şi cât mai uniform împrăştiate.


Lucrările solului :

a)Lucrările de bază

După recoltarea plantei premergătoare, terenul se pregăteşte printr-o lucrare superficială

şi se ară când are umiditate suficientă, la adâncimea de 22-25 cm. Dacă umiditatea permite,se

poate face direct arătura de bază, care se nivelează bine, iar terenul se întreţine curat şi afânat

18

http://www.flori-cultura.ro/plante-medicinale-folosite-impotriva-cancerului-la-san-%E2%80%93-degetelul-rosu-digitalis-purpurea/

http://www.flori-cultura.ro/plante-medicinale-folosite-impotriva-cancerului-la-san-%E2%80%93-degetelul-rosu-digitalis-purpurea/


până la semănat [http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-de-cultivare-a-

speciilor-calendula-officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2].Până la însămânţarea

direct în câmp, solul se întreţine curat de buruieni şi se execută lucrări cu cultivatorul sau grapa

pentru a-i conserva umiditatea. Înainte de însămânţare, terenul se tăvălugeşte bine


b)Pregătirea patului germinativ

Degeţelul roşu trebuie semănat pe un teren foarte bine pregătit. Pentru aceasta se va

utiliza în primul rând combinatorul, iar în cazul în care nu este posibil, solul se va mobiliza

superficial cu polidiscul în agregat cu bara nivelatoare şi grapa şi se va tăvălugi folosind

tavalugul inelar cu o zi înainte de semănat pentru a limita adâncimea de însămânţare.

Semănatul:

a)Epoca. Datorită faptului că degeţelul roşu se seamănă foarte superficial, epoca optimă

de semănat este în pragul iernii pentru ca seminţele să beneficieze de umiditatea acumulată în sol

în perioada de iarnă. Ȋn zonele umede se poate semăna şi primăvara cât mai devreme (epoca I-a);

b)Norma de sămânţă se stabileşte în funcţie de germinaţia seminţelor şi de epoca de

semănat fiind mai mare la semănatul din toamnă. Cantitatea de sămânţă la ha este de 3-4 kg.

Sămânţa se amestecă cu material inert în proporţie de 1:1 la care se adaugă şi planta indicator

mac sau salata 60-70 gr/ha [http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-de-

cultivare-a-speciilor-calendula-officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2].

Cantitatea de sămânţă de Degeţel roşu necesară însămânţării unui hectar este de 1,5-2 kg,

cu o germinaţie de 75%, o puritate de 97% şi o umiditate maximă de 12%. Greutatea medie a

1000 seminţe este de cca. 0,0604 g, iar la un gram intră aproximativ 16 577 seminţe. Menţionăm

că este absolut necesar ca însămânţarea să se facă în pământ bine pregătit şi cu umiditate

normală. [http://www.selene.ro/articole/degetel_rosu].

c)Distanţa, adâncimea de semănat. Degeţelul se seamănă la distanţă de 50 cm între

rânduri pentru a permite mecanizarea lucrărilor de întreţinere. Datorită faptului că are seminţe

foarte mici, degeţelul se seamănă superficial la 1-1,5 cm adâncime, în funcţie de textura solului.

d)Mijloace de semănat. Lucrarea se va efectua cu semănătorile SUP-21 sau SUP-29 la

care se adaptează distribuitorul cu disc cu dantură: mecanismul de distribuire se reglează laC-9.

Semănătorile vor fi prevăzute cu limitatoare de adâncime. După semănat, se execută o tăvălugire

19


uşoară [http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-de-cultivare-a-speciilor-


Se plantează cu plante indicatoare ca: salata, rapiţa de toamnă sau alte plante cu seminţe

mici, care se pot semăna toamna şi au germinaţia rapidă [http://www.agrofm.ro/glosar/degetelul-

rosu-digitalis-purpurea/]. Pentru a obţine o însămânţare uniformă, sămânţa se amestecă în

prealabil cu material inert în proporţie de o parte sămânţă la 5 - 6 părţi material inert, adăugându-

se, în acelaşi timp, şi sămânţa plantei indicatoare (100 de grame la hectar).


Cap 6. Lucrări de îngrijire aplicate culturilor

Fertilizarea.

- Fertilizarea cu fosfor :

Fosforul influenţează pozitiv cantitatea şi calitatea producţiei de frunze. Rezultatele mai

bune se obţin, însă, când se administrează în cantitate de 40-80 kg/ha fosfor substanţă activă în

funcţie de condiţiile naturale şi de gradul de aprovizionare cu fosfor a solului.

- Fertilizarea cu azot :

Azotul aplicat singur nu sporeşte producţia şi duce la scăderea conţinutului în principii

active. Administrate, însă, în cantitatea de 45-50 kg/ha azot substanţă activă împreună cu fosforul

pe solurile cernoziomice de pădure din Moldova, contribuie la păstrarea echilibrului dintre

elementele fertilizante.

- Fertilizarea cu potasiu :

Potasiul nu are acţiune specifică asupra producţiei sau calităţii drogului. Se administrează

numai pe solurile unde s-a constatat că este deficitar.

Ȋngrăşămintele cu fosfor şi potasiu se vor administra toamna, după executarea arăturii, iar

cele cu azot iarna, pe zăpadă. Ȋngrăşămintele trebuie să fie bine marunţite şi cât mai uniform

împrăştiate [http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-de-cultivare-a-speciilor-


20


Plivitul. Creşterea plantelor este foarte lentă timp de o lună, o lună şi jumătate, din cauza

temperaturilor scăzute, accelerându-se odată cu creşterea temperaturii. Această creştere înceată

măreşte pericolul de îmburuienare în stadii timpurii [http://www.agrofm.ro/glosar/degetelul-rosu-

digitalis-purpurea/]. După ce plantele au început să răsară şi până să înceapă să crească mai

vizibil, se continuă cu mobilizarea terenului şi distrugerea buruienilor între rânduri şi se pliveşte

pe rând. Buruienile în câmp, atât timp cât plantele sunt mici şi au 3-4 frunze adevarate, de-abia

de caţiva mm, pot compromite semănătura. Plantele crescute la umbra buruienilor, dacă sunt

descoperite şi expuse direct soarelui, în urma plivitului, pot păli şi pieri în masă în câteva ore.

Răritul pe rând se va face numai în cazul în care pe 1 m2 sunt peste 40-50 plante. Se

recomandă buchetarea pe 10-15 puncte cu câte 5-10 plante în buchet. La semănatul în cuiburi se

lasă câte 2-3 fire. Dacă nu se răreşte pe rând, se obţin frunze în cantităţi duble şi de aceeaşi

calitate cu cele obţinute în plantarea la 50/20 cm.

După ce se pliveşte, se pregăteşte mecanic între rânduri cu cultivatoare prevăzute cu

discuri de protecţie şi manual pe rând de 3-4 ori, în funcţie de gradul de îmburuienare al solului


officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2].

Adesea este necesar şi al doilea plivit. Odată cu plivitul se fac şi praşilele. Pentru

afânarea solului, distrugerea buruienilor şi a crustei, sunt necesare mai multe praşile, care se pot

face cu prăşitoarea mecanică. Pentru culturile producătoare de material de înmulţire, în al doilea

an, îngrijirile se reduc la obişnuitele praşile pentru distrugerea buruienilor şi afânare a solului.

[http://www.agrofm.ro/glosar/degetelul-rosu-digitalis-purpurea/]. La primele două praşile

mecanice, se pun la cuţitele prăşitoarei apărători laterali aranjaţi astfel încât să fie îndepărtaţi de

rânduri la 10 cm. La următoarele praşile făcute mai adânc (6-8 cm) se pun prăşitoarelor cuţite în

formă de labă de gâscă. Dacă cultura este prea deasă, se face rărirea plantelor pe rânduri,

lăsându-se buchete de 5-10 cm, distanţate între ele la 15-20 cm


Bolile şi dăunătorii.

Boli. Degeţelul roşu este atacat de boli care pot duce la pierderi de producţie de până la

20%. Cele mai frecvente sunt: antrachoza, pătarea frunzelor sau septorioza şi mozaicul produs de

virusul mozaicul tutunului.

21


Ca măsuri pentru combaterea bolilor, se recomandă un asolament raţional, arături adânci

îndată după recoltarea plantei premergătoare, arderea tuturor resturilor de plante bolnave. Pentru

prevenirea îmbolnăvirii de antracnoză, sămânţa se dezinfectează cu formalină (40%) în

concentratie 0,25% timp de 4 ore. Culturile de degeţele nu se vor amplasa pe terenuri pe care s-

au cultivat cu 2 ani în urmă plante sensibile la atacul de mozaic


officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2]

Plantele tinere de Degeţel roşu pot fi atacate de antracnoză (Colletotrichum fuscum

Lambert). Această boală se recunoaşte după petele mici de culoare brună-deschis care apar

pe frunze. Petele sunt circulare, cu diametrul de 0,5-0,7 mm şi sunt înconjurate de un al doilea

cerc de culoare brună-roşiatică sau purpurie. Ȋn urma atacului, frunzele se usucă. Boala se

combate prin stropiri cu zeamă bordeleză 0,5%, iar frunzele atacate se adună şi se ard.

O altă boală este putregaiul rădăcinilor şi al coletului (Sclerotinia solerotiorum).

Aceasta se dezvoltă atunci când se exagerează cu udatul sau când plantaţia este făcută pe

terenurile pe care apa stagnează un anumit timp. O plantă atacată de putregai se îngălbeneşte şi

se usucă. Dacă scoatem planta afară, se observă în jurul coletului sau al rădăcinii o pâslă

albicioasă. Se combate preventiv prin evitarea terenurilor grele şi nepermeabile. Curativ se

combate prin măsuri agrotehnice.

Unele ciuperci produc pătarea frunzelor îmbătrânite (Ascochyta digitalis, Septoria

digitalis (Fig. 13) şi Peronospora digitalidis (Fig. 14). Se combat recoltând frunzele la

maturitatea tehnică. Sunt şi unele viroze care atacă degeţelul roşu. Acestea se recunosc după

petele galbene-deschis mozaicat care apar pe frunze şi uneori le răsucesc

[http://www.selene.ro/articole/degetel_rosu]. Frunzele pot fi atacate de mucagaiul alb, care

poate să fie combătut folosind produse speciale pe bază de sulf [http://www.citygarden.ro/plante-

cu-flori-disponibile-vara/digitalis-p19-h50-degetar-p4077.html].

Dăunători: Dintre dăunători se semnalează coropişniţele, larvele cărăbuşului de mai,

viermele sârmă etc. Combaterea lor este ca la alte plante de cultură, în funcţie de recomandare,

după tipul de problemă [http://www.agrofm.ro/glosar/degetelul-rosu-digitalis-purpurea/].

22


(Fig. 13 Septoria digitalis

http://www.commanster.eu/commanster/Mu

shrooms/Asco/SuAsco/Septoria.digitalis/)

(Fig. 14 Peronospora digitalidis

http://pnwhandbooks.org/plantdisease/foxgl

ove-digitalis-spp-downy-mildew)

Cap 7. Recoltarea şi valorificarea

Momentul optim de recoltare al frunzelor de degeţel este atunci când acestea au vârsta de 3

luni. Ȋn această fază, conţinutul de principii active este cel mai ridicat, iar frunzele sunt suficient

de mari şi de numeroase. Recoltarea se va face în zile însorite, după ce se ridică roua.



(Fig 15. Recoltare D. purpurea

http://www.dartfordarchive.org.uk/technolo

gy/magnified/digitalis.jpg)

Modul de recoltare (Fig. 15) se face prin

tăiere cu secera, fără să se distrugă vârful de

creştere pentru a da posibilitatea plantei să

se regenereze. La degeţelul roşu se

recoltează frunzele ajunse la deplina lor

dezvoltare. Recoltarea frunzelor se face

succesiv: mai întâi se strâng frunzele

exterioare ale rozetei, fără peţiol, cele din

mijloc lăsându-se să se dezvolte în

continuare.

23


Recoltarea frunzelor trebuie făcută numai pe timp uscat şi însorit, în special la orele de prânz.


Frunzele de degeţel se vor usca în poduri bine aerisite şi sub şoproane. Stratul de frunze

trebuie să fie subţire. Un produs cu aspect frumos se obţine întinzând produsul frunză cu frunză

pe rame sau pe o podea acoperită cu hârtie. Pe o ramă de uscat de 1 /0,70 m se pot pune 2-3 kg

frunze în stare proaspătă. Randamentul de uscare este de 5,5 kg produs crud pentru 1 kg produs

uscat [http://www.selene.ro/articole/degetel_rosu]. Frunzele degeţelului roşu se vor întoarce mai

des, deoarece se lipesc uşor între ele. Uscarea se poate face pe cale artificială la temperatura de

35-45°C. Temperaturile mai ridicate distrug principiile active din frunze. După uscare, substanţa

medicamentoasă trebuie să prezinte culoarea verde, fără pete brunificate. Uscarea la temperatura

normală durează 5-6 zile. Prelungirea acestei operaţii din cauza unui timp ploios sau a unei

temperaturi scăzute are ca rezultat o pierdere considerabilă a principiilor active din frunze. În

acest caz, sunt recomandate uscătoriile cu aer încălzit la maximum 40°C. Frunzele sunt uscate

atunci când nervura principală se rupe cu zgomot [http://www.agrofm.ro/glosar/degetelul-rosu-

digitalis-purpurea/].

Ȋn anul II de cultură, de pe parcelele rezervate pentru obţinerea seminţelor nu se mai

recoltează frunze. Când se deschid primele flori, se ciupesc vârfurile tulpinilor. Înflorirea şi

coacerea fructelor (capsulelor) se produc începând succesiv de la baza inflorescenţei.

Pentru a se evita risipirea seminţelor, tulpinile se tau când o treime din capsule sunt coapte,

adică atunci când sunt de culoare cărămizie. Tulpinile recoltate se leagă în snopi mici, groşi de

15-20 cm, care se aşează în piramide de câte 5-6 snopi şi se depozitează într-un loc curat unde

capsulele îşi termină coacerea. Treieratul se face cu mâna, pe prelate. Seminţele obţinute se dau

prin ciur şi prin vânturătoare, şi se păstrează în interiorul încăperilor uscate şi bine aerisite


Frunzele se ambalează atunci când nu mai sunt sfărâmicioase, în saltele pânză rară şi se

păstrează în încăperi uscate şi curate. Se obţin la ha 5-6 tone frunze proaspete, respectiv 1,5-2

tone frunze uscate. Degeţelul roşu este o plantă toxică, de aceea aceasta necesită unele măsuri

speciale de protecţie în executarea lucrărilor de îngrijire, recoltare şi de conditionare

24




Un hectar poate produce 1500-2000 kg. Condiţiile tehnice de recepţie prevăd ca produsul să

fie format din frunze de cel puţin 6 cm lăţime, admiţându-se ca impurităţi max. 5% frunze

brunificate, max. 5% resturi de tulpini şi peţiol şi max. 0,5% frunze sub dimensiunile reduse,

corpuri străine organice - max. 0,5% şi minerale - max. 0,25%, umiditate - max. 8%


Cap 8. Curiozitaţi

Ȋn 1785 W. Withering, medic din Birmingham a studiat timp de 10 ani activităţile

benefice ale Digitalis purpurea asupra inimii.

Ȋn 1842, R.P. Debreyne a indicat specia ca fiind cardiotonică.

Unele surse susţin faptul că Vicent van Gogh a luat Digitalis pentru epilepsie

[http://blog.botanicatalog.com/ro/post/digitalis-purpurea/];

Lucreţia Borgia, fiica nelegitimă a Papei Alexandru al VI-lea, o cunoscută curtezană din

anii 1480 - 1519, reprezintă încarnarea conceptului „Văduva Neagră“. Amanţii „se

trezeau morţi“ după nopţile necugetate de amor, otrăviţi cu un extract de „Degeţel“

(Digitalis purpurea), pe care aceasta îl turna în băutura victimelor dintr-un inel masiv

[http://www.gorj-domino.com/curiozitati-bizare-marile-curtezane-ale-istoriei/];

Dacă din greşeală sau intenţionat înghiţiţi vreo parte din această plantă, veţi avea

probleme cu inima, ameţeli, provoacă voma, crampe, diaree şi dureri ale gurii. Un doctor

ar putea să vă administreze cărbuni pentru a vă prescrie toxinele sau spălături pentru

stomac, şi ar putea, de asemenea, să vă administreze medicamente ce vă va aduce inima

la parametri normali [http://www.informal.ro/2009/03/10-cele-mai-otravitoare-plante-de-

gradina-din-lume/].

25

http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-de-cultivare-a-speciilor-calendula-officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2

http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-de-cultivare-a-speciilor-calendula-officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2


Vizita polenizatorilor în corolele florilor are un scop precis: consumul de nectar. Dar cum

ştiu ei că în floare se află nectar? Există nişte “ghizi”. Sunt petele indicatoare de nectar.

La specia Digitalis purpurea, de pildă, petalele au culoarea roz, iar petele indicatoare de

nectar au culoarea roşie-purpurie. Unele din aceste pete sunt invizibile pentru ochiul

nostru, dar albinele le depistează fără greş [http://www.interferente.ro/culorile-parfumul-

nectarul-si-polenizarea.html].

Numele de “mănuşa vulpii” este derivat dintr-o o legendă care spune că Zânele rele au

dat vulpilor florile de degeţel, pentru a le pune pe degetele de la picioare, astfel încât ele

să poată fura găinile fără a provoca zgomote. Se spune că degeţelul trebuie să fie prezent

în toate grădinile pentru a atrage Zânele. Se presupune că Zânele din poveşti se joacă cu

florile din grădini, fiecare loc atins de către zâne fiind marcat în interiorul florii. Plasat în

fața casei, despre degeţelul roşu se crede că protejează locatarii de influențele rele. Se

spune că dacă degeţelul este cules din grădină și se aduce în interiorul casei, Zânele se

supără. Prin păstrarea unei bucăţi de degeţel roşu intr-un talisman, se consideră faptul că

puterea pozitivă a Zânelor însoţeşte respectivul talisman şi implicit, pe persoana care

poartă talismanul [http://www.gardensablaze.com/HerbFoxgloveMag.htm].

O altă legendă explică de ce degeţelul roşu se îndoaie și se balansează atât de grațios. Nu

are nimic de-a face cu vântul, dar floarea, care este considerată a fi sacră pentru Zâne, are

puterea de a recunoaște toate ființele spirituale care trec prin apropierea ei, astfel încât

aceasta se pleacă din respect pentru ele, deodată cu adierea vântului.

Mitologia asociază degeţelul roşu cu Hera, care a aflat de la Zeiţa Flora, o metodă

supranaturală de a folosi floarea de Digitalis purpurea pentru a induce o sarcină

partogenetică (single - sex). Zeiţa Flora a plasat o floare de Digitalis pe degetul mare, iar

astfel a atins-o pe Hera pe sâni și pe burtă. Ȋn urma acestui fapt, Hera a devenit

însărcinată cu Marte, care, insă, nu a avut nici tată.

Genul Digitalis a fost plasat, în mod traditional, în familia Scrophulariaceae, dar aspecte

recente ale cercetării din punct de vedere filogenetic l-au plasat în mult mai extinsa

familie Plantaginaceae [http://theresagreen.me/2012/06/20/foxglove-fairytales-myths-

medicine/].

26


Peloria (Fig. 16) se referă la o

aberație în care, în mod normal, o

planta care produce flori

zygomorphice, va produce flori

actinomorphice în locul celor dintâi.

Această aberație poate avea loc în

timpul dezvoltării plantei sau, de

asemenea, poate avea o bază

genetică, Cycloidea fiind gena

responabilă pentru simetria florilor

[http://en.wikipedia.org/wiki/Floral_

symmetry].

(Fig. 16 Peloria la Digitalis purpurea

https://www.flickr.com/photos/35429044@

N04/3572873986)

Această plantă l-a inspirit pe poetul italian Giovanni Pascoli să scrie celebra poezie

intitulată "Digitale purpurea". A inspirat, de asemenea, şi trupa de metal industrial, astfel

denumită Digitalis purpurea. [http://en.wikipedia.org/wiki/Digitalis_purpurea].

De-a lungul întregii sale vieți, degețelul roșu poate produce până la două milioane de

semințe.

S-a afirmat cum că animalele sălbatice sunt conştiente, într-un fel, de faptul că fiecare

parte a degețelul roșu este otrăvitoare, deoarece ele au tendinţa de a evita plantele; prin

urmare există puţine informaţii legate de ingerarea degeţelului roşu, cum ar fi de

exemplu, la animalele de companie sau la cele domesticite.

[http://bioweb.uwlax.edu/bio203/2011/durham_eric/facts.htm].

27


BIBLIOGRAFIE

1. Cantor Maria – Floricultură generală şi specială, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2003;

2. Şelaru Elena – Flori cultivate în grădină, Ed. MAST, Bucureşti, 2001;

3. Constantinescu Grigore, Haţieganu-Buruiană Elena – Să ne cunoaştem plantele medicinale,

Ed. Medicală, Bucureşti, 1986;

4. http://www.braun-jungpflanzen.de/neu2008/d/camelot_rose.jpg;

5. http://gardenaway.com/search/plant_species/Digitalis%20purpurea;

6. http://www.almerinatura.com/galerias/flora2/imagepages/digitalis-purpurea-var.-

nevadensis.html;

7. http://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/tehnologia-de-cultivare-a-speciilor-

calendula-officinalis-si-digitalis-purpurea-178611.html?ref=doc2;

8. www.wikipedia.ro;

9. http://www.agrofm.ro/glosar/degete lul-rosu-digitalis-purpurea/;

10. https://www.pinterest.com/pin/381750505888489042/;

11. http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/degetarul-rosu-sau-digitalis-purpurea-

14081.html#ixzz3WpTMSqVL;

12. http://www.selene.ro/articole/degetel_rosu;

13. http://bioimages.vanderbilt.edu/metadata.htm?/33585/metadata/sp#;

14. http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Digitalis_purpurea_Koehler_drawing.jpg;

15. http://www.flori-cultura.ro/plante-medicinale-folosite-impotriva-cancerului-la-san-

%E2%80%93-degetelul-rosu-digitalis-purpurea;

28

http://www.wikipedia.ro/

http://www.almerinatura.com/galerias/flora2/imagepages/digitalis-purpurea-var.-nevadensis.html

http://www.almerinatura.com/galerias/flora2/imagepages/digitalis-purpurea-var.-nevadensis.html

http://gardenaway.com/search/plant_species/Digitalis%20purpurea

http://www.braun-jungpflanzen.de/neu2008/d/camelot_rose.jpg


16. http://www.countrysideinfo.co.uk/flower.htm;

17. https://www.flickr.com/photos/kindurco/3884448064/;

18. http://en.wikipedia.org/wiki/Digitalis_purpurea;

19. http://higgledygarden.com/2013/05/04/grow-foxgloves-from-seed/;

20. http://www.citygarden.ro/plante-cu-flori-disponibile-vara/digitalis-p19-h50-degetar-

p4077.html;

21. http://www.commanster.eu/commanster/Mushrooms/Asco/SuAsco/Septoria.digitalis/;

22. http://pnwhandbooks.org/plantdisease/foxglove-digitalis-spp-downy-mildew;

23. http://www.dartfordarchive.org.uk/technology/magnified/digitalis.jpg;

24. http://www.gorj-domino.com/curiozitati-bizare-marile-curtezane-ale-istoriei/;

25. http://blog.botanicatalog.com/ro/post/digitalis-purpurea/;

26. http://www.informal.ro/2009/03/10-cele-mai-otravitoare-plante-de-gradina-din-lume/;

27. http://www.interferente.ro/culorile-parfumul-nectarul-si-polenizarea.html;

28. http://www.gardensablaze.com/HerbFoxgloveMag.htm;

29. http://theresagreen.me/2012/06/20/foxglove-fairytales-myths-medicine/;

30. http://en.wikipedia.org/wiki/Floral_symmetry;

31. https://www.flickr.com/photos/35429044@N04/3572873986;

32. http://bioweb.uwlax.edu/bio203/2011/durham_eric/facts.htm.

29

https://www.flickr.com/photos/35429044@N04/3572873986

http://en.wikipedia.org/wiki/Floral_symmetry

http://theresagreen.me/2012/06/20/foxglove-fairytales-myths-medicine/

http://www.gardensablaze.com/HerbFoxgloveMag.htm

http://www.interferente.ro/culorile-parfumul-nectarul-si-polenizarea.html

http://www.informal.ro/2009/03/10-cele-mai-otravitoare-plante-de-gradina-din-lume/

http://blog.botanicatalog.com/ro/post/digitalis-purpurea/

http://www.dartfordarchive.org.uk/technology/magnified/digitalis.jpg

http://en.wikipedia.org/wiki/Digitalis_purpurea

digitalis purpurea - degetarul, degetelul rosu

Documents