ARTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR

Membrul toracic se leaga de trunchi prin intermediul centurii sale (Cingulum membri superioris) formata din cele doua clavicule si cele doua scapule. Oasele centurii alcatuiesc un inel incomplet, deschis atat anterior cat si posterior. Deschiderea anterioara este completata prin interpunerea manubriului sternal de care se prind extremitatile mediale ale claviculelorDeschiderea posterioara, dintre marginile vertebrale ale scalpulelor ramane necompletata de piese osoase. Ea se completeaza numai prin muschii ce leaga aceasta margine a scapulei de coloana vertebrala.Claviculele se orienteaza spre lateral si posterior si formeaza cu planul frontal un unghi de 30. Scapula are o orientare inversa. Cele doua oase se Intalnesc lateral si se articuleaza intre ele (Juncturae cinguli membri superioris).

ARTICULATIILE CENTURII MEMBRULUI SUPERIOR1. Articulatia sterno-clavicularaEste o articulatie complexaTipul: - articulatie sinoviala selaraSuprafetele articulare: sunt reprezentate de fateta articulara de pe extremitatea sternala a claviculei, ovalara, cu axul mare vertical si de incizura claviculara a manubriului sternal care priveste in sus, in afara si usor inapoi, concava de sus in jos si convexa sagital. Intre suprafetele articulare se afla un fibrocartilaj - discul articular Mijloace de unire: Capsula articulara ce se insera in jurul cartilajelor articulare si ligamentele:- ligamentul sternoclavicular posterior, ligamentul sternoclavicular anterior, ligamentul costo-clavicular, ligamentul interclavicular

Biomecanica: in articulatie sunt posibile miscari in jurul a doua axe:- un ax antero-posterior in jurul caruia se executa mi~cari de. ridicare sl coborare a claviculei (amplitudinea ridicarii este de 50 si a coborarii de 5); aceste miscari determina miscari in sens invers ale extremitatii acromiale a claviculei;- un ax vertical, care trece prin ligamentul costoclavicular si in jurul caruia se executa miscari de proiectje inainte si inapoi, extremitatea laterala a claviculei se va proiecta simultan in sens invers; amplitudinea acestor miscari este de 30 atat inainte, cat si inapoi.Prin succesiunea miscarilor se obtine o miscare de circumductie in timpul careia extremitatile claviculei vor descrie doua conuri ale caror baze vor avea dimensiuni diferite. Extremitatea laterala descrie o miscare mai ampla, iar baza conului va avea diametrele de 10 cm (vertical) si 0,5 cm (sagital). Conurile se intalnesc prin varfurile lor la unirea 1/3 mediale cu 2/3 laterale ale claviculei1. Articulatia sterno-claviculara

2. ARTICULATIA ACROMIO-CLAVICULARATipul: - articulatie sinoviala plana.Suprafetele articulare sunt reprezentate de extremitatea laterala a claviculei turtita de sus in jos si marginea mediala a acromionului, ambele aproape plane, alungite in sens sagital. exista de regula un disc articular

2. ARTICULATIA ACROMIO-CLAVICULARA- ligamentul acromioclavicular, puternic, situat pe fata superioara;- ligamentul coracodavicular, cu cele doua componente ale sale:Ligamentul trapezoid, patrulater, este orientat cu o fata antero-medial si alta postero-Iateral. Ligamentul conoid (Lig. conoideum), triunghiular, orientat cu varful inferior si cu o fata anterior si alta posteriorasadar ligamentele sunt orientate in planuri aproape perpendicularedelimiteaza intre ele un unghi diedru deschis inainte si medialMijloace de unire: capsula articulara subtireligamentele:

Biomecanica: Miscarile sunt limitate si se executa in toate sensurile concomitent cu cele din articulatia sternoclavicularaRidicarea umaruluiAnteductie2. ARTICULATIA ACROMIO-CLAVICULARA

Cea mai ampla miscare este cea de rotatie in jurul ax vertical prin care se produce deschiderea sau inchiderea unghiului dintre clavicula si scapula. Deschiderea este limitata de ligamentul conoid, iar inchiderea de ligamentul trapezoidtranslatie

ARTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBERARTICULATIA SCAPULO-HUMERALATipul: articulatie sinoviala sferoidala, cu conducere musculara. SUPRAFETE ARTICULARE:- cavitatea glenoida a scapulei, acoperita de cartilaj hialin, ovalara, cu diametrul mare vertical, de 35 mm si diametrul mic sagital, de 25 mm; prezinta un labrum glenoidal fibrocartilaginos care mareste suprafata articulara - capul humeral acoperit de cartilaj articular gros (1-2 mm) si cu diametre de 30 mm latime si 40 - 60 mm grosime.

ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA MIJLOACE DE UNIRECapsula articulara se intinde ca un manson conic de la periferia suprafetei glenoidale scapulare la circumferinta capului humeral Ligamente:-ligamentul coracohumeral se intinde de la procesul coracoid la tuberculul mare, pe fata superioara a articulatiei;-ligamentul coracohumeral se intinde de la procesul coracoid la tuberculul mare, pe fata superioara a articulatiei;- ligamentele glenohumerale dispuse pe fata anterioara a articulatiei superior - supraglenosuprahumeral, mijlociu supraglenoprehumeral, inferior - preglenosubhumeralDeasupra articulatiei se formeaza un tavan protector, alcatuit din acromion si ligamentul coracoacromial, care limiteaza abductia

Capsula articulatiei scapulo-humerale (vedere posterioara)

Cavitatea glenoida, labrumul glenoidian si capsula articulara Cavitatea glenoida

Spina scapulei

Capul lung al bicepsului

Ligamentele gleno-humeral superior

Procesul coracoidian

Procesul coracoidian

ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALABiomecanicaArticulatie de tip sferoidal, prezinta 3 axe de miscare Miscarile in articulatia humerusului sunt foarte importante, ea fiind cea mai mobila din organism. Muschii periarticulari sunt ligamente active si contribue totodata si la mentinerea in contact a suprafetelor articularePozitia fiziologica a bratului este in pozitia atarnat. Miscarile se raporteaza la planul scapulei, oblic la 60 fata de planul medianMiscarea de abductie-adductie se face in jurul axului oblic anteroposterior (de indepartare si de apropiere a bratului de trunchi). in planul scapulei abductia ajunge la 90,. iar in planul frontal numai la 70.

ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALAABDUCTIE-ADDUCTIEm. trapezM supraspinosM deltoidIntre 0-90 scapulo-humeralaIntre 90-150Bascularea scapuleiIntre 150-180 curbarea coloanei vertebrale

ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALAMiscarea de flexie-extensie (anteversie-retroversie) sau de ridicare si coborare a bratului in plan sagital se face in jurul axului transversal, cu o amplitudine de 115 - 120.Miscarea de rotatie mediala si laterala se face in jurul axului longitudinal (vertical), cu amplitudine de 90.

ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALAANTEDUCTIE (FLEXIE) RETRODUCTIE (EXTENSIE)m. trapezIntre 60-120 scapulo-toracica

Mcoraco-brahialm. Pectoral mareIntre 0-60scapulo-humeralaIntre 120-180 curbarea coloanei vertebrale

MUSCHII CARE ACTIONEAZA ASUPRA ARTICULATIEI UMARULUI

-Muschiul PECTORAL MARE-Muschiul DELTOID-Muschiul MARELE DORSAL-Muschiul ROTUND MARE-Muschiul SUPRASPINOS-Muschiul INFRASPINOS-Muschiul ROTUND MIC-Muschiul SUBSCAPULAR-Muschiul CORACOBRAHIAL-Muschiul BICEPS-Muschiul TRICEPS

MUSCHII CARE UNESC SCAPULA CU HUMERUSUL

MUSCHII CARE UNESC SCAPULA CU HUMERUSUL

ARTICULATIA COTULUI(articulation cubiti)Tipul: articulatie compusa la care participa humerusul cu trohleea si capitulul (condilul humeral), ulna, cu marea si mica incizura articulara si radiusul, cu capul sau (Caput radit).Rezulta 3 perechi de suprafete articulareHUMERO ULNARA,HUMERO - RADIALA, care formeaza un ginglim tipicRADIO - ULNARA proximala, o articulatie trochoida (in pivot), intregita de ligamentul inelar.Humerusul mai prezinta anterior fosa coronoidiana si fosa radiala si posterior fosa oleocraniana.Deasupra si in afara suprafetelor articulare humerale se afla cate o proeminenta nearticulara, epicondilii medial si lateral, pe care se insera cate un grup masiv de muschi flexori si respectiv extensori; acesti muschi se dispun pe fetele anterioara si respectiv posterioara ale antebratului

AXA DE FLEXIE-EXTENSIE A COTULUI a. Articulatia humero - ulnara este principala articulatie in care se executa miscari de-extensie, in jurul unui ax transversal care trece prin trohlee si capitulb. Articulatia humero - radiala (Articulatio humeroradialis) desi anatomic este elipsoidala, in ea nu se executa dedit miscari de flexie-extensie. Absenta miscarilor de adductie-abductie se datoreste Iigamentuui inelar care solidarizeaza radiusul de ulna. Articulatia participa mai mult la miscarile de rotatie.ARTICULATIA COTULUI

ARTICULATIA COTULUI

Mijloace de unireCapsula articulara inconjoara toate cele trei perechi de suprafete articulare; este mai subtire anterior si posterior. Se insera pe humerus in jurul fosetelor coronoidiana, radiala si olecraniana si pe sub epicondili (care raman extraarticulari). Pe radius, capsula se insera sub capul radial (pe col), iar pe ulna pe marginile incizurii trohleare si radiale.Ligamente de intarire a capsulei

Foseta coronoida

Capsula articularaTrohleea

Epicondilul medialFoseta supracondiliana

Epicondilul lateralalCapitulul

Santul capitulo-trohlearFranjure grasosFoseta capului radialCapsula articulara

Ligamentul inelarPor!iunea olecraniana a incizurii trohleare

Portiunea coronoidiana a incizurii trohleareCreasta brahialuluiTuberozitatea bicipitalaSant transvers

ARTICULATIA COTULUIMijloace de unire Ligamente de intarire a capsuleiLigamentul colateral radial (Lig. collaterale radiale), In evantai, cu trei fascicole (anterior, mijlociu si posterior) care pornesc de la epicondilul lateral si trec spre procesul coronoid anterior si posterior de incizura radiala si pe olecran. Fascicolele anterior si mijlociu cuprind intre ele capul radial si intaresc ligamentul inelar.Ligamentul colateral ulnar (Lig. collaterale ulnare), puternic, are tot trei fascicole: anterior, mijlociu si posterior (BARDINET); ele pornesc de pe epicondilullateral si trec spre procesul coronoidian, tuberculul anterior al ulnei si respectiv spre olecran (epitrohleo-olecranian); sunt solidarizate intre ele prin fibre arciforme (Iigamentul COOPER).

Foseta coronoida

Capsula articularaTrohleea

Epicondilul medialFoseta supracondiliana

Epicondilul lateralalCapitulul

Santul capitulo-trohlearFranjure grasosFoseta capului radialCapsula articulara

Ligamentul inelarPor!iunea olecraniana a incizurii trohleare

Portiunea coronoidiana a incizurii trohleareCreasta brahialuluiTuberozitatea bicipitalaSant transversARTICULATIA COTULUILigamentul patrat (Lig. quadratum), denumit si "al lui DENUCE", se afla intre radius si ulna, dispus oblic de sub capul radiusului pana sub incizura radiala a ulnei.Ligamentul anterior pleaca de la fata anterioara a epicondililor si marginea fosetelor radiala si coronoidiana pana la marginea laterala a procesului coronoid. Ligamentul posterior este subtire si slab diferentiat;se pot identifica fibre profunde verticale, humero-olecraniene mijlocii si transversale, humero-humerale, care trec peste foseta olecraniana si fibre superficiale, oblice, humero-olecraniene.

Biomecanicain articulatie se pot executa miscari de fiexie-extensie in jurul unui ax transversal, cu amplitudine de 40 si respectiv 180Cu antebratul extins, cea mai mare parte a fortei de contractie a muschiului biceps (B) devine fixatoare a articulatiei cotului (C) si numai o mica parte este efectiv flexoare (F).Actiunea muschilor flexori la nivelul articulatiei cotuluiB

Cu cat flexia antebrahiala se apropie de 90, cu atat creste eficacitatea contractiei bicipitale si, respectiv a flexiei (F) Actiunea muschilor flexori la nivelul articulatiei cotuluiF

MUSCHII CARE ACTIONEAZA ASUPRA ARTICULATIEI COTULUI

-Muschiul BICEPS BRAHIAL-Muschiul BRAHIAL-Muschiul BRAHIORADIAL-MuschiulTRICEPS BRAHIALFlexori ajutatori: muschiul lung extensor radial al carpului (nervul radial),muschiul scurt extensor radial al carpului (nervul radial),muschiul flexor radial al carpului (nervul median),muschiul rotund pronator (nervul median).Amplitudinea miscarilor de pronatie - supinatie in articulatia cotului este de 120 - 140.

Bicepsul brahial: supinator si flexor al antebratului, flexor slab al bratului.Amplitudinea miscarilor de pronatie - supinatie in articulatia cotului este de 120 - 140.Capul scurtInsertia distalaTuberozitatea radiusuluiSupinatia antebratuluiFlexia cubitalaAbductia umaruluiModel de actiune al unui muschi biarticular - bicepsul brahial

ARTICULATIA RADIO-ULNARA INFERIOARA /DISTALA(Articulatio radioulnaris distalis)Tipul: Este tot o articulatie trohoida ca si articulatia radio-ulnara proximala, dar mai putin tipica, de asemeni uniaxiala.Suprafetele articulare: -Capul u/nei, cu doua fatete articulare, una laterala si alta inferioara, separate printr-o creasta neteda, ea insasi articulara,- Incizura ulnara a radiusului sau cavitatea sigmoida a radiusului, Mijloacele de unireCapsula articulara - subtire si laxa Ligamentele radio-ulnare anterior si posterior, care merg de la radius la ulna fie transversal, fie oblic infero-medial, intaresc capsulaLigamentul triunghiular, este o lama fibroasa triunghiulara, orizontala, dispusa intre capul ulnei si carp

Articulatia radio-ulnara distala: suprafetele articulare si ligamentul triunghiularIn articulatiile radio-ulnare se executa miscarile de pronatie si supinatie, cu efect de fapt asupra minii.

Intre radius si ulna se interpune un fibrocartilaj triunghiular care separa articulatia radio-ulnara inferioara de articulatia radio-carpiana.UlnaRadiusul

Incizura ulnara a radiusului

Ligamentul triunghiular

Capul ulnei

ARTICULATIA RADIO-ULNARA MIJLOCIE Membrana interosoasa - este o membrana fibroasa, completeaza spatiul dintre diafizele oaselor antebratului; - se insera pe marginile interosoase ale radiusului si ulnei.- Inferior se intinde pana la articulatia radio-ulnara distala,-superior se termina la 2 cm sub tuberozitatea radiusuluiCoarda oblica ligamentara a lui WEITBRECHT, o bandeleta fibroasa care se insera superior pe partea infero-Iaterala a procesului coronoid, incruciseaza tendonul bicepsului se termina pe radius putin dedesubtul tuberozitatii bicipitale. Coarda oblica a lui WEITBRECHT

Pronatia-supinatia - pozitia de referinta Prono-supinatia presupune cotul fIectat la 9 grade, marginea ulnara a antebratului plasata pe masa si cu policele orientat in sus.

ARTICULATIlLE MAINII(Articulationes manus)I. ARTICULATlA RADIO CARPIANA Tipul: - articulatie elipsoidala, condiliana, cu doua axe de miscare.Suprafete articulare-fata inferioara a epifizei inferioare a radiusului, ovoidala, concava, completata de fibrocartilajul triunghiular radio-ulnar;- suprafata-articulara superioara a carpului, alcatuita din fetele articulare proximale ale scafoidului, semilunarului si piramidalului.Mijloace de unire:Capsula articulara Ligamentele colaterale radial si ulnar

Biomecanica articulatiei radio-carpieneMiscarile se efectueaza in jurul a doua axe:-sagitala, care trece prin semilunar, pentru miscarile de abductie si adductie (inclinatie mediala si laterala);-transversala, care trece prin capul osului mare, pentru miscarile de flexie si extensie.Miscarile posibile: flexie - extensie; abductie - adductie; circumductie. Flexia si extensia au o amplitudine de 80 - 85; 2/3 din miscare se fac in articulatia radio - carpiana si 1/3 in articulatia medio - carpiana (50 si respectiv 35).Tensionarea ligamentului anterior

Capitatum

Art. Medio-carpianaLunatum Actiunea extensorilor

Extensia pumnului

Scheletul mainii27 oase dispuse in 3 grupe:Carpul: opt oase dispuse pe trei randuri:in I-ul rand (proximal) dinspre police spre degetul mic se gasescscafoid, semilunar, piramidal, pisiform; in rindul al II-lea rand (distal)trapez, trapezoid, capitatuosul cu crlig; metacarpul (scheletul palmei) este format din 5 metacarpiene;oasele degetelor (falangele) in numnar de 14 se impart in falange proximale, mijlocii si distale.

II. ARTICULATIA MEDIO CARPIANATipul: - articulatie compusa, dublu condiliana;Suprafetele articulare:- primul rand de oase carpiene (scafoid, semilunar si piramidal) si cel de al doilea rand (trapez, trapezoid, osul mare si osul cu carlig).Interlinia articulara are forma literei S culcat; atat primul, cat si cel de al doilea rand de oase carpiene alcatuiesc fiecare o proieminenta si o depresiune articulara care se imbuca reciproc.Mijloace de unire: Capsula articulara si ligamentele: interosoase,, colateral medial (ulnar), radial (lateral).Mijloace de unire: Capsula articulara si ligamentele:-Ligamente interosoase: Oasele carpiene sunt solidarizate intre ele prin ligamente intercarpiene palmare si ntercarpiene dorsale -Lig. radiat al carpului se orienteaza de la osul mare la oasele vecine;-Ligamentele colaterale -colateral medial (ulnar),-colateral lateral (radial) (piramido - hamat si scafoido - trapezian).

II. ARTICULATIA MEDIO CARPIANACombinarea miscarilor are ca rezultat o miscare de circumductie amplificata prin miscarile de pronatie si supinatie.In repaus articulatia are o pozitie de flexie usoara, inclinatie ulnara moderata si semipronatie.Articulatia mediocarpiana este o articulatie compusa si participa in mod diferit la miscarile mainii, amplitudinea miscarilor in aceasta articulatie fiind maxima in extensia si abductia mainii.Miscarile de flexie au o amplitudine de 35 (augmentate pana la 50 prin miscarile din articulatia radiocarpiana), cele de extensie 50.Adductia si abductia sunt minime.

III. ARTICULATIlLE DEGETELOR1. Articulatiile carpo metacarpiene 2. Articulatii intermetacarpiene3. Articulatia carpometacarpiana a policelui

1. Articulatiile carpo metacarpiene Intre randul inferior de oase al carpului si metacarpienele II - V se formeaza articulatii sinoviale, plane, cu capsula articulara si ligamente de intarire carpo 2. Articulatii intermetacarpiene Intre bazele metacarpienelor se stabilesc articulatii intermetacarpieneintarite de ligamente metacarpiene dorsale si palmare si ligamente interosoase, orientate transversal.Intre oasele metacarpiene se delimiteaza spatii care contin mm. interososi.

III. ARTICULATIlLE DEGETELOR3. Articulatia carpometacarpiana a policelui Este o diartroza selara formata intre osul trapez si baza primului os metacarpian. Prezinta o capsula articulara larga. Structura articulatiei permite opozabilitatea policelui fata de celelalte degete.

Tuberculul osului scafoid

Osul trapezOsul scafoid

Tuberculul osului trapezAnte si retropulsie

lnclinare frontalaArt. trapezo-metacarpiana

Componentele opozabilitatii policelui: antepulsie; adductie; pronatie.Adductie Opozabilitatea policelui

4.Articulatiile metacarpofalangiene- flexia are o amplitudine de circa 100 si este produsa de muschii INTEROSOSI si LOMBRICALI;- extensia are o amplitudine de circa 100 si este produsa de muschiul EXTENSOR COMUN AL DEGETELOR;- abductia are o amplitudine de circa 45 si este produsa de muschii INTEROSOSI DORSALI;- adductia are o amplitudine de circa 45 si este produsa de muschii INTEROSOSI PALMARI.

5. articulatiile interfalangiene proximale- flexia are o amplitudine ce circa 100 si este produsa de muschiul FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR;- extensia are o amplitudine de circa 100 si este produsa de muschii INTEROSOSI si muschii LUMBRICALI.In articulatiile interlalangiene distale- flexia este de 70 si este produsa de muschiul FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR;- extensia are o amplitudine maxima de 70 si este produsa de muschii INTEROSOSI si muschii LUMBRICALI.

2 oase coxale, sacrul ,coccigele.Scheletul bazinului

ARTICULATIILE CENTURII MEMBRULUI INFERIORtrei perechi de suprafete articulare Mijloacele de unireligamentul iliolombar ligamentele intertransversare (sacrovertebral, BICHAT) 1. ARTICULATIA LOMBO-SACRATA

Suprafetele articulare:-sacrata; coccigiana, Mijloacele de unirediscul sacrococcigian, fara nucleu pulpos;ligamentele sacrococcigiene anterioare si posterioare 2. ARTICULATIA SACRO-COCCIGIANATipul: sincondroza

3. SIMFIZA PUBIANA Suprafetele articulareMijloace de unire:Discul pubian Ligamentele pubiene: anterior, posterior, superior, inferior,

Dreptul abdominal

Piramidal abdominl

Tuberculpubian

Ligamentul arcuat

Expansiunea tendinoasa a m. drept abdominal

.orificiul venei dorsale a penisului

Orificiul arterei si nervului dorsal al penisului

Ligamentul transvers al perineului

Tipul: sinoviala/ cartilaginoasa Suprafetele articularepe sacrumpe ileon Mijloace de unire:Ligamentele intrinsecianterior, superior, inferior, posterior interosoase Ligamentele extrinseci- lig. ilio lombar: SuperiorInferior 4. ARTICULATIA SACRO-ILIACA

CENTURA PELVIANABazinul: Superior - marele bazin

inferior - micul bazin pelvisul

Diametrele bazinuluiDiametrele strmtorii superioare: conjugata vera: marginea superioar a simfizei pubiene - promontoriu, 11cmdiametrul promonto-subpubian: promontoriu - marginea superioar a simfizei pubiene, 11,5-12 cm;diametrul promonto-retropubian: promontoriu - faa posterioar a simfizei pubiene, 10,5cm;

Diametrele bazinuluiDiametrele strmtorii superioare: diametrul transvers median (util) folosit de ft n timpul naterii, 12,5-13 cmdiametrul oblic drept si stang: articulaia sacro-iliac dintr-o parte - eminena ilio-pubian opus; diametrul de angajare a ftului n pelvisul mic.

Diametrele bazinuluiDiametrele strmtorii inferioare:-diametrul antero-posterior al strmtorii inferioare sau cocci-subpubian: vrf coccige - marginea inferioar a simfizei pubiene; 9,5 - 11cm. 12,5cm/ expulzia ftului-diametrul transvers al strmtorii inferioare, biischiadic: feele mediale ale tuberozitilor ischiatice, 11-12cm

Bazinul La brbat diametrele verticale mai mari, cele transversale mai mici, unghiul subpubic90. promontoriul mai puin accentuat. n timpul sarcinii, datorit laxitii ligamentare, bazinul osos i mrete diametrele.

Circumferina superioar sau baza mare a pelvisului osos este format de: baza osului sacru, creasta iliac, marginea anterioar a osului coxal, buza anterioar a simfizei pubiene. Diametrele bazei mari a pelvisului sunt diametrul bispinos anterior i diametrul bicrest.Diametrele bazei mari a pelvisului sunt diametrul bispinos anterior i diametrul bicrest. -diametrul bispinos anterior (diametrul biiliac superior) este cuprins ntre spinele iliace antero-superioare i are valori medii de 23-25 cm.-diametrul bicrest, ntre punctele cele mai deprtate ale crestei iliace cu valori medii 27-29 cm

Bazinul mare comunic larg n partea superioar cu cavitatea abdominal i aparine topografic cavitii abdominale. n partea inferioar bazinul mare se continu cu bazinul mic. Bazinul mic denumit n clinic i canal pelvian, constituie bazinul obstetrical i este mrginit superior de strmtoarea superioar (apertura pelvis minoris superior). Pereii bazinului mic sunt formai:anterior de faa posterioar a simfizei pubiene, posterior i superior de osul sacru,lateral de gaura obturat i membrana obturatoare. Limita inferioar a bazinului mic este strmtoarea inferioar.

Strmtoarea inferioar a bazinului : marginea inferioar a simfizei pubiene,marginea inferioar a ramurilor inferioare ischio- pubiene,ligamentele sacroischiadice, coccis

Strmtoarea inferioar a pelvisului osos (apertura pelvis minoris inferior) este format: anterior de marginea inferioar a simfizei pubiene, posterior de vrful osului coccis, lateral de tuberozitile ischiatice. Pelvisul mic prezint relieful strmtorii mijlocii.Diametrele strmtorii inferioare sunt diametrul transversal, diametrul antero-posterior i diametrele oblice.

Diametrul transversal sau biischiadic unete feele mediale ale celor dou tuberoziti ischiatice, are valori de 11-12 cm i reprezint cel mai important diametru n timpul trecerii ftului;Diametrul antero-posterior sau cocci-subpubian unete vrful coccigelui cu marginea inferioar a simfizei pubiene i msoar 9,5 cm. n timpul naterii (expulzia ftului) ajunge 12,5cm.Axul care unete centrul planului strmtorii superioare cu centrul planului strmtorii inferioare se numete axul pelvisului. Axul pelvisului este reprezentat de o linie curb, paralel cu curbura sacrului, iar concavitii lui care privete n jos i nainte i corespunde anterior simfiza pubian.

Strmtoarea mijlocie este format:posterior de linia transversal dintre vertebrele sacrate 4 i 5; lateral de marginea superioar a ligamentelor sacrospinoase i de spinele ischiatice;anterior de o linie ce trece de la spinele ischiatice la treimea inferioar a fetei posterioare a simfizei pubiene.Diametrul cel mai important al strmtorii mijlocii n timpul trecerii ftului este cel bispinos (transversal), care msoar 11-12cm.

ARTICULAIILE PRII LIBERE A MEMBRULUI PELVIN

ARTICULAIA COXO-FEMURALTipul:Sinovial, sferoidal

ARTICULAIA COXO-FEMURAL

ARTICULAIILE PRII LIBERE A MEMBRULUI PELVINSuprafeele articulare cap femural, acetabul (cavitate cotiloid):Suprafaa articular semilunar Fosa cotiloidian

Mijloace de unire: Capsula articular Ligamente ilio-femural Bertin, ischio-femural, pubo-femural, rotund al capului femural Lig ilio-femuralARTICULAIA COXO-FEMURALLig ischio-femuralfemur

Ligamentul rotundse mparte n fascicule:anterior (pubian), posterior (ischiatic) mediu, ce se unete cu ligamentul transvers al acetabulului vase sanguine nconjurat de sinovial Ligamentul rotund

Micrile articulaiei oldului

-flexia este realizat de muchii psoas iliac, croitor, drept femural i tensor al fasciei lata;-extensia este realizat de muchii ischiocrurali;-abduca este realizat de fesier mic i mijlociu, i n mod accesoriu de muchii piramidal i obturator;-adducia este realizat de muchii adductori mijlociu, mare i mic; muchii drept medial pectineu i sartorius.-rotaia intern este realizat de fesierul mic i mijlociu, -rotatia extern este realizat de muchii psoas, adductori, pelvitrohanterieni, marele fesier;

Micrile articulaiei olduluiflexia - extensia - 135 flexia total 120 - extensia 15 Extensia este limitat mai ales de lig ilio-femuralIn flexia coapsei -eficacitatea contractiei musculare depinde de pozitia articulatiei, Flexia la 90 este limitata de lig ischio-femuralAC>AB, DE>DFD

In sprijinul biped echilibrul transvers este asigurat prin contractia muschilor adductori si abductoriadducia - abducia total 75 (adducia 30;- abducia45) adducia este limitat de tensiunea m. Fesieri, a lig. ilio-femural i rotund al capului femuralM. abductori-fesier mic i mijlociu; acc. obturator, piramidalM. adductori- adductor mijlociu; acc. adductor mare i mic, pectineu, drept medial, sartorius

rotaie lateral n extensie 35 i este limitat de lig. ilio-femural.rotaie medial mai redus, limitat de lig. ilio-femural i ischio-femural.

Mm. abductori(fesieri)

Mm. adductori

In sprijinul uniped echilibrul transvers este asigurat numai prin contractia muschilor adductori de partea sprijinului (m. fesier), ajutati de tensorul fasciei lata; bazinul are tendinta de basculare.adducia - abducia total 75 (adducia 30;- abducia45) adducia este limitat de tensiunea m. Fesieri i a lig. ilio-femural i rotund al capului femural

M. tensor fascia lata

Pentru explorarea articulatiei in caz de luxatie se utilizeaza linia Nelaton-Roser; aceasta uneste spina iliaca anterosuperioara cutuberozitatea ischiadica. In flexia moderata (45) trohanterul mare atinge mijlocul liniei; in luxatiile superioare trohanterul se ridica deasupra acestei liniioldul luxatoldul normaloldul luxat oldul normaloldul luxat oldul normalDeplasarea lateral a capului femuralDeplasarea n sus a capului femural

asimetrie de pliuri fesiere,asimetrie de pliuri vulvare, asimetrie de tonus i troficitate a musculaturii predominana net a maladiei luxante congenitale de old la sexul feminin.Naterile n prezentaie pelvian sunt de 8 ori mai frecvente la copii cu maladie luxant congenital de old. Primiparitatea i vrsta gestaional mai mare de 39 de sptmni caracterizeaz dintre mamele copiilor cu maladie luxant congenital de old. Proporia mare de mame primipare dar multigeste sugereaz c avortul ar putea fi inclus ntre factorii de risc, prin modificarea microclimatului uterin.

Radiografie de bazin antero-posterioar. Aspect normal.Capul femural se proiecteaz n cadranul infero-intern Ombredanne.Unghiul acetabular este simetric bilateral, 28 Radiografie de bazin antero-posterioar. Maladie luxant congenitalbilateralUnghiul acetabular drept 36, unghiul acetabular stng 32.Capul femural se proiecteaz n cadranul extern Ombredanne.