dispozitiv de prindere a piesei la prelucrarea prin gaurire
TRANSCRIPT
Tema de proiectare
Să se proiecteze un dispozitiv special în faza de
documentaţie de execuţie, pentru prinderea piesei din
desenul de mai jos, la prelucrarea prin găurire a
suprafeţelor marcate, în condiţiile în care prelucrarea se
face pe o maşină de găurit tip G25, iar programul anual
de fabricaţie este de 40.000 buc./an.
- scara 2 : 1 -
Material : 18 MC10 -
Denumire : Bucşă
Toleranţe generale: ISO 2768 – mK.
2
E I. Analiza temei de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale
F I.1. Analiza temei de proiectare
Din necesitatea utilizării piesei din desenul anterior, adică
prelucrarea unui semifabricat, s-a ajuns la activitatea de proiectare a
unui dispozitiv special pentru prinderea piesei.
Această piesă trebuie să fie prelucrată prin procedeul de
găurire – burghiere – a suprafeţelor care sunt marcate în desen.
Mai trebuie avut în vedere că piesa trebuie să fie produsă într-
un număr de 50.000 buc/an, producţie care impune alegerea maşinii
unealtă că fiind o maşină de găurit de tipul G25.
3
F I.2. Informarea iniţială
În urma studierii literaturii de specialitate, s-au găsit
următoarele soluţii constructive pentru dispozitive destinate
operaţiilor de găurire, încadrate în tabelul:
Nr.sol.
Denumire soluţie SursaNr. fig. Nr. pag. Nr. lucrare
1 Mandrină cu 3 fălci acţionată prin disc turnant cu canal în spirală arhimedică
- 311 [2]
2 Mandrină cu 3 fălci acţionată prin pană multiplă, forma B
- 314 [2]
3 Mandrină cu 3 fălci acţionată prin pârghii, forma A
- 315 [2]
4 Mandrină cu 3 fălci acţionată prin pârghii de forma B
- 316 [2]
5 Mandrină cu 4 fălci acţionată prin disc turnant cu canal în spirală arhimedică
- 318 [2]
6 Mandrine cu came - 321 [2]Mandrină cu trei fălci acţionată prin pană multiplă forma A
- 313 [2]
7 Mecanism cu pene multiple şi plunjere, varianta 2
6.25 137 [3]
8 Mecanism cu pene multiple şi plunjere, varianta 1
6.24 137 [3]
9 Menghine de banc acţionate manual - 288 [2]10 Menghină obişnuită cu acţionare
manuală pentru maşini - unelte- 292 [2]
11 Menghină cu acţionare hidraulică pentru maşini - unelte
- 294 [2]
12 Platou cu 4 fălci cu prindere pe cilindru, forma A
- 298 [2]
13 Platou cu 4 fălci cu prindere pe cilindru, forma B
- 300 [2]
14 Mandrină cu două fălci acţionate prin şurub cu filet stânga - dreapta
- 310 [2]
4
F.I.3. Stabilirea datelor iniţialeS
urs
a3
[7]
STA
S8
18
4 -
6
8
[13
]
Sch
em
e (
sch
iţe,
dese
ne),
valo
ri2
Pie
sa a
re r
ol d
e d
ista
nţi
er
Form
ă d
e d
isc
cu o
com
ple
xit
ate
redusă
Bucş
ă c
u fl
anşă
cu g
ăuri
radia
le –
2.2
.2
18M
C10
818
4 -
68
Îmbunătă
ţit
C 0
,15
÷ 0
,21%
; M
n 0
,9 ÷
1,2
8%
; Si
0,1
7 ÷
0,3
7 %
;Pm
ax –
0,0
25
< S
max
0,0
25
;R
p0
,2 =
73
5N
/mm
2;
Rm =
88
6 N
/m
m2 ;
A5
G (
0,0
)
Cla
sa d
e p
reci
zie m
; A
bate
rea d
e la
dim
. n
om
: 2
0 (
25
) ±
0,2
mm
,to
lera
nţa
pentr
u înălţ
imea t
eşi
turi
lor
: 1
±
0,2
mm
,to
lera
nţa
pentr
u b
ăta
ia r
ad
ială
: c
lasa
S,
0,2
mm
,to
lera
nţă
pentr
u c
once
ntr
icit
ate
şi
coaxia
litate
: 0
,1 m
m ;
Date
(in
form
aţi
i) iniţ
iale
1
Date
leg
ate
de p
iesă
Rolu
l fu
ncţ
ional în
ansa
mb
lul d
in c
are
fa
ce p
art
e
Form
ă ş
i co
mp
lexit
ate
Fam
ilia p
iese
i
Mate
riale
1
.4.1
Marc
ă1
.4.2
STA
S1
.4.3
Sta
re:
1.4
.4 C
om
pozi
ţie c
him
ică:
1.4
.5 P
ropri
etă
ţi fi
zico
– m
eca
nic
e:
Dim
ensi
uni 1
.5.1
Coord
onate
le
centr
ulu
i de m
asa
:
1.5
.2 F
orm
ă ş
i pre
cizi
e d
e f
orm
ă:
Nr.
0
1.
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
5
Surs 3
STA
S5
75
-8
0
STA
S5
75
-8
0
Sch
em
e (
sch
iţe,
dese
ne),
valo
ri2
Scu
lă c
om
bin
ată
– B
urg
hiu
(Ф
20
) şi
lă
rgit
or
(Ф20
)
d=
20
mm
; L
= 2
5 m
m;
con M
ors
e 3
Date
(in
form
aţi
i) iniţ
iale
1
Date
leg
ate
de s
cula
2.1
Tip
2.2
.Nota
re
2.3
Dim
ensi
uni de g
abari
t
2.4
Para
metr
ii g
eom
etr
ici
Nr.
0
2.
6
Surs 3
Tab
. [
2],
Tab
.[3
]
[9]
[2]
Sch
em
e (
sch
iţe,
dese
ne),
valo
ri2
-ung
hiu
l al vârf
130
0 ±
30;
-ugh
iul d
e în
clin
are
ω =
30
± 5
0
- G
rosi
mea m
iezu
lui: m
= 3
± 0
,1 –
Φ
20
Lă
ţim
ea f
eţe
i: f
= 1
,9 ±
0,2
- Φ
20
- lă
ţim
e a
din
telu
i: b
= 1
2,2
± 0
,4 -
Φ
20
- D
iam
etr
ul sp
ate
lui din
telu
i:
d =
18,5
±0,1
5–Φ
20
Rp3
T =
22
min
Mandri
nă p
entr
u s
trângere
a b
urg
hiu
lui
Date
(in
form
aţi
i) iniţ
iale
1
2.5
Mate
rial
2.6
Dura
bili
tate
2.7
Modalit
ate
de p
rindere
Nr.
0
7
Surs 3
[1]
Sch
em
e (
sch
iţe,
dese
ne),
valo
ri2
G2
5;
Φ 2
5m
m;
175
mm
;STA
S 2
49
-49
, co
n 3
; 3
90
mm
;
300
mm
;1
00
0m
m;
56-9
0-1
40
-22
5-3
55-5
60
-90
0-1
400
-20
40
rot/
min
;0
,08-0
,13-0
,2-
0,3
1 m
m/r
ot.
Date
(in
form
aţi
i) iniţ
iale
1
Date
leg
ate
de m
aşi
na –
un
ealt
ă3
.1 T
ip3
.2 D
iam
etr
u m
axim
de g
ăuri
t :
3.3
Adân
cim
ea m
axim
ă :
3
.4 C
onu
l axulu
i pri
nci
pal :
3.5
Dis
tanţa
de la a
xul pri
nci
pal la
colo
ană
: 3.6
Dep
lasa
rea v
ert
icală
a p
iese
i d
e
găuri
t:
3.7
înălţ
imea m
axim
ă a
pie
sei d
e g
ăuri
t:3
.8 T
ura
ţia a
xulu
i
3.9
Avansu
l axu
lui p
rinci
pal:
3.1
0.
Masa
maşi
nii
- unelt
e
Nr.
0
3
8
Surs 3
STA
S
137
3
- 7
3
[8]
Sch
em
e (
sch
iţe,
dese
ne),
valo
ri2
şuble
r;0
… 2
00 m
m;
± 0
,08
mm
Ch
ei ,
men
ghin
ă
În într
epri
nd
ere
exis
tă a
stfe
l d
e
inst
ala
ţii
Ac
1 =
d/2
= 1
0 m
m;
i 1
= 1
i2
= 1
t1
= d
/2 =
10
mm
; s
= (
ks C
s D
0,6 )
s =
0,2
mm
/rot;
v=
(C
v D
vz K
vp)
/ (T
m s
vz )
; v =
9,2
1
m/m
in;
n
= 1
40 r
ot/
min
;
Date
(in
form
aţi
i) iniţ
iale
1
Date
leg
ate
de s
cu
le v
eri
ficato
are
4
.1 T
ip :
4.2
Inte
rval d
e m
ăsu
rare
:
4.3
Pre
cizi
e d
e m
ăsu
rare
:
Date
leg
ate
de a
ccesori
i
Date
leg
ate
de in
sta
laţi
i d
e r
idic
at
şi
tran
sp
ort
at
Date
leg
ate
de r
eg
imu
l d
e lu
cru
7.1
Adaos
de p
relu
crare
: 7
.2 N
um
ăr
de t
rece
ri:
7.3
Adaos
de a
şchie
re:
7.4
Avans
: 7
.5 V
iteza
de a
vans:
7.6
Tura
ţie :
7
.7 C
ond
iţii
de r
ăci
re –
ung
ere
:
Date
leg
ate
de s
olicit
ări
le d
e
pre
lucra
re,
măsu
rare
, con
trol şi
asam
bla
re8
.1 S
chem
a f
orţ
elo
r şi
mom
ente
lor
ce
solic
ită p
iesa
:
Nr.
0 4 5 6 7 8
9
Su
rsa
3
[11
]
Tem
a
de
pro
iect
are
Sch
em
e (
sch
iţe,
dese
ne),
valo
ri2
G =
m g
; G
= 0
,53
8*9
,81
; G
= 5
,28
,
J =
0,5
πρh
(15
4-
10
4);
J =
810
,25
I =
(J/m
)0,5 =
72
,76
Fi =
m a
F i
1 =
0,6
8 N
; F i
2 =
0,8
1N
;
Fc
= 0
N
P =
C1 D
z sy
HB
n
P =
94
,8 N
;
M =
C3 D
q s
y H
Bn M
= 4
03
N
mm
N =
(M
n)/
974
032
;
N=
0,5
7 k
W;
Tb =
L/V
T
b1 =
0,2
,38
min
; N
t =
Tpî/n +
tb +
ta +
td
t +
ton +
tdo ;
N
t =
0
,44+
2,3
8+
(0,6
3+
0,1
3+
0,0
3+
0,1
2)+
2+
3 N
t =
8,7
4 m
in
Tpî =
4m
in
10.1
Volu
mul to
tal de p
roducţ
ie:
50.0
00
buc/
an;
10.2
Volu
mul an
ual: 5
0.0
00 b
uc
/an;
10.3
Tip
ul p
rod
ucţ
iei: s
eri
e m
ică.
Într
ep
rind
ere
a e
ste d
ota
tă c
u t
ot
nece
saru
l şi
posi
bilu
l de inst
ala
ţii , M
U
şi e
chip
am
ente
teh
nolo
gic
e.
200
h
Date
(in
form
aţi
i) iniţ
iale
1
8.2
Mări
mea g
reută
ţii pie
sei:
8.3
Mări
mea f
orţ
elo
r şi
a m
om
ente
lor
de
inerţ
ie
8.4
Mări
mea f
orţ
elo
r şi
mom
ente
lor
de
pre
lucr
are
:
8.5
Pute
rea n
ece
sară
Date
leg
ate
de n
orm
a d
e t
imp
9.1
Tim
pu
l de b
ază
:
9.2
Norm
a d
e t
imp p
e o
pera
ţie:
9.3
Tim
pu
l de p
regăti
re înch
eie
re:
9.4
Tim
pu
l de d
ese
rvir
e ş
i od
ihnă:
Volu
mu
l d
e p
rod
ucţi
e
Date
leg
ate
de d
isp
on
ibilit
ăţi
le
într
ep
rin
deri
i
Tim
pu
l d
isp
on
ibil p
en
tru
pro
iecta
rea
dis
pozit
ivu
lui
Nr.
0
9 10
11
12
10
E II. Elaborarea studiului tehnico – economic (ST – E) Stabilirea soluţiei de ansamblu a dispozitivului
F.II.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare ce va sta la baza proiectării dispozitivului
A.II.1.1. Stabilirea schemelor de prelucrare, control sau asamblare tehnic posibil
În cele ce urmează se prezintă un tabel care va contura
soluţiile găsite pentru orientarea – poziţionarea piesei – pieselor
în dispozitiv:
Deza
vanta
je
-nece
sită
tra
sare
-
pun
ctare
;
-pre
cizi
e f
oart
e
scăzu
tă;
-tim
pi de t
rasa
re
pun
ctare
mari
;
-tim
pi aju
tăto
ri d
e
ori
enta
re -
st
rân
gere
mari
;
-tim
pi de b
ază
m
ari
;-
gra
d f
oart
e s
căzu
t d
e u
tiliz
are
a
pute
rii m
aşi
nii
- un
elt
e-p
reci
zie s
căzu
tă;
-tim
pi aju
tăto
ri d
e
ori
enta
re -
st
rân
gere
mari
;
-tim
pi de b
ază
m
ari
;-
gra
d f
oart
e s
căzu
t d
e u
tiliz
are
a
pute
rii m
aşi
nii
- un
elt
e
11
Avan
taje
- n
u n
ece
sită
cap
m
ult
iax;
- n
u n
ece
sită
, în
g
enera
l d
ispozi
tiv d
e
pri
ndere
a p
iese
i.
- n
u n
ece
sită
cap
m
ult
iax;
- n
u n
ece
sită
, în
g
enera
l d
ispozi
tiv d
e
pri
ndere
a p
iese
i;-
nu n
ece
sită
tra
sare
p
un
ctare
.
Sch
em
a d
e p
relu
crare
tehn
ic p
osi
bilă
Sch
iţă
Denu
mir
e
Pre
lucr
are
succ
esi
vă f
ără
d
iviz
are
, cu
tra
sare
p
un
ctare
, a u
nei p
iese
din
ace
laşi
lot;
pie
sa e
ste
ori
enta
tă p
arţ
ial şi
str
ân
să
folo
sind
masa
maşi
ni –
un
elt
e s
au e
lem
ente
şi
dis
pozi
tive a
le m
aşi
ni –
un
elt
e.
Pre
lucr
are
succ
esi
vă f
ără
d
iviz
are
, d
up
ă ş
ab
lon,
a u
nei
pie
se d
in a
cela
şi lot;
pie
sa
est
e o
rien
tată
parţ
ial şi
est
e
strâ
nsă
pie
sa e
ste o
rien
tată
p
arţ
ial şi
str
ânsă
folo
sin
d
masa
maşi
ni –
unelt
e s
au
ele
men
te ş
i d
isp
ozi
tive a
le
maşi
ni –
un
elt
e.
Nr.
crt.
1.
2.
Deza
vanta
je
-nece
sită
cap
–
mu
ltia
x.
-Nece
sită
dis
pozi
tiv
de p
rin
dere
a
pie
selo
r cu
div
izare
cu
două p
ost
uri
de
lucr
u.
-nece
sită
cap
–
mu
ltia
x.
-Str
ân
gere
neun
ifor-
mă a
p
iese
lor;
-Nece
sită
pre
cizi
e
ridic
ată
a
sup
rafe
ţelo
r d
e
strâ
ngere
ale
p
iese
lor.
12
Avan
taje
- n
u n
ece
sită
tra
sare
-
pun
ctare
;-
pre
cizi
e f
oart
e
ridic
ată
;-
tim
pi aju
tăto
ri d
e
ori
enta
re –
str
ân
gere
sc
ăzu
ţi;
- ti
mp
i d
e b
ază
sc
ăzu
ţi-
gra
d r
idic
at
de
uti
lizare
a p
ute
rii
maşi
nii
– un
elt
e.
- n
u n
ece
sită
tra
sare
-
pun
ctare
;-
pre
cizi
e f
oart
e
ridic
ată
;-
tim
pi aju
tăto
ri d
e
ori
enta
re –
str
ân
gere
sc
ăzu
ţi;
- ti
mp
i d
e b
ază
sc
ăzu
ţi-
gra
d r
idic
at
de
uti
lizare
a p
ute
rii
maşi
nii
– un
elt
e.
Sch
em
a d
e p
relu
crare
tehn
ic p
osi
bilă
Sch
iţă
Denu
mir
e
Pre
lucr
are
sim
ult
an
ă –
su
ccesi
vă c
u d
iviz
are
a d
ou
ă
pie
se d
in a
ceeaşi
pri
nd
ere
; p
iese
le s
unt
ori
en
tate
şi
strâ
nse
cu u
n d
ispozi
tiv c
u
div
izare
lin
iară
.
Pre
lucr
are
sim
ult
an
ă –
su
ccesi
vă a
dou
ă p
iese
din
ace
eaşi
pri
nd
ere
; p
iese
le
sun
t ori
enta
te ş
i st
rân
se c
u
un
dis
pozi
tiv f
ara
div
izare
.
Nr.
crt.
3.
4.
Deza
vanta
je
-nece
sită
cap
–
mu
ltia
x.
-Nece
sită
dis
pozi
tiv
de p
rin
dere
a
pie
selo
r cu
co
mp
ensa
re a
neun
iform
ităţi
i st
rân
geri
i, c
u
div
izare
cu
dou
ă
post
uri
de lucr
u.
-
13
Avan
taje
- n
u n
ece
sită
tra
sare
-
pun
ctare
;-
pre
cizi
e f
oart
e
ridic
ată
;-
tim
pi aju
tăto
ri d
e
ori
enta
re –
str
ân
gere
sc
ăzu
ţi;
- ti
mp
i d
e b
ază
sc
ăzu
ţi-
gra
d r
idic
at
de
uti
lizare
a p
ute
rii
maşi
nii
– un
elt
e.
Sch
em
a d
e p
relu
crare
tehn
ic p
osi
bilă
Sch
iţă
Denu
mir
e
Pre
lucr
are
sim
ult
an
ă –
su
ccesi
vă c
u d
iviz
are
a d
ou
ă
pie
se d
in a
ceeaşi
pri
nd
ere
; p
iese
le s
unt
ori
en
tate
şi
strâ
nse
cu u
n d
ispozi
tiv c
u
div
izare
ung
hiu
lară
.
Nr.
crt.
5.
Deza
vanta
je
-nece
sită
cap
–
mu
ltia
x.
-Nece
sită
dis
pozi
tiv
de p
rin
dere
a
pie
selo
r cu
div
izare
cu
două p
ost
uri
de
lucr
u.
-Str
ân
gere
neun
ifor-
mă a
p
iese
lor;
-Nece
sită
pre
cizi
e
ridic
ată
a
sup
rafe
ţelo
r d
e
strâ
ngere
ale
p
iese
lor.
-
14
Avan
taje
- n
u n
ece
sită
tra
sare
-
pun
ctare
;-
pre
cizi
e f
oart
e
ridic
ată
;-
tim
pi aju
tăto
ri d
e
ori
enta
re –
str
ân
gere
sc
ăzu
ţi;
- ti
mp
i d
e b
ază
sc
ăzu
ţi-
gra
d r
idic
at
de
uti
lizare
a p
ute
rii
maşi
nii
– un
elt
e.
Sch
em
a d
e p
relu
crare
tehn
ic p
osi
bilă
Sch
iţă
Denu
mir
e
Pre
lucr
are
sim
ult
an
ă –
su
ccesi
vă c
u d
iviz
are
a m
ai
mu
ltor
pie
se d
in a
ceeaşi
p
rin
dere
; pie
sele
su
nt
ori
enta
te ş
i st
rân
se c
u u
n
dis
pozi
tiv c
u d
iviz
are
un
ghiu
lară
.
Nr.
crt.
6.
Deza
vanta
je
-nece
sită
cap
–
mu
ltia
x.
-Nece
sită
dis
pozi
tiv
de p
rin
dere
a
pie
selo
r cu
div
izare
cu
două p
ost
uri
de
lucr
u.
-Str
ân
gere
neun
ifor-
mă a
p
iese
lor;
-Nece
sită
pre
cizi
e
ridic
ată
a
sup
rafe
ţelo
r d
e
strâ
ngere
ale
p
iese
lor.
-
15
Avan
taje
- n
u n
ece
sită
tra
sare
-
pun
ctare
;-
pre
cizi
e f
oart
e
ridic
ată
;-
tim
pi aju
tăto
ri d
e
ori
enta
re –
str
ân
gere
sc
ăzu
ţi;
- ti
mp
i d
e b
ază
sc
ăzu
ţi-
gra
d r
idic
at
de
uti
lizare
a p
ute
rii
maşi
nii
– un
elt
e.
Sch
em
a d
e p
relu
crare
tehn
ic p
osi
bilă
Sch
ita
Denu
mir
e
Pre
lucr
are
succ
esi
vă c
u
div
izare
a m
ai m
ult
or
pie
se
din
ace
eaşi
pri
nd
ere
; p
iese
le
sun
t ori
enta
te ş
i st
rân
se c
u
un
dis
pozi
tiv c
u d
iviz
are
un
ghiu
lară
.
Nr.
crt.
7.
A.II.1.2. Alegere schemei optime de prelucrare, control sau asamblare
Uti
lităţi
7 60
0 40
30
60
60
10
60
60
10
60
40
50
30
0 0
570
6 60
50
10
30
60
60
0 60
60
10
60
60
50
30
0 0
600
5 60
0 40
30
60
60
10
60
60
10
60
30
50
30
0 0
560
16
(parţ
iale
) p
en
tru
SP –
TP
4 0 0 30
0 60
60
40
60
60
60
60
10
0 0 50
60 550
3 20
60
60
0 60
60
60
60
60
60
60
0 0 0 60
60 580
2 2 6 6 0 0 6 6 6 0 6 6 6 0 6 0 0 0 5 0 5 0
6201 2
0
60
60
0 0 60
60
60
60
60
0 0 0 0 60
60 560
Cri
teri
ul
Pre
cizi
a s
up
rafe
ţelo
r p
relu
crate
Gra
dul d
e u
niform
itate
a s
trâng
eri
i p
iese
lor
Pre
cizi
a c
eru
tă s
up
rafe
ţelo
r d
e s
trân
gere
ale
p
iese
lor
Gra
dul d
e u
tiliz
are
a p
ute
rii d
isp
on
ibile
a
maşi
nii
- u
nelt
e
Nece
sita
tea t
rasă
rii p
un
ctări
i
Nece
sita
tea c
ap
ulu
i m
ult
iax
Nece
sita
tea d
isp
ozi
tivulu
i d
e p
rin
dere
a p
iese
i
Com
ple
xit
ate
a c
ap
ulu
i m
ult
iax
Gra
dul d
e s
ime
trie
a c
ap
ulu
i m
ult
iax
Com
ple
xit
ate
a d
isp
ozi
tivu
lui d
e p
rin
dere
a
pie
sei
Tim
pii
de t
rasa
re -
pun
ctare
Tim
pii
aju
tăto
ri d
e o
rien
tare
- s
trân
gere
Tim
pii
de d
iviz
are
Tim
pii
de b
ază
Posi
bili
tate
a a
mort
izări
i ca
pu
lui în
peri
oad
a în
ca
re s
e v
a u
tiliz
a
Posi
bili
tate
a a
mort
izări
i d
isp
ozi
tivu
lui în
p
eri
oad
a în
care
se v
a a
mort
iza
UN
ITĂ
ŢI G
LOB
ALE
Nr.
cr
t.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
11
12
13
14
15
16
17
F.II.2. Stabilirea tipului de dispozitiv, după gradul de universalitate
Ca urmare a stabilirii unor variante de fixare a piesei în
vederea prelucrării, şi analizând tabelul de forma celui mai sus
conceput, s-a ajuns la concluzia că varianta cea mai bună pentru
acest proiect este varianta cu numărul 2, variantă care este
prezentată mai jos.
1
Sch
em
a o
pti
mă d
e p
relu
crare
ce v
a s
ta la
baza
pro
iect
ări
i d
isp
ozi
tivulu
i
Poziţia piesei orizontalăModul de prelucrare a suprafeţelor de acelaşi tip
Simultană
Numărul pieselor prelucrate simultan
Cu o sculă
1
Cu mai multe scule
-
Numărul pieselor prelucrate din aceeaşi prindere
Pe un rând
1
Pe mai multe rânduri
-
Numărul posturilor de lucru
1
2 Tipul de dispozitiv, după gradul de universalitate
Dispozitiv special nedemontabil(D.S.N.)
3 Gradul de mecanizare al dispozitivului
Semiautomatizat (cu acţionare mecanizată)
4 Dispozitivul existent sau care poate fi achiziţionat în timp util şi poate fi
folosit
-
18
E.III. Elaborarea schemei de orientare şi proiectarea elementelor de orientare sau de
orientare - strângere
F.III.1.Elaborarea schemelor de orientare tehnic posibile(S.O. – T.P.)
A.III.1.1. Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează dispozitivul
Cg
19
A.3.1.2.Evidenţierea condiţiilor de precizie (C) impuse suprafeţelor de prelucrat, controlat sau asamblat
Just
ifica
re
Dă p
ozi
ţia r
ela
ţivă a
su-
pra
feţe
i şi
est
e
influenţa
tă d
e p
roce
sul
de O
.P.
Dă p
ozi
ţia r
ela
ţivă a
su-
pra
feţe
i şi
est
e
influenţa
tă d
e p
roce
sul
de O
.P.
Dă p
ozi
ţia r
ela
ţivă a
su-
pra
feţe
i şi
est
e
influenţa
tă d
e p
roce
sul
de O
.P.
Dă p
ozi
ţia r
ela
ţivă a
su-
pra
feţe
i şi
nu e
ste
influenţa
tă d
e p
roce
sul
de O
.P.
Dă p
ozi
ţia r
ela
ţivă a
su-
pra
feţe
i şi
est
e
influenţa
tă d
e p
roce
sul
de O
.P.
Dă p
ozi
ţia r
ela
ţivă a
su-
pra
feţe
i şi
nu e
ste
influenţa
tă d
e p
roce
sul
de O
.P.
Dacă
est
e
con
diţ
ie
de-
term
i-n
an
tă
sau n
u
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Su
pra
-faţa
, su
pra
-fe
ţele
ca
re
dete
rm
ină
BC
C A A A C A
Baza
d
e
cota
re
(pu
nc
t cen
tru
d
reap
-tă)
sup
ra-f
ata
C A
xa
sup
ra-
fete
i
Axa
sup
r.
A Axa
sup
ra-f
ete
i A S
up
ra-
faţa
C A
xa
sup
r.
A
De
un
de
s-a
luat
tole
ran
ţa,
în
ce T
est
e
cup
rin
să T2
T20
STA
S
27
68
STA
S
27
68
T2
STA
S
27
68
Tole
-ra
nţa
la
co
nd
i-ţi
e
0,0
04 0
,02
0,1
0,1
0,0
5
0,1
Tip
ul
con
diţ
iei
(im
plic
ită,e
xp
lici
-tă)
Imp
licit
ă Imp
licit
ă imp
licit
a Imp
licit
ă exp
licit
a Imp
licit
ă
Con
diţ
ia
de p
reci
-zi
e
(dim
en
sion
ală
, d
e p
oz.
re
-la
tivă,
de
form
ă
A A 2 A
Su
pra
faţa
sa
u e
lem
. d
efin
itori
u
sup
rafa
ta
F Sup
rafa
ţa
E Sup
rafa
ţa
E Sup
rafa
ţa
F Sup
rafa
ţa
D Sup
rafa
ţa
D
Nota
-re
a
con
-d
iţie
i
C1
C2
C3
C4
C5
C6
20
A.3.1.3.Evidenţierea condiţiilor de precizie determinante (CD)
( CD1 ) suprafaţa E +0,02 axa suprafaţa B ( CD2 ) suprafata E 0,1 suprafata A
( CD3 ) suprafata D 2± 0.01 suprafata C
21
A.3.1.4.Evidenţierea condiţiilor de precizie impuse suprafeţelor de prelucrat, controlat sau asamblat
CONDIŢII (C) Gradele de libertate ale piesei
translaţii Rotaţiitx ty tz rx ry rz
Condiţii de precizie determi-
nante
( CD1 ) suprafata E ± 0.02 suprafata B
+ + + - + -
( CD2 ) suprafataE 0.1 suprafata A - + - + + +
( CD3 ) suprafata D 2±0,01 suprafaţa C
+ - + + + +
Condiţii supli-
mentare
Asigurarea închiderii forţelor de aşchiere, centrifugale de inerţie şi
de strângere prin elem. de orientare şi strângere
+ + + + + +
TOTAL CONDIŢII - - - - + -
Tipul schemei de orientare necesară Orientare incompletă
22
A.3.1.5. Alegerea suprafeţelor de orientare ale pieseiju
stifi
care
Intr
odu
cere
uşo
ară
a p
iese
i p
e
ele
men
-tele
de o
rien
tare
Intr
odu
cere
uşo
ară
a p
iese
i p
e
ele
men
-tele
de o
rien
tare
;A
sig
ură
o s
upra
faţă
mare
de
conta
ct p
iesă
– e
lem
ente
de
ori
enta
reEst
e s
up
rafa
ţă d
e d
ete
rmin
are
a
baze
lor
de c
ota
re
Are
în
tin
dere
mic
ă
Dacă
se
ale
ge s
au
nu
ca
sup
rafa
ţă
de o
rienta
re
Da
Da
Nu
Nu
Dacă
es-
te
sau
nu
su
pra
fa-ţ
ă d
e
dete
rmin
are
a b
aze
lor
de
cota
re
Da
Da
Da
Nu
Nota
rea
con-f
orm
sc
hiţ
ei
opera
ţiei
sau
faze
i
A B
C
G
Nu
măru
l, t
ipu
l,fo
rma,
pozi
-ţia
ele
men
telo
r g
eom
etr
i-ce
ale
pie
sei ce
ar
pute
a s
erv
i ca
su
pra
feţe
de o
rien
tare
Sup
rafa
ţă c
ilin
dri
că
exte
rioară
lun
gă
Sup
rafa
ţă inela
ră p
lană
Sup
rafa
ţă inela
ră p
lană
Sup
rafa
ţă c
on
ică
exte
rioară
23
A.3.1.6. Evidenţierea elementelor de orientare sau de orientare – strângere (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru orientarea pe suprafeţele de orientare alese, precum şi a simbolurilor acestora
Num
ăru
l d
e o
rdi-
ne a
l si
mb
o-
8
[1]
[2]
[3]
[4]
Sim
bolu
rile
b
aze
lor
de o
ri-
en
tare
şi ale
re
aze
melo
r
7
Gra
dele
de
libert
ate
în
lătu
rate
p
iese
i 6
2g:
2t
2g:
2t
2g:
1t
1r
2g:
2t
Baze
le d
e
ori
en
tare
m
ate
ri-
aliz
ate
de
5
Un
pun
ct
con
ţin
ut
în
d
reap
tă
det.
de
inte
rsec-
ţia
sup
rafe
-
Un
pun
ct
de s
ime-
trie
al
rea-
zem
ulu
i
O
dre
ap
tă
con
ţin
ută
în
pla
nul
de s
ime-
trie
al
reaze
mu
-lu
i
Un
pun
ct
de s
ime-
trie
al
rea-
zem
ulu
i
Reaze
mele
u
tiliz
ate
pen
tru
m
a-t
eri
aliz
are
a
baze
lor
de
4
Pri
smă în
gu
stă,
reaze
me p
lane
fixe,
reaze
me
maşi
ni fă
ră
cen
tre fi
xe
Bucş
ă r
igid
ă
scurt
ă fi
xă
Meca
nis
me d
e
cen
trare
sau
cen
trare
–
strâ
ngere
de t
ip
meng
hin
ă c
u
fălc
i norm
ale
Meca
nis
me d
e
cen
trare
sau
cen
trare
–
strâ
nge-r
e d
e t
ip
meng
hin
ă c
u
pri
sme îng
ust
e
Baze
le d
e o
ri-
en
tare
dete
r-m
inate
de s
u-
pra
feţe
le,
mu
-
3
Un p
unct
d
e
sim
etr
ie a
l su
pra
feţe
i
Un p
unct
de
sim
etr
ie a
l su
pra
feţe
i
O d
reap
tă
conţi
nu
tă în
pla
nu
l de
sim
etr
ie a
l su
pra
feţe
i
Un p
unct
de
sim
etr
ie a
l su
pra
feţe
i
Nota
-re
a
con
-fo
rm
2
A
Num
ăru
l, f
orm
a,
pozi
ţia ş
i m
ări
-m
ea s
up
rafe
ţe-
lor,
mu
chiil
or
şi
1
Su
pra
faţă
cilin
dri
că
exte
rioară
24
8
[5]
76
3g:
1t
2r
5
Pla
nul det.
de
supra
faţa
act
iveă a
re
aze
mulu
i
4
Reaze
me p
lan
e
fixe
3
Pla
nu
l co
nţi
nut
în s
upra
faţa
re
spect
ivă
2
Sup
rafa
ţă
pla
nă
inela
ră
1
B
25
A.3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare tehnic – posibile (SO – TP)
Nu
măr
ul d
e o
rdin
e Schema de orientare tehnic – posibilă
(SO – TP)
Gradele de libertate înlăturate piesei prin
orientare
translaţii rotaţii
tx ty tz rx ry rz
1.
- - - - + -
2
- - - - + -
3
- - - - + -
26
4 - - - - + -
27
F.3.2. Stabilirea schemelor de orientare tehnic acceptabile(SO – TA)
A.3.2.1. Determinarea erorilor de orientare admisibile
Condiţia de precizie determinantă(C.D.)
Toleranţa la condiţia C.D. TCD
Relaţia de calcul a eroriioa
Eroarea admisibilă de orientare la condiţia CD
suprafata E suprafata B
0,04 oa =1/2 TCD 0,02
suprafataE suprafata A0,1 oa =1/2 TCD 0,05
2suprafata D suprafaţa C
0,02 oa =1/2 TCD 0,01
28
A.3.2.1. Determinarea erorilor de orientare reale (caracteristice)D
acă
S
O–T
P
este
S
O–T
A(d
a sa
u
nu
) 6
Val
oar
ea
lui
oa
[mm
]
5
0,0
2
0,0
5
0,0
1
0,0
2
0,0
5
0,0
1
Val
oa
rea
lui o
r
[mm
] 4
Rel
aţi
a d
e
calc
ul
a er
ori
i de
ori
enta
-re
rea
le
(o
r)
3
Co
nd
iţia
de
pre
cizi
e d
ete
r-m
inan
tă (
CD
)
2
su
pra
fata
E
s
up
rafa
ta B
rsu
pra
fata
E
sup
rafa
ta A
2su
pra
fata
D
s
up
rafa
ţa C
s
up
rafa
ta E
s
up
rafa
ta B
rsu
pra
fata
E
sup
rafa
ta A
2su
pra
fata
D
su
pra
faţa
C
Sch
em
a d
e o
rien
tare
teh
nic
–
po
sib
ilă
(SO
– T
P)
1
Nr. de ordine 0 1 2
29
65
0,0
2
0,0
5
0,0
1
0,0
2
0,0
5
0,0
1
43
2
s
up
rafa
ta E
s
up
rafa
ta B
rsu
pra
fata
E
sup
rafa
ta A
2su
pra
fata
D
s
up
rafa
ţa
C
s
up
rafa
ta E
s
up
rafa
ta B
rsu
pra
fata
E
sup
rafa
ta A
2su
pra
fata
D
s
up
rafa
ţa
C
1
0 3 4
30
3.3. Stabilirea soluţiei de orientare optime (SO – O)
Util
ităţi
parţ
iale
pe
ntru
sch
ema
de
orie
nta
re o
ptim
ă (
SO
– O
)
ujk
18 18 20 16 20 19 20 19 18 16 8
uik
10 9 10 8 10 9 10 9 10
8 9 10 8 10 10 10 10 8
ujk
17 17 17 15 20 16 20 17 18 167
uik
9 10 9 8 10 9 10 10 10
8 7 8 7 10 7 10 7 8
ujk
20 19 19 15 19 17 20 18 20 167
uik
10 9 10 8 10 9 10 9 10
10 10 9 7 9 8 10 9 10
Cri
teriu
l
Gra
dul
de
sta
ndar
diz
are
Co
mpl
exita
te c
ons
tru
ctiv
ă
Uşu
rinţă
asa
mb
lare
Re
zist
enţă
la u
zură
Uşu
rinţa
eva
cuăr
ii aş
chiil
or
Man
evra
bilit
ate
Gra
dul
de
secu
ritat
e a
mu
ncii
Uşu
rinţa
exp
loa
tării
Tim
pii d
e in
trod
uce
re –
sc
oate
re a
pie
sei
UT
ILIT
AT
E G
LO
BA
LĂ
Nr.
Crt
.
1 2 3 4 5 6 7 8 9
31
F.3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime de orientare
A.3.4.1. Stabilirea soluţiilor de reazeme ce pot fi utilizate
Soluţia optimă de orientare găsită este materializată de un reazem
plan (1) şi un mecanism de centrare strângere tip menghină cu prisme
înguste (2).
Pentru acestea s-au găsit următoarele variante constructive:
1.1 cepuri cu cap cilindric plan (fig.1)
2.1. mandrină autocentrantă (fig2)
2.2. menghină obişnuită cu acţionare manuală pentru maşini unelte(fig.3);
2.3. menghină rotativă şi înclinabilă cu acţionare manuală pentru maşini
unelte (fig.4);
2.4. menghină acţionată hidraulic pentru maşini unelte(fig.5);
2.5. menghină cu acţionare hidraulică şi pneumatică pentru maşini unelte
(fig.6);
2.6. menghină cuc acţionare manuală (fig.7).
32
A.3.4.2. Alegerea soluţiilor optime de rezeme
Alegerea reazemului plan:Alegerea cepului cu cap cilindric plan 1.1 :
Nr. crt.
Criteriul a b c d e f g h i j
1 Gradul de normalizare 8 8 10 8 10
10
9 10 10 10
2 Timpi de proiectare 8 8 9 8 8 8 9 8 7 83 Timpi de execuţie 7 8 8 8 8 8 9 8 7 84 Gradul de complexitate 7 8 9 8 8 8 8 8 7 85 Gradul de securitate a
muncii9 9 9 10 9 9 8 9 10 9
6 Timpi de scoatere – introducere a piesei
10 10
10 10 10
10
10 10 9 10
7 Rezistenţa la uzură 10 10
9 9 9 9 9 9 10 9
Total 59 61
64
61
62
62
62 62 60 62
Alegerea mecanismului de centrare strângere tip menghină cu prisme înguste:
Nr. crt.
Criteriul 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6
1 Gradul de normalizare 10 10 10 10 10 102 Timpi de proiectare 10 9 8 8 8 83 Timpi de execuţie 10 9 8 7 7 74 Gradul de
complexitate10 9 7 6 6 6
5 Gradul de securitate a muncii
8 9 10 10 10 10
6 Timpi de scoatere – introducere a piesei
8 8 10 10 10 10
7 Rezistenţa la uzură 10 9 8 8 8 8Total 66 63 61 59 59 59
33
A.3.4.3 Dimensionarea reazemelor alese
Dimensionarea reazemului plan:
34
Dimensionarea prismei:
35
A.III.4.4. Alegerea ajustajelor, toleranţelor şi rugozităţilor reazemelor
Pentru cepuri s-au găsit următoarele ajustaje:
înălţimea capului: h6;
diametrul cozii: h6, n6, p6;
diametrul găurii bucşei intermediare pentru asamblarea cepului: H7;
perpendicularitatea suprafeţelor frontale de asamblare faţă de axa
cozii: 0,01 mm;
celelalte dimensiuni libere se stabilesc conform STAS 2768 – mK.
Pentru prisme s-au stabilit următoarele ajustaje:
lăţimea prismei: f7, h8;
înălţimea prismei: f7, f9, h8, h13;
diametrul găurii pentru antrenare: H11, H12;
diametrul găurilor pentru ştifturi de asamblare a prismei cu şurubul de
antrenare: H7;
diametrul de control al prismei: ± 0,02mm.
36
A.III.3.5. Alegerea materialelor şi tratamentelor reazemelor
Pentru cepuri este recomandat un oţel: OLC 45, care conform STAS
880-88 are proprietăţile:
Compoziţie chimică: C : 0,52 ÷ 0,6%; Mn : 0,5 ÷ 0,8%; Si : 0,17 ÷ 0,37%;
P : 0,04%; S : 0,04%; Cr : 0,3%; Ni : 0,3% ; Cu :
0,3%; As : 0,05%;
Caracteristici mecanice: limita de curgere – Rp0,2 = 390N/mm2;
rezistenţa la tracţiune: σr = 730 N/mm2,
alungirea la rupere: δr = 14%;
gâtuirea la rupere: 35%;
rezilienţa KCU 30/2 = 50 N∙m/cm2;
duritate Brinell: 950 N/mm2 ;
Tratament termic : cementat pe adâncimea de 0,8 … 1,2 μm ;
duritatea după tratamentul termic : 55 … 60 HRC.
Pentru prisme este recomandat materialul OLC 15, care conform
STAS 880-88 are proprietăţile :
Compoziţie chimică: C : 0,12 ÷ 0,18%; Mn : 0,35 ÷ 0,65%; P : 0,04%; S :
0,045%;
Caracteristici mecanice: limita de curgere – Rp0,2 = 330N/mm2;
rezistenţa la tracţiune: σr = 740 N/mm2,
alungirea la rupere: δr = 27%;
Tratament termic : cementat pe adâncimea de 0,8 … 1,2 μm,
călit, revenit 58 … 62 HRC.
37
E IV. Elaborarea schemelor optime de strângere şi proiectarea elementelor şi mecanismelor de strângere
sau de orientare
F.IV.1.Elaborarea schemelor de strângere tehnic posibile(S.F. – T.P.)
SF 1 – α = 900; SF 2 – α = 600;
SF 3 – α = 1200;
38
F.IV.2.Elaborarea schemelor de strângere tehnic acceptabile(S.F. – T.A.)
A.IV.2.1. Determinarea erorilor de strângere admisibile
Condiţia de precizie determinantă
C.D.
Toleranţa la
condiţia C.D. - TCD
Relaţia de calcul a erorii
sa
Eroarea maximă
admisibilă de strângere la condiţia
C.D .
suprafata E suprafata B0,04 sa = 1/3 TCD 0,013
suprafataE suprafata A
0,1 sa = 1/3 TCD 0,033
2suprafata D suprafaţa C
0,02 sa =1/3 TCD 0,0067
39
A.IV.2.2. Determinarea erorilor de strângere reale
Condiţia de precizie determinantă
C.D.
Unghiul dintre cotă şi forţa de
strângere α
Relaţia de calcul a erorii
sr
suprafata E suprafata B0 sr =
suprafataE suprafata A
90 sr =
2suprafata D suprafaţa C
90 sr =
40
A.IV.2.3. Compararea erorilor de strângere reale cu erorile de strângere admisibile
Dacă
est
e
sau n
u
sch
em
ă
5
Da
Nu
Valo
are
a
ero
rii
de
strâ
nge-
4 0,0
13
0,0
33
0,0
06
7
0,0
13
0,0
33
0,0
06
7
Valo
are
a
ero
rii de
strâ
nger
e r
eală
3
0,0
05
0 0
0,0
16
0 0
Con
diţ
ia d
ete
rmia
ntă
2
su
pra
fata
E
su
pra
fata
B
su
pra
fata
E
su
pra
fata
A
2su
pra
fata
D
su
pra
faţa
C
su
pra
fata
E
supra
fata
B
supra
fata
E
s
upra
fata
A
2su
pra
fata
D
s
upra
faţa
C
Sch
em
a d
e s
trân
gere
teh
nic
posi
bilă
1
Nr.
cr
t. 0 1 2
41
5 Da
4
0,0
13
0,0
33
0,0
06
7
3
0,0
04
0 0
2 su
pra
fata
E
su
pra
fata
B
su
pra
fata
E
s
upra
fata
A
2su
pra
fata
D
s
upra
faţa
C
10 3
42
F.IV.3. Elaborarea schemei de strângere optimă(S.F. – T.A.)
Nr.Crt.
Criteriul SF1 SF3
1 Numărul forţelor de strângere principale
10 9
2 Mărimea forţelor de strângere principale
8 9
3 Gradul de deformare a piesei sub acţiunea forţelor de strângere
8 9
4 Presiunea de contact reazeme piesă
9 8
5 Presiunea de contact elemente de strângere – piesă
9 8
6 Dacă se verifică sau nu condiţia de rezistenţă la strivire a suprafeţelor de orientare
10 9
7 Dacă sunt necesare sau reazeme suplimentare
10 9
8 Numărul reazemelor suplimentare necesare
10 8
9 Accesibilitatea la folosirea reazemelor suplimentare
10 9
10 Complexitatea constructivă a reazemelor suplimentare
10 9
11 Securitatea muncii 10 1012 Evacuarea aşchiilor 10 913 Complexitatea sistemului de fixare 10 914 Posibilitatea apariţiei deformării de
încovoiere sub acţiunea forţelor de strângere
9 8
15 Posibilitatea de modificare a schemei de orientare optimă
10 10
TOTAL 143 141
43
SF - O
44
F.IV.4 Proiectarea elementelor şi mecanismelor de strângere sau de centrare pentru materializarea schemei optime de strângere
(SF – O)
A.IV.4.1. Alegerea variantei optime de construcţie pentru dispozitiv
În cele ce urmează pentru stabilirea variantei optime constructive
de mecanism autocentrant şi de fixare se vor avea în vedere următoarele
aspecte:
- mecanismul trebuie să realizeze autocentrarea şi în acelaşi timp fixarea
piesei;
- mecanismul trebuie să nu aibă un gabarit prea mare pe motiv că astfel ar
exista posibilitatea creşterii erorilor în timpul prelucrării;
- mecanismul trebuie să permită montarea de cepuri sub piesă pentru a
putea permite accesul sculei în zona de prelucrat, pe toată lungimea ei,
- pebtru punerea în mişcarea a componentelor mecanismului se va face uz
de mişcarea de translaţie pentru uşurarea calculelor ulterioarea şi
înlăturarea eventualelor erori;
- mecanismul trebuie să permită legătura cu mecanism de transmitere a
mişcării necesare strângerii – centrării;
- mecanismul trebuie să aibă în structură un reazem de tip prismă.
După analiza variantelor menţionate s-a conceput un mecanism de
centrare- strângere pentru piesa în discuţie de forma mai jos pezentată:
45
A.IV.4.2. Elaborarea schiţei dispozitivului ales
Pentru fixarea piesei s-a ales un mechanism de centrare – fixare
cu prisme acţionate prin pârghii:
46
A.IV.4.3. Dimensionarea mecanismului
Dimensionarea prismelor şi a cepurilor s-a realizat în cadrul paragrafului A.III.4.3.
Brida are dimensiunile:
Falca are dimensiunile prezentate mai jos:
Placa port – cep este caracterizată de următoarele dimensiuni:
47
Şurubul cu cap cilindric cu locaş hexagonal de fixare al plăcii port cep are dimensiunile:
48
A.IV.4.4. Alegerea ajustajelor, toleranţelor şi rugozităţilor
Pentru bride, pentru suprafaţa acestora s – a stabilit Ra = 6,3 μm.
Pentru şuruburile de fixare:
- abaterea de la dimensiunea nominală: ±0,8 mm;
- rugozitatea filetului: Ra = 3,2 μm;
- rugozitatea altor cote: Ra = 6,3 μm;
- abaterea limită la filet: ±0,33 mm;
Pentru suprafeţele găurilor de asamblare: Ra = 6,3 μm
A.IV.4.5.Alegerea materialelor şi tratamentelor termice
Pentru prisme se alege materialul OLC 15.
Pentru corpul menghinei, se alege OLC 45.
Pentru role se alege un oţel RUL 1, care, conform STAS 1456/1-
89,
este supus unui tratament termic de îmbunătăţire pentru ai spori duritatea
până la 55 … 60 HRC.
Pentru pana multiplă se alege un oţel pentru scule: OSC 8, care,
conform STAS 1700-90 este îmbunătăţit până la 55 – 58 HRC.
49
A.IV.4.6. Determinarea cursei de strângere
Cursa de strângere a fălcilor care intră în contact cu piesa se
determină cu relaţia:
Cs = Td + jmin;
Jmin – jocul minim care trebuie să asigure introducerea şi scoaterea uşoară a
piesei din dispozitiv;
Cs = 0,02 + 1
Cs = 1,02 mm
A.IV.4.7. Determinarea cursei de acţionare
Cursa de acţionare se determină cu relaţia:
Ca = cs ;
Cs – cursa de strângere, cs = 1,02 mm;
a = 73 mm;
b = 61 mm;
α = 300 – unghiul de înclinare a feţelor penei multiple;
Ca = 2,11 mm.
A.IV.4.8. Determinarea forţei de acţionare
Forţa de acţionare necesară antrenării dispozitivului pentru
prinderea piesei se determină cu relaţia:
Q = ;
F = forţa de strângere dezvoltată de fiecare prismă F = S, F = 321,455 N;
a = 73 mm;
b = 61 mm;
α = 300 – unghiul de înclinare a feţelor penei multiple;
l = 19 mm;
l1 = 13mm;
φ1= φ2 = 5040` - unghiul de frecare dintre plunjere respective pană;
50
n = 2 – numărul de pârghii;
Q = 427,021N.
51
E V. Elaborarea schemei de acţionare şi proiectarea elementelorşi mecanismelor componente
F.V.1. Elaborarea schemei de acţionare
A.V.1.1 Alegerea modului de acţionare
Modul de acţionare al dispozitivului ales va fi mecanizată conform
STE – cap. II.2.
A.V.1.2. Alegerea tipului de acţionare mecanizată
Pentru fiecare tip de acţionare se precizează avantajele:
a) acţionarea pneumatică:au gabarit redus, pot fi folosite la acţionarea
dispozitivelor staţionare şi rotitoare, pompele folosite sunt pompe mici, care
oferă o presiune mare, forţa de strângere desfacere este realizată de uleiul
aflat sub presiune care apasă asupra unor pistoane ale motoarelor, permite
creşterea rigidităţii sistemului tehnologic, reduce vibraţiile, transport uşor;
b) acţionarea hidraulică: realizează presuini de lucru foarte ridicate (20 …
100 daN/cm2) şi deci forţe de acţionare mari, motoare uşoare, gabarit redus,
durată de exploatare mare, forţa de acţionare realizată se distribuie liniştit
fărăr vibraţii;
c) acţionarea pneumohidraulică: posibilitatea realizării unor forţe de
acţionare mari;
d) acţionarea mecanohiodraulică: nu necesită reţele de aer comprimat sau
circuite hidraulice speciale, pot dezvolta presiuni mari de lucru deci forţe de
acţionare mari, pot realiza forţe de strângere constante;
e) acţionarea mecanică: simplitate constructivă , costuri mici;
f) acţionarea electromecanică: dezvoltarea unor forţe şi curse mari de
acţionare, economisire de energie;
52
g) acţionarea cu vacuum: posibilitatea prinderii unor semifabricate cu
rigiditate scăzută, şi semifabricate plane;
h) acţionarea magnetică: asigură forţe de acţionare ca la acţionarea
electromagnetică, permite realizarea comodă a unor dispozitive pentru
prinderea semifabricatelor cu alte suprafeţe de prindere decât cele plane,
costul exploatării mic;
i) acţionarea electromagnetică: prinderea şi desprinderea uşoară a
semifabricatelor, permite prinderea pieselor de diferite forme, asigură
repartizarea uniformă a forşei de strângere pe suprafaţa de prindere a
piesei, oferă o bună accesibilitate la suprafeţele de prelucrat,permite
utilizarea integhrală a mesei M-U;
Analizând aceste avantaje ale diferitelor tipuri de acţionări s-a ales
ca fiind optimă acţionarea hidraulică.
53
A.V.1.3. Alegerea variantei de acţionare
Datorită avantajelor pe care le oferă se alege acţionarea hidraulică:
A.V.1.4.Stabilirea schemei de acţionare
A.V.2.2. Alegerea variantelor optime
54
Se va alege un motor hidraulic cu piston, care se leagă prin intermediul
unui şurub.
Dintre distribuitoare se alege un distribuitor cu sertar cu comandă
manuală varinta cu filet.
Pentru pompe varianta optimă este cea a pompei cu roţi dinţate cu
cuplare cu pană şi debit constant.
Supapa de sens - tip traseu.
Filtrul – tip de aspiraţie.
Conducte – se aleg ţevi din oţel.
55
A.V.2.3.Dimensionarea componentelor
1. Motorul hidraulic.
1 – corp cilindru;
2- piston;
3 – tijă;
4 – capac;
5 – capac;
D = (15…18) ;
Q = 321,455 N,
Pa – presiunea lichidului, 250N;
D = 20 mm;
d = 10 mm;
D1 = 30 mm; d1 = M8; H = 50 mm; H 1 = 45 mm;
L = 80 mm;
56
Filtru
Deschiderea nominală: D = 10 mm;
f = M14x1,5; s= 25 mm .
57
Supapă de sens unic pentru montaj tip traseu
Pn = 200 daN/cm2;
Dn= 13mm; d = 14mm, E = 31,2 mm; F = M22 x 1,5; L = 76mm; S =
27mm
Conducte: diametrul exterior: 16mm;
Grosimea peretelui: 1.5 mm;
Material OLT 35
58
Bibliografie:1 S. Crişan, I. Stănescu, Al. Vaida, V. Killmann, I. Băcioiu -
Maşini – unelte, vol II, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1963;
2 Gherghel N. – Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol III, Proiectarea elementelor de orientare ale dispozitivelor, Instit. Politeh., Iaşi, 1992;
3 S.V. Roşculeţ, N. Gojineţchi, N. Gherghel, ş. a., - Proiecatarea dispozitivelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982;
4 Simionescu Cristian, Simionescu M., Prejban Cornel – Album de dispozitive de precizie pentru prelucrări mecanice, Ed.Tehn., Bucureşti, 1992;
5 Druţu Silvia – Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, Instit. Politeh., Iaşi, 1978;
6 Tache Voicu ş.a. – Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti , 1982;
7 Remus Olteanu, Valasa Ioan – Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire, găurire, frezare – Ed. Tehn., Bucureşti, 1992;
8 Gherghel N. – Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol I, Analiza temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea soluţiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Instit. Politehn., Iaşi, 1992
9 Institutul român de standardizare – Scule aşchietoare şi portscule pentru prelucrări metalice, vol I, (Colecţie STAS), Ed. Tehn.
10 Picoş Constantin ş. a. – Calculul adaosului de prelucrare şi ale regimurilor de aşchiere, Ed. Tehn., Bucureşti, 1974;
11 Cozmâncă Mircea – Scule aşchietoare- Îndrumar de proiectare, Institutul Politehnic Iaşi, 1972;
12 Picoş C ş. a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin aşchiere (2), Ed. Tehn., Bucureşti, 1982;
13Gherghel N. – Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol II, Elaborarea schemelor optime de orientare în dispozitive, Instit. Politeh., Iaşi, 1992.
59