didactica domeniului curs 2 2015

TeoriiTeorii psihologice psihologice validate validate științific : științific : Teoria inteligenţelor multiple, Teoria Teoria inteligenţelor multiple, Teoria

novici experţi, Teoria tipurilor de novici experţi, Teoria tipurilor de cunoştinţe, Categorizarea, Teoria cunoştinţe, Categorizarea, Teoria prototipurilor, Teoria atribuirii prototipurilor, Teoria atribuirii

Didactica domeniului, Didactica domeniului, Curs 2Curs 2

Cuprins:Cuprins: Despre validitatea științifică a unei Despre validitatea științifică a unei

teoriiteorii Teoria inteligenţelor multipleTeoria inteligenţelor multiple Teoria novici experţiTeoria novici experţi Categorizarea şi Teoria prototipurilorCategorizarea şi Teoria prototipurilor Teoria atribuiriiTeoria atribuirii

Despre validitatea științifică a unei Despre validitatea științifică a unei teoriiteorii

V aliditatea științifică a unei teoriiV aliditatea științifică a unei teorii psihologice psihologice

Pshologia validată științific reprezintă acele concepte și Pshologia validată științific reprezintă acele concepte și teorii psihologice care dispun de suport experimental, teorii psihologice care dispun de suport experimental, astfel încât sunt demne de încredere pentru a fi folosite astfel încât sunt demne de încredere pentru a fi folosite în practica psihologică, în educație, în alte domenii de în practica psihologică, în educație, în alte domenii de interes social.interes social.

Pentru a fi validată științific, o teorie psihologică Pentru a fi validată științific, o teorie psihologică (inclusiv teoriile referitoare la educație, de exemplu (inclusiv teoriile referitoare la educație, de exemplu teoriile învățării) trebuie să îndeplinească o serie de teoriile învățării) trebuie să îndeplinească o serie de criterii:criterii:


VerificabilitateaVerificabilitatea

Un concept psihologic (sau o teorie) este validat Un concept psihologic (sau o teorie) este validat științific dacă s-a verificat în cercetări alternative, în științific dacă s-a verificat în cercetări alternative, în principiu independente. Aceasta înseamnă că o teorie principiu independente. Aceasta înseamnă că o teorie trebuie să posede concepte clare, explicit definite trebuie să posede concepte clare, explicit definite logic, care s-o deosebească de altele.logic, care s-o deosebească de altele.

Valoarea euristicăValoarea euristicăse referă la măsura în care o teorie stimulează direct se referă la măsura în care o teorie stimulează direct cercetarea. Sunt unele formulări teoretice cercetarea. Sunt unele formulări teoretice interesante, dar lipsite de această valență. De obicei, interesante, dar lipsite de această valență. De obicei, aserţiunile acestora nu sunt capabile de a defini aserţiunile acestora nu sunt capabile de a defini operațional conceptele pe care le definesc.operațional conceptele pe care le definesc.


Consistenţa internăConsistenţa internăÎn principiu o teorie psihologică consistentă intern este În principiu o teorie psihologică consistentă intern este noncontradictorie, adică propozițiile care o noncontradictorie, adică propozițiile care o descriu/dezvoltă nu sunt contradictorii. Noncontradicția descriu/dezvoltă nu sunt contradictorii. Noncontradicția este relaționată și cu o bună capacitate de a prezice este relaționată și cu o bună capacitate de a prezice copmportamentele descrise.copmportamentele descrise.

Economicitatea conceptelorEconomicitatea conceptelorOrice teorie poate fi apreciată din punct de vedere al Orice teorie poate fi apreciată din punct de vedere al numărului de concepte la care se recurge în explicaţie. numărului de concepte la care se recurge în explicaţie. Economicitatea înseamnă folosirea unui număr cât mai Economicitatea înseamnă folosirea unui număr cât mai mic de concepte pentru explicaţie.mic de concepte pentru explicaţie.


Comprehensivitatea comportamentului umanComprehensivitatea comportamentului umanSe referă la numărul şi diversitatea comportamentelor Se referă la numărul şi diversitatea comportamentelor explicate. O teorie comprehensivă (cuprinzătoare) este explicate. O teorie comprehensivă (cuprinzătoare) este aptă să explice o gamă largă și un număr mare de aptă să explice o gamă largă și un număr mare de comportamente.comportamente.

Semnificaţia funcţionalăSemnificaţia funcţională

Orice teorie psihologică trebuie să servească identificării Orice teorie psihologică trebuie să servească identificării și rezolvării unor probleme reale și stringente. Astfel ea și rezolvării unor probleme reale și stringente. Astfel ea devine semnificativă în plan operațional.devine semnificativă în plan operațional.

(adaptare după http://latimp.eu/viewtopic.php?t=600)(adaptare după http://latimp.eu/viewtopic.php?t=600)

Teoria inteligenţelor Teoria inteligenţelor multiplemultiple

Teoria inteligenţelor multiple – Howard GardnerTeoria inteligenţelor multiple – Howard Gardnerredefineredefineşte inteligenţa, considerând-o şte inteligenţa, considerând-o „capacitatea de „capacitatea de

a rezolva probleme ori de a produce bunuri cu o a rezolva probleme ori de a produce bunuri cu o anumită valoare într-un context cultural sau colectiv anumită valoare într-un context cultural sau colectiv determinat” determinat” (Gardner, 1996, pp. 29-30). Rezolvarea (Gardner, 1996, pp. 29-30). Rezolvarea de probleme se referă la orice situaţie ce presupune de probleme se referă la orice situaţie ce presupune atingerea unui obiectiv, determinarea drumului ce atingerea unui obiectiv, determinarea drumului ce urmează a fi parcurs pentru aceasta, de la crearea urmează a fi parcurs pentru aceasta, de la crearea unui final pentru o poveste până la anticiparea unui final pentru o poveste până la anticiparea matului la jocul de şah. Bunuri culturale sunt teoriile matului la jocul de şah. Bunuri culturale sunt teoriile ştiinţifice, dar şi compoziţiile muzicale ori ştiinţifice, dar şi compoziţiile muzicale ori campaniile politice victorioase (Gardner, 1996, pag campaniile politice victorioase (Gardner, 1996, pag 30).30).


– inteligenţa muzicalăinteligenţa muzicală reprezintă capacitatea de a reprezintă capacitatea de a rezolva probleme (de viaţă) şi de a produce bunuri rezolva probleme (de viaţă) şi de a produce bunuri culturale specifice utilizând culturale specifice utilizând muzicamuzica

– inteligenţa kinestezicăinteligenţa kinestezică oferă posibilitatea rezolvării de oferă posibilitatea rezolvării de probleme specifice (returul unei mingi la tenis) şi probleme specifice (returul unei mingi la tenis) şi creează bunuri valorizate (obiecte, invenţii, un dans); creează bunuri valorizate (obiecte, invenţii, un dans);

– inteligenţa logico-matematicăinteligenţa logico-matematică contribuie esenţial la contribuie esenţial la rezolvarea problemelor specifice şi produce bunuri rezolvarea problemelor specifice şi produce bunuri culturale (sisteme logice, raţionamente, descoperiri culturale (sisteme logice, raţionamente, descoperiri ştiinţifice). ştiinţifice).

– inteligenţa verbalăinteligenţa verbală sprijină rezolvarea problemelor sprijină rezolvarea problemelor legate de semantică şi de pronunţie, contribuie la legate de semantică şi de pronunţie, contribuie la producţia de bunuri specifice (operele literare); producţia de bunuri specifice (operele literare);


– inteligenţa spaţialăinteligenţa spaţială susţine rezolvarea de susţine rezolvarea de probleme ce presupun manipularea spaţiului probleme ce presupun manipularea spaţiului (orientare, navigare), conducând la crearea de (orientare, navigare), conducând la crearea de bunuri culturale specifice (hărţi, machete, bunuri culturale specifice (hărţi, machete, picturi, schiţe arhitectonice); picturi, schiţe arhitectonice);

– inteligenţa interpersonalăinteligenţa interpersonală ajută la rezolvarea ajută la rezolvarea problemelor specifice (de pildă, conflictele cu problemelor specifice (de pildă, conflictele cu alţii), conducând la crearea de bunuri specifice alţii), conducând la crearea de bunuri specifice (relaţii interumane, chiar educaţia!...); (relaţii interumane, chiar educaţia!...);

– inteligenţa intrapersonalăinteligenţa intrapersonală rezolvă problema rezolvă problema înţelegerii de sine, iar produsul poate fi înţelegerii de sine, iar produsul poate fi reprezentat, de pildă, prin o corectă imagine de reprezentat, de pildă, prin o corectă imagine de sine; sine;


– inteligenţa naturalistăinteligenţa naturalistă, mai nou propusă de , mai nou propusă de Gardner, pare a ajuta în rezolva problemelor Gardner, pare a ajuta în rezolva problemelor vizând cunoaşterea şi explorarea meniului vizând cunoaşterea şi explorarea meniului înconjurător, iar produsele, bunurile se pot înconjurător, iar produsele, bunurile se pot obiectiva în desene, fotografii din natură; obiectiva în desene, fotografii din natură;

– inteligenţa existenţialăinteligenţa existenţială este o modalitate de este o modalitate de cunoaştere a lumii care îi caracterizează pe cunoaştere a lumii care îi caracterizează pe filosofi, pe cei care pun întrebări despre sensul filosofi, pe cei care pun întrebări despre sensul fericirii, începuturile universului etc. fericirii, începuturile universului etc.

Stimularea diferenţiată a Stimularea diferenţiată a inteligenţelor pe disciplineinteligenţelor pe discipline

Teoria Novici-ExperţiTeoria Novici-Experţi Teoria novici-experţiTeoria novici-experţiIndivizii cu performanţe superioare într-un domeniu Indivizii cu performanţe superioare într-un domeniu

poartă numele de poartă numele de experţi,experţi, iar cei cu performanţe iar cei cu performanţe modeste – modeste – novici.novici. A dezvolta inteligenţa înseamnă a A dezvolta inteligenţa înseamnă a transforma novicii în experţitransforma novicii în experţi” (Miclea, Lemeni, ” (Miclea, Lemeni, 1999, pag.75). 1999, pag.75). Problema diferenţelor cognitive Problema diferenţelor cognitive dintre novici şi experţidintre novici şi experţi. .

volumul şi modul de organizare a cunoştinţelor;volumul şi modul de organizare a cunoştinţelor; puterea strategiilor rezolutive;puterea strategiilor rezolutive; metacogniţia;metacogniţia; adâncimea procesării informaţiei;adâncimea procesării informaţiei; capacitatea de transfer. (Miclea, Lemeni, 1999, capacitatea de transfer. (Miclea, Lemeni, 1999,

pag.79).pag.79).A modifica sau îmbunătăţi performanţa inteligentă A modifica sau îmbunătăţi performanţa inteligentă

înseamnă a interveni la unul sau mai multe din înseamnă a interveni la unul sau mai multe din nivelele menţionate.nivelele menţionate.

Categorizarea şi Teoria Categorizarea şi Teoria pprototipurilorrototipurilor

Categorizarea reprezintă procesul prin care sistemul psihic Categorizarea reprezintă procesul prin care sistemul psihic uman realizează gruparea obiectelor şi fenomenelor din uman realizează gruparea obiectelor şi fenomenelor din realitate într-un număr relativ redus de realitate într-un număr relativ redus de categoriicategorii, de , de claseclase. .

MMembrii unei categorii prezintă asemănări, note specifice, embrii unei categorii prezintă asemănări, note specifice, distinctive, care îi diferenţiază de membrii altei categorii. distinctive, care îi diferenţiază de membrii altei categorii.

Pentru categorizare, psihologii cognitivişti propun mai mulţi Pentru categorizare, psihologii cognitivişti propun mai mulţi termeni: termeni: categorie, concept, prototip categorie, concept, prototip

Categorizarea şi Teoria Categorizarea şi Teoria pprototipurilorrototipurilor ConceptulConceptul condensează trăsăturile esenţiale, necesare şi condensează trăsăturile esenţiale, necesare şi

suficiente ale unei clase de obiecte.suficiente ale unei clase de obiecte.

CategoriaCategoria grupează obiecte care nu se aseamănă în mod grupează obiecte care nu se aseamănă în mod necesar pe baza unor trăsături generale, esenţiale.necesar pe baza unor trăsături generale, esenţiale.

De pildă, categoria de obiecte dintr-o cameră de cămin De pildă, categoria de obiecte dintr-o cameră de cămin studenţesc cuprinde o mare varietate de obiecte, fără asemănări studenţesc cuprinde o mare varietate de obiecte, fără asemănări prea mari fizice şi funcţionale (cărţi, haine, computer, alimente prea mari fizice şi funcţionale (cărţi, haine, computer, alimente etc.). Totuşi, ele formează categoria obiectelor necesare vieţii de etc.). Totuşi, ele formează categoria obiectelor necesare vieţii de student căministstudent căminist..

Cercetările experimentale au stabilit că unele exemplare ale unei Cercetările experimentale au stabilit că unele exemplare ale unei categorii sunt mai reprezentative decât altele, punându-se în categorii sunt mai reprezentative decât altele, punându-se în evidenţă efectul „evidenţă efectul „prototipicalităţii”. prototipicalităţii”. PrototipulPrototipul reprezintă reprezintă exemplarul tipic al unei categorii, elementul cu cea mai mare exemplarul tipic al unei categorii, elementul cu cea mai mare putere de reprezentare pentru categoria respectivă, primul care putere de reprezentare pentru categoria respectivă, primul care se impune cu evidenţă dintre toate elementele categoriei.. se impune cu evidenţă dintre toate elementele categoriei..

Categorizarea şi Teoria Categorizarea şi Teoria pprototipurilorrototipurilor

De exemplu, pentru categoria „automobil românesc” probabil De exemplu, pentru categoria „automobil românesc” probabil prototipul este Dacia, deşi din aceeaşi categorie fac parte şi prototipul este Dacia, deşi din aceeaşi categorie fac parte şi alte mărci precum Aro, Roman şi altele.alte mărci precum Aro, Roman şi altele.

Dacă ni se cere să spunem rapid o culoare, cel mai probabil Dacă ni se cere să spunem rapid o culoare, cel mai probabil este că vom spune „roşu”, deşi există atâtea alte culori; dacă este că vom spune „roşu”, deşi există atâtea alte culori; dacă suntem rugaţi să spunem numele primului fruct ce ne vine în suntem rugaţi să spunem numele primului fruct ce ne vine în minte, e destul de probabil că vom spune „măr”, cu toate că minte, e destul de probabil că vom spune „măr”, cu toate că în categoria fructelor intră, conform definiţiei, multe alte în categoria fructelor intră, conform definiţiei, multe alte elemente ce satisfac la fel de bine criteriile de „trăsături elemente ce satisfac la fel de bine criteriile de „trăsături necesare şi suficiente”necesare şi suficiente”

Teoria atribuiriiTeoria atribuirii

Oamenii îşi construiesc explicaţii atât pentru fenomenele Oamenii îşi construiesc explicaţii atât pentru fenomenele lumii fizice, cât şi pentru comportamentele umane, cum ar lumii fizice, cât şi pentru comportamentele umane, cum ar fi manifestările de furie, eşec, reuşită, afecţiune etc. În fi manifestările de furie, eşec, reuşită, afecţiune etc. În general, aceste explicaţii sunt cauzae, adică se atribuie general, aceste explicaţii sunt cauzae, adică se atribuie efectului obervat o cauză.efectului obervat o cauză.

Fritz Heider, iniţiatorul teorie atribuirii spune: cauzele pe Fritz Heider, iniţiatorul teorie atribuirii spune: cauzele pe care le atribuim comportamentelor noastre sau ale celorlalţi care le atribuim comportamentelor noastre sau ale celorlalţi sunt de două feluri: interni: motivaţia, respectiv externi – sunt de două feluri: interni: motivaţia, respectiv externi – presiunea socială, situaţia.presiunea socială, situaţia.


Bernard Weiner a stabilit că în general cauzele pe care le Bernard Weiner a stabilit că în general cauzele pe care le invocă indivizii când invocă reuşita sau eşecul (personal, invocă indivizii când invocă reuşita sau eşecul (personal, profesional, financiar, şcolar) pot fi ordonate după două profesional, financiar, şcolar) pot fi ordonate după două dimensiuni:dimensiuni:

1.1. Intern (personal) – extern (situaţional)Intern (personal) – extern (situaţional)

2.2. Stabil (constant, de neschimbat) – instabil (variabil, Stabil (constant, de neschimbat) – instabil (variabil, influenţabil)influenţabil)

Prin combinarea acestor dimensiuni rezultă următorul Prin combinarea acestor dimensiuni rezultă următorul tabel:tabel:


Cauze Cauze InterneInterne ExterneExterne

StabileStabile

InstabileInstabile

didactica domeniului curs 2 2015

Documents