dictionar de termeni medicali

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric

Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca ungrad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scopexperimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele maivechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemanaoriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului sivarful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cutotui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distanêlcr, volumelor si greutatii. Haosul si varie-tatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor localede greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini!

In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferitevenea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit.Meridiane, Bucuresti, 1996).

Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand(1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicitAcademia de ^timfe din Paris sa propuna Societaîi Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentrutoate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemulzecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alteunitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand inacelaî an ca i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite".

Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarteindelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa.Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumitsistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sisteminternational a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avandca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou In-ternational de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri siGreutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), carecuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati demasura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, importantprin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent,simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o seriede com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa.

Date de baza asupra SI

Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in:A. Unitati fundamentale. . B.Unitati derivate. C. Unitatisuplimentare.

1155

X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric

Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca ungrad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scopexperimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele maivechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemanaoriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotuluisi varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati"cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varie-tatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor localede greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini!

In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferitevenea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit.Meridiane, Bucuresti, 1996).

Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francezTalleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea aimputemicit Academia de tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standardinvariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i saadopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fiederivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826)elaborand in acela^i an ca i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede aleStatelor Unite".

Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarteindelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa.Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumitsistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sisteminternational a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avandca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou In-ternational de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri siGreutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), carecuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati demasura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, importantprin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent,simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie decom-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa.

Date de baza asupra SI

Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:A. Unitati fundamentale. . B.Unitati derivate. C. Unitatisuplimentare.

1155

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte:Marimea.fizica __________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia

1. Lungime metru m2. Masa kilogram kg3. Timp secunde s4. Intensitatea curentului electric amper A5. Temperatura termodinamica kelvin K6. Intensitate luminoasa candela cd7. Cantitate de substanfa mol mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele: Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458

dintr-o secunda. Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se

pastreaza la BIPM (Sevres). Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele

doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133. Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant

care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la odistanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru.

Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperaturatermodinamica a punctului triplu al apei.

Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse careemite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintr-un watt pe steradian. :

Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sis-tem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se

foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupespecificate de asemenea particule.

Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca i numarul acestormarimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu,ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, uneleextrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima subinfluenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fiealcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile idealeeste eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclusca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi.

B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe:a) in funcfie de unita{ile fundamentale:

ane volum metru patrat metru cub m2 m3

- vitezaacceleratiedensitateconcentratieluminanta

metri pe secunda metri pe secunda la patratkilogram pe metru cub mol pe metru cub candelape metru patrat :

m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori):

Unitate Denumire Simbol Originefrecven{aforta

hertz H newton N Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)

1156

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T.c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala -

newton / metru.

C. Unitafile suplimentare sunt doua:

unghi plan radian radunghi solid steradian sr

Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimaliai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care seporneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m)reprezinta un nanometru, adica 10'9 m.

Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixeledesemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sunde origine latina, urmatede doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten= optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece).

Factor de multiplicare Prefix Simbol1011- exa E 1 000 000 000 000 000 0001015 penta P 1 000 000 000 000 0001012 tera T 1 000 000 000 000lO9 giga G 1 000 000 000106 mega M 1 000 000103 kilo k 1 000102 hecto h 100101 deca da 10 '1 110-1 deci d 0,110-2 centi c 0,0110-3 mili m 0,00110-6 micro U 0,00000110-9 nano n 0,00000000110-12 pico P 0,00000000000110-15 femto f 0,00000000000000110-18 atto , a 0,000000000000000001

1157

presiunelucru mecanic, energie,cantitate de caldura putere, fluxenergetic cantitate deelectricitate tensiune/potenhalelectric

capacitate electricarezisten(a electricaconductanfa electrica

flux de inductie magneticainductanfamductie magnetica activitateaunui radionuclid doza absorbitade radiatii flux luminosiluminare luminoasa

pascal joule

wattcoulombvolt

farad ohm- Siemens- mho, de la ohmweberhenrytesiabecquerelgraylumenlux

PaJ

W CvF Q S

(v.), citit inversW H TBqGy

Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule(1818-1889)

James Watt (1736-1819)Charles Augustin de Coulomb (1736-1806)Alessandro Giuseppe Antonio

Anastasio Volta (1745-1827) MichaelFaraday (1791-1867) Georg Simon Ohm(1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816-1892)

Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91)Joseph Henry (1797-1878)Nikola Tesia (1856-1943)Henri Antoine Becquerel (1852-1908)Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen

= ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina,claritate

SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn

radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'.(activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza inunitatea de timp.

2. Doza absorbita (A): Rad (rd) . Gray (Gy) 1 Gy = 100 radmanme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kgdefinita ca energia medie cedata . , .de radiatia ionizanta unitatii demasa imediata. , , . . .

In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie: Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea

de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .' Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate

tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV).Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de

utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica,publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina

Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabilin urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarelebiochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordincantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica,diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelorbiologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentruo anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . . .

Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurenteidintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura.tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cuaceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iarulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sauconferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a UniuniiInternationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentruStandardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, apar-pnand aproape tuturor domeniilor medicinii. .

In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibilapentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical side publicafiile medicale.

Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate: angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm); dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai

utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; ' milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);

1158

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

Y (gamma) este locuita de microgram (p.g); A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1); torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa).

Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritateaacestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit:

Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuitastfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichidde 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa seprecizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, siin submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prinurmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in con-centratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic,atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima inunitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml saudecilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau inu.g/1 pentru o substanâ a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartindvaloarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta unavan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate mmol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in manieraclasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitatielementare (molecule), indiferent de natura substanêi, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol).Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, inorganism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nuin funcîe de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule(molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte debiochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare.

Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: oconcentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerandmasa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3.

Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatiienzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversiarezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat.

Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum seprocedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor,se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si,respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se preferautilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor.

0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constituteutilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetricoloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmHÔ), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala seexprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan internationalutilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg.

Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu inmililitri pe minut.

1159;

SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Vechile unitati calorie (cal) i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) i kilojoule (kJ). Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),

* * *Utilizarea sistematica a SI de unita^i i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator i

paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori deconversie in unitati apartinand SI.

1160

XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate,terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care maiapar si in prezent, chiar daca ele sunt putine.

Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial,terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza aramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unorlingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals.Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM dinlasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpulmedical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). Inopinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti(remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566);"In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinseurmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul devedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31).

Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut saucircula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit deobservatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte dinaceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca onostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " .

Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicariimedic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni.

Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebianatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristiciledoar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar.

Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rqrezinta oconsultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana laimpresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa,uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUadisimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea.

Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva saudimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unortermeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone acesteaspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

TERMEN POPULAR TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^ ..": ":.:: :.::. .; ,A^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. epilepsieabuba,s. f. abces dentar alveolaraburit, adj. (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala)acreala Tn stomac hiperaciditate gastricaacrum, s. n. afte bucaleadapat, s, n. intoxicatieadancituri, s. f. pi. orbiteaer Tn stomac aerofagieafumat, adj. ametit, turmentat, beatagambala, s. f. epilepsieaghezmuit, adj. beataiurare, s. f. delir(a-1) roade (ustura, seca) la ficati a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala)albeata, s. f. 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) scleroticaalbire a parului canitiealbitura, s. f. scleroticaalbul ochiului scleroticaalbus, s. n. scleroticaalifie, s. f. unguent(a) aligni, vb. v. (a) lihnialte-alea epilepsiealtoi, s. n. vaccinalunica, s. f. nev pigmentar, efelidealunita, s. f. nev pigmentar, efelidealunjeala, s. f. junghiameteala, s. f. vertijamorteala, s. f. insensibilitate trecatoare a unei parti a corpuluianevoie, s. f. epilepsieanghina, s. f. 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringitaapa,s. f. 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratieapa alba leucomapa la plamani pleurezie, hidrotoraxapa neagra glaucom

apasare,s.f. 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folositapentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului)

(a i se) apleca, vb. a i se face greata, a suferi o indigestieaplecare, s. f. indigestieaplecate, s. f. pi. v. aplecareapostima, s. f. furunculaprindere, s. f. 1) inflamatie; 2) febraaprinderea camasii creierului meningitaaprindere la plamani pneumonie, congestie pulmonaraapucat, s. m. eclampsieapucatura, s. f. 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie(a) arde, vb. 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte

fierbinte; 2) a avea febra

argint, s. m. sifilis

1202


argint viu mercurarici, s. m. 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) negarmurar, s. m. antraxarsuri, s. f. pi. 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozisarsita, s. f. 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergicaaruncatura, s. f. 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie,

iponondriearuncaturi, s. f. pi. boli de pieleasma, s. f. dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonarastma, s. f. v. asmaastupare Tn gat angina diftericaasudarea mainilor polihidrozaasudarea picioarelor polihidroza(a) asuda,vb. a transpiraasudoare, s. f. transpiratieaschie, s. f. eschilaatac, s. n. 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonaraatac de nervi isterieata la limba frau lingualatipeala, s. f. stare de somn superficial sau de semivegheB

babita, s. f. gastroenterita la copilbabiti, s. f. pi. tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentarebabon,s. n. adenitabai, s. n. boala a unui organbai la inima boala cardiacabaiul eel rau epilepsiebale, s. f. pi. saliva, hipersalivatie . .balonare, s. f. meteorismbata-i epilepsiebarbia urechii iobul urechiibataie de soare insolatiebatai de inima palpitatii, tahicardie, aritmie cardiacabatai de piept palpitatii "batatura, s. f. calozitate, clavusbasica, s. f. 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflaturabasica (cea) rea pustula maligna, carbunebaiguiata, s. f. delirbataiala, s. f. tremorbelitura, s. f. excoriatieberegata, s. f. laringe, parte a gatului unde se afla laringelebesica, s. f. v. basicabeteag, adj. 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapatbetegeala, s. f. infirmitate(a) betegi, vb. v. betejibetejeala, s. f. v. betegeala(a) beteji, vb. 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se

frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizicbetesug, s. n. boala, infirmitate, invaliditatebetie, s. f. alcoolismblanda, s. f. papula, urticarie

1203

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR)

blande din ploaie urticarieboala aia epilepsieboala babesului tuberculozaboala barbateasca blenoragieboala copiilor epilepsieboala lipicioasa ciumaboala neagra 1) epilepsie; 2) turbare (rar)boala cu oala diareeboala (cea) rea epilepsieboala s(c)ifilitica sifilisboala de sfeti Valentin epilepsieboala tranjilor hemoroiziboala turbarii aftaboala turcilor ciumaboala, s. f. 1) febra tifoida; 2) epilepsieboala de apa ascita, anasarea, hidropizieboala de aprindere de creieri encefalitaboala de aprindere de plamani congestie pulmonaraboala bolanda nebunieboala de branca erizipelboala la burta boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatieboala de cap 1) nebunie; 2) turbareboala caineasca atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul micboala crapacioasa pelagraboala de creier 1) nebunie; 2) turbareboala din ceea ce pica jos epilepsieboala engiezeasca rahitismboala epileptica epilepsieboala de foale dizenterieboala frantuzeasca sifilisboala de gaici amigdalitaboala grabnica febra tifoidaboala de grasime obezitateboala grea 1) epilepsie; 2) orice boala incurabilaboala de grumazare angina diftericaboala de gura scorbutboala de gusa boala Basedow-Gravesboala de inima "stomac" boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatieboala iute apoplexieboala de mcheietura reumatismboala lipicioasa boala contagioasaboala lumeasca boala venerica, sifilisboala lunga febra tifoidaboala de lungoare tifosboala mare febra tifoidaboala de matca prolaps vaginalboala de matrice eclampsieboala de miata febra tifoidaboala mutatoare boala contagioasaboala din na?tere boala ereditaraboala cu nadu$eli astmboala din nascare boala ereditaraboala din nascut boala ereditaraboala neroada (nerozeasca) nebunie'boala de ochi 1) deochi; 2) trahomboala ofticoasa tuberculozaboala de pantece boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatieboala de piele dermatozaboala de piept (a pieptului) tuberculozaboala de/la plamani tuberculoza

1204

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI

boala de rac cancerboala de ranza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatieboala ruseasca febra tifoidaboala de scarba melancolieboala (cu tuse) seaca tuberculoza pulmonaraboala sfanta epilepsieboala de stomac boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatieboala streina epilepsieboala subita apoplexieboala de sale lumbagoboala de turba turbare .boala turceasca tifosboala umplatoare boala contagioasaboala urata 1) epilepsie; 2) tremuraturaboala (cu tuse) uscata tuberculoza pulmonaraboala de vant paralizieboala de vintre boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatieboala de zahar diabetbobos, s. m. glob ocularboi, s. n. staturaboierie, s. f. 1) scabie; 2) sifilisbojoci, s. m. pi. plamanibolanzie, s. f. alienatie mentalaboleazna, s. f. 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootiebolesnita, s. f. v. boleaznaboli?te, s. f. v. boleaznabolfa, s. f. nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parteboife, s. f. pi. amigdalita, angina difterica(a) boli, vb. a fi bolnavbont, adj. (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputatboratura, s. f. vomabos, s. n. testiculbosorog, s. m. 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice

diminuate (prin Tmbatranire)bosorogeala, s. f. 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate(a se) bosorogi, vb. 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete)branca, s. f. erizipelbroasca, s. f. 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4)

umflaturabroasca sub limba ranulabroscuta, s. f. diminutiv pentru "broascabuba tranjilor pelagrabuba cea scumpa osteita falangianabubat, s. n. variolabubatui mare 1) varice ulceroase; 2) variolabubatui mic rujeolabuba, s. f. nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul,

abces, ulceratiibuba la inima enteritabuba neagra antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipelbuba rea v. buba neagrabuba vanata v. buba neagrabubaica, s. f. , amigdalitabube duici 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copilbube sangeroase varice ulceratebuboasa,s.f. pestabuboi, s. n. furuncul, abces, ulceratie

1205


buboi orb furuncul necolectatbubulite, s. f. pi. abcese, ulceratiibuburuze, s. f. pi. abcese, ulceratiibubusoare, s. f. pi. v. bubulitebuca,s.f. fesabudihoala. s. f. v. buduhalabuduhala, s. f. 1) tuse convulsiva; 2) corizabuhan,s. n. edem facialbuhaiala, s f. v.buhanbuiguiala, s. f. delirbulbuc, s. m. glob ocularbulina, s. f. capsula medicamentoasaburboana,s. f. furuncul aparut pe fata sau pe corpburic, s. n. ombilicburicul degetului varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- IIburta, s. f. stomacbuzaret, s. n. pelagra^, '

cahia, s. f. cefalee din cauza sobei de tucicaiarlac, s. n. epilepsiecame, s. f. muschicasa copilului placentacataroi, s. n. 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegiecacarae, s. f. diareecadere (a unui organ), s. f. 1) ptoza; 2) ectopiecaderea muschilor lumbagocaderea ranzei dispepsiecaimaceala, s. f. epilepsiecalcare mtr-un loc rau junghi (mdeosebi intercostal, toracic) calcatura, s. f. epilepsie .calcai, s. n. calcaneucaldura, s. f. febracamasa creierului meningecamasa inimii pericardcapatana, s. f. craniucapiala, s. f. hipocondriecarbune, s. n. antraxcatei, s. m. pi. 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbarecatei de turba 1) abcese; 2) ulceratiicarcel, s. m. crampa muscularacarcin, s. m. flegmoncartite, s. f. pi. varice, abcese, ulceratiiceacar, adj. 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabismceas rau 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardieceas slab epilepsieceata (pe ochi), s. f. cataractaeel pierit sifilis .cele de vant boli de natura diferita .cere, s. n. bandaj herniar 'cerul gurii bolta palatinacesvarta, s. f. coapsa

1206


chelbe, s. f. cadere patologica a parului, pelada, tinea chelie, s. f. alopede, calvitiechelie capreasca favuschelie fara bube peladachept, s. n. pieptcherchelit, adj. beat(u?or)chicioare, s. n. pi. pidoare(a) chihai, vb. a tusi secchila, s. f. herniechilavie, s. f. v. chilachin, s. n. suferinta fizica sau morala intensachinurile facerii travaliuchiomb, adj. 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabismchiomp, adj. v. chiombchioraiala, s. f. zgomote hidroaerice intestinaleciacar, adj. v. ceacarcihotca, s. f. tuberculoza pulmonaraciolan, s. n. membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, osciont, s. n. 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgusciuma, s. f. pesiaciumafaie, s. f. pesta cu localizare fadaladumataie, s. f. v. ciumafaieciumerita, s. f. indigestiedumernita, s. f. v. ciumeritaciumos, adj. molipsitor, contagiosciumurleala, s. f. indigestie, diaree '.ciumurluiala, s. f. v. ciumurlealadung, adj. care are o mica amputatie, infirm de un membruciupit de varsat cu cicatrici de variceladupitura, s. f. durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelordantanit, s. n. tremor al dintilordistire, s. f. clismacoada ochiului unghiul extern al ochiuluicoaja, s. f. crustacocaturi, s. f. pi. furunculicoccinada, s. f. scarlatinacoccinar, s. m. scarlatina :cochinada, s. f. v. coccinada ' 'cod-iinar, s. f. v. coccinarcocoasa, s. f. 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitismcodanel, s. m. copil miccoji in cap matreata . .coji de lapte impetigo 'colera, s. f. 1) holera; 2) diaree gravacoleti, s. m. pi. diareecoiti de lup eschile, necrozacopil de tata sugarcopturi, s. f. pi. furunculicoraca, s. f. scarlatinacordea, s. f. viermi intestinali, teniecordica, s. f. viermi intestinali, teniecori, s. n. rujeola .coriza, s. f. catar, viroza respiratorie '.coroiat, adj. acvilin (cu referire la nas)corosta, s. f. scabie

1207


cosuri, s. n. pi. acneecozonacel, s. m. rotulacrapatura, s. f. fisura .creier mic cerebelcrescatura, s. f. tumoracrup, s. m. 1) angina difterica; 2) laringita striduloasacru?ala, s. f. hematuriecucui, s. n. echimoza epiduralacufureala, s. f. diareecui de stricaciune herniecune, s. f. pi. 1) crampe abdominale; 2) constipatiecuratenie, s. f. purgatiecurgere de sange din nas epistaxiscurmatura, s. f. lumbago, dureri lombarecurul gainii 1) impetigo; 2) tricofitiecutit, s. n. junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)D

dalac, s. n. 1) antrax, carbune; 2) inflamatia splineidalac la inima afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.)dambia, s. f. 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegiedamblageala, s. f. paraplegicdamla, s. f. v. dambiadans, s. n. coreedartra crustoasa impetigodat, s. n., de dat eczemadaturi, s. n. pi. eczemadansele, s. f. pi., de dansele 1) reumatism; 2) spondilozadebra, s. f. erizipeldeochi, s. n. 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe

cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii caredeoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse

deochetura, s. f. v. deochi(a)deochea, vb. 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau

invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.)descuiet, s. n. diareedesnodarea vintrelor dizenteriedeselare, s. f. curbaturadin vant blenoragie, gonoreediochi, s. n. v.deochidoftor, s. m. doctor, medicdomolitor, s. n. calmantdor, s. n. durere fizicados,s.n. spatedospire, s. f. fermentatiedropica, s. f. ascita, anasarca, hidropiziedropica la cap hidrocefalieduca-se-n pietre epilepsieduca-se pe pustiu epilepsieduhan,s. n. tutunduhoare, s. f. emanatie rau mirositoaredurere de cap cefalee

1208

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR!

durere de foale durere abdominaladurere de gat amigdalita, faringitadurere de grumaz durere de gat, torticolisdurere de gura odontalgiedurere de inima durere de stomacdurere de mate colici intestinale, crampe abdominaledurere de mijioc lumbagodurere de oase 1) extenuare fizica; 2) reumatismdurere de ochi conjunctivitadurere de pantece colica abdominaladurere de picioare, picere, pisioare, chi-cioare, ciolan

reumatism

durere de piept durere toracicadurere de plaman pneumoniedurere de schinare lumbagodurere de stomac dureri aparute Tn diferite afectiuni digestivedurere strapungatoare durere lancinantadurere de ^ale lumbagodurere dinlauntru ' durere de stomacE

epidepsie, s. f. epilepsieesuflare, s.f. dispnee de efortF

facere, s.f. nasterefaica, s. f. maxilar (obraz)faliuca, s. i. suferinta, durerefapt, s. m. eczemafScatura, s. f. eczemafacut, s. n. eczemafalcarita, s. f. 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemicafarnait, s. n. cu vorbire nazalizatafemeie grea gravidafierbinteala, s. f. febrafiere, s. f. bilafiertura, s. f. decoctfior, s. m. 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasaflecuit, adj. fara putereflescait, adj. fara puterefloare de pucioasa sulfflori albe leucoreefluierul piciorului tibiafoale, s. f. pi. abdomenfoe, s. n. febrafoe viu 1) zona zoster; 2) erizipelfonfait, adj. cu vorbire nazalizatafornait, adj. v. fonfait

1209


forteata, s. f. durere de dinti si de maselefrant, s. n. sifilisfras, s. n. crampe la copiiframantatura, s. f. cram pafrantura, s. f. fracturafrantura din vis blenoragie, gonoreefreant(a), s. n. (s. f.) sifilisfrenta, s. f. sifilisfrentie, s. f. sifilisfrig, s. n. frison(a) frige, vb. a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un

obiect foarte fierbintefriguri, s. n. pi. 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoanefriguri de cap meningitafriguri galbene febra galbenafriguri rele paludismfriguri tifoide febra tifoidafudulie, s. f. 1) testicul; 2) scabiefulgerare, s. f. durere acuta violentafulgeratura, s. f. 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copiifunicei, s. m. pi. 1) furunculi, furunculoza; 2) crampefunigei, s. m. pi. acnee(a) furnica, vb. senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de pielefurnicel, s. m. furunculG ' : 1

gance,s.f. boalagaura urechii conduct auditiv externgaura la plamani tuberculoza cazeoasa pulmonaragalbinare, s. f. ictergalbineala, s. f. paloaregaselnita, s. f. epilepsiegavane, s. f. pi. orbitegafaiala, s. f. dispnee de efortgafaire, s. f. dispnee de efortgajiala, s. f. boala de gat, disfoniegaica, s. f. v. motroacagaici, s. f. pi. 1) amigdalita; 2) angina diftericagalma, s. f. amigdalita(a se) gamfa, vb. a (se) umflagangavire, s. f. balbaialagat stramb torticolisgatlej, s. n. laringegatuire, s. f. strangularegheb, s. n. 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitismghib, s. n. v. ghebghindura, s. f. ganglionghior, s. m. durere prin cap, prin maseleghiorait, s. n. borborismgigiochi, s. n. v. deochigiunghi, s. n. junghigogoasa, s. f. glob ocular(a) govi, vb. a nu manca din cauza bolii

1210

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!

goveta, s. f. postgravela, s. f. litiazagreabanul gatului ceafagreata, s. f. indigestiegreutate la ranza indigestiegreutate la stomac indigestiegrumaz, s. n. gatgurar, s. m. afte bucalegusarnita, s. f. 1) trismus; 2) parotidita epidemicagusa, s.f. hipertrofia glandei tiroidegutter, s. m. 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasagutunar, s. n. catar (oculonazal)guturai, s. n. catar (oculonazal)ti ! !

haboala, s. f. epilepsiehap,s. n. pastila, casetaharca, s. f. craniu uman(a) harcai, vb. a respira cu greutatehectica, s. f. tuberculozaheptica, s. f. tuberculozahibas, adj. bolnavhodolan, s. m. os mareholt, s. n. cadavru(a) horai, vb. a sforaihorait, s. n. sforait(a) horcai, vb. a respira cu greutatehuiala capului probabil, o manifestare a hipertensiunii arterialehuiala, s. f. acufeneI'11'11 1

icnire, s. f. 1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughitiele, s. f. pi. congestie cerebrala, paralizieiesire afara cu sange dizenterieinima rea dizenterieir, s. n. pomada . ' ,istericale, s. f. pi. isterieizbitura, s. f. boala de inima care Tncepe cu tremuraturiizbucnire, s. f. eruptieizdat, s. n. colici intestinale

A 1;::::1;'.

mibataciune (din slabire), s. f. paralizie, parezaTmparatu?, s. m. luetalnadu?eala, s. f. 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211


Tncheietura, s. f. articulatieTncruci?at, adj., s. m. si f. cu strabismTncuiere, s. f. constipatieTncuiei la ud anurieTncuietura, s. f. constipatieTncurcatura de mate ocluzie intestinalaTnecaciune Tn piept dispnee, astm, emfizem pulmonarTnghitire, s. f. deglutitieTnghititoare, s. f. laringe, parte a gatului unde se afla laringeleTnnaduseala, s. f. astm, emfizem, dispnee, transpiratie(a) Tnnadusi, vb. a transpiraTnnecaciune, s. f. astm, emfizem, dispneeTnnodare de mate ocluzie intestinalaTntalnitura, s. f. conqestie cerebrala, ametealaTntampinat, s. n. reumatism articular acutTntampinatura, s. f. reumatism articular acutintoarcere, s. f. recadereTntruiele, s. f. reumatism(a) Tntepa, vb. senzatie dureroasa punctiformaTntepenire de Tncheietura anchilozaIntremare, s. f. convalescentaTntunchinatura, s. f. reumatism articular acut1. -

jag,s.n. pirozisjagarie,s. f. v. jagarealajagareala, s. f. pirozisjeguiala, s. f. v. jagarealajig, s. n. v. jagjigaraie, s. f. v. jagarealajighireala, s. f. v. jagarealajiguiala, s. f. v. jagarealajeragai, s. n. v. jagarealajolna, s. f. tumefactie ganglionara la nivelul gatului, scrofulozajolne, s. f. pi. amigdalita(a)jugula, vb. a strange de gatjulitura, s. f. excoriatie, rana usoarajunghi, s. n. 1) nevralgie toracica; 2) pneumonie; 3) pleureziejunghiTn piept durere lancinanta cu localizare toracicajunghietura, s. f. 1) nevralgie toracica; 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniuluijupuiala, s. f. pelagrajupuitura, s. f. excoriatie, rana usoaraIL'

laba ga?tii, s. f. riduri Tn unghiul extern al ochiuluilamoste, s. f. dizenterie la copil, diareelangoare, s. f. 1) slabiciune, moliciune; 2) boalaleac,s.n. medicament

1212


legat, adj. impotentlegatura, s. f. bandajlelita, s. f., lelitele, s. f. pi. paludismlepadatura, s. f. avortleprica, s. f. pelagrSle$, s. n. cadavrule?in, s. n. lipotimie, sincopalighean, s. n. bazinlihneala, s. f. 1) slabiciune (din cauza foamei); 2) inanitie(a)'lihni, vb. a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei); a i se lihni cuiva = a-i veni rau .

cuiva (de foame, de oboseala etc.)limbrici, s. m. pi. oxiuri(a) linchi, vb. a manca fara apetitlingoare, s. f. 1) febra tifoida; 2) tifos exantematiclingurea, s. f. apendice xifoid, epigastrulingurica, s. f. iv epigastrulipemanie, s. f. melancolielipitura, s. f. isterielisai, s. n. impetigolovirea de Rusalii epilepsielovitura, s. f. contuzielovitura de izdat colici intestinale, crampelovitura din iele 1) apoplexie; 2) hemiplegieluare de grai afazieluare de maini, picioare paralizieluat din vant nevralgieluatui din sfinte paralizielud,s.m. nebunlungoare, s. f. v. lingoarelumea ochilor pupilalumina ochiului pupilalumina, s. f. pupilaM

Maica catea pestaMaica calatoarea pestamatrici, s. f. pi. 1) diaree, 2) varice; 3) colici intestinale, mai ales la copiimate, s. n. pi. intestinemai, s. n. ficatmalahie, s. f. masturbatie, onanismmanca, s. f. doicamatca, s. f. utermatka, s. f. prolaps vaginalmatrun, s. m. colici intestinalemagareata, s. f. tuse convulsivamalced, s. m. pojarmalic, s. n. nume generic pentru boll venericemarcavita, s. f. v. malcavita . .margaritarel, s. n. stomatitS la copiimarina din fire menstruatie dureroasamarul lui Adam cartilaj tiroidmaruntaie, s. n. pi. intestine

1213


matreata, s. f. pitiriazamatrice, s. f. 1) colici intestinale; 2) dureri reumatice; 3) varice; 4) eclampsiematu?ile, s. f. pi. paludismmalcavita, s. f. reumatism articular mancarime, s. f. pruritmancarime la inima diareemancatura, s. f. sifilismance-1 coca diareemeditina, s. f. . medicamentmelcii ochilor orbitemestecare, s. f. masticatiemiasma, s. f. 1) emanatie rau mirositoare; 2) boala contagioasSmiata, s. f. febra tifoidamiata, s. f. febramiligoi, s. m., miligoci, s. m. pi. urcior la ochiminegoci, s. m. chalazionmirosul gurii halenamistuire, s. f. digestiemistuire grea dispepsiemisei, s. m. pi. infirmimisulie, s. f. sifilismitra, s. f. utermoalele capului fontanela la copiimoartea calului tamplamocaneala, s. f. umflaturamodaica, s. f. 1) ganglion inflamat; 2) chist sebaceumodald, s. f. pi. amigdalitamoiste, s. f. tampla(a) molai, vb. a mestecamoleseala, s. f. senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica), apatiemoleti, s. m. pi. diaree la copiii micimolima, s. f. boala contagioasa, epidemic, epizootiemolipsitor, adj. contagiosmomita, s. f. ganglionmont, s. n. 1) haSux valgus; 2] (la gat) marul lui Adam; 3) parte a unui membru dupa amputaremorb, s. n. boalamotroaca, s. f. adenopatie mare (frecvent laterocervicala)muceda la dinti parodontoza, carie dentaramuma padurii insomniemuste zburatoare fosfeneN

natima, s. f. . rana mare care nu se vindecanabadaie, s. f. criza epilepticanabu?ala, s. f. v. nadusealanaduf, s. n. astm, emfizem pulmonar, dispneenaduh,s. n. v.nadufnadu?eala, s. f. sudoare, transpiratie abundenta, astm bronsic sau cardiac, emfizem pulmonar(a) nadusi, vb. a transpiranagluga, s. f. astm, emfizem pulmonar, dispneenajit, s. n. 1) guturai; 2) otita medie; 3) gingivita; 4) nevralgie de trigemen; 5) cefalee; 6) catar

nazal; 7) dureri de dinti

1214

GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI

nalucire, s. f. halucinatie (auditiva, vizuala)nasalie, s. f. suport de lemn, ca o targa, pe care se a$eaza sicriulnascatoare, s. f. 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii; 2) vaginnasilnic, adj. violent, brutalnasilnicie, s. f. violenta, brutalitate, Tncapatanarenauceala, s. f. confuzie psihica, stupoarenavarlie, s. f. convulsii epilepticenazarire,s.f. halucinatie (auditiva, vizuala)nebuneala, s. f. v. nebunienebunie, s. f. alienatie mentalanedormire, s. f. insomnie , .neg,s. m. veruca, nevnegel, s. m. diminutiv pentru negneliniste, s. f. anxietateneputincios, adj. impotentneputinta, s. f. impotentanerodire, s. f. sterilitatenisip, s. n. litiaza (vezicala, veziculara)P I

oase moarte tuberculoza osoasaoase moi si strambe la copii rahitismoblojeala, s. f. . . cata plasmaobranteala, s. f. inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frigobrinteala, s. f. v. obrantealaochi de pisica clavus (partea centrala)ochiu (al) orb tamplaochiu (al) mort tampla(a) odrasli, vb. a se naste, a cresteoftica, s. f. 1) tuberculoza; 2) bronsita cronicaoftica Tn gat laringita tuberculoasaofticos, adj. 1) tuberculos; 2) slab, fara putere, anemicogarjit, adj. slab, fara putere ' . . .ojig, s. n. pirozis . ' .(a, a se) oligui, vb. (a, a-si) scranti mana, piciorulolog, adj., s. m. sau f. 1) fara un picior sau fara ambele; 2) paraplegicologeala, s. f. paralizieomulet, s. m. luetaomusor, s. m. luetaopaceala, s. f. confuzie psihica, stupoareopareala, s. f. 1) arsura de gradul I - III (cu apa fierbinte); 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale, la

copiioparituri, s. f. pi. eritem fesier :oprirea udului retentie urinara, oligurieorbalt, s. n. 1) erizipe!; 2) durere de cap, urechi, picioare; 3) glaucom; 4) trahom; 5) planta erbacee

toxica(a se) orbaiti, vb. a se Imbolnavi de orbalt (v.)orbaltit, adj. bolnav de orbalt (v.)orbire, s. f. cecitateorbul gainilor hemeralopieosfica, s. f. tuberculoza pulmonaraosteneala, s. f. oboseala

1215


osu (al) mort tamplaosul crucii sacrumosulnoadei coccixosul pieptului sternotravire, s. f. intoxicatieousor, s. n. maleolaousorul genunchiului rotula'?;. .::.:'::i:":::'':': ^:^:^::;: :::'::::::::::"'-:.:^':. ..:'::.:::. "..:'... .;'..

pandalie, s. f. criza nervoasa, furie, capriciupanglica, s. f. ten iepar, s. n. abces dureros (Tn special la degetele de la mana)pata la plamani tubercutoza pulmonarapatima copiilor epilepsiepatima rea tremuratura (Parkinson ?)paducei, s. m. pi. bataturi, dureri si prurit plantarpaducele, s. n. pi. mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor, cu Tngrosarea locala a pieliipaduchi, s. m. pi. fitiriazispalitura, s. f. contuziepareala, s. f. eritem al feteipar la deget panaritiupantecare, s. f. v. pantecaraiepantece, s. n. abdomenpantecaraie, s. f. 1) diaree, sindrom dispeptic; 2) dizenteriepantecaraie cu sange diaree sanguinolentapantecarie, s. f. v. pantecaraiepanticaraie, s. f. v. pantecaraieparleala, s. f. pelagrapart, s. n. gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul analpartuica, s. f. diareepecingine, s. f. 1) impetigo; 2) tricofitie; 3) eczemapecingine rea pelagra(a se) pedepsi, vb. refl. a se chinuipedepsie, s. f. epilepsieperdea pe ochi 1) cataracta; 2) leucom; 3) keratite diverseperi rai 1) entropion; 2) trichiazaperioada, s. f. menstruatieperit, s. m. sifilispete pe obraz 1) cloasma; 2) pityriasis versicolorpiatra la fiere litiaza vezicalapiatra la basica litiaza biliarapiatra la rinichi litiaza renalapiept, s. n. 1) san; 2) toracepierdere, s. f. avortpierdere ro?ie metroragiepierit, s. m. sifilispierzanie, s. f. avortpietricele, s. f. pi. calculipipernicit, adj. 1) slab, f&ra putere; 2) care s-a oprit din crestere, din dezvoltarepiroteala, s. f. 1) somnolenta; 2) durere tn oasepistrui, s. m. pi. efelidepisatui Tn pat incontinenta urinara

1216


plamada, s. f. copil, odrasia, progenituraplamadita, adj. macerataplamanie, s. f. pneumonieplascare, s. f. formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii)plecare, s. f. v. aplecareplecate, s. f. pi. v. aplecareplansori, s. f. pi. insomnieplanta, s. f. tamplapleasma, s. f. iritatie a mucoaselor linguala si palatina, Tndeosebi la copiiplesne, s. f. pi. stomatita aftoasa, afte bucaleptesnitura, s. f. fisuraplesnita, s. f. v. plesnitaplescavita, s. f. 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate; 2)

eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase)plescaita, s. f. v. plescavitaplesnita, s. f. stomatitaplesuvie, s. f. alopecie, calvitiepleznitura, s. f. fisurapoala alba leucoreepoceala, s. f. 1) boala care, dupa credintele populare, ar fi provocata de duhuri rele; 2) uratenie fizica;

3) epilepsiepoceala din iele v. pociturapodt, adj. cu diformitati fizice, diform, desfiguratpocitura, s. f. 1) congestie cerebrala; 2) paralizie faciala; 3) epilepsiepocitura de ele v. pocealapodagra, s. f. gutapogana,s.f. afta bucalapohoiele, s. f. cataractapojar, s. n. rujeolapojarel, s. n. rubeolaponds, adj. care prezinta strabismpost, s. n. abstinentapotasca, s. f. targapotca, s, f. 1) persoana slab dezvoltata fizic; 2) vrajba, cearta . ^prapor, s. m. peritoneu Tprapor aprins peritonitaprapur, s. m. v, praporpretit, s. n. durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi, scrantiturapripit, s. n. antraxprisnita, s. f. compresapritituri, s. f. pi. contuziipuchina, s. f. secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilorpumn, s. m. carppunoaie, s. n. pi. furuncul, furunculozapurcica, s. f. 1) trismus; 2) parotidita epidemicapusche,s.f. afta bucalaputoare, s. f. mefitism, odoratputuros, adj., s. m. si f. 1) miros fetid; 2) lene?R -i''

rac,s. m. 1) cancer; 2) erizipel; 3) astmrana tranjilor pelagra

1217

GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl

rana,s. f. 1) plaga; 2) durere moralaranula, s. f. chist salivarrapan, s.n. boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii, cainii si porcii, uneori si

adultiirapor, s. m. afectiune dermica, Tn relatie, de obicei, cu febrarast, s. n. 1) inflamatie a splinei; 2) ca^exieraceala, s. f. viroza respiratorieraceala la rarunchi 1) nefrita; 2) lumbagoraguseala, s. f. 1) alterare a vocii Tn laringita; 2) laringitarai, s. m. pi. boala de stomac 't

rapanas, s. n. scabierapanos, adj., s.m. sau f. 1) care are rapan (v.); 2) murdarrapciuga, s. f. morvarasfug, s. m. 1) antrax; 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor, manifestata prin agalactierasturnarea ranzei indigestie, dispepsierasug,s. m. v. rasfugrasuri, s. f. pi. contractii false la nastererau, s. n. boala, durereraul eel mare epilepsieraul copiilor epilepsieranduri rosii menstruatie, metroragieranza,s. f. 1) stomac; 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie, ptoza gastricarapciuga, s. f. morvararunchi, s. m. rinichirasuflatoare, s. f. laringerasuflare,s.f. respiratieratutit, adj., s. m. sif. nebunragaiala, s. f. eructatieraie, s. f. scabieregula, s. f. menstrareuma, s. f. reumatismrofii, s. f. pi. bubulite aparute la copii imediat dupa nastere, pe cap si pe fata, impetigo, eczema,

eroziuni cutanaterohii, s. f. pi. v. rofiiromantism, s. n. , reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgiiront, s. n. cartilajrosaturi, s. f. pi. rani superficiale produse prin eroziunero?ata, s. f. 1) pelagra; 2) erizipelruja, s. f. pojarrumegare, s. f. mericismruptoare, s. f. lumbagoruptura de os fracturaruptura din vis blenoragieS

sa?iu, adj. care sufera de strabismsagetatura, s. f. 1) apoplexie; 2) nevralgie; 3) hemiplegiesapunel, s. n. supozitorsangele sorocului mentruatiescafarlie, s. f. craniu, extremitate cefalicascalambait, adj. cu deformatii osoase (membrele, rahisul)(a) scapara, vb. a fi foarte nervos

1218


scarpineala, s. f. scabie, raiescarba, s.f. greatascarna, s. f. materii fecaleschilavie, s. f. hernieschimonosit, adj. cu deformatii fiziceschiros, s. n. cancersclintire, s. f., sclintitura luxatiescopire, s. f. castrarescovarlii, s. f. pi. orbitescranteala, s. f. nebunie, dezechilibru mental, ticnealascrantitura. s. f. luxatiescrintire, s. f. luxatiescrofula, s. f. pi. adenopatiescrofuri, s. n. pi. scrofuloza(a) scuipa sange hemoptiziescuipat, s. m. sputa, saliva, expectoratiesculament, s. n. blenoragie, gonoreescurgere, s. f. blenoragie, gonoreescurgere alba leucoree, infectie cu Trichomonas sau Candidascurgeri din urechi otoreescurta, s. f. adenita, hidrosadenitascurt de vedere miop(a)seca, vb. durere, emotie vieserpengea, s. n. antraxsfanta de boala diaree sanguinolenta, dizenteriesfarc de tata mamelonsfarseala, s. f. senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica), apatiesfarsenie, s. f. v, sfarseala(a) sfasia, vb. a Tndurera, a chinui pe cineva (fig.)sfoiag, s. n. mucegaisfreant, s. n. sifilissfrente, s. f. pi. v. sfrentiesfrentie, s. f. sifilissfrijit, adj. fara puteresighiuala, s. f. epilepsieslabanogie, s. f. . paralizieslabiciune, s. f. durere de picioareslabie, s. f. anemiesleire nervoasa neurastenie sleit, adj. fara putereslutenie, s. f. diformitatesmintit, adj., s m. si f. nebunsmochinit, adj. cu riduri, Tncretit ca o smochinascare sec insolatiesocote, s. f. pi. atrepsie, tulburare grava de nutritie la sugarisomnisor, s. m. macsoroc, s. n. 1) menstra; 2) decesspaima, s. f. anxietatespanchiu, adj. care sufera de strabismspata, s. f. omoplat, scapulaspeietura, s. f. . . v. sperieturasperiat, adj. care sufera de sperietura (v.)sperietura, s. f. tulburari psihice, mai ales la copii, considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternicaspoitui, s. n. scarlatinaspurcat, adj. 1) care sufera de diaree; 2) dermatoza, tricofitie, impetigo, antrax

1219


spuzeala, s. f. urticarie, herpes, eruptie veziculoasa tegumentarastat, s. n. staturasterp, adj. sterilstomac stricat diareestrans, adj. constipatstransi, s. m. pi. pscarizistransoare, s. f. colici intestinale la copii, tetanosstrelici, s. f. pi. pirozisstriga,s.f. diaree la copiii micistrigoniu, s. m. cefalee, dureri Tn regiunea capuluistropsala, s. f. epilepsiestropseala, s. f. v. strop$alastropsitura, s. f. v. strop?alastrudenita, s. f. v. strudnitastrudnita, s. f. gingivita, stomatita, scorbutstrungareata, s. f. diastema incisivilor centralistudenita, s. f. v. strudnitasubtioara, s. f. axilasucitura, s. f. entorsasuflare, s. f. respiratiesufleti, s. m. pi. dispneesugel, s, m. panaritiusughit, s. n. singultussugiu, s. n. panaritiusuguiuc, s. n. v. sugiusugui, s. m. v. sugiusui, s. m. 1) dispnee, tuse seaca; 2) astm; 3) cancer; 4) scrofuloza; 5) sifilis; 6) hemoroizisuiduit, s. m. plaga vindecatasulac, s. m. preputsulgiu, s. m. panaritiusurdumaci, s. m. pi. colici abdominalesurdumasi, s. m. pi. 1) diaree la copiii mici; 2) insolatie; 3) colici intestinalesurpare, s.f. herniesurpatura, s. f. v. surparesurzenie, s. f. surditatesuspin, s. n. astmS

sancan, s, n. sifilis m faza tertiarasancar, s. n. v.sancansarlah, s. n. scarlatinasasiu, adj. v. sasiusezut, s. n. anussira spinarii coloana vertebrala, rahissoimanit, s. n. luarea mainilor si fetei, strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) Jsont, soanta, adj. schiop, cu un membru superior sau inferior amputat !

(a) sontacai, vb. a schiopata, a merge cu dificultatesoparlaita, s. f. angina difterica, guturaisoricioaica, s. f. arsenicsorod, adj. cu membrele inferioare amputate, schilodspanchiu, adj. care sufera de strabism9tirb, adj. fara unul sau mai multi dinti

1220


suharie, s. f. viroza respiratorie, corizasui, adj. ticnit, zanatecsuiu, s. n. emfizem pulmonar, astm, dispneesumenit, adj. beat(usor)1

talan, s. m. antraxtaetura, s. f. v. taieturataiere Tmprejur circumcizietaietura, s. f. . - plaga taiata, junghitatarca, s. f. cancertampeala, s. f. hebetudine ,tampinatura, s. f, reumatism articular acuttampla, s. f. os temporal, regiune temporalatarpie, s. f. umflare a abdomenuluiteaca, s.f. vaginteafar, adj. care este sanatos, inclusiv sub aspect psihicticva, s. f. v. tigvatidva, s. f. v. tigvatifos, s. n. febra tifoidatigva, s. f. craniu umantiuga, s. f. v. tigvativga. s. f. v. tigvatoropeala, s. f. senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica), apatietragar, s. m. adenitatragan, s. m. antrax, dalac(a) trage, vb. a masatraji, s. m. pi. hemoroizitranji, s. m. pi. hemoroizi, trahomatrantitura, s. f. clavustreapad, s. n. diaree, sindrom dispeptictreapad cu sange dizenterietrecatura, s. f. gastroenteritatrecere, s. f. dizenterietremurid, s. n. paludismtrepadare, s. f. v. treapadtriper, s. n. blenoragie, gonoreetroahna, s. f. catar, viroza respiratorie, guturai, gripatroana, s. f. v. troahnatrup, s. n. penistulburare, s. f. confuzie psihica, stupoareturbare.s.f. rabietuse, s.f. bronsitatuse magareasca tuse convulsivaT1

tandara, s. f. eschilatast, s. n. v. teastatata catelei hidrosadenita

T221

GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARItata, s. f. mamela' ^teapa,s.f. 1) pneumonie; 2) pleurezie; 3) dureri reumatismaleteasta, s. f. calota cranianatest, s. n. v. teastatinere de minte memorietintit, adj. care este alienat mintalturloi, s. n. gambajivu

ud, s. n. urinaudma, s. f. adenita, inflamatie a unui ganglion limfaticudrea, s. f sternuima, s. f. inflamatie a ganglionilor limfatici, hidrosadenita, furuncul, adenitaulcior, s. n. chalazion, orgeletumblet, s. n. mersumflatura, s. f. nodul, tumora, flegmonumflarea pantecelui meteorism abdominalurcior, s. n. orgelet, chalazionurdinare, s. f. diareeurdinare cu sange dizenterieurdinare cu sange diaree sanguinolentaurechion, s. n. parotidita epidemicaurinare, s. f. mictiuneusturime, s. f. 1) pirozis, arsura; 2) urzicatura; 3) miros 'intepator 1

JV

varsat, s. n. variolavarsat Tn cruce varicelavarsat de vant varicela(a se) vatama, vb. a se Tmbolnavi, a se ranivatamatura, s. f. 1) hernie; 2) colica abdominala, sindrom dureros abdominalvajiituri de (sau tn) urechi acufenevanat, adj. cianoticvanataie, s. f. echimozavanatare, s. f. v. vanataievant rau paralizie, congestie cerebralavant sec v. vant rauvanturi, s. n. pi. tranzit intestinal pentru gazevanturile cele rele 1) apoplexie; 2) hemiplegievedere, s. f. pupilavedere scurta miopie ^venin, s. n. bila vezicularavenin la inima regurgitatii amareviermusori, s. m. pi. ascarizivifor, s. n. durere de maselevine, s. f. pi. venevintre, s. f. 1) abdomen, pantec, burta; 2) la pi., viscere, maruntaie; 3) diaree sanguinolenta,

dizenterie

1222


voame, s. f. pi. , varsaturivrajmasa, s. f. antraxz

zahar Tn urina glicozuriezapor, s. n. rujeolazabala, s. f. ragadazabaluta, s. f. ragadazacare, s. f. . boala grea ?i Tndelungatazacaseala, s. f. 1) boala; 2) inertie, nepasare(a)zacea, vb. a fi bolnavzacere, s.f. v. zacarezacu?, adj. care zace bolnav la patzacuta de varsat cu cicatrice dupa varicelazaiezeala, s. f. v. zaiezitura(a) zaiezi, vb. a zacea, a slabizaiezit, adj. slab, fara vlagazaiezitura, s. f. astenie, mole?ealazapreala, s. f. ' oligurie, anuriezapaceala, s. f. confuzie psihica, stupoarezargenie, s. f. v. zarghealazargheala, s. f. nebunie, ticneala, smintealazbanchiu, adj. care sufera de strabismzbant, s. n. ventuzazburator, s. m. tulburare psihica, isteriezdrobitura, s. f. rana, plaga contuzazgaiba, s. f. 1) plaga cu crusta; 2) boala de ochi; 3) furunculzgaiba duice eczemazganca,s.f. crusta care se formeaza la nivelul unei plagizgau, s. n. uterzgarci, s. n. cartilajzgarciul urechii pavilionul urechiizgarietura, s. f. excoriatiezgrabernita, s. f. furuncul miczgrabunte, s. f. pi. acneezla, s. f. boala uscata, seaca

1223

HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eelrnai mare medic al antichitatii, considerat .^parintele medicine^. Merituiprincipal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei jia superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teoriela experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiulfundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauzespecifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitieiacestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o tiin;a,ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrateprac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate,iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneoriinoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsam Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarteprobabil redactate i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie suntasociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic.

ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab= de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatateaunei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionalacu aceasta.

ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.:deviatie standard (v.).ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a - priv.; basis =mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburariicoordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici asensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia.

ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab =inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a trans-format Intr-un *abces. Ex.: tumora a.

ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de iaah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie depuroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principaldin 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri:1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a.rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular.3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit desemne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5)A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si,respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii aunui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie aglandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semneacute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, maiales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare.9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o*septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nuduce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A.traumatic - provocat de un traumatism.ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen.[Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinulfi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctleJ(!ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmiteaprezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separatade *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prinplanseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o seriede ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-avertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara acustii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-ticconstituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei treimuschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si

transversal) si anterior din cei doi muschi dreptiai abdomenului. Partea superioara a cavitatiiabdominale se Intinde In inte-riorul custiitoracice, formand lojile subfrenice dreapta sistanga, care corespund fetei inferioare afiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele continorganele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat,stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu celedoua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza

cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele alecavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit deperitoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posteriororganelor peritoneale se gasesc spatiul si organeleretroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservateIn limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (pereteleexplorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cuajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurilecostale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale,care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfeldelimitate sunt: In etajul abdominal superior - hipocondrul drept,epigastrul si hipocondrul stang;In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombaradrepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (re-giunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiuneainghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiuneainghinala stanga.ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare

patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdo-minala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generaledeterminata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizareasau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta,apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, trom-boza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. Inprezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatieInselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nunecesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominaleusoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical.V. si durere abdominala.

ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly.Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Secaracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devineasemanator ca forma cu a. broastei.

ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgicalabdomen. Sin.: abdomen acut (v.).

ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoidabdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala esteexcavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

129

ABDOMEN IN DESAGA ABSENTAsi de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi Inholera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de*emadere.ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulousabdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare lasfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fizapubiana si, uneori, peste coapse.

ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Formamajora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta oduritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic*peritonitei acute.

ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdo-minocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. ken-tesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei Inscopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracentezaabdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza.

ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdo-minoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia =e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-nareacavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. silaparoscopie.

ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat.ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) careserveste la *abductie.

ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere= a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscarecare Indeparteaza un membru sau un segment de membru deplanul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceastamiscare.

ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = ase rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = adevia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura saulocalizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire latraiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor.

ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio,-onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere,deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebicu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, careantreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii.

ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique /chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fienumerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie,trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie,deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziunecentrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi con-genitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala.

ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. /abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd aaifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina:haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prinscaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooo-lesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malab-sorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig.ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n -priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = flproduce.} Teorie conform careia viata este originara din materianevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-riageneratiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cuargumente mai elaborate, exista si In prezent.

ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios =viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a.

ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv.,bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege-

nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebiformatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din*retinita pigmentara.ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat.

ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.-tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-reasecretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare.

ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis =se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice.

ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.;blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor.

ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat.ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdtaprin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.}Manie constand In spalatui excesiv de frecvent.

ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupesanguine. V. grup sanguin.

ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah =wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere= a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintiiarcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare(mandibula) nu se afla In contact.

ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, aborti-facient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1)Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau omanevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta,cu simptomatologie redusa a unei boli.

ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat.brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala abratelor.

ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachio-cephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos

' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absentacongenitala a bratelor si a capului.

ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.;radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente midde piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuireSau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica(masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare saufactori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prinfrecare.ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat.

abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui).[1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala,utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese(de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unorasperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care seadauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati decalciu, silicati etc.

ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = deia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = aactiona.} V. catharsis,

ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia =al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de du-rata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihicesuperioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice gene-ralizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatiivoluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneoricu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara.Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, sedisting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

130

ABSORBANT ACANTOPELVISsingurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semneclinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electro-encefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica.

ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent.[Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = aa6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1)Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substantacare are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament careabsoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie.

ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat.absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i,a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametrucare caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda datade catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prinlogaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics sedetermina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1cm s.i la o lungime de unda determinata.

ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat.ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de[a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de aretine o substanta In interiorul altei substante. A. se poateproduce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unorsubstante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorulunor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coaseiintestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau aunui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilorelectromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediumaterial. A nu se confunda cu *adsorbtie.

ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / boneabsorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = aingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron =masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.).

ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance(for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere,a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de;teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie dedeprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular laalcool). 2) A. sexuala etc.

ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic.[Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de*abulie.

ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule =voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei.

ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent,win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima]Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-neaunei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut moleculecatalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu oenzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiindcapabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii alemoleculelor substrat.

AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tijasubtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, Infunctie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectiisau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobilIntr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si avezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelulcanalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducereasolutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimidiferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambouadaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectieintramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm sicu varful In bizou lung. 6) A in

testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la uncapat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura,rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura.8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cumandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cudiametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentrupuncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, Inbizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmeapatrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentrurahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru suturavasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori curesort.

AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle.Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, con-stituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva(226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare(alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezintaun Invelis din platina.

ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.;khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter careconsta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei aconductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia se-cundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermi-tenta. V. si cardiospasm.

ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.;calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Sisimbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise saumentale.

ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv.,kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei lanivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora.

ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = ase mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetantasi pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului siregiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului sia unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50%din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). Deasemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca*sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegaliasau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara),producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o*insulinorezistenta severa.

ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte,

dictionar de termeni medicali

Documents