dialoguri europene(01 07 2015)

Buletin Informativ al Rețelei de Eurocluburi din Republica Moldova

1Unitate în diversitate

DIALOGURI EUROPENE

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Iunie 2015

UE-Moldova, în dialogEuropa pentru tinerii MoldoveiCuriozități…europene Interviu actualGlosar european

UE – Moldova, în dialogNatalia Gherman, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a avut o întrevedere cu Johannes Hahn, comisar European pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere.

CUPRINS

Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Natalia Gherman, a avut la Bratislava, o întrevedere cu Johannes Hahn, comisar European pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere.

Comisarul Hahn a salutat menţinerea unei dinamici pozitive a dialogului politic RM-UE şi stadiul de imple-mentare a Acordului de Asociere RM-UE, subliniind importanţa continuării procesului de implementare a agendei de reforme asumate de către Republica Moldova. Referitor la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga, s-a discutat despre necesitatea unei abordări diferenţi-ate şi bazate pe performanţele individuale ale fiecărei ţări. De asemenea, oficialii au abordat în discuții procesul

de soluţionare a conflictului transnistrean, pledând pentru continuarea necondiţionată a negocierilor în formatul 5+2.În calitatea sa de președinte în exercițiu al Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN), Natalia Gherman a informat oficialul european despre agenda Republicii Moldova pentru perioada deţinerii preşedinţiei în cadrul Organizației (1 ianuarie – 30 iu-nie 2015), menționând drept prioritar obiectivul con-solidării dialogului dintre OCEMN şi Uniunea Europeană.La rândul său, comisarul Hahn a salutat intențiile președinției moldovenești orientate spre dinamizarea interacțiunii dintre cele două structuri internaționale și a subliniat interesul UE pentru dialogul continuu şi identificarea proiectelor concrete de interes comun.Sursa: http://www.mfa.gov.md/

http://www.mfa.gov.md/


2 Unitate în diversitate


A fost ratificat acordul de cooperare dintre Republica Moldova și Eurojust

Corina Crețu: Republica Moldova trebuie să meargă mai departe cu reformele

‘’Republica Moldova trebuie să meargă mai departe cu reformele și procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană și, odată ce va adera, sigur va be-neficia de mult mai mulți bani din fondurile europene’’, a afirmat Corina Crețu.Comisarul European a subliniat în continuare că Uniunea Europeană își menține an-gajamentul pentru dezvoltarea și modernizarea Repu-blicii Moldova și că există programe importante în ceea ce privește agricultura și zonele rurale.

‘’Prin programul european de Vecinătate pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, semnat în 2015 între UE și Republica Moldova, UE va oferi Moldovei 64 de milioane de euro pentru îmbunătățirea competitivității și modernizării în special a sectorului agroalimentar, pentru dezvoltarea zonelor rurale și creșterea nivelului de trai al cetățenilor’’, a declarat Corina Crețu.

Comisarul European a mai subliniat că Republica Mol-dova este unul dintre cei trei parteneri estici asociați cu care Uniunea Europeană are legături politice și eco-nomice puternice, fiind primul partener din Est care a obținut liberalizarea vizelor în 2014.

”Republica Moldova este țara care primește cel mai mare volum, pe cap de locuitor, de asistență cu fonduri UE în vecinătatea estică” a mai adăugat Corina Crețu.

În același interviu, comisarul European pentru politici regionale și-a exprimat speranța ca, Republica Moldova să realizeze toate reformele necesare astfel încât după 2019, cât mai curând posibil, să intre în ma-rea familie europeană’.Sursa: agerpres.ro

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat un acord de cooperare cu agenţia europeană Eurojust, semnat anul trecut ca urmare a condiţiilor asumate prin Acordul de Asociere şi cel de liberalizare a vizelor. Cooperarea presupune lupta coordonată împotriva criminalităţii grave, a terorismului şi a crimei organizate.

Autorităţile moldovene urmează să delege un procuror la sediul Eurojust de la Haga. Acordul prevede posi-bilitatea experţilor Eurojust de a întreprinde măsuri speciale de anchetă în cauzele ce vizează Moldova şi cel puţin unul din statele UE, dar şi să iniţieze anchete penale împreună cu organele de drept moldovene.

Republica Moldova este parte a mai multor acorduri in-ternaţionale în domeniul criminalităţii şi a terorismului.

Ceea ce îl face diferit pe cel proaspăt ratificat este că prevede obligaţiuni reciproce a Republicii Moldova şi a agenţiei Eurojust.

Altfel spus Moldova nu va fi doar furnizor de informaţii şi probe privind infracţiuni grave, dar va beneficia de dreptul de a solicita informaţii, dar şi ajutor de la ex-perţii Eurojust, notează mai mulţi jurişti cu care am stat de vorbă. Prin urmare acest acord este avantajos în primul rând pentru Moldova, susţin experţii.

Analiștii avizați sugerează că proaspătul acord nu are cum să producă efecte spectaculoase dacă partea moldoveană nu-și va arăta disponibilitatea să coopereze cu experţii Eurojust.Sursa: http://www.europalibera.org/

http://agerpres.ro

http://www.europalibera.org/




Europa pentru tinerii Moldovei

Andriy Pavlovych, coordonator SALTO EECA: „Sper că Moldova își va valorifica pe deplin capacitățile

de cooperare cu UE”Deja de câțiva ani, Republica Moldova beneficiază de numeroase proiecte ce vin din partea Uniunii Euro-pene, proiecte destinate cooperării dintre țară și UE, precum și de educație destinate tinerilor.

Una din oportunitățile oferite de Uniunea Europeană tinerilor este programul Erasmus+. Andriy Pavlovych, coordonatorul centrului de resurse SALTO YOUTH pe Europa de Est și Caucaz care se află în Polonia, stabilit de Comisia Europeană și Guvernul polonez asigură suportul în parteneriatele de cooperare internaționale dintre membrii Uniunii Europene, țările din Parteneriatul Est-European și Rusia.

În acest context, Andriy Pavlovych a făcut o prezentare a posibilităților și perspectivelor care le oferă Eramus +.

Unul dintre lucrurile pe care tinerii trebuie să cunoas-că despre Erasmus+ este că programul nu ține doar de învățământul formal, dar și cel neformal. „Ultimul este un tip specific de educație, destinat ONG-urilor, tinerilor care nu au în spate o facultate sau o școală.

De asemenea, programul include serviciul de vo- luntariat european, cunoscut sub abrevierea EVS, schimburile interculturale și alte tipuri de mobilitate pentru tinerii lucrători. Bineînțeles că SALTO promovează și alte tipuri de pro-grame, cum ar fi Consiliul European al Tinerilor, însă sarcina principală a organizației este de a asigura o co-operare dintre Moldova și țările UE cu ajutorul progra-mului Erasmus+.”

Grupul țintă pentru programul Erasmus+ sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 13 și 30 de ani. „Tinerii sunt în permanentă mișcare – ei studiază la li-ceu, apoi vin, de obicei, în capitală pentru a obține stu-dii superioare, apoi apelează la diverse programe sau călătoresc. Mobilitatea este un fenomen normal care descrie orice țară din UE.”

În ceea ce privește tinerii din Transnistria, Andriy menționează că UE nu o recunoaște drept o țară aparte. „În cadrul programului pot partici-pa tierii și organiizațiile care au neapărat reședință în Republica Moldova sau pașaport moldovenesc”.

De fapt, nimeni nu le interzice cetățenilor să se identi-fice drept locuitori ai Transnistriei, însă este nevoie de pașaportul moldovenesc pentru a se înscrie în cadrul programelor, iar organizațiile de acolo pot să obțină, de asemenea, parteneriate internaționale, doar că au nevoie să fie înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, se întâmplă ca voluntari EVS din Transnistria să plece prin intermediul programelor în alte țări, pe când voluntarii EVS din alte regiuni nu pot fi găzduiți acolo din cauza problemelor de securitate.

Totuși, programul nostru demonstrează încă o dată că este destinat tinerilor ce beneficiază de mai puține oportunități, adică nu doar tineri ce provin din zonele rurale, dar și tineri cu dizabilități și tineri ce vin din zonele de conflict”, se expune Andriy.Pentru o colaborare fructuoasă, este necesar ca Moldo-va să își valorifice pe deplin capacitățile de implicare și cooperare cu UE. Sursa. Diez.md

http://Diez.md




UE susţine politicile de tineret în ţările Parteneriatului EsticÎn perioada 8-9 iunie la Chișinău s-a desfășurat un seminar regional, organizat în cadrul Programului de susținere a politicilor de tineret în țările PaE, finanțat de UE.

La seminarul „Abordarea integrată a problemelor de tineret prin prisma cooperării intersectoriale” /„Mainstreaming of youth issues across relevant policy spheres”/ au participat reprezentanți ai structurilor și organizațiilor de stat care coordonează activitățile de tineret din toate țările Parteneriatului Estic (Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Ucraina, Belarus şi Republica Moldova), precum și experți regionali pe probleme de angajare în câmpul muncii și sănătate. În cadrul seminarului a fost prezentat portalul EPYRU e-Learning Distance în calitate de instrument de dezvoltare a capacității de implementare a politicii de tineret la nivel de stat.

De asemenea, seminarul și-a propus drept scop să descrie viitorul model teoretic de cooperare intersectorială în țările Parteneriatului Estic.

Pe parcursul seminarului au fost organizate discuţii şi grupuri de recomandări care s-au axat în mod esenţial pe facilitarea abordării integrate a problemelor de ti-

neret prin prisma cooperării intersectoriale, pentru a răspunde necesităţilor tinerilor de astăzi.

O atenție deosebită a fost acordată studierii inițiativelor de susținere a tineretului, bazate pe cele mai bune prac-tici din UE și din țările Parteneriatului Estic.

De asemenea, seminarul a prevăzut organizarea unei vizite de studiu la Consiliul Raional Ialoveni, în cadrul căreia au fost prezentate, între alte priorităţi, structura co-gestionării problemelor de tineret.

„Republica Belarus s-a alăturat proiectului de susținere a politicilor de tineret ale Parteneriatului Estic la în-ceputul anului 2013.

De atunci, toate seminarele naționale desfășurate în țările participante sunt într-adevăr actuale și impor-tante, pentru a putea face schimb de experiență cu pri-vire la realizarea și formarea politicilor de tineret.

De asemenea, vom încerca să formăm recomandări care vor putea fi implimentate în fiecare țară”, a menționat o participantă din Belarus.

Sursa: http://infoeuropa.md/

http://infoeuropa.md/




Curiozități europene

Cele mai frumoase orașe medievale din Europa

Evul Mediu a rămas în memoria colectivă europeană drept o perioadă întunecată, marcată de numeroase conflicte, bigotism și declin cultural.

Caracterizarea de „epocă întunecată” este însă nedreaptă – sau poate justificată doar în raport cu ceea ce a urmat, Renașterea, considerată o Epocă de Aur a culturii europene.

Evul Mediu a lăsat totuși o moștenire foarte importantă Europei, atât în planul construcțiilor statale, cât și în plan cultural. În fond, o Renaștere fără un Ev Mediu n-ar fi fost posibilă.

Atmosfera Evului Mediu s-a păstrat în anumite zone ale Europei, în unele orașe rămase aproape neschimbate de secole.

Catedralele gotice, clădirile vechi și străzile pavate cu piatră cubică – deși multe din ele au fost renovate între timp, cu scopul conservării lor – arată astăzi la fel cum arătau, spre exemplu, în anii marii epidemii de ciumă din secolul al XIV-lea.

Haideți să vedem, așadar, care sunt cele mai frumoase orașe medievale ale Europei.Sursa: http://www.turismistoric.ro/

http://www.turismistoric.ro/




Natalia Gherman: Moldova doreşte o perspectivă clară de aderare la UE

Interviu actual

Viceprim-ministrul Natalia Gherman consideră că Republica Moldova ar fi dezavantajată în raport cu țările Balcanilor de Vest în domeniul integrării economice cu Uniunea Europeană. Vorbind la o conferință în Polonia, Forumul Global Wroclaw 2015, Natalia Gherman a spus că angajamentele asumate sunt similare, dar Republica Moldova are acces mult mai limitat la fonduri europene pentru reforme. Spre deosebire de Republica Moldova, Țările Balcanilor de Vest au statut de candidate la aderare.

- AŢI REVENIT DIN POLONIA, ACOLO UNDE AŢI VORBIT ÎN FAŢA COLEGILOR DUMNEA- VOASTRĂ, PARTENERILOR DE DEZVOLTARE, SPUNÂND CĂ TOTUŞI REPUBLICII MOLDOVA TREBUIE SĂ ÎI FIE OFERITĂ O PERSPECTIVĂ CLARĂ DE INTEGRARE EUROPEANĂ. DE CE TREBUIE GUVERNAREA DE LA CHIŞINĂU SĂ INSISTE SĂ OBŢINĂ ACEASTĂ PERSPECTIVĂ?

NATALIA GHERMAN: „Perspectiva de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova este acea dezvoltare firească a relaţiei moldo-comunitare pe care ne-o dorim din mai multe puncte de vedere. În primul rând, o perspectivă europeană oferită clar de către Uniunea Europeană ar însemna încheierea mai multor interpretări tendenţioase şi greşite despre vocaţia acestei ţări şi a acestui popor care este, eminamente, European.

Nu este niciun secret că şi o parte a societăţii, şi câteva partide politice pledează pentru schimbarea vectorului de dezvoltare a Republicii Moldova.

Din punctul meu de vedere, doar modelul european, cel al Uniunii Europene reprezintă acel model de mo- dernizare a Republicii Moldova care este firesc. Pe lângă aceste argumente şi mai ales faptul că perspectiva eu-ropeană este o soluţie şi o opţiune firească, mai avem nevoie de această exprimare clară pentru a fi eligibili în ceea ce priveşte mai multe programe şi instrumente de finanţare, pentru a continua procesul de reforme pro-europene în Republica Moldova.

La Forumul Global de la Wroclaw am vorbit în prezen-tarea pe care am făcut-o despre situaţia similară în care se află actualmente Republica Moldova cu cea a statelor Balcanilor de Vest...”- …CARE AU STATUT DE ŢARĂ CANDIDAT.

NATALIA GHERMAN: „Deoarece profunzimea şi ambiţia reformelor pro-europene pe care le imple-mentăm noi în Republica Moldova nu se deosebesc cu nimic de reformele ţărilor Balcanilor de Vest, care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană şi se bu-cură de statut de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană.”

- DAR FACE REPUBLICA MOLDOVA MAI MULTE REFORME CA SĂ OBŢINĂ MAI MULTĂ ASISTENŢĂ? SAU TREBUIE TOTUŞI NEAPĂRAT SĂ OBŢINĂ ACEST STATUT CA SĂ POATĂ SĂ ATRAGĂ MAI MULTE FONDURI EUROPENE?

NATALIA GHERMAN: „Acest statut deschide mai multe posibilităţi de finanţare din fondurile structurale




ale Uniunii Europene, pe care le gestionează Comisia Europeană şi pentru care sunt eligibile doar acele state care au statut de candidat la aderare.

Eu am pledat la Wroclaw pentru deschiderea mai mul-tor instrumente de finanţare în cadrul revizuirii politicii europene de vecinătate, proces care s-a lansat recent, încă până la summitul Parteneriatului Estic de la Riga şi în cadrul căruia mai multe state membre ale Uniunii Europene, dar şi state membre ale Parteneriatului Estic vin cu mai multe propuneri şi iniţiative.

Din punctul meu de vedere, noi trebuie să ne concentrăm asupra acelor proiecte transfrontaliere care vor conecta Republica Moldova la spaţiul european prin intermediul României şi care vor schimba radical situaţia pe teren.”

- V-AŢI REFERIT LA DOMENIUL TRAN- SPORTURILOR, SECTORUL ENERGETIC. DAR ZICEAM: LIVRAREA DE REFORME SAU APLI-CAREA REFORMELOR CÂND VA DA REZULTATE MAI PALPABILE, ASTFEL ÎNCÂT SĂ FIE MOLDO-VA CREDIBILĂ ŞI PE INTERIOR, ŞI PE EXTERI-OR?

NATALIA GHERMAN: „Pentru această credibili-tate trebuie de implementat prevederile Acordului de Asociere, prevederile Zonei de Comerţ Liber între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Angajamentul politic există pentru a face acest lucru. Există şi susţinerea societăţii, că totuşi o mare parte a societăţii întotdeauna a pledat şi a votat pentru partidele pro-europene, însă este nevoie şi de mai multe resurse. Şi atunci când vorbim de domeniul interconectărilor energetice, e nevoie de continuat proiectul gazoductului Iaşi-Ungheni, care a devenit funcţional din martie anul curent, de extins gazoductul până la capitala Republicii Moldova şi de reabilitat tot sistemul de infrastructură în domeniul energetic în întreaga ţară. Vorbim de do-meniul transporturilor.

Aici se impune necesitatea reconstruirii podurilor peste râul Prut şi conectării Republicii Moldova la sis-temul coridoarelor europene de transport, care, cum am spus, ne va conecta din punct de vedere infra-structural-logistic la spaţiul european, astfel precum gazoductul şi reţelele electrice ne vor conecta la piaţa europeană a gazelor naturale şi piaţa europeană de elec-

tricitate. Am mai vorbit şi despre dezvoltarea regională şi rurală, dezvoltarea domeniului agroindustrial. Aici este ne-voie de investiţii mult mai mari de care actual-mente se dispune prin programele şi instrumentele de finanţare pentru Parteneriatul Estic.

Am propus, de asemenea, ca Republica Moldova să fie privită drept o ţară-pilot pentru implementarea unor asemenea instrumente de finanţare inovative. Deja la summitul Parteneriatului Estic au fost prezentate câte-va proiecte pentru regiunea noastră în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, consolidarea capacităţilor în domeniul comerţului, implicarea mult mai activă a instituţiilor financiare eu-ropene.

Noi suntem acum la etapa când toate aceste oportu-nităţi oferite de către Uniunea Europeană trebuie să fie utilizate la maximum de către Republica Moldova. Aceasta, bănuiesc, cu timpul ne va face şi mai eligibili pentru şi mai multe programe.”

- L-AM AUZIT ÎN ULTIMUL TIMP PE PIRKKA TAPIOLA, ȘEFUL DELEGAȚIEI UNIUNII EURO-PENE ÎN REPUBLICA MOLDOVA, SPUNÂND CU VOCE TOT MAI TARE CĂ REFORMA ÎN SECTORUL JUSTIŢIEI BATE PASUL PE LOC. ŞI EL AFIRMĂ CĂ S-A AJUNS LA RĂSCRUCEA RELAŢIILOR MOLDO-COMUNITARE, DACĂ NU SE VĂD ŞI REZULTATE CONCRETE PE ACEASTĂ DIMENSIUNE. ESTE ADEVĂRAT CĂ DEOCAM-DATĂ ACEASTA AR FI FRÂNA CARE PUNE SEMNE DE ÎNTREBARE?

NATALIA GHERMAN: „Întotdeauna am spus că do-meniul justiţiei este pe cât de complicat, din punct de vedere al reformării, pe atât de important şi necesar. Deja e în proces de elaborare, sunt mai multe proiecte de legislaţie, care privesc în mod prioritar reforma Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anti-corupţie, Comisiei Naţionale de Integritate şi multe altele.

Atât guvernul, cât şi Parlamentul Republicii Moldova sunt pe deplin conştienţi de importanţa prioritizării acestor acte legislative. Săptămâna trecută, în cadrul şedinţei de guvern au fost aprobate prin hotărâre de gu-vern mai multe proiecte şi remise în Parlament.

La următoarea şedinţă a cabinetului de miniştri încă




un număr destul de mare de proiecte de acest gen vor fi discutate, aprobate, remise în Parlament pentru examinări şi aprobări în regim prioritar. După cum cunoaşteţi, mai multe acte legislative a căror apro-bare nu s-a reuşit anul trecut în Legislativul precedent au fost întoarse guvernului pentru actualizare. Luna trecută, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Eu-ropene cu Ministerul Economiei şi Ministerul Justiţiei le-au reactualizat. Aceste acte legislative au fost exper-tizate de către experţii europeni. Noi am remis Parla-mentului 149 de proiecte pentru discuţii şi aprobare, care, de fapt, şi reprezintă acea reformă aşteptată şi dorită de cetăţenii Republicii Moldova în primul rând.

În conformitate cu obligaţiunile noastre în cadrul Acor-dului de Asociere şi Zonei de Comerţ Liber avem toată încrederea că deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova le vor examina prioritar şi majoritatea acte-lor vor fi aprobate în cele două lecturi până la finaliza-rea sesiunii de primăvară-vară.”

- DAR CE TREBUIE SĂ FACĂ GUVERNAREA MAI MULT, ASTFEL ÎNCÂT POLITICILE DE IN-TEGRARE EUROPEANĂ SĂ FIE NU MAI PUŢIN POPULARE, DAR SĂ READUCĂ ÎNCREDEREA CETĂŢEANULUI ÎN ACEST PARCURS?

NATALIA GHERMAN: „Intenţiile bune trebuie întotdeauna transformate în rezultate concrete. Şi suplimentar să nu ezităm să comunicăm despre ceea ce facem, ceea ce elaborăm, care sunt dificultăţile pe care le întâmpinăm în procesul elaborării, expertizării anumitor proiecte legislative.

Îndată ce proiectele sunt aprobate, din nou trebuie de comunicat în ce va consta implementarea lor întocmai, care este situaţia cu le- gislaţia secundară ş.a.m.d.”

- LUMEA PUNE ALTFEL ÎNTREBAREA. DACĂ SE ARATĂ CĂ SE LUPTĂ ÎNTR-ADEVĂR CU CEL MAI APRIG, CU CEL MAI ÎNVERŞUNAT FLAGEL, CORUPŢIA, ATUNCI OAMENII AR PUTEA SĂ RECÂŞTIGE ÎNCREDEREA ÎN INSTITUŢIILE STATULUI, ÎN CLASA POLITICĂ.

NATALIA GHERMAN: „Reforma sectorului de justiţie, în primul rând, presupune lupta împotriva corupţiei atât în sistemul judiciar, cât şi în toate celelalte instituţii subordonate. Şi, de fapt, trebuie să cuprindă întreaga ţară, mai ales la nivelul instituţiilor publice, acolo unde contactul cu cetăţeanul este direct.

Puţină lume cunoaşte câţi judecători, de exemplu, au fost traşi la răspundere în ultima perioadă. 12 la număr, dacă îmi aduc aminte, şase dintre aceşti ju-decători au deja sentinţă de condamnare, procesul este continuat. Dar responsabilitatea îi revine fiecăruia dintre noi, fiecărui cetăţean. Atunci când se declară tole-ranţă zero faţă de corupţie în societatea moldove- nească, aceasta înseamnă nu dau şi nu iau mită. Şi, fiecare dintre noi, atunci când depistează asemenea fenomene, este obligat să le declare şi să nu participe în acest proces.”

Sursa: europalibera.org

http://europalibera.org

Ce este Eurojust ?


Glosar european



Echipa redacțională: - Agustina Badica, studentă a.I, Jurnalism și St.ale Comunicării, USM

Coordonator- Irina Draguțanu, BDR Associates

Menirea Eurojust este arătată direct în nume: cooperarea europeană în domeniul justiției.

Sediul Eurojust e la Haga, acolo unde se mai află și mai multe tribunale internaționale, printre care Curtea de Justiție Internațională, sau Tribunalul pentru Crimele de Război din Fosta Iugoslavie.

Eurojust a fost creat în 2002 și e compus din judecători, procurori și ofițeri de poliție experimentați din cele 28 de țări membre în UE. Aceștia sunt angajați în condițiile de care beneficiază colegii lor de acasã, din țările care îi trimit acolo.

Eurojust acționează și intervine atunci când două sau mai multe state sunt afectate de forme de criminalitate organizată care necesită o cooperare trans-frontalieră: trafic de droguri, spălare de bani, prostituție și imigrație ilegală organizată, opere de artă și organe umane, arme și specii protejate.

Eurojust nu doar investighează, dar și coordonează ac-tivitatea anchetatorilor din țările participante la o oper-ațiune anume.

De asemenea, Eurojust se află în permanență în contact cu Europol, cu poliția europeană. Tocmai existența Eurojust a făcut posibilă introducerea Mandatului de Arestare european.Structura și funcțio- narea actuale sunt însă în-greunate de numărul uriaș de cazuri. În anul înfi-ințării, 2002, Eurojust a primit doar 200 de cazuri de rezolvat. Incepând din 2010, numărul a urcat la peste 1.500 de cazuri noi pe an, fără a le mai socoti pe cele rămase din urmă, încă nerezolvate sau neclasate.

Evident, pentru o mai bună funcționare Eurojust are nevoie de o armonizare a sistemelor juridice din în-treaga Europă, precum și de o cooperare fără obstacole între justițiile celor 28 de țări membre, ceea ce e încă departe de a fi cazul.

Lucrurile vor deveni însă într-adevăr funcționale în momentul în care va fi creată funcția de Procuror Eu-ropean, pe baza Tratatului de funcționare al UE.

Foarte activă în acceptarea creării funcției de Procu-ror European a fost europarlamentara română și fost ministru al justiției Monica Macovei.

dialoguri europene(01 07 2015)

Documents