diagnosticul financiar al intreprinderii
TRANSCRIPT
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI
COORDONATOR
AUTOR
BUCURESTI 2005
CUPRINS
Introducere - Prezentarea generala a societatii: Regia autonoma - Arsenalul Armatei……………………………….3
Partea intai – ANALIZA BILANTULUI CONTABIL.
CAPITOLUL 1.Analiza financiara patrimoniala…………………………….11
1.1.Introducere in diagnosticul financiar………………………………...111.2.Echilibrul financiar patrimonial.
Bilantul patrimonial – privire generala…………………………..121.3.Bilantul patrimonial – privire juridica……………………………….15 1.4.Analiza financiara patrimoniala.……………………………………..16
1.4.1.Conceptia patrimoniala.……………………………………171.4.2.Modalitati de analiza a bilantului financiar.……………….191.4.3.Alte abordari ale bilantului si analizei patrimoniale……….21
1.5.Studiu de caz…………………………………………………………23
CAPITOLUL 2.Analiza financiara prin indicatori…………………………..25
2.1.Importanta si barierele analizei patrimoniale………………………...252.2.Indicatori de analiza a echilibrului financiar…………………………272.3.Fondul de rulment……………………………………………………272.4.Necesarul de fond de rulment………………………………………..312.5.Trezoreria neta……………………………………………………….322.6.Studiu de caz…………………………………………………………34
CAPITOLUL 3.Analiza financiara prin rate…………………………………40
3.1.Obiectivele analizei pe baza ratelor………………………………….403.2.Ratele structurii financiare…………………………………………...41
3.2.1.Ratele echilibrului financiar………………………………..413.2.2.Ratele de indatorare………………………………………..45
3.3.Ratele privind rotatia elementelor patrimoniale……………………..483.4.Studiu de caz…………………………………………………………51
CAPITOLUL 4.Analiza financiara functionala………………………………57
4.1.Abordarea sub aspect functional……………………………………..574.2.Gradul de utilitate a bilantului functional……………………………604.3.Indicatori de analiza a echilibrului financiar…………………………63
4.3.1.Fondul de rulment net global………………………………63
1
4.3.2.Necesarul de fond de rulment total………………………...664.3.3.Trezoreria neta……………………………………………..69
4.4.Echilibrul functional si intreprinderea……………………………….714.5.Studiu de caz…………………………………………………………72
Partea a doua – ANALIZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE.
CAPITOLUL 5.Evidentierea performantelor financiare……………………75
5.1.Instrumente de apreciere a performantelor financiare……………….755.2.Tabloul soldurilor intermediare de gestiune…………………………765.3.Marjele de acumulare baneasca……………………………………...795.4.Analiza rezultatelor intreprinderii aferente gestiunii………………...835.5.Capacitatea de autofinantare…………………………………………855.6.Studiu de caz…………………………………………………………88
CAPITOLUL 6.Analiza rentabilitatii si riscului intreprinderii…………….99
6.1.Ratele privind rentabilitatea exploatarii……………………………...996.1.1.Ratele marjelor beneficiare……………………………….1006.1.2.Ratele privind randamentul activelor……………………..103
6.2.Ratele de rentabilitate economica…………………………………..1046.3.Ratele de rentabilitate financiara……………………………………1076.4.Analiza si evaluarea riscului financiar……………………………...1096.5.Analiza si evaluarea riscului de faliment…………………………...1126.6.Studiu de caz………………………………………………………..118
CONCLUZII SI PROPUNERI……………………………………………….126
ANEXE…………………………………………………………………………131
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………139
2
INTRODUCERE
REGIA AUTONOMA – ARSENALUL ARMATEI.
Regia Autonoma – “Arsenalul armatei” a fost infiintata conform
Hotararii de Guvern nr.324 din 02.07.1996,prin restructurarea Regiei
Autonome “Grupul industrial al Armatei” si a Regiei Autonome
“ROMPIRO”Fagaras,care s-au desfiintat,precum si preluarea unor subunitati
din structura regiei autonome pentru productia de tehnica militara din cadrul
Ministerului Industriilor si Comertului.
Regia este persoana juridica si functioneaza pe baza de gestiune
economica si autonomie financiara.Subunitatile nu au personalitate juridica
si dispun de autonomie economico-financiara limitata.Regia reuneste sub
autoritatea Ministerului Apararii Nationale agentii economici angajati in
programele de modernizare a tehnicii de lupta.Subunitatile care intra in
componenta regiei sunt:
1.Uzina Electromecanica Ploiesti.
2.Uzina Mecanica Bucuresti.
3.Santierul Naval Mangalia.
4.Uzina Mecanica Resita.
5.Uzina Mecanica Mizil.
6.Uzina Mecanica Dragomiresti.
7.Uzina Mecanica Sadu.
8.Uzina de Produse Speciale Fagaras.
9.Uzina Chimica Victoria.
Principalele criterii privind necesitatile de aparare sunt:
3
a.Tinerea sub control a unitatilor integratoare de produse
complexe,provenind din fosta regie autonoma,care sunt implicate in
programe de perspectiva ale Ministerului Apararii Nationale,astfel:
Uzina Electromecanica Ploiesti-programe de rachete,radiolocatie si
telecomunicatie.
Uzina Mecanica Bucuresti-programul de modernizare a blindatelor
grele si programul de asimilare a tehnicii grele.
Uzina Mecanica Resita-programul de productie a mijloacelor de
artilerie grea.
Uzina Mecanica Mizil-programul de modernizare a blindatelor usoare
si reparatie a tehnicii blindate grele din dotare.
Santierul Naval Mangalia-programe de reparatie si modernizare a
navelor din dotarea marinei militare.
b.Aducerea sub autoritatea Ministerului Apararii Nationale a uzinelor
de armament si munitie provenind din regia autonoma pentru productia de
tehnica militara din cadrul Ministerului Industriilor si Comertului,dupa cum
urmeaza:
Uzina Mecanica Sadu-ca urmare a dimensiunilor uzinei si datorita
investitiei in curs referitoare la modernizarea si diversificarea fabricatiei de
munitie tip ”NATO”.
Uzina Mecanica Dragomiresti-care se va dota cu o linie automata de
incarcare prin turnare.
c.Aducerea sub autoritatea Ministerului Apararii Nationale a
fabricatiei de pulberi si explozivi(Uzina de Produse Speciale Fagaras si
Uzina Chimica Victoria)deoarece aceasta reprezinta peste tot in lume
monopol de stat.
Principalele criterii economice sunt:
4
-pentru capacitatile mentinute,sa se poata asigura in timp de pace,un
grad minim de incarcare de 50% pentru personalul specializat.
-capacitatile din sector,pe timpul cand nu au comenzi de productie
militara,sa poata executa productie civila pentru ocuparea personalului.
-sa necesite cheltuieli proprii minime pentru tehnologizarea necesara
realizarii tehnicii specifice sectorului de aparare.
In ce priveste obiectul de activitate,acesta este orientat astfel:
a.In domeniul productiei de aparare:cercetarea,proiectarea,fabricarea,
modernizarea,repararea,comercializarea si asigurarea service-ului in tara si
in strainatate,pentru:tehnica de rachete,blindate,artilerie,armament de
infanterie,munitie,explozivi si pulberi,asigurarea de combustibili pentru
rachete,produse chimice,tehnica de radiolocatie,autospeciale cu destinatie
militara si auxiliara,nave militare de lupta si auxiliare.
b.In alte domenii de activitate importante:
-asigurarea service-ului in tara si in strainatate.
-operatiuni comerciale de intermediere(comision,mandatare,reprezen-
tare,in fiintare de agentii comerciale).
-operatiuni de expeditii si transport de marfuri si servicii conexe
acestora.
-elaborarea de studii de marketing.
-reparatii si/sau service,intretinere de autovehicule.
-comercializare en gros si en detail,in tara si in strainatate,de produse
prin magazine proprii si/sau prin terte persoane juridice.
-activitati pentru reclama si publicitate.
-depozitare de marfuri.
Marea majoritate a subunitatilor au capacitati specifice productiei de
tehnica militara,ceea ce a facut dificila asimilarea unor produse cu destinatie
5
civila,competitive din punct de vedere al raportului pret/calitate,in scopul
atenuarii lipsei de comenzi din domeniul special.Exceptia o reprezinta Uzina
Mecanica Sadu care dispune de un sector civil puternic pentru fabricatia de
frigidere si capse miniere.In cazul Uzinei de Produse Speciale
Fagaras,printr-o impartire necorespunzatoare a capacitatilor,sectia de
fabricatie a explozivilor minieri a revenit S.C.Nitramonia S.A.
Sectorul de activitate al regiei il reprezinta sectorul productiei de
aparare,organul tutelar fiind:Departamentul Inzestrarii Armatei din cadrul
Ministerului Apararii Nationale.In ce priveste forta de munca,fata de
numarul initial de angajati la infiintare,de 14998 salariati,regia mai dispunea
in aprilie 1999 de 8746 salariati,ramasi dupa aplicarea etapelor 1 si 2 din
programul de restructurare.
La baza intocmirii programului de restructurare au stat:
-legislatia in baza careia functioneaza sectorul productiei de aparare.
-necesarul la pace de tehnica militara transmis de componentele
sistemului national de aparare.
-planul de mobilizare aprobat de consiliul Suprem de Aparare a Tarii
prin Hotararea nr.077/1997.
-continutul cadru al “Programului de restructurare al societatii
comerciale” transmis de Consiliul pentru Reforma.
Din analiza diagnostic efectuata a rezultat ca regia avea la infiintare o
situatie economico-financiara dificila datorata recesiunii economice in
general si reducerii cererii in domeniul de activitate al regiei in
special,presiunii sociale,presiunii concurentiale,problemelor de management
si nu in ultimul rand situatei financiare a unitatilor preluate din alte structuri.
Pornind de la obiectivele stabilite au rezultat ca principale directii de
actiune:
6
-restructurarea manageriala.
-restructurarea activitatii financiar-contabile.
-restructurarea activitatii de cercetare-dezvoltare.
-restructurarea activitatii de productie prin redimensionarea
capacitatilor si retehnologizarea fluxurilor de fabricatie.
-restructurarea in domeniul resurselor umane.
Totodata a fost elaborat planul de afaceri si au fost analizate:
-evolutia fluxului de numerar.
-evolutia principalilor indicatori economico-financiari.
-situatia indicatorilor sintetici de eficienta si bilantul sintetic.
Pentru realizarea strategiei propuse au fost stabilite obiective concrete
pe termen scurt de 6-12 luni,mediu si lung cu identificarea costurilor si
efectelor prognozate a se obtine.Pentru tinerea sub control a aplicarii
programului de restructurare au fost elaborate programe de activitati
detaliate pentru fiecare subunitate,precum si un program comun pentru
aparatul central si subunitati,cu termenele de indeplinire precizate,precum si
cu nominalizarea responsabilitatilor de executie si control.
La Fagaras s-a reusit stoparea procesului grav de deteriorare a
capacitatilor,iar la Dragomiresti s-au asigurat contracte de export.Pentru
plata datoriilor de la Sadu s-a apelat la o finantare din fondul special de
dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului.De asemenea s-a reusit obtinerea
unei finantari pentru retehnologizarea uzinei din Fagaras din bugetul
Ministerului Apararii Nationale.
Nu s-a reusit insa trecerea la datoria publica a datoriilor si pierderilor
rezultate din preluarea subunitatilor din ROMPIRO si de la regia autonoma
pentru productia de tehnica militara.A fost aprobata insa de catre Ministerul
7
Finantelor si e in curs de adoptare la Ministerul Muncii si protectiei sociale
anularea majorarilor de intarziere si reesalonarea la plata a datoriilor.
In ceea ce priveste productia contractata la 31 mai 1999,ea era de
peste 200 miliarde de lei.Regia are incheiate contracte interne(peste 183
miliarde de lei)atat pentru productia speciala,cat si pentru productia
economica.Contractele externe se ridica la peste 75 de miliarde de lei,iar
contractele de cercetare la peste 4 miliarde de lei.Dupa cum se observa
ponderea cea mai mare o au contractele interne(69%),cele externe fiind doar
de 29%,restul de 2% fiind fonduri destinate cercetarii.
Desi la infiintare s-au preluat subunitati cu datorii si pierderi mari,anul
1998 s-a incheiat fara pierderi,ceea ce confirma justetea masurilor prevazute
in program.Pentru anul 1999 se prognozeaza un an deosebit de dificil,cel
mai important obiectiv fiind supravietuirea prin diversificarea ofertei de
produse militare si civile in corelatie cu o politica de preturi atractiva,care sa
faca posibila patrunderea pe piata externa in special.
Structura organizatorica a regiei se aproba de catre Consiliul de
Administratie la propunerea directorului general.In cadrul regiei se pot
constitui directii,subunitati,servicii,birouri si compartimente.Sarcinile si
responsabilitatile directorilor,serviciilor,birourilor si compartimentelor din
structura aparatului central al regiei se stabilesc prin regulament aprobat de
catre CA.
Fiecare subunitate isi intocmeste propria organigrama care se aproba
de catre CA.Consiliul de administratie este alcatuit din:
-directorul general.
-doi reprezentanti ai MapN.
-un reprezentant al Ministerului Finantelor.
-un reprezentant al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
8
-un reprezentant al Bancii Comerciale Romane.
-directorul general adjunct al regiei.
-directorul comercial al regiei.
-directorul economic al regiei.
Regia are statut de agent economic si unitate militara.Presedintele CA
este directorul general al regiei.CA isi desfasoara activitatea in conformitate
cu propriul sau regulament de organizare si functionare si cu legislatia in
vigoare.Subunitatile din structura regiei sunt conduse de un Comitet de
directie numit de CA.Activitatea curenta a fiecarei subunitati este condusa
de un director numit de CA.
Directorul general este numit de ministrul apararii nationale si este
subordonat secretarului de stat si sef al departamentului inzestrarii
armatei.El este administratorul intregului patrimoniui al regiei si
coordoneaza activitatea subunitatilor regiei si activitatea departamentelor
aparatului central.
El urmareste obtinerea de investitii straine,incheierea de
contracte,administrarea fondurilor financiare,evolutia proiectelor de
cercetare-dezvoltare,intocmirea corecta a tuturor documentelor la nivelul
regiei,activitatea intregului personal.
Serviciile functionale de care raspunde direct sunt:
-strategii de dezvoltare.
-plan de organizare si resurse umane.
-juridic.
-cabinet medical.
-marketing.
-protectie si siguranta militara.
Directorul general adjunct raspunde de:
9
-activitatea de cercetare-proiectare si documentatia aferenta,precum si
programele de pregatire a personalului si omologare.
-sectia de investitii si conversie.
-biroul de programare si urmarire contracte.
-serviciul mobilizare,pregatire de lupta,paza,documente(siguranta).
-serviciul de marketing-negocierea si contractarea ofertelor de
colaborare externa.
Directorul pentru calitate,prin compartimentele pe care le
coordoneaza,realizeaza:
-asigurarea calitatii.
-protectia muncii.
-asigurarea transportului.
Directorul comercial coordoneaza:
-serviciul contractari,desfacere,aprovizionare.
-serviciul administrativ.
-sectia export-marketing-promovare produse,contracte de
export,transmiterea ofertelor clientilor,mentinerea legaturilor cu companiile
din tara si strainatate.
-sectia import-eficienta necesarului de import de materiale.
10
PARTEA INTAI
ANALIZA BILANTULUI CONTABIL
CAPITOLUL 1.Analiza financiara patrimoniala.
1.1.Introducere in diagnosticul financiar.
Analiza financiara este un instrument managerial care sa ajute
conducerea intreprinderii in intelegerea trecutului si prezentului in vederea
fundamentarii viitoarelor obiective strategice de mentinere si de dezvoltare a
intreprinderii intr-un mediu concurential.Efectuarea analizei financiare pe
baza informatiilor furnizate de documentele contabile de sinteza este
favorizata de adaptarea noului sistem contabil la economia de piata ,
informatiile privind situatia patrimoniala , performantele si evolutia
financiara de la un exercitiu la altul , fiind utile in procesul decizional.
Prin analiza financiara se incearca diagnosticarea intreprinderii la
incheierea exercitiului contabil , urmarind evidentierea punctelor forte si a
celor slabe ale gestiunii financiare , oferirea de explicatii pentru cauzele
dificultatilor , evaluarea capacitatii intreprinderii de a-si asigura finantarea
dezvoltarii si satisfacerea exigentelor actionarilor sai cat si a celor interesati.
Obiectivele diagnosticului financiar se directioneaza catre punerea in
evidenta a rentabilitatii si a riscului , astfel partenerii externi pot recurge la
studiul echilibrului financiar incercand detectarea simptomelor privind
disfunctionalitatile , analiza fiind orientata spre studiul performantelor ,
11
evolutiei lor si perspectivele de viitor , metodele si tehnicile utilizate fiind
diferite in functie de obiectivele analizei.
Analiza financiara are ca principala sursa de date documentele
contabile de sinteza:bilantul contabil , contul de profit si pierdere si
anexele.Bilantul contabil reflecta starea patrimoniala a intreprinderii la un
moment dat(inceputul sau sfarsitul exercitiului financiar),contul de profit si
pierdere sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare ,
prelucrare si iesire pe perioada considerata , iar anexele ofera explicatiile
necesare unei intelegeri mai bune a bilantului contabil si a contului de profit
si pierdere ,aducand clarificari privind politicile intreprinderii privind
investitiile , finantarea , fiscalitatea , evaluarea patrimoniului si in acelasi
timp completeaza informatiile pe care cele doua documente principale le
contin.Anexele indeplinesc un rol atat explicativ cat si un rol de instrument
complementar bilantului contabil si contului de profit si pierdere.
1.2.Echilibrul financiar patrimonial.
Bilantul patrimonial-privire generala.
Echilibrul , in ansamblu , inseamna armonie intre diferitele elemente
ale unui sistem , ceea ce in domeniul financiar se transpune prin armonizarea
resurselor cu nevoile.Resursele si utilizarile reflectate in bilant fiind variate
permit formularea unor conceptii diferite privind echilibrul financiar.
Principalele doua conceptii sunt:patrimoniala si functionala.Analiza
patrimoniala se plaseaza in jurul investigarii solvabilitatii pe termen scurt ,in
timp ce analiza functionala , pleaca de la ipoteza asigurarii continuitatii
activitatii la crearea cadrului de excercitare a trei functii:de investitie si de
disponibilizare a resurselor , de exploatare si de ajustare financiara.
12
Studiul financiar al bilantului pune in evidenta modalitatile de
realizare a echilibrului financiar functional sau patrimonial de obicei la
sfarsitul exercitiului , fiind o analiza statica.Termenul de patrimonial il
egalizam,ca sens, cu analiza in termeni de lichiditate si exigibilitate.
Intr-adevar,ea este legata de bilantul contabil traditional,ca privire la
un moment dat asupra patrimoniului , in sens juridic ,
intreprinderii.Patrimoniul unei intreprinderi se compune din:
-o parte,de drepturi de proprietate si de creante(ansamblul activelor
din bilantul traditional),si
-alta parte,obligatiile(datoriile din bilantul traditional).
Astfel,daca este sa prezentam sub forma de tablou bilantul contabil
traditional,acesta arata dupa cum urmeaza:
Drepturi de proprietate
si de creante
(active)
Patrimoniu
(capitaluri proprii)
Obligatii
(datorii)
Figura 1.Bilantul contabil traditional.
O astfel de conceptie1 a bilantului a inspirat studiul echilibrului
financiar ; din punct de vedere al creantierilor , echilibrul financiar al
intreprinderii nu rezida in posibilitatea de a lichida totul in functie de
1.P. Mevellec,Gestion financiere dans les organisations cooperantes,Ed. Gaetan Morin,1985,Quebec.
13
drepturile de proprietate si de creanta pentru a-si regla obligatiile devenite
exigibile?Cum aceasta posibilitate nu exista,avem incetare de plati.De unde
si ideea foarte intuitiva ca mentinerea echilibrului financiar al unei
intreprinderi rezulta din corelatia intre gradul de lichiditate al activelor si cel
de exigibilitate al datoriilor.
Un activ este cu atat mai lichid cu cat poate fi transformat mai rapid in
lichiditati.Este obisnuit sa clasificam activele,dupa ordinea lichiditatii ,
in:imobilizari,stocuri,creante si disponibilitati;si,de altfel,sa distingem intre
active ”lungi” (imobilizarile) si active “scurte” (stocuri , creante ,
disponibilitati).Totusi aceasta clasificare nu corespunde intotdeauna
realitatii,astfel stocurile,chiar si creantele,pot fi uneori mai putin lichide
decat imobilizarile.
O datorie este cu atat mai exigibila cu cat scadenta ei este mai apropiata.Scadenta fiecarei datorii
fiind in general cunoscuta cu precizie,este posibil a priori sa le clasam riguros prin ordinul curent de
exigibilitate.Dar,in practica curenta,este bine sa distingem intre datoriile pe termen mediu si lung(mai mari
de un an) si cele pe termen scurt(mai mici de un an).
Active “lungi”
(imobilizari nete)
Capitaluri proprii
Stocuri Datorii pe termen mediu si lung
(scadenta mai mare de un an)
Creante Datorii pe termen scurt
(scadenta mai mica de un an)Disponibilitati
Figura 2.Marile mase de lichiditati si exigibilitati
ale bilantului patrimonial.
1.3.Bilantul patrimonial – privire juridica.
14
Sub aspect juridic , bilantul contabil sintetizeaza starea patrimoniala ,
respectiv ansamblul drepturilor si angajamentelor patrimoniale la un
moment dat.Drepturile patrimoniale confera celor ce le detin putere asupra
bunurilor(drepturi de proprietate), sau posibilitatea obtinerii unor prestatii
din partea altor persoane(drepturi de creante).
Drepturile de proprietate se concretizeaza in posibilitatea utilizarii
bunurilor in scopul consumului,productiei sau fructificarii acestora pentru
obtinerea de venituri.In general,o intreprindere detine anumite drepturi de
proprietate asupra unui ansamblu variat de bunuri materiale cum sunt
terenurile,cladirile,stocurile de marfuri,de materii prime,de produse finite,cat
si nemateriale reprezentate de brevete,licente,marci de fabrica si alte
elemente necorporale.
Pe de alta parte,drepturile patrimoniale inglobeaza si drepturile de
creanta care constau in angajamente contractate de anumiti parteneri , cum
sunt clientii a caror termene de plata convenite in avans , au o scadenta
ulterioara livrarii bunurilor , precum si debitorii intreprinderii , in calitate de
beneficiari ai unor imprumuturi.
Astfel,conturile de imobilizari,clienti si debitori se vor gasi in activul
bilantului.
Angajamentele patrimoniale corespunzatoare obligatiilor
intreprinderii pe care trebuie sa le onoreze sunt inregistrate in pasivul
bilantului.In functie de originea lor pot fi consecinta unor decizii voluntare
sau a unor obligatii impuse intreprinderii.De asemenea,angajamentele
patrimoniale pot fi diferentiate in functie de efectele lor,in angajamente
corespunzatoare datoriilor si corespunzatoare capitalurilor proprii.
15
Cele corespunzatoare datoriilor implica obligatia de plata a dobanzilor
si de rambursare a datoriilor,in functie de modalitatea si scadenta convenite
in contract.Cele corespunzatoare capitalurilor proprii,apar in legatura cu
remunerarea proprietarilor fondurilor puse la dispozitia intreprinderii sub
forma de aport initial la constituirea capitalului social,fie pentru aportul nou
cu ocazia unei cresteri de capital,fie pentru acceptarea mentinerii profiturilor
nedistribuite,care in fapt reprezinta rezerve ce vor majora capitalul propriu.
Daca studiul juridic permite prezentarea drepturilor si angajamentelor
patrimoniale,prezentarea financiara pune in evidenta relatia dintre sursele
fondurilor(resursele) si nevoile(utilizarile) carora le sunt alocate
fondurile.Astfel,pasivul apare ca o sinteza a angajamentelor contractate,in
timp ce elementele inscrise in activ corespund unor drepturi patrimoniale2.
Egalitatea bilantiera este necesara,nu pentru ratiuni tehnice sau
conventionale,ci,pentru ca transpune o identitate fundamentala intre activ si
pasiv,care sunt de fapt doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi
economice.Asadar,egalitatea inter suma activului si cea a pasivului inseamna
egalitatea necesara intre valoarea nevoilor de finantare si ce a resurseloe de
care dispune intreprinderea.
1.4.Analiza financiara patrimoniala.
Analiza patrimoniala are meritul de a pune in evidenta riscul de insol
vabilitate al intreprinderii.Pentru aceasta analiza se studiaza gradul de
exigibilitate al elementelor de pasiv si cel de lichiditate al elementelor de
activ.
2.N.Feleaga si I. Ionascu,Contabilitatea financiara,Ed. Economica,Bucuresti,1993.
16
Bilantul contabil constituie documentul principal care sta la baza
analizei patrimoniale a intreprinderii ; indiferent de momentul la care se
incheie bilantul , mentinerea egalitatii intre sumele totale inscrise in activ si
pasiv , constituie o regula care trebuie respectata , reprezentand principiul
financiar fundamental care sustine constituirea patrimoniului unei
intreprinderi.
1.4.1.Conceptia patrimoniala.
Intreprinderea apare ca o entitate juridico-economica ce poseda un
patrimoniu inventariat in activul si pasivul bilantului.Expresia cea mai
simpla a valorii patrimoniale a unei intreprinderi la data incheierii
exercitiului o reprezinta activul net contabil , respectiv capitalurile proprii ,
calculate ca diferenta intre activul total(exclusiv elementele de activ fictiv) si
datoriile totale contractate sau prin adaugarea la capitalul social a
rezultatelor sau rezervelor ce revin actionarilor.
Pentru aceasta se utilizeaza conceptul de situatie neta(SN) ,estimand
contabil valoarea drepturilor ce le poseda proprietarii asupra intreprinderii.
SN = ACTIV – DATORII TOTALE
Indicatorul situatie neta este relevant exprimand valoarea activului
realizabil la un moment dat.Situatia neta evidentiaza sumele care vor reveni
asociatilor sau actionarilor in caz de lichidare , daca cesiunea elementelor de
activ asigura lichiditati la un nivel corespunzator valorii nete bilantiere a
acestora si daca nu apar datorii necontabilizate.
17
Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta o gestiune economica
sanatoasa.Aceasta crestere este consecinta reinvestirii unei parti din profitul
net si a altor elemente de acumulari.Cresterea situatiei nete marcheaza
atingerea obiectivului major al gestiunii financiare a oricarei intreprinderi
anume maximizarea valorii acesteia , respectiv a valorii capitalurilor proprii.
Valoarea negativa a situatiei nete evidentiaza o situatie
prefalimentara.Aceasta este consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor
anterioare.Suma acestor pierderi a consumat integral capitalurile proprii,iar
partea neacoperita ramane in sarcina creditorilor,ca rezultat al asumarii
riscului de insolvabilitate al intreprinderii.In aceasta situatie datoriile totale
contractate de intreprindere au depasit valoarea activului real.
Solvabilitatea reprezinta aptitudinea unui agent economic de a face
fata obligatiilor scadente rezultate fie din angajamente anterioare contractate,
fie din operatii curente , prelevari obligatorii.Mentinerea solvabilitatii
constituie un imperativ financiar major.
Mai concret,mentinerea solvabilitatii consta in executia constiinciosa
a rambursarilor promise creditorilor si altor creantieri.Importanta acestui
imperativ este legata de sanctiunile unei eventuale insolvabilitati;aceasta va
avea asupra debitorului falimentar consecinte care pot imbraca un caracter
de extrema gravitate,conducand uneori la disparitia pur si simplu a acestuia.
Chiar daca aparent insolvabilitatea nu este sanctionata,ea comporta
intotdeauna un cost si antreneaza o degradare a situatiei economice a
debitorului falimentar.Astfel,mentinerea solvabilitatii constituie un imperativ
financiar major in toate economiile.
1.4.2.Modalitati de analiza a bilantului financiar.
18
Constructia bilantului lichiditate-exigibilitate sau bilantului financiar ,
plecand de la elementele continute in bilantul contabil , necesita in principal,
urmatoarele operatii:
-regruparea posturilor de activ si de pasiv in functie de lichiditatea
respectiv exigibilitatea lor , mai mare sau mai mica de un an.Elementele de
activ sunt structurate in functie de cresterea gradului de lichiditate incepand
din partea de sus a activului bilantier , in timp ce elementele de pasiv sunt
structurate dupa gradul crescator de exigibilitate.
-prelucrarea posturilor de activ considerate non-valori sau active
fictive.
Intr-o structura financiara prudenta , cheltuielile de constituire incluse
in postul “Imobilizari necorporale”, cat si in “Primele privind rambursarea
obligatiunilor” sunt considerate fara valoare(nule) pentru partea ramasa
neamortizata , diminuandu-se astfel si capitalurile proprii.
-prelucrarea posturilor din structura “Capitaluri proprii”, in special
“Subventii pentru investitii” si “Provizioane reglementate”, precum si
“Provizioane pentru riscuri si cheltuieli” care includ datorii mai mici sau mai
mari de un an , mai ales datorii fiscale.
Bilantul financiar , astfel conceput , are pe orizontala doua parti:
-partea de sus (nevoi , respectiv capitaluri permanente) care reflecta
structura financiara prin stabilirea elementelor care-l compun.
-partea de jos (nevoi , resurse temporare) care evidentiaza conjunctura
, ciclul de activitate.
Pentru a respecta cat mai fidel criteriile de lichiditate si exigibilitate
sunt necesare anumite corectii privind cele patru mari grupe ale bilantului
financiar: activ imobilizat si activ circulant in activ si capitaluri permanente
si datorii cu scadente mai mici de un an in pasiv.
19
ACTIV=NEVOI PASIV=RESURSE
Figura 3. Bilantul financiar3.
In analiza financiara patrimoniala este recomandata utilizarea unui
bilant dupa repartizarea profitului,dar daca aceasta nu este cunoscuta,la
momentul analizei,trebuie facuta o ipoteza de repartizare in functie de
informatiile disponibile referitoare la politica de dividend a intreprinderii.
1.4.3.Alte abordari ale bilantului si analizei patrimoniale.
3. G. Vintila,Gestiunea financiara a intreprinderii,Ed. Didactica si pedagogica,1998,Bucuresti.
20
ACTIV IMOBILIZAT NET
(MAI MARE DE UN AN)
CAPITALURI PERMANENTE
-CAPITAL SOCIAL-REZERVE-PROFIT NET NEREPARTIZAT-PROVIZIOANE PENTRU RIS- CURI SI CHELTUIELI MAI MARI DE UN AN-DATORII CU SCADENTE MAI MARI DE UN AN
ACTIV CIRCULANT NET
(MAI MIC DE UN AN)
-STOCURI-CREANTE-CLIENTI-TITLURI DE PLASAMENT-DISPONIBILITATI
DATORII CU SCADENTE MAIMICI DE UN AN
-FURNIZORI-SALARIATI-STAT-BANCI
Daca convenim sa apelam bilantul financiar un bilant adaptat
preocuparilor analistului financiar,exista doua prezentari principale ale unui
asemenea document:prezentarea fondata pe criterii de lichiditate si
exigibilitate si prezentarea functionala.Este vorba de a masura distanta dintre
bilantul construit de contabil si bilanturile sale financiare.
Astfel in 1982 a fost propus un model de bilant in fiecare din cele trei
sisteme de documente.Cel al sistemului rezumat este prea sumar si putin
dificil pentru a servi ca instrument de analiza financiara,mai importante
finnd celelalte doua variante:modelul bilantului sistem de baza si modelul
bilantului sistem de dezvoltare.
Primul model,in versiunea sa sub forma de tablou,se prezinta
schematic dupa cum urmeaza:
ACTIV PASIV
Active imobilizate
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
Active circulante
Stocuri
Creante
Titluri de plasament
Disponibilitati
Avansuri
Repartizari pe mai multe exercitii
Prime de rambursare a obligatiunilor
Diferente de conversie activ
Capitaluri proprii
Capitaluri
Prime de emisiune
Rezerve
Rezultatul exercitiului
Provizioane reglementate
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii
Imprumuturi si datorii asimilate
Productie constatata in avans
Diferenta de conversie pasiv
Figura 4.Modelul sistem de baza.
Se impun mai multe remarci importante:clasarea elementelor de activ
se face in principal pe functia lor economica si accesoriu pe gradul lor de
lichiditate.Imobilizarile financiare ca si creantele comporta elemente mai
21
mici,respectiv mai mari de un an.Clasarea elementelor de pasiv se face pe
natura lor juridica si pe gradul lor de exigibilitate.Distingem doua mari
categorii de elemente:capitalurile proprii si datoriile.De asemenea trebuie
mentionat ca cheltuielile si productia constatata in avans figureaza in partea
de jos a bilantului.Toate aceste remarci nu fac altceva decat sa arate
caracterul hibrid al acestui tip de bilant.
Astfel avem urmatorul tablou de trecere de la un model la altul intitulat:modul de inlocuire a
creantelor si datoriilor:
Creante de exploatare
Creante clienti si conturi atasate
Altele
Creante diverse
Capital subscris nevarsat
Datorii financiare
Imprumuturi obligatare convertibile
Alte imprumuturi obligatare
Imprumuturi si datorii asupra creditelor
Imprumuturi si datorii financiare diverse
Avansuri si aconturi retinute
Datorii de exploatare
Datorii furnizori si conturi atasate
Datorii fiscale si sociale
Altele
Datorii diverse
Datorii privind imobilizarile
Datorii fiscale(impozite)
Figura 5.Modul de inlocuire al creantelor si datoriilor.
In ce priveste cel de-al doilea model,fata de primul model cea mai
importanta deosebire rezida din analiza mai aprofundata a creantelor si
datoriilor.Creantele sunt impartite in creante de exploatare si creante diverse
si datoriile in datorii financiare,datorii de exploatare si datorii
diverse.Datorita acestei impartiri,este posibil sa distingem intre nevoia de
fond de rulment de exploatare si nevoia de fond de rulment in afara
exploatarii.
22
1.5.Studiu de caz.
Figura 6.Evolutia situatiei nete.
In cadrul acestui capitol studiul de caz se orienteaza catre evolutia in
perioada de analiza a situatiei nete a regiei.Concluziile asupra evolutiei
situatiei nete le vom trage cu ajutorul graficului urmator din figura 6.
Astfel cu ajutorul graficului de mai sus si datelor din tabelul din anexa
1 observam o situatie neta pozitiva si crescatoare de la an la an,de la
509009303 miilei in 1997 la 519378391 mii lei in 1998 la 903212058 mii lei
in 1999.Aceasta crestere este consecinta reinvestirii unei parti din profitul
net si a altor elemente de acumulari.
23
Aceasta crestere marcheaza de fapt atingerea celui mai important
obiectiv al intreprinderii,si anume-maximizarea valorii acesteia,a valorii
capitalurilor proprii.De asemenea evolutia pozitiva si crescatoare a situatiei
nete marcheaza o gestiune economica sanatoasa la nivelul regiei.Daca in
1998 fata de 1997 cresterea a fost foarte mica,in schimb in 1999 se
inregistreaza o crestere semnificativa de 1.74 ori.
Deoarece situatia neta exprima valoarea activului realizabil la un
moment dat,fiind un indicator care intereseaza atat actionarii si proprietarii
regiei,cat si creditorii,putem concluziona pe baza relevantei acestui indicator
ca regia dispune,mai ales in urma cresterii substantiale din 1999,de o valoare
foarte buna a drepturilor pe care le poseda proprietarii regiei,in caz de
lichidare regia neavand probleme cu onorarea obligatiilor.
Capitolul 2.Analiza financiara prin indicatori.
24
2.1.Importanta si barierele analizei patrimoniale.
Analiza lichiditate-exigibilitate joaca un rol important in diagnosticul
financiar prin faptul ca evidentiaza regulile vizand mentinerea echilibrului
structurilor financiare ale unei intreprinderi , cat si riscul de insolvabilitate
cu care se pot confrunta actionarii si creditorii.Echilibrul financiar
patrimonial se fundamenteaza pe trei reguli principale4:
►regula echilibrului financiar minim.
►regula indatorarii maxime.
►regula finantarii maxime.
Regula echilibrului financiar minim presupune ca resursele utilizate
pentru finantarea activelor sa ramana la dispozitia intreprinderii pe durata
unei perioade care trebuie sa corespunda , la minim , aceleia de
imobilizare.Avand in vedere decalajele care se pot produce in ce priveste
elementele mai mici de un an,regia trebuie sa prevada o marja de securitate
sub forma fondului de rulment-lichiditate pozitiv.
Fond de rulment lichiditate > 0
Regula indatorarii maxime priveste indatorarea pe termen lung si
mediu.Datoriile pe termen scurt joaca doar rolul de acoperire a unui decalaj
4. S. Ballada,Outils et mecanismes de gestion financiere,Ed. Maxima,1992,Paris.
25
momentan , datorat unui fenomen sezonier sau conjunctural.Indatorarea la
termen variaza intre doua limite:
-suma datoriilor la termen sa nu depaseasca suma capitalurilor proprii
(50%).
Datorii pe termen lung si mediu <=1.
Capitaluri proprii
-suma datoriilor pe termen lung si mediu sa nu depaseasca
autofinantarea medie aferenta unei perioade de trei ani.
Datorii pe termen lung si mediu<=Autofinantare medie anuala*3
Regula finantarii maxime reprezinta , in fapt , o combinatie a
primelordoua reguli.Pentru fiecare operatie de investitie angajata de
intreprindere recurgerea la indatorare pe termen nu trebuie sa depaseasca un
anumit procent.
Analiza patrimoniala prezinta anumite limite privind sfera de
cuprindere a problemelor evidentiate,precum si beneficiarii mrezultatelor
analizei.Astfel aceasta analiza evidentiaza in principal riscul de
insolvabilitate in detrimentul riscului de exploatare,una dintre preocuparile
majore ale regiei.
2.2.Indicatori de analiza a echilibrului financiar.
26
Pornind de la un anumit echilibru care trebuie sa existe intre durata
unei operatii de finantat si durata mijloacelor de finantare corespunzatoare
bilantul financiar pune in evidenta doua reguli principale ale finantarii:
-nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti vor fi acoperite
din capitaluri permanente , indeosebi din capitaluri proprii.
-nevoile temporare vor fi , in mod normal , finantate din resurse
temporare.
Nerespectarea regulilor de finantare va determina o situatie de
dezechilibru financiar.Cele doua parti ale bilantului financiar , cuprinzand
elemente de activ in stransa corespondenta cu cele de pasiv , reflecta
echilibrul financiar pe termen lung si echilibrul financiar pe termen scurt.
2.3.Fondul de rulment.
Daca precizam “patrimonial”,inseamna ca exista de asemenea un fond
de rulment “functional” ale carui semnificatii sunt profund diferite.La
originea fondului de rulment se afla grija,mai ales a creantierilor,de a
verifica ca intreprinderea poate sa-si regleze datoriile pe termen scurt;astfel
vom compara valoarea acestora cu cea a activelor pe termen scurt.
Vom proceda prin efectuarea diferentei5 si ecartul constatat am
convenit sa-l numim fond de rulment si pe care-l vom utiliza ca indicator al
riscului de lichiditate:
Fond de rulment = Active pe - Datorii pe
termen scurt termen scurt5. J. Reynard,Gestion financiere avec exercices,Ed. Presse universitaire de France,1990,Vendome.
27
Evident definirea patrimoniala a bilantului permite sa calculam fondul
de rulment pe baza relatiei de mai sus si in modul urmator:
Fond de rulment = Capitaluri permanente – Active “lungi”
Este a priori prudent sa spunem6 ca fondul de rulment al unei
intreprinderi trebuie sa fie pozitiv si ceea ce face pe termen lung sa devina o
norma importanta a diagnosticului financiar.Dar cea mai mare parte a
analistilor financiar s-au pus de acord sa considere ca in prezent nivelul
fondului de rulment,pozitiv sau negativ,nu are semnificatie intrinseca si
trebuie sa fie interpretat in functie de numeroasele variabile si natura
activitatii intreprinderii.
Cand sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile
permanentede alocare a fondurilor banesti , intreprinderea dispune de un
fond de rulment.Acest excedent de resurse permanente degajat de ciclul de
finantare al imobilizarilor poate fi utilizat pentru reannoirea activelor
circulante.
Deci fondul de rulment apare ca o marja de securitate financiara care
permite intreprinderii sa faca fata riscurilor diverse pe termen scurt.Aceasta
marja de securitate financiara garanteaza solvabilitatea intreprinderii
permitand acesteia conservarea unei anumite autonomii , respectiv a unei
independente financiare fata de creantierii sai.
6. B. Kolb si R. DeMong,Principles of financial management,Ed. Homewood.
28
Fondul de rulment reprezinta cel mai important indicator al
echilibrului financiar lichiditate-exigibilitate , fiind rezultatul arbitrajului
intre finantarea pe termen lung si cea pe termen scurt.Fondul de rulment
poate fi calculat si prin relatia:
Fond de = Capitaluri - Active + Conturi de
rulment permanente imobilizate regularizare pasiv
Fondul de rulment poate fi analizat in continuare ,in functie de
structura capitalurilor permanente,analiza care evidentiaza gradul in care
echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii.Indicatorul care releva
acest grad de autonomie financiara este fondul de rulment propriu,adica
excedentul capitalurilor proprii in raport cu imobilizarile nete,determinat
prin relatia:
Fond de rulment = Capitaluri – Imobilizari
propriu proprii nete
De asemenea mai poate fi calculat si fondul de rulment imprumutat
reprezentat ca fiind rezultatul negativ al urmatoarei relatii de calcul si care
reflecta masura indatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe
termen scurt:
Fondul de rulment = Fondul de rulment – Fondul de rulment
imprumutat financiar propriu
29
In functie de relatia de calcul utilizata interpretarea valorii pozitive
sau negative a fondului de rulment se poate face in modul urmator:
►daca fondul de rulment este pozitiv:
-capitalurile permanente finanteaza o parte din activele
circulante,dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete.Aceasta
situatie pune in evidenta fondul de rulment ca expresie a realizarii
echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la
infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.
-activele circulante transformabile in lichiditati intr-un termen
scurt vor permite nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe
termen scurt,dar,in egala masura,si degajarea lichiditatilor
excedentare.Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila
intreprinderii sub aspectul solvabilitatii sale.
►daca fondul de rulment este negativ:
-valoarea negativa reflecta absorbirea unei parti din resursele
temporare pentru finantarea unor nevoi permanente,contrar
principiului de finantare.Aceasta situatie genereaza un dezechilibru
financiar care trebuie analizat in functie de specificul activitatii
desfasurate de intreprinderea respectiva.
-situatia in care activele circulante transformabile in lichiditati
si insufuciente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt reflecta o
stare de dezechilibru,o situatie nefavorabila sub aspectul solvabilitatii.
2.4.Necesarul de fond de rulment.
Valoarea informativa deosebita a fondului de rulment,conferita de
pozitia strategica a acestuia,de a realiza legatura intre cele doua parti ale
30
bilantului financiar,conduce la aprecierea ca fondul de rulment reprezinta cel
mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate exigibilitate.In
cele din urma fondul de rulment este rezultatul arbitrajului intre finantarea
pe termen lung si cea pe termen scurt.
Pornind de la un anumit echilibru,care trebuie sa existe intre nevoile
temporare si resursele temporare,bilantul patrimonial pune in evidenta un alt
indicator de echilibru financiar denumit nevoia de fond de
rulment(NFR).Acesta poate ficalculat cu ajutorul relatiei:
NFR = Stocuri + Creante – Datorii pe termen scurt
Nevoile nete legate de operatiile curente,numite normal necesar de
fond de rulment,reprezinta diferenta intre,pe de o parte,stocurile si creantele
legate de operatiunile curente si,pe de alta parte,datoriile induse de aceleasi
operatii.
Daca nevoia de fond de rulment este pozitiva ,ea semnifica un surplus
de nevoi temporare,in raport cu resursele temporare posibile de
mobilizat.Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva,poate fi
considerata normala,numai daca este rezultatul unei politici de investitii
privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.In caz contrar
poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si
creantelor,pe de o parte,si exigibilitatea datoriilor de exploatare,pe de alta
parte,respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.
Valoarea sa negativa denota surplusul resurselor temporare in raport
cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante sau necesitati temporare
mai mici decat sursele temporare de mobilizat.Asemenea situatie poate fi
apreciata favorabil,daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante
31
si al angajarii de datorii cu scadente mai mari,adica s-au urgentat incasarile
si s-au relaxat platile.
In acest caz,nevoia de fond de rulment negativa constituie o sursa
temporara,care nu trebuie finantata,ci dimpotriva,ea finanteaza fondul de
rulment si trezoreria.In caz contrar,nevoia de fond de rulment negativa
constituie o situatie nefavorabila datorata unor intreruperi temporare in
aprovizionarea si reinnoirea stocurilor sau in activitatea de productie.
Conform acestei metodologii de determinare,nevoia de fond de
rulment are un caracter static;pentru a avea un caracter dinamic este necesara
corelarea volumului de activitate cu marimea nevoii de fond de rulment.
2.5.Trezoreria neta.
In cadrul analizei patrimoniale,diferenta intre fondul de rulment
financiar si nevoia de fond de rulment reprezinta un indicator numit
trezoreria neta (TN).Relatia de calcul se prezinta astfel:
TN = FRF - NFR
In functie de valoarea pe care o poate lua trezoreria neta,pozitiva sau
negativa,interpretarea acestui indicator se face astfel:
►daca valoarea este pozitiva:
-excedentul de finantare,expresia cea mai concludenta a
desfasurarii unei activitati eficiente,se va regasi sub forma
disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa.
32
-aceasta situatie favorabila se concretizeaza intr-o imbogatire a
trezoreriei,intrucat intreprinderea dispune din abundenta de lichiditati
care ii permit atat rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt,cat
si efectuarea diverselor plasamente eficiente si in deplina siguranta pe
piata monetara si/sau financiara.Se poate vorbi chiar de o autonomie
financiara pe termen scurt.
-inregistrarea unei trezorerii nete pozitive in mai multe exercitii
succesive evidentiaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea
plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei
intreprinderii pe piata.
►daca valoarea este negativa:
-un dezechilibru financiar la incheierea exercitiului contabil,un
deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt.
-aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de
resursele financiare externe.In acest caz se urmareste obtinerea celui
mai mic cost de procurare al creditelor,prin negocierea mai multor
surse de astfel de capital.
-situatia de dependenta in care lichiditatile sau cvasilichiditatile
sunt insuficiente pentru rambursarea creditelor pe termen
scurt,limiteaza autonomia financiara pe termen scurt.
-chiar daca trezoreria neta este negativa ea nu reprezinta
neaparat o stare de insolvabilitate.Daca partenerii de afaceri accepta
mentinerea resurselor de trezorerie pentru acoperirea pasivului
exigibil,atunci intreprinderea poate supravietui,chiar prospera.
2.6.Studiu de caz.
33
Pe baza datelor din tabelele din anexe si pe baza graficelor referitoare
la evolutia in perioada de analiza a celor trei indicatori financiari majori
putem trage mai multe concluzii.
Figura 7.Fondul de rulment.
Fondul de rulment reprezinta marja de securitate a agentului
economic pentru ca activele circulante sa aiba un volum mai mare decat
datoriile pe termen scurt. Se constata o crestere a fondului de rulment fapt ce
se reflecta in asigurarea pe termen scurt a solvabilitatii intreprinderii ,
aspectul pozitiv reflectand faptul ca avem de-a face cu un excedent al
pasivelor pe termen lung fata de activele circulante in perioada 1998-1999
34
ceea ce defineste existenta unui echilibru financiar datorat de sporirea
capitalurilor proprii(din reevalurea cladirilor si constructiilor).
Cresterea fondului de rulment este datorata in cea mai mare proportie
cresterii stocurilor,in 1998 inregistrandu-se totusi o valoare mai mica din
cauza cresterii ponderii creantelor,pentru ca in 1999 fata de 1998 cresterea sa
fie de 3.97 ori.Putem concluziona astfel ca regia detine o administrare si o
gestiune financiara sanatoasa a fondurilor sale,fapt care este justificat de
tendinta pozitiva si crescatoare a fondului de rulment in perioada de analiza.
Anul 1998 fiind un an dificil din punct de vedere financiar pentru
regie,incheiat totusi cu profit,chiar daca valoarea sa nu este
mare,inregistrand o scadere fata de 1997,a reusit sa fie redresat in 1999
tinand cont de faptul ca intreprinderea a avut ca obiectiv supravietuirea si
incercarea de maximizare a valorii intreprinderii,in acest sens fondul de
rulment,cel mai important indicator financiar,aducand o contributie majora
dovedind faptul ca la nivel de societate si de ramura regia si-a indeplinit in
mare masura obiectivele.
35
Dar pentru o analiza mai detaliata este necesar sa analizam celalalt
indicator complementar fondului de rulment,si anume nevoia de fond de
rulment.Dupa cum se observa din graficul urmator si pe baza tabelului din
anexa referitor la necesarul de fond de rulment se observa,in acelasi sens cu
fondul de rulment,tendinta pozitiva si crescatoare cu scaderea din 1998 fata
de 1997(194%) si cresterea importanta in 1999 fata de 1998(157%).
Figura 8.Nevoia de fond de rulment.
In ce priveste nevoia de fond de rulment observam ca in anul 1999
aceasta inregistreaza valori pozitive spre deosebire de anul 1998 cand avea
valori negative.Acest lucru este justificat prin faptul ca regia si-a grabit
incasarile , dar si plata datoriilor si ca urmare nevoile existente in anul 1999
au fost mai mari decat resursele temporare.
36
Aspectul pozitiv al NFR indica faptul ca activele realizabile(stocuri
creante de maxim un an) sunt superioare datoriilor curente cu scadenta de 1
an si deci exista o insufucienta de resurse care trebuie acoperita prin
excedentul de FR sau prin credite bancare pe termen scurt.Nivelul NFR este
influentat si de faptul ca regia are in structura unitati cu ciclu lung de
fabricatie , dar si de cresterea vitezei de rotatie a stocurilor , de durata mare
de plata a obligatiilor.Unul din factorii care au influentat reducerea NFR de
la 30.395 mil la 30.06.1999 la 21.423 mil la 30.09.1999 este incasarea unor
creante.
Revenirea in 1999 la valori pozitive ale nevoii de fond de rulment este
datorata in exclusivitate cresterii puternice a stocurilor,chiar daca datoriile
pe termen scurt au continuat si ele sa creasca dar cu o rata de crestere(1.14
ori) inferioara stocurilor(1.33 ori).De asemenea si creantele au crescut(1.18
ori),dar influenta lor este mai putin semnificativa decat cea a stocurilor.
Comparand cu anul 1998 observam ca in anul 1999 in totalul
stocurilor,ponderea materiilor prime,materialelor consumabile a scazut de la
48.39% la 41.02%,in timp ce a crescut ponderea semifabricatelor si
produselor finite de la 27.03% la 29.99% si ponderea productiei in curs de
executie de la 22.1% la 26.24%.
In ce priveste evolutia in 1998 fata de 1997 observam cresterea
activelor circulante de la 26.94% la 30.36%,cea mai importanta pondere
detinand-o stocurile ce au crescut de la 14.05% la 15.39%.Dar aceasta
crestere a fost insuficienta pentru a asigura o nevoie de fond de rulment
pozitiva,deoarece au crescut datoriile totale cu 64.563.659 mii lei,aceasta
crestere fiind influentata atat de evolutia inflatiei,cat si de sporirea
obligatiilor de plata fata de banci,furnizori,bugetul statului,bugetul
asigurarilor sociale de stat si salariati.
37
In continuare analizand trezoreria neta ca diferenta intre fondul de
rulment financiar si nevoia de fond de rulment remarcam aceeasi tendinta ca
si in cazul celorlalti doi indicatori financiari de baza,ceea ce se poate observa
mai clar cu ajutorul graficului urmator si datelor din anexe.
Figura 9.Trezoreria neta.
38
Trezoreria neta este pozitiva inregistrand o crestere semnificativa in
perioada analizata.Variatia trezoreriei nete este determinata nu atat de FRF
care este relativ stabil in cursul unui exercitiu , cat de NFR care evolueaza in
functie de ciclul de exploatare , respectiv in functie de termenele de plata ale
furnizorilor si de termenele de incasare a creantelor.
Trezoreria neta inregistreaza o crestere fata de anul 1998 , lucru
justificat prin faptul ca in primul trimestru al anului 2000 , regia a platit
impozitul pe profit si varsamintele din profitul net aferente anului 1999.Cu
deosebire fata de ceilalti doi indicatori trezoreria neta are o evolutie continua
crescatoare,nescazand in anul 1998,acest lucru datorandu-se in exclusivitate
nu fondului de rulment ci valorii negative a necesarului de fond de
rulment,care in relatia de diferenta se transforma in semnul plus.
Avand in fata situatia pe perioada de analiza in ce priveste trezoreria
neta putem concluziona cu usurinta:
-regia dispune de autonomie financiara pe termen scurt.
-lichiditati care permit rambursarea fara probleme a datoriilor pe
termen scurt.
-efectuarea de plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata
financiara si monetara.
39
CAPITOLUL 3.Analiza financiara prin rate.
3.1.Obiectivele analizei pe baza ratelor.
Utilizarea unei metode a ratelor raspunde necesitatilor de analiza
tehnica atat la nivelul intreprinderii cat si a organismelor bancare si a celor
de studii financiare.In cazul de fata al analizei pe mai multe exercitii
financiare,puterea informationala a ratelor poate fi crescuta,astfel metoda
permitand analiza sistematica a gestiunii la un moment dat,dar si in evolutia
ei,furnizand informatii corespunzatoare cu privire la cauzele si efectele unor
schimbari.
Importanta acestei metode consta in aceea ca ofera posibilitatea
realizarii unor comparatii in timp,dar si in spatiu,cu ajutorul ratelor medii ale
ramurilor din care fac parte intreprinderile analizate.Astfel ratele stau la baza
comparatiilor sectoriale si interne in timp.Interpretarea ratelor trebuie facuta
cu prudenta,deoarece o singura rata luata izolat,nu este satisfacatoare pentru
40
a caracteriza activitatea intreprinderii,ci numai o anumita combinatie de
rate,selectate pertinent,ofera aceasta posibilitate.
De asemenea,rezultatele identice ale ratelor pot reflecta sensuri
diferite din punct de vedere economic si financiar,iar cresterea valorilor
capata diferite interpretari in functie de variatia celor doua marimi care o
determina.Utilizarea ratelor in diagnosticarea financiara presupune selectia
acelor rate semnificative,independente si omogene.
Principalele obiective ale analizei pe baza ratelor constau in studierea
succesiva a cel putin trei dimensiuni financiare ale intreprinderii:
►Structura financiara
►Lichiditatea
►Rentabilitatea.
3.2.Ratele structurii financiare.
Aceste rate caracterizeaza modalitatile de realizare a echilibrului
financiar pe termen lung si pe termen scurt apreciaza importanta indatorarii
asupra gestiunii financiare a intreprinderii evidentiind si principalele mutatii
intervenite in structura surselor generate de schimbarile interne si de
interactiunea cu mediul economico-social.
Ratele structurii financiare cuprind in principal doua grupe:
-ratele echilibrului financiar.
-ratele de indatorare.
3.2.1.Ratele echilibrului financiar.
41
Ratele echilibrului financiar sunt expresia realizarii echilibrului
financiar pe termen lung si scurt , evidentiind existenta sau inexistenta
fondului de rulment,a necesarului de fond de rulment si a trezoreriei
nete.Din aceasta categorie fac parte ratele de finantare si ratele de lichiditate.
Ratele de finantare evidentiaza modalitatile de finantare a
investitiilor intreprinderii,investitii care pot fi:strategice,de exploatare si de
echilibru.Principalele rate de finantare sunt:
-rata fondului de rulment .
-rata nevoii de fond de rulment.
Rata fondului de rulment se exprima prin relatia:
RFRF = Capitaluri permanente / Active imobilizate nete
Aceasta rata evidentiaza conditiile de finantare ale imobilizarilor.O
valoare supraunitara semnifica faptul ca ansamblul imobilizarilor este
finantat din capitaluri permanente.Ea exprima in termeni relativi un indicator
echivalent fondului de rulment in valoare absoluta.
Cresterea valorii raportului corespunde din punct de vedere
teoretic unei ameliorari a structurii de finantare,iar diminuarea lui exprima o
deteriorare a situatiei,cu exceptia cazului in care aceasta este voluntara si
datorata stabilizarii structurilor financiare.In termeni nominali valoarea ratei
nu reflecta intocmai realitatea,deoarece ea este adesea denaturata de inflatie.
Rata nevoii de fond de rulment se exprima prin relatia:
RNFR = Fond de rulment financiar / Nevoia de fond de rulment
42
Aceasta rata de finantare are rolul de a scoate in evidenta proportia
corespunzatoare din fondul de rulment financiar care finanteaza nevoia de
fond de rulment.De asemenea este binevenita o valoare supraunitara si care
sa aiba o tendinta crescatoare.Datele obtinute in urma calculului acestor rate
sunt prezentate in tabel in anexe.
Ratele de lichiditate sau de trezorerie caracterizeaza situatia
financiara a intreprinderii pornind de la structura bilantului financiar(etajul
inferior al acestuia).Acestea masoara capacitatea de plata a intreprinderii ,
respectiv solvabilitatea pe termen scurt.Ratele de lichiditate sunt relevante
pentru comparatiile realizate intre intreprinderile din acelasi sector sau intre
ratele cronologice realizate de aceeasi intreprindere.
Gradul in care intreprinderea poate face fata datoriilor pe termen scurt
este dat de un sistem de rate de lichiditate , care cuprinde:
►rata lichiditatii generale(globale).
►rata lichiditatii reduse.
►rata lichiditatii imediate.
Rata lichiditatii generale este corespunzatoare fondului de rulment:
RLG = Active circulante / Datorii pe termen scurt
Calculul7 acestei rate,ca si cel al fondului de rulment,ne duce cu
gandul la ipoteza implicita conform careia stocurile pot deveni lichide in
timp pentru a regla datoriile pe termen scurt.Este o ipoteza adesea
hazarduoasa pentru ca lichiditatea stocurilor este foarte variabila;de aceea
multi analisti prefera acestei rate de lichiditate generala o rata de lichiditate
restransa al carei numarator nu cuprinde decat creantele si disponibilitatile,si
anume rata lichiditatii reduse:
43
RLR = (Creante + Disponibilitati) / Datorii pe termen scurt
De asemenea din categoria ratelor de lichiditate mai face parte si rata
lichiditatii imediate:
RLI = Disponibilitati / Datorii imediat exigibile
Lichiditatea generala reflecta posibilitatea componentelor
patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati
pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.Lichiditatea globala se
apreciaza favorabila atunci cand rata lichiditatii generale are o marime
supraunitara cuprinsa intre 2 si 2.5 , si cand sensul acestui indicator este
crescator.
Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora
datoriile , pe termen scurt , din creante si disponibilitati.In general raportul
este subunitar si nu produce dificultati in conditiile in care intreprinderea
dispune de stocuri sanatoase si previziuni corecte , o rata optima , teoretic ,
fiind cuprinsa intre 0.8 si 1.
Interpretarea acestei rate,ca de altfel a tuturor ratelor,trebuie foarte
bine nuantata;intr-adevar presupunand ca este foarte mica fata de 1,aceasta
poate indica dificultati actuale sau viitoare de plata,dar aceasta poate sa
insemne de asemenea ca interprinderea considera ca stie sa-si gestioneze
trezoreria foaret bine si nu detine lichiditati inutile si costisitoare.
7. B. Colasse,Gestion financiere de l’entreprise,1987,Paris.
44
Aprecierea care este facuta,de-a lungul fondului de rulment si a
acestor rate,asupra lichiditatii intreprinderii este complet statica ceea ce face
sa plaseze intreprinderea in situatie de lichidare:este vorba de toate activele
lichide care,la un moment dat,servesc stingerii datoriilor;in realitate o
intreprindere,intr-o perspectiva de continuitate,va utiliza cash-flow-ul sau
pentru a-si efectua diferitele reglari necesare8.
Rata lichiditatii imediate sau rata capacitatii de plata imediata , care
caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor tinand cont
de incasarile existente , asigura interfata elementelor cele mai lichide ale
activului cu obligatiile imediat exigibile ale pasivului.Rationalitatea unei
intreprinderi bine administrata din punct de vedere financiar este exprimata
de o valoare cuprinsa intre 0.2 si 0.3.
3.2.2.Ratele de indatorare.
Ratele de indatorare evidentiaza importanta indatorarii asupra
gestiunii financiare a intreprinderii.Comparand finantarea externa prin
datorii cu fondurile proprii , ratele pun in evidenta componenta datoriilor din
pasiv,dar si repartitia capitalurilor permanente intre fondurile proprii si cele
imprumutate pe termen mediu si lung.
Riscul dezechilibrului financiar al intreprinderii depinde in mod
normal de importanta si structura indatorarii;astfel,analiza patrimoniala se
orienteaza si catre calculul ratelor de indatorare.
8. B. Solnic,Gestion financiere,Ed. Nathan,1980,Paris.
45
Aceste rate influenteaza indirect asupra autonomiei intreprinderii prin
raportarea diferitilor creantieri.Pe de alta parte,unii dintre ei sunt suportul
normelor bancare de indatorare si servesc la definirea capacitatii de
indatorare.In urmatoarea figura este reprezentata structura finantarii
intreprinderii in termeni de exigibilitate.
Figura 10.Structura finantarii intreprinderii9.
Rata indatorarii globale,numita si rata “levierului”,poate fi apreciata
cu ajutorul uneia din ratele urmatoare:
Datorii totale Datorii totale
Total bilant Capitaluri proprii
Este suficient sa calculam doar una dintre ele;analistii financiari o
prefera pe cea de a doua,care face mai direct referinta la normele bancare
46
CAPITALURIPROPRII
DATORIITOTALE
CAPITALURIPROPRII
DATORII PETERMEN LUNG
SI MEDIU
DATORII PETERMENSCURT
CAPITALURIPERMANENTE
DATORII PETERMENSCURT
uzuale dupa care suma datoriilor totale ale unei intreprinderi nu trebuie sa fie
superioara de doua ori capitalurilor proprii;ceea ce inseamna ca prima nu
trebuie sa fie mai mica de 2/3,iar cea de a doua de 1/2.Daca aceste limite
sunt atinse,capacitatea de indatorare globala a intreprinderii este in principiu
saturata.
Indatorarea la termen(mai mare de un an) poate fi masurata cu ajutorul
uneia din ratele urmatoare:
Datorii pe termen mediu si lung Datorii pe termen mediu si lung
Capitaluri permanente Capitaluri proprii
Ca si in cazul indatorarii globale este suficient sa calculam doar una
din cele doua rate,cea mai calculata fiind fara indoiala cea de a doua.Norma
bancara uzuala doreste ca suma datoriilor pe termen mediu si lung sa nu fie
superioara capitalurilor proprii;ceea ce semnifica ca prima se vrea mai mica
decat 1/2 si cea de a doua mai mica de 1.Daca aceste limite sunt atinse
capacitatea de indatorare a interprinderii este saturata.
Mai pot fi calculate si alte rate cu privire la indatorarea intreprinderii
si anume:
-rata independentei financiare,complementara cu rata datoriilor
financiare,masoara ponderea capitalurilor proprii in ansamblul
resurselor permanente.Acest raport arata masura in care intreprinderea
isi utilizeaza fondurile proprii si gradul sau de independenta fata de
9. P. Mevellec,Gestion financiere dans les organisations cooperantes,Ed. Gaetan Morin,1985,Quebec.
47
creditorii permanenti.In general,rata trebuie sa fie superioara sau cel
putin egala cu 0.5.
RIF = Capitaluri proprii / Capitaluri permanente
-rata capacitatii de imprumut compara resursele proprii cu
imprumuturile contractate pe termen lung.Cand aceasta rata este
subunitara capacitatea teoretica de imprumut a intreprinderii este
saturata si de aceea se recomanda un raport supraunitar.
RCI = Capitaluri proprii / Indatorarea la termen
-rata capacitatii de rambursare sau rata acoperirii creditelor
exprima teoretic,in numar de ani,capacitatea interprinderii de a
rambursa in totalitate imprumuturile contractate pe termen lung.Cu cat
valoarea raportului este mai mica,cu atat mai buna va fi capacitatea de
rambursare.Intervalul maxim,impus de normele bancare,reprezinta 3
ani,iar pentru rambursarea datoriilor totale(termen lung si scurt)4 ani:
RCRTL = Imprumuturi pe termen lung / Capacitatea de autofinantare
RCRT = Imprumuturi totale / Capacitatea de autofinantare
-rata de prelevare a cheltuielilor financiare pune in evidenta
capacitatea de plata a costului indatorarii,separand intreprinderile
sanatoase de cele falimentare.Daca raportul este mai mic decat 0.6
interprinderea se confrunta cu dificultati de gestiune financiara riscand
sa intre in stare de faliment.
48
RPC = Cheltuieli financiare / Excedent brut de exploatare
3.3.Ratele privind rotatia elementelor patrimoniale.
Analiza patrimoniala,desi evidentiaza indicatorii semnificativi pentru
aprecierea lichiditatii,prezinta anumite limite deoarece ea ofera informatii
statice,cu valoare descriptiva,insuficiente pentru o judecata de fond,fara a
furniza vreo indicatie privind comportamentul elementelor din structura
nevoii de fond de rulment.
Analiza ratelor de rotatie permite aprecierea comportamentului
fiecarei componente a nevoii de fond de rulment deoarece ratele masoara
ritmul de reannoire a elementelor patrimoniale , respectiv lichiditatea
stocurilor si creantelor comerciale si exigibilitatea datoriilor de
exploatare.Pentru analiza pasivelor si activelor mai mici de un an pot fi
utilizate rate de rotatie exprimate in numar de rotatii(Kr=coeficient de
rotatie), dar si in numar de zile(D=durata unui circuit de rotatie a
capitalurilor prin cifra de afaceri).
Fiecare element de activ va fi reannoit intr-un interval de timp specific
prin cifra de afaceri , iar fiecare datorie va fi achitata intr-un anumit timp
prin componenta valorica corespunzatoare din cifra de afaceri , timpi numiti
durate de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri.
Durata de rotatie globala a capitalurilor (Dr) exprima numarul de
zile in care cifra de afaceri totala sau anuala reannoieste activele sau achita
datoriile , fiind data de relatia:
DR = Active(datorii) totale * 360
49
Cifra de afaceri totala
Ratele exprimate printr-un coeficient de rotatie compara fluxurile
inregistrate in contul de rezultate cu soldurile din bilant.Rotatia de ansamblu
a capitalurilor in raport cu cifra de afaceri este:
KR = Cifra de afaceri totala
Active(datorii) totale
unde KR reprezinta viteza de rotatie globala exprimata in numar de rotatii pe
an.
Ratele exprimate in coeficienti de rotatie au o putere informativa
redusa,ramanand sub aspectul continutului niste marimi abstracte,care nu
redau in termeni concreti realitatea economica.Aceste limite pot fi
depasite,daca in analiza financiara,se utilizeaza ratele de rotatie exprimate
in numar de zile10.Duratele de rotatie ale capitalurilor intreprinderii in
raport cu cifra de afaceri pot fi de asemenea calculate pe principalele grupe
bilantiere(stocuri,clienti,furnizori,altele).Astfel vom avea urmatorele durate
cu urmatoarele formule de calcul:
-1.durata de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale.
DMP = MP *360
CA * m%
-2.durata de rotatie a stocurilor de produse in curs de fabricatie.
DCF = PCF * 360
CA * (m% + f%/2)
50
-3.durata de rotatie a stocurilor de produse finite.
DPF = PF * 360
CA * c%
-4.durata de incasare a clientilor.
DICL = CL * 360
CA * i%
-5.durata de achitare a furnizorilor.
DFZ = FZ * 360
CA * m%
unde:
MP=valoarea consumurilor de materii prime si materiale de la terti.
m%=ponderea consumurilor de la terti in cifra de afaceri.
PCF=valoarea produselor in curs de fabricatie.
f%=ponderea cheltuielilor de fabricatie in cifra de afaceri.
PF=valoarea produselor finite.
c%=ponderea costului de productie in cifra de afaceri.
CL=valoarea creditelor clienti.
i%=ponderea incasarilor in cifra de afaceri.
FZ=valoarea creditelor furnizori.
CA=cifra de afaceri.
51
3.4.Studiu de caz.
Pe baza datelor din tabelele din anexe si cu ajutorul graficelor facute
care privesc diferitele rate si durate de rotatie in perioada de analiza a celor
trei ani 1997,1998 si 1999,putem trage mai multe concluzii pe care trebuie
sa le corelam cu celelalte subliniate in capitolele anterioare.
Astfel,cu privire la ratele echilibrului financiar,si anume ratele de
finantare si ratele de lichiditate putem analiza urmatorul grafic reprezentativ
corelat cu datele din tabelele din anexe:
Figura 11.Ratele echilibrului financiar.
10. I. Stancu,Gestiunea financiara a agentilor economici,Ed. Economica,1994,Bucuresti.
52
Ratele de finantare au avut o evolutie asemanatoare,mai accentuata
fiind cea a ratei de finantare a nevoii de fond de rulment,care dupa o scadere
in 1998 fata de 1997,de la 3.5 la 2.84,a inregistrat o crestere exponentiala in
1999 ajungand la 19.89.Aceasta crestere s-a datorat in exclusivitate cresterii
fondului de rulment care a suprafinantat nevoia de fond de rulment.
Rata de finantare a imobilizarilor sau rata fondului de rulment a avut o
evolutie relativ constanta situandu-se in 1997 si 1998 in jurul valorii de
1.07,inregistrand o usoara crestere in 1999 la 1.18,ceea ce inseamna o
ameliorare a structurii de finantare datorata cresterii capitalurilor
permanente.
In ce priveste ratele de lichiditate putem trage urmatoarele concluzii:
-rata lichiditatii globale:aceasta se apreciaza ca fiind normala atunci
cand inregistreaza o valoare cuprinsa intre 2 si 2.5,dar este bine sa fie
neaparat supraunitara.Este si cazul regiei analizate care are valori de la 1.32
in 1997 la 1.18 in 1998 si 1.62 in 1999,care inregistreaza o valoare
supraunitara,dar sub normele actuale.Dar privind tendinta ei crescatoare
putem spune ca regia a inceput sa faca progrese in imbunatatirea acestei rate
destul de evidente.
-rata lichiditatii reduse:situatia optima este o valoare cuprinsa intre 0.8
si 1.Valorile pe care rata le ia in cazul de fata,de 0.61 in 1997,0.57 in 1998 si
0.91 in 1999,ne arata ca regia dupa ce a avut valori sub cele normale a ajuns
in 1999 la ovaloare foarte buna,convenabila,care o pune in situatia de a avea
destule resurse pentru a-si onora cu brio datoriile pe termen scurt din creante
si disponibilitati.
-rata lichiditatii immediate:rationalitatea unei intreprinderi bine
administrata este data de valori cuprinse intre 0.2 si 0.3.In cazul regiei
evolutia acestor valori se prezinta astfel:0.23 in 1997,0.24 in 1998,0.59 in
53
1999.Putem observa ca dupa o evolutie normala in 1997 si 1998,in 1999
regia a reusit sa creasca trendul,ceea ce dovedeste o capacitate de plata
imediata foarte buna,ca rezultanta a fluxurilor materiale si banesti,si arata de
asemenea faptul ca regia este corect administrata din punct de vedere
financiar.
Pentru analiza ratelor cu privire la indatorarea intreprinderii sub
diferitele ei aspecte putem trage concluzii pe baza urmatorului grafic si a
datelor existente in tabelele din anexe:
Figura 12.Ratele de indatorare.
Ratele indatorarii globale(rata levierului) si rata datoriilor financiare
au avut in perioada de analiza o evolutie buna,din acest punct de vedere
regia mentinandu-le la un nivel mai mult decat acceptabil.Astfel rata
54
levierului se mentine in jurul valorii de 0.39,cu exceptia lui 1998 cand a fost
de 0.514,iar cea de a doua s-a mentinut in jurul valorii de 0.11.Tinand cont
ca valorile normale sunt pentru prima sa fie mai mica de 1 si cea de a doua
mai mica de 0.5,regia poate primi in continuare credite in conditii de deplina
siguranta financiara.
Celelalte rate analizate se inscriu in tendinta generala foarte buna a
regiei in ce priveste independenta financiara,capacitatea de
rambursare,capacitatea de imprumut si prelevarea cheltuielilor
financiare,toate acestea aratandu-ne caracterul general bun cu privire la
gestiunea financiara a regiei,acoperirea creditelor,autonomia
financiara,costul indatorarii,folosirea resurselor proprii.
Duratele de rotatie sun sintetizate in tabelele din anexe si pe baza
urmatorului grafic astfel:
Figura 13.Duratele de rotatie ale elementelor patrimoniale.
55
Durata globala exprima numarul de zile in care cifra de afaceri,totala
sau anuala,reannoieste activele sau achita datoriile,o valoare cat mai mica
fiind de bun augur pentru regie.Astfel dupa ce in 1998 s-a reusit o scadere
substantiala fata de 1997,de la 1170.722 zile la 866.78 zile, in 1999 situatia
s-a deteriorat din nou ajungand la o valoare apropiata celei din 1997,de
1031.686 zile,cu consecinte nefaste asupra maximizarii valorii regiei.
In ce priveste duratele de rotatie ale stocurilor trebuie facuta o analiza
prudenta.Astfel rotatia materiilor prime si a materialelor are o evolutie
relativ constanta,fara miscari deosebite mentinandu-se in limite
acceptabile;rotatia produselor in curs de fabricatie este apreciata ca fiind
nefavorabila datorita cresterii rapide de la an la an a numarului de zile
necesare;rotatia produselor finite inregistreaza si ea o crestere usoara in
perioada analizata,dar se mentine la un nivel relativ constant.
Dupa cum am vazut regia duce o politica buna in ce priveste
acordarea si acoperirea creditelor clientilor sai , fapt intarit si de durata de
rotatie a clientilor care dupa scaderea brusca si benefica din 1998 s-a
mentinut in 1999 si a contribuit la aprecierea favorabila a regiei.
In ce priveste durata de achitare a furnizorilor observam o incetinire
vizibila de la an la an,aspect apreciat nefavorabil si care dovedeste faptul ca
regia a urgentat incasarile si a acordat mai putina atentie platii
furnizorilor.Aceasta situatie este datorata solvabilitatii destul de slabe a
intreprinderii si conjuncturii economice,si anume o dezvoltare economica
slaba a regiei,care a intampinat greutati privitoare la ramura de activitate din
ce in ce mai mari.
56
Capitolul 4.Analiza financiara functionala.
4.1.Abordarea sub aspect functional.
In anii 70,un anumit numar de analisti si organisme financiare au
dezvoltat o schema de analiza a echilibrului financiar al interprinderii,care s-
a convenit sa fie numita functionala pentru ca face referinta la functia
economica a intreprinderii.Bilantul functional este cristalizat la un moment
dat pe utilizari si resurse,asa cum sunt calificate juridic,legate de principalele
cicluri de finctionare ale interprinderii11.
Putem distinge trei cicluri principale12 de functionare al intreprinderii:
►ciclul operatiilor de investitii.
►ciclul operatiunilor curente.
►ciclul operatiunilor de trezorerie;fiecarui ciclu ii corespund organe
de gestiune specifice.
Ciclul de investitii-este definit prin secventa de operatiuni de investitii
si de dezinvestire ale intreprinderii.Aceste operatiuni se succed dupa un ritm
mediu care depinde intre alti factori de natura activitatii intreprinderii si de
deciziile luate de cei care o conduc;de exemplu,acestia pot opta pentru o
strategie de reannoire rapida a echipamentelor,care mentine intreprinderea la
un anumit nivel tehnologic in domeniul sau de activitate.
57
Punerea ei in practica implica fluxuri de utilizari,care nu sunt finantate
numai din fluxuri de resurse externe care ii sunt special destinate,dar si prin
capacitatea de autofinantare.Aceste fluxuri dau nastere in bilant pe de o
parte,stocurilor de imobilizari,si pe de alta parte,unor stocuri de resurse
stabile.
Ciclul operatiunilor curente-este definit prin secventa recurenta de
operatii de aprovizionare,de productie si de comercializare ale
intreprinderii.Durata medie a unui ciclu de exploatare depinde de natura
activitatii intreprinderii,de organizarea sa,dar si de relatiile pe care le
intretine cu clientii si furnizorii sai.
Fluxurile de nevoi si resurse induse de catre ciclul operatiunilor
curente dau nastere in bilant stocurilor de bunuri(materiale,marufri,in curs de
fabricatie,produse finite),de creante(in particular asupra clientilor) si de
datorii(in particular in cepriveste furnizorii).
Ciclul de trezorerie-este definit de operatiunile care au ca obiectiv
gestiunea disponibilitatilor intreprinderii si acoperirea pe termen scurt a
nevoilor de finantare ale intreprinderii prin concursuri bancare sub forma
creditelor de mobilizare a creantelor sau a celor descoperite.
Pentru ca aceasta analiza functionala a intreprinderii sa fie curent
acceptata,ea trebuie sa fie clara si sa nu se aplice la intamplare13:
-in primul rand,nu este mereu usor,mai ales in intreprinderile angajate
11.G. Vintila,Diagnosticul financiar si evaluarea intreprinderilor,Ed. Didactica si pedagogica,1998,Bucuresti. 12. B. Kolb si R. DeMong,Principles of financial management,Ed. Homewood. 13. S. Ballada,Outils et mecanismes de gestion financiere,Ed. Maxima,1992,Paris.
58
in proiecte de lunga durata de a face o distinctie neta intre operatiunile de
investire si cele curente.
-in al doilea rand,notiunea de ciclu inteles ca secventa de operatiuni se
reproduce cu o anumita regularitate ea parand adaptata pentru a descrie
operatiunile de exploatare,si nu pentru a descrie operatiunile de investire si
de finantare,cu atat mai putin in cepriveste operatiunile de trezorerie.
Asadar,analiza numita functionala se axeaza in definitiv pe o
modelare relativ contingenta a functionarii intreprinderii.Prezentarea
functionala a bilantului evidentiaza aspectele financiare ,structurale si
legaturile cu gestiunea previzionala , adaptandu-se mai bine cerintelor
managerilor din intreprindere.Analiza functionala implica , pe de o parte , o
noua conceptie a intreprinderii , iar pe de alta parte , un nou continut pentru
analiza financiara.
Analiza functionala urmareste sa scoata in evidenta diferitele
modalitati de finantare a intreprinderilor cu scopul de a orienta managerii
acestora spre o structura optima de finantare , reflectata , in cele din urma ,
de evolutia trezoreriei nete , indicatorul cu cea mai mare putere de sinteza
privind viabilitatea intreprinderii.Conceptia functionala defineste
intreprinderea ca o entitate economica si financiara asigurand , in raport cu
dezvoltarea sa , anumite functii , cum ar fi functia de consum , de productie ,
de repartitie , de investire si dezinvestire , precum si functia de finantare.
Ciclul de productie sau de exploatare cu cele patru faze:
-achizitionarea si stocajul materiei prime.
-fabricarea.
-stocajul produselor finite si comercializarea.
59
-incasarile din vanzari.
In faza de aprovizionare se constituie un stoc fizic de materii prime ,
fluxurile reale de materii prime putand angaja fluxuri monetare imediate sau
decalaje , decalajele dand nastere unui stoc financiar.
In faza de fabricatie-stocurile reale de materii prime alimenteaza
stocurile de productie in curs de fabricatie , care se transforma in produse
finite,la sfarsitul procesului de productie constatandu-se un stoc de produse
finite.In faza de de comercializare-intreprinderea trebuie san finanteze
stocajul produselor finite , angajand si cheltuieli de comercializare pana la
vanzarea acestora , fluxurile de vanzari avandu-si originea in stocurile de
produse finite destinate comercializarii.
In faza de incasare a creditelor clienti-banca poate facilita finantarea
acestora , imobilizand sau rascumparand creantele asupra
clientilor(scontare , mobilizarea creantelor comerciale , etc.).Fiecare stadiu
al ciclului de exploatare este de fapt parte a unui lant functional propriu
intregii organizari a intreprinderii , obiectivul prioritar al analizei functionale
reprezentandu-l impactul diferitelor operatii ale intreprinderii asupra
trezoreriei.
4.2.Gradul de utilitate al bilantului functional.
Bilantul functional are ca obiectiv de a face sa apara,la un moment
dat,stocurile de nevoi si de resurse corespunzatoare fiecaruia din cele trei
cicluri de functionare ale intreprinderii;si fiecarui ciclu poate fi asociat un
indicator de echilibru:fondul de rulment functional pentru ciclul de
investitii,nevoia de fond de rulment pentru cilul operatiunilor curente si
trezoreria neta pentru ciclul de trezorerie.
60
Prezentata schematic intr-un tabel structura orizontala a bilantului
functional se prezinta in felul urmator:
CICLUL MIJLOACE RESURSE INDICATOR
INVESTITII
OPERATIUNI
CURENTE
TREZORERIE
IMOBILIZARI
BRUTE
STOCURI
CREANTE DE
EXPLOATARE
ALTE CREANTE
DISPONIBILITATI
RESURSE PROPRII
(STOCURI DE
AUTOFINANTARE)
IMPRUMUTURI
DATORII DE
EXPLOATARE
ALTE DATORII
CONCURSURI
BANCARE
FOND DE RULMENT
FUNCTIONAL
NEVOIA DE FOND DE
RULMENT
TREZORERIA NETA
Figura 14.Structura orizontala a bilantului functional14.
Conceptia functionala a bilantului evidentiaza stocurile si resursele
corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare.Acest model de analiza
propune o grupare prealabila a diferitelor operatii realizate de intreprindere
in raport cu natura , destinatia sau functia lor.Structurile bilantiere permit
relevarea unei triple functionalitati:
►functia de investitie.
►functia de finantare.
►functia de exploatare.
Rolul bilantului functional in analiza echilibrului financiar este de a
permite aprecierea vulnerabilitatii structurii financiare a intreprinderii
14. P. Mevellec,Gestion financiere dans les organisations cooperantes,Ed. G. Morin,1985,Quebec.
61
reflectata de evolutia trezoreriei nete , dar si de a evidentia interdependenta
dintre structura financiara a intreprinderii si natura activitatii sale.
Functia de investitie grupeaza imobilizarile necorporale , corporale ,
financiare pe cele doua categorii(de exploatare si in afara exploatarii)
indiferent de durata lor de viata.Optica functionala regrupeaza utilizarile
inscrise in bilant , chiar daca o parte sunt considerate non valori , aceasta
datorita prudentei intreprinderii de a-si asigura resurse suficiente pentru
finantarea tuturor nevoilor inscrise in activul bilantului contabil.Aceasta
functie sta la baza strategiei de reannoire a echipamentelor , precum si a
optiunilor de oportunitate ale dezvoltarii , intre investitiile productive si
participatiile financiare.
Functia de finantare regrupeaza posturile privind capitalurile proprii
datoriile financiare indiferent de scadenta lor , cat si prvizioanele pentru
riscuri si cheltuieli.Amortismentele si provizioanele sunt asimilate resurselor
proprii.Aceasta functie sta la baza strategiei optime de finantare a
intreprinderii , motivata de cresterea valorii acesteia , prin reducerea costului
mediu ponderat al diferitelor surse de capital.
Functiei de exploatare ii corespund fluxurile de aprovizionare ,
productie si vanzari , generatoare de stocuri reale si financiare , care se
reannoiesc cu o anumita regularitate.Posturile de activ legate direct de
operatiile cicluluide exploatare constituie active circulante de exploatare
(ACE) , care trebuie finantate din datoriile de exploatare (DE).Toate
celelalte posturi reflectand operatiuni diverse sunt regrupate in
categoriaactiv circulant in afara exploatarii (ACAE) avand corespondent in
pasiv datoriile in afara exploatarii (DAE) , iar cele privind disponibilitatile
banesti formeaza activul si respectiv pasivul de trezorerie.
62
4.3.Indicatori de analiza a echlibrului financiar.
In cadrul echilibrului functional se apreciaza ca nevoia de fond de
rulment este indicatorul cel mai relevant , deoarece evidentiaza acele nevoi
ciclice neacoperite financiar din resursele temporare.Realizarea echilibrului
functional este pusa in evidenta de cele patru niveluri ale bilantului
functional:
►nivelul fondului de rulment functional (FRF).
►nivelul nevoii de fond de rulment de exploatare (NFRE).
►nivelul nevoii de fond de rulment in afara exploatarii (NFRAE).
►nivelul valorilor de trezorerie (TN).
4.3.1.Fondul de rulment functional.
Este masurat facand diferenta intre resursele stabile ale interprinderii
si nevoile sale de investitii,prezentat prin urmatoarea formula:
Fond de rulment = Resurse stabile – Nevoi de investitii
El vrea sa exprime in esenta incidenta ciclului de investitii asupra
echilibrului financiar global.In ipoteza in care valoarea lui este pozitiva,o
parte din resursele stabile se gasesc disponibile pentru finantarea activitatilor
curente;in ipoteza inversa,finantarea investitiilor nu este decat partial
asigurata din resursele stabile.
63
NEVOI STABILE
RESURSE STABILE
-fonduri proprii
externe
interne
-imrumuturi pe termen
mediu si lung
FOND DE RULMENT
FUNCTIONAL
Figura 15.Fondul de rulment functional15.
Notiunea de nevoi stabile nu presupune nici o dificultate,in schimb
cea de resurse stabile are nevoie de cateva remarci.Nevoile stabile sunt acele
locuri ale ciclului de investitii si care corespund notiunii contabile de
imobilizari(necorporale,corporale,financiare);ele sunt estimate,in contextul
modelului contabil,la pretul lor de achizitie sau la cota lor de revenire.
Resursele stabile sunt acelea care nu erau sau putin exigibile si care au
la origine destinatia catre finantarea investitiilor.Notiunea de resurse stabile
vehiculeaza o ipoteza implicita a afectarii resurselor deloc sau putin
exigibile aflate la originea finantarii investitiilor.Totodata,aceasta ipoteza nu
implica deloc faptul ca investitiile sunt finantate exclusiv de catre resursele
stabile.
In optica functionala realizarea echilibrului functional nu presupune
15. B. Kolb si R. DeMong,Principles of financial management,Ed. Homewood.
64
doar existenta unui fond de rulment pozitiv ca marja de siguranta , ci a unui
fond de rulment acoperitor nevoilor de finantare ale ciclului de exploatare
(stocuri+creante de exploatare-datorii de exploatare).
Surplusul resurselor durabile in raport cu valorile imobilizate
reprezinta fondul de rulment functional sau fondul de rulment net global
(FRNG) disponibil pentru finantarea operatiilor ciclului de
exploatare.Relatia de determinare este:
FRNG = Resurse Durabile – Nevoi Stabile
Aceeasi valoare a FRNG este data de marimea nevoilor cilclice si a
celor de trezorerie ramasa nefinantata de resursele ciclice si de trezorerie ,
stabilita conform expresiei:
FRNG=(Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie)-(Resurse
Ciclice + Resurse de trezorerie).
FRNG = (ACE + ACAE + D) – (DE + DAE + CT).
unde:
-ACE = active circulante de exploatare.
-ACAE = active circulante in afara exploatarii.
-D = disponibilitati.
-DE = datorii de exploatare.
-DAE = datorii in afara exploatarii.
65
-CT = credite de trezorerie.
Daca fondul de rulment disponibil va fi superior sau inferior nevoilor
angajate de exploatare (fond de rulment util) , intreprinderea va avea
lichiditati sau dimpotriva va fi obligata sa angajeze noi credite pe termen
scurt pentru finantarea nevoilor de exploatare.Operatiile de exploatare
antreneaza formarea nevoilor de finantare , dar permit in acelasi timp , si
constituirea mijloacelor de finantare.
4.3.2.Necesarul de fond de rulment total.
In bilant,static,mijloacele legate de operatiunile curente corespund
stocurilor si creantelor;aceste mijloace sunt mai mult sau mai putin
convertibile in datorii care sunt de asemenea legate de operatiunile
curente.Nevoile nete legate de operatiunile curente,numite curent nevoi de
fond de rulment,egaleaza diferenta intre,pe de o parte,stocurile si creantele
legate de operatiunile curente,si,pe de alta parte,datoriile induse de aceleasi
operatii16.
NFR = Stocuri + Creante – Datorii nebancare
Trebuie sa remarcam in trecere ca aceste nevoi pot fi negative,ceea ce
inseamna ca operatiunile curente ale intreprinderii nu implica nici o
16. B. Solnic,Gestion financiere,Ed. Nathan,1980,Paris.
66
imobilizare de capital,dar procura resurse.Nevoia de fond de rulment poate
fi analizata in functie de doua criterii principale:dupa natura lor si dupa
stabilitatea lor.
In functie de natura lor distingem doua categorii:unele legate direct de
ciclul de exploatare si numite astfel ciclice si celelalte numite aciclice.
NFRT = NFR ciclice + NFR aciclice
NFR ciclice = Stocuri + Creante de exploatare – Datorii de exploatare
NFR aciclice = Alte creante – Alte datorii
In cea mai mare parte a intreprinderilor,nevoile de fond de rulment
aciclice sunt slabe in comparatie cu cele ciclice.In functie de stabilitatea lor
distingem doua parti:o parte stabila corespunzatoare nevoilor calificate drept
structurale si o parte instabila corespunzatoare nevoilor calificate drept
conjuncturale.
Nevoile de fond de rulment structurale evolueaza in timp regulat in
timp ce,cele conjuncturale sufera de o fluctuatie sezoniera sau aleatoare.O
asemenea distinctie este importanta din punctul de vedere al finantarii
nevoilor:in mod curent este admis ca partea structurala trebuie sa fie
finantata de resursele stabile si ca partea conjuncturala de catre creditele
bancare pe termen scurt,de exemplu.
67
Nevoie globala
nevoie
nevoie conjuncturala
structurala
Figura 16.Nevoile de finantare pe termen scurt dupa durata lor.
Daca distinctia este importanta,ea este dificil de aplicat pentru ca este
greu a masura structuralul si conjuncturalul.Totusi trebuie sa remarcam ca
nevoile de fond de rulment in afara exploatarii sunt mai instabile decat cele
de exploatare.
Diferenta dintre nevoile de exploatare si cele in afara exploatarii , pe
de o parte , si datoriile de exploatare si diverse , pe de alta parte , constituie
nevoia de fond de rulment totala (NFRT sau NFR).Nevoia de fond de
rulment totala are doua componente:
-nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE).
-nevoia de fond de rulment in afara exploatarii (NFRAE).
Cele doua componente se determina astfel:
NFRE = ACE – DE si NFRAE = ACAE – DAE
NFRT = NFRE + NFRAE.
68
TN = FRNG – NFRT.
Din aceasta ultima relatie se desprinde ideea ca principala componenta
a echilibrului functional este nevoia de fond de rulment.Tot ceea ce a fost
analizat pana acum pune studiul echilibrului financiar al intreprinderii in fata
unei comparatii intre fondul de rulment functional sau fondul de rulment net
global cu nevoia de fond de rulment totala.
4.3.3.Trezoreria neta.
Este ceea ce au propus la inceputul anilor 70 trei
bancheri,Meunier,Barolet si Boulmer,prin introducerea unei noi
notiuni,aceea de trezorerie.In timp ce componentele nevoii de fond de
rulment sunt legate de activitatea curenta , in special de cea de exploatare ,
cele ale trezoreriei sunt legate de operatiile financiare pe termen scurt
realizate de intreprindere.
Pe de o parte acestea presupun mijloace de finantare pe termen scurt
solicitate de la banci sau alti parteneri financiari , deci resurse prezentand
caracter financiar sau resurse de trezorerie.Confruntarea nevoilor cu
resursele de trezorerie evidentiaza situatia treozreriei nete , expresia cea mai
concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente.In bilantul functional
trezoreria neta este data de:
TN = NEVOI DE TREZORERIE – RESURSE DE TREZORERIE.
69
Echilibrul functional are la baza relatia fundamentala a trezoreriei , ca
re se determina pornind de la egalitatea intre activul si pasivul bilantului
functional:
FRNG – (NFRE + NFRAE) = TN.
Trezoreria,in sensul celor trei bancheri,este un comparator intre fondul
de rulment si nevoile de fond de rulment si se masoara prin diferenta:
TN = FR – NFR
Aceasta relatie a echilibrului financiar nu exprima in fapt decat o
egalitate contabila instantanee,reamenajata in timp in functie de
dezechilibrele care survin intre fondul de rulment si nevoia de fond de
rulment.Notiunea de trezorerie este diferita de cea de disponibilitati;in
deschiderea ecuatiei contabile a bilantului,disponibilitatile egaleaza
trezoreria marita cu creditele bancare:
Disponibilitati = Trezorerie + Credite bancare
Ecuatia echilibrului financiar functional a celor trei face din trezorerie
o variabila dependenta de nivelul ajustariloe dintre fondul de rulment si
nevoia de fond de rulment,adica al ciclului de investitii si cel al operatiunilor
curente;ceea ce vine sa nege existenta unui ciclu si a unei gestiuni ale
trezoreriei autonome.
Din acest punct de vedere,obiectivul intreprinderii in materie de
trezorerie ar trebui sa fie disponibilitati zero.Astfel sunt puse sub preocupare
securitatea si flexibilitatea,si de asemenea speculatiile,care inspira deciziile
70
privind cea mai mare parte a trezoreriei intreprinderii.In cea mai mare parte
a intreprinderilor trezoreria devine o functie din ce in ce mai independenta17.
4.4.Echilibrul functional si intreprinderea.
Categoria resurselor durabile din bilantul functional prezinta
importanta sub aspectul asigurarii echilibrului stabil al
intreprinderii.Notiunea de echilibru stabil al intreprinderii este o notiune
diferita de cea de echilibru financiar minim , deoarece categoria utilizarilor
stabile include si o parte a nevoii de fond de rulment.
Fiind echivalenta unui activ imobilizat , nevoia de fond de rulment
trebuie finantata de resursele durabile , mai concret de fondul de rulment
functional , care devine echivalent finantarii stabile a NFR
(FRNG>0).Nefiind constant , acest indicator (NFR) , variaza in timpul
exercitiului si poate antrena fie lichiditati excedentare care apar temporar
sub forma valorilor de trezorerie , fie o insuficienta a trezoreriei , care
trebuie acoperita din credite bancare pe termen scurt.
Aceasta situatie releva vulnerabilitatea financiara a intreprinderii , iar
creditele de trezorerie trebuie sa fie limitate la acoperirea variatiilor
temporare ale nevoii de fond de rulment.Pot fi evidentiate sase categorii de
structuri functionale pentru realizarea echilibrului financiar functional.
17. B. Colasse,Gestion financiere de l’entreprise,1987,Paris.
71
Dinamica echilibrului functional,in scurt timp,este legata inainte de
toate de evolutia nevoii de fond de rulment.Diagnosticul implica,in
particular,ca sunt puse in evidenta cauzele fluctuatiilor nevoii de fond de
rulment ciclica.Care sunt variabilele care le determina si ale caror variatii
sunt susceptibile sa le faca sa fluctueze?
Acestea sunt prezentate schematic in cele ce urmeaza:
-natura activitatii.
-intarzierile la plati care privesc clientii.
-intarzierile la plati care privesc furnizorii.
-eficacitatea gestiunii stocurilor.
-nivelul de activitate.
-variatiile sezoniere ale nivelului de activitate.
-inflatia.
4.5.Studiu de caz.
Studiul de caz in ce priveste bilantul functional al regiei in acest
capitol se va face pe baza urmatorului grafic si a datelor din anexe.
Dupa cum se poate vedea cresterea trezoreriei nete se datoreaza in
exclusivitate evolutiei fondului de rulment functional care a crescut puternic
de la an la an,mai ales in 1999 fata de 1998,de la 41233141 mii lei la
156632360 mii lei.Evolutia necesarului de fond de rulment a influentat si ea
in sens pozitiv,dar a avut o influenta mai redusa.
In principiu avem de analizat doua situatii:
72
Figura 17.Bilantul functional.
►trezoreria este pozitiva:
-fondurile de rulment sunt superioare nevoilor de fond de
rulment,excedentul gasindu-se in disponibilitati(o parte din
acestea putand proveni din creditele bancare) sau nevoile de
fond de rulment au o valoare negativa si atunci cand se face
diferenta se transforma in semnul plus si sunt cumulate cu
fondurile de rulment,care daca sunt pozitive vor da o trezorerie
de asemenea pozitiva.
►trezoreria este negativa:
-fondurile de rulment sunt inferioare nevoilor de fond de
rulment sau pot fi negative;intreprinderea trebuie sa-si procure
73
fondurile necesare cerand un supliment de credite bancare,fiindca
trezoreria este negativa.
Acest rationament nu vrea sa evidentieze decat o situatie pe termen
scurt;daca se dovedeste ca nevoile de fond de rulment pe termen scurt sunt
intotdeauna superioare fondurilor de rulment,intreprinderea trebuie sa aiba in
vedere fortificarea acestora din urma.Egalitatea contabila urmatoare este
necesar de verificat:
NFRT + Disponibilitati = FRNG + Credite bancare
Bineinteles ca exista alte situatii decat cele descrise;de aceea trebuie
sa remarcam ca o intreprindere cu fond de rulment pozitiv poate avea o
trezorerie negativa si invers,ceea ce nu este cazul la intreprinderea
noastra.Tendinta pozitiva si crescatoare a trezoreriei regiei pe cele trei
exercitii succesive analizate,de la 33644437 mii lei in 1997,la 49055879 mii
lei in 1998,la 137040475 mii lei in 1999,dovedeste ca regia dispune de o
buna organizare a gestiunii financiare de o anumita independenta financiara
pe termen scurt,are suficiente lichiditati pentru a face fata diferitelor situatii
neprevazute si poate efectua in deplina siguranta plasamente eficiente pe
piata monetara sau financiara.
74
PARTEA A DOUA
ANALIZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE
Capitolul 5.Evidentierea performantelor financiare.
5.1.Instrumente de apreciere a performantelor financiare.
Analiza orientata catre studiul performantelor furnizeaza informatii
utile nu numai managerilor interni,dar si anumitor parteneri externi interesati
de rezultatele viitoare ale intreprinderii.In principal detinatorii de titluri sau
potentialii investitori sunt interesati de cunoasterea capacitatii beneficiare a
intreprinderii,care le garanteaza distribuirea dividendelor si realizarea
plusvalorilor de capital.
Analiza este orientata catre aprecierea eficientei cu care au fost
consumate resursele intreprinderii,pe de o parte,si evaluarea aptitudinii
intreprinderii de a genera surplusuri monetare care ii garanteaza echilibrul
financiar si dezvoltarea pe termen mediu si lung.
Pentru aprecierea starii de performanta18 a intreprinderii la un moment
dat,literatura de specialitate recomanda un sistem coerent de indicatori
fundamentat pe informatiile continute in contul de profit si pierdere.
18. G. Vintila,Gestiunea financiara a intreprinderii,Ed. Didactica si pedagogica,1998,Bucuresti.
75
Prezentarea contului de profit si pierdere avand la baza structurarea
activitatii unei intreprinderi,in activitatea de exploatare,financiara si
exceptionala,permite stabilirea unor marimi valorice care caracterizeaza
comportamentul economic al unei intreprinderi denumite solduri
intermediare de gestiune.
Un alt indicator,cu mare putere de sinteza,utilizat pentru aprecierea
potentialului financiar degajat de intreaga activitate a intreprinderii este
capacitatea de autofinantare.In literatura anglo-saxona este identificata cu
fluxurile nete de trezorerie si poarta denumirea de “cash-flow”.Pentru a oferi
o imagine cat mai completa cu privire la nivelul si calitatea rezultatelor
intreprinderii,este necesara completarea analizei cu studiul ratelor privind
marimea si dinamica factorilor antrenati in procesul de productie.
5.2.Tabloul soldurilor intermediare de gestiune.
Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma
de solduri numite si marje de acumulare baneasca care pun in evidenta
etapele formarii rezultatului exercitiului in corelare cu structura veniturilor si
cheltuielilor aferente activitatii unei intreprinderi.
Doua criterii principale stau la baza utilizarii soldurilor intermediare
de gestiune:
-analiza financiara a intreprinderii pe baza documentelor contabile de
sinteza.
-functionarea contabilitatii nationale.
Intreprinderea concentreaza o complexitate de operatii economico-
financiare care se reflecta in documentele contabile de sinteza sub forma
fluxurilor si stocurilor.Fluxurile au o incidenta instantanee asupra
76
rezultatului exercitiului ,in timp ce stocurile au impact asupra echilibrului
financiar,temporar sau de durata,precum si asupra nevoii de finantare a
operatiilor de gestiune si solvabilitatii intreprinderii.
Fluxurile economice,respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de
gestiune sunt generate in principal de trei domenii de activitate19:
►exploatare.
►financiar.
►exceptional,asa cum se vede din figura 18.
Fiecare tip de activitate degaja un anumit rezultat stabilit ca diferenta
intre veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune.In final rezultatul
exercitiului se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile
exercitiului.Acest fapt duce la impartirea fluxurilor de venituri si cheltuieli
din cadrul contului de profit si pierdere in:fluxuri de venituri incasabile si
fluxuri de cheltuieli platibile si fluxuri calculate.
Veniturile incasabile cuprind veniturile incasate in cursul exercitiului
si veniturile de incasat in exercitiul urmator.Cheltuielile platibile cuprind
cheltuieli platite in cursul exercitiului si cheltuieli de platit in exercitiul
urmator.Veniturile si cheltuielile calculate nu au influenta decat asupra
rezultatului fara a afecta direct trezoreria intreprinderii.
19. B. Colasse,Gestion financiere de l’entreprise,1987,Paris.
77
FLUXURI ECONOMICE
REZULTATUL REZULTATUL REZULTATUL
EXPLOATARII FINANCIAR EXCEPTIONAL
REZULTATUL
CURENT
IMPOZITUL PE
PROFIT
REZULTATUL NET
AL EXERCITIULUI
Figura 18.Rezultatele pe principalele domenii de activitate.
Structura contului de profit si pierdere pe cele trei domenii de
activitate permite degajarea unor solduri de acumulari banesti
potentiale,destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a
factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare denumite solduri
intermediare de gestiune(SIG).
Acestea reprezinta de fapt paliere succesive in formarea rezultatului
final.Constructia indicatorilor se realizeaza in cascada pornind de la cel mai
78
cuprinzator(productia exercitiului+marja comerciala) si incheind cu cel mai
sintetic(rezultatul net al exercitiului),asa cum se poate vedea din anexe.
Cei mai importanti indicatori la care ne vom opri in analiza sunt:
►marja comerciala.
►productia exercitiului.
►valoarea adaugata.
►excedentul brut de exploatare.
►rezultatul exploatarii.
►rezultatul curent si
►rezultatul net al exercitiului.
5.3.Marjele de acumulare baneasca.
Marja comerciala(adaosul comercial) vizeaza in exclusivitate
intreprinderile cu profil comercial sau numai activitatea comerciala a
intreprinderilor cu activitate mixta(industriala si comerciala).Activitatea
comerciala presupune cumpararea si revanzarea marfurilor,marfurile fiind
considerate bunuri cumparate pentru a fi revandute in aceeasi stare.
Excedentul vanzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare al
acestora reprezinta marja comerciala.Se poate determina prin formula:
Marja comerciala = Vanzari de marfuri – Cheltuieli cu marfurile
Costul de cumparare al marfurilor vandute include pretul de
cumparare(fara TVA) majorat cu cheltuielile accesorii de cumparare si
79
corectat cu variatia stocurilor de marfuri.Marja comerciala este principalul
indicator de apreciere a activitatii comerciale a unei intreprinderi.
Analiza tendintei in timp a ratei marjei comerciale(marja
comerciala/cifra de afaceri) trebuie comparata cu cele inregistrate de alte
intreprinderi din acelasi sector constituind un element de baza in evaluarea
intreprinderilor.
Marimea marjei comerciale trebuie apreciata in functie de tipul
politicii de vanzare promovata de intreprindere.De asemenea,marja
comerciala se constituie ca un indicator de baza pentru studiile
previzionale,permitand determinarea pragului de rentabilitate sau punctul
critic al unei activitati comerciale.
Pentru aprecierea oportunitatii politicii comerciale promovata de
intreprindere,marja comerciala este descompusa pe produse sau este
evidentiata pe ramuri de activitate.Variatia marjei comerciala este explicata
de rotatia stocurilor,stiindu-se ca reducerea marjei trebuie sa fie compensata
printr-o crestere a vanzarilor,care conduce la o reorientare a politicii
comerciale.
In concordanta cu marja comerciala putem analiza si productia
exercitiului,care include valoarea bunurilor si serviciilor ”fabricate de
intreprindere” pentru a fi vandute,stocate sau utilizate pentru nevoile
proprii.Asadar productia exercitiului contine trei elemente principale:
-productia vanduta.
-productia stocata.
-productia imobilizata.
Se poate determina prin formula:
80
Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata +
Productia imobilizata
Productia exercitiului reprezinta indicatorul central in calculul
soldurilor intermediare de gestiune ,productia exercitiului oferind in raport
cu cifra de afceri o imagine mai fidela a activitatii reale a intreprinderii pe
durata perioadei de gestiune.
Valoarea adaugata reprezinta primul sold intermediar de gestiune si
exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de
productie,mai ales a fortei de munca si capitalului,peste valoarea bunurilor si
serviciilor provenind de la terti,in cadrul activitatii curente a intreprinderii.
Se poate determina prin formula:
Valoarea adaugata = Productia exercitiului + Marja comerciala –
Consumuri de la terti
Valoarea adaugata se calculeaza pornind de la productia exercitiului si
marja comerciala care sunt diminuate de consumurile de bunuri si servicii de
la terti.Valoarea adaugata este foarte importanta din mai multe puncte de
vedere si anume:
-realizeaza legatura intre nivelul microeconomic si cel
macroeconomic,pentru ca prin agregarea valorilor adaugate ale
intreprinderilor la nivel national se obtine produsul intern brut.
-masoara aportul specific al intreprinderii la realizarea productiei sale.
-rata privind cresterea valorii aduagate permite evaluarea cresterii
reale a intreprinderii.
81
-masoara gradul de integrare al intreprinderii prin raportul valoare
adaugata/productie(CA).Cu cat rezultatul raportului este mai mare cu atat
mai mult intreprinderea este integrata,adica isi poate asigura ea insasi,un
numar mare de faze de fabricatie,mergand de la materiile prime la elaborarea
produselor finite,fara a recurge la serviciile altor intreprinderi.Pe masura ce
gradul de integrare creste se asteapta o crestere importanta a nevoii de fond
de rulment pentru exploatare.
-evidentiaza structura exploatarii prin intermediul ratelor de
repartizare a valorii adaugate.
-reflecta gradul de utilizare a factorilor de productie.Pentru acelasi
nivel al valorii adaugate si cu structuri de exploatare identice utilizarea
factorilor de productie poate fi diferita.
Pentru o anliza mai profunda trebuie urmarit in continuare si
excedentul brut de exploatare (EBE).
Excedentul brut de exploatare se stabileste ca diferenta intre
valoarea adaugata(plus subventiile de exploatare)pe de o parte si
impozitele,taxele si cheltuielile cu personalul,pe de alta parte.Excedentul
brut al exploatarii exprima acumularea bruta din activitatea de
exploatare,resursa principala a societatii,cu influenta hotaratoare asupra
rentabilitatii economice si capacitatii potentiale de autofinantare a
investitiilor(amortizari,provizioane,profit).
Se poate determina prin formula:
EBE = Valoarea adaugata – Cheltuieli cu personalul –
Cheltuieli cu impozite si taxe
82
Rolul excedentului brut al exploatarii,in analiza financiara,poate fi
uirmarit sub trei aspecte:
-este o masura a performantelor economice ale
intreprinderii.Indicatorul,sub acest aspect este folosit in calculul rentabilitatii
rconomice si al ratei marjei brute de exploatare.Un excedent brut al
exploatarii suficient de mare va permite intreprinderii reannoirea
imobilizarilor sale prin amortizari,acoperirea riscurilor din provizioanele
constituite si asigurarea finantarii sale.
-este independent de politica financiara a intreprinderii,de cea de
investitii,de dividend,fiscala si de elementele exceptionale.Furnizeaza
informatii semnificative cu privire la performantele industriale si
comerciale,putand pune in evidenta o deficienta structurala a intreprinderii
in plan pur industrial si comercial.
-este o resursa financiara fundamentala pentru intreprindere.Ca
resursa fundamentala va fi utilizat pentru mentinerea sau cresterea capacitatii
de productie a intreprinderii,plata cheltuielilor financiare,a impozitului pe
profit si dividendelor,rambursarea imprumuturilor angajate anterior.
Excedentul brut de exploatare reprezinta fluxul real de trezorerie al
exploatarii rezultat dupa acoperirea variatiei nevoii de fond de rulment
pentru exploatare.Excedentul brut al exploatarii reprezinta primul nivel al
analizei privind formarea treozreriei globale a intreprinderii,punctul de
pornire in elaborarea tabloului fluxurilor de trezorerie.
5.4.Analiza rezultatelor intreprinderii aferente gestiunii.
Analiza rezultatelor aferente gestiunii se face pe baza:
-rezultatului exploatarii,
83
-rezultatului curent si
-rezultatului net al exercitiului.
Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea de
exploatare normala si curenta a intreprinderii.Prin deducerea cheltuielilor cu
amortizarile (doar amortizarile economice normale,ale imobilizarilor,
surplusul fiind transferat la cheltuielile execeptionale) si provizioanele din
excedentul brut al exploatarii,acesta devine un rezultat net al exploatarii.
Acesta poate fi determinat cu ajutorul relatiei:
Rezultatul exploatarii = EBE + Venituri din provizioane –
Cheltuieli cu provizioanele +
Alte venituri din exploatare –Alte cheltuieli de exploatare
Rezultatul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii
activitatii de exploatare,obtinuta prin deducerea tuturor cheltuielilor(platibile
si calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si calculate).Exprimarea
sub forma relativa a rentabilitatii activitatii de exploatare(Rezultatul
exploatarii/Active de exploatare) poate servi la realizarea unor comparatii
intre diverse intreprinderi care promoveaza politici de amortizare diferite.
Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atat de
rezultatul exploatarii normale si curente,cat si de cel al activitatii financiare.
Este,deci,rezultatul tuturor operatiilor curente ale intreprinderii si
poate fi determinat cu ajutorul relatiei:
84
Rezultatul curent = Rezultatul exploatarii + Venituri financiare –
Cheltuieli financiare
Nefiind perturbat de elemente exceptionale,acest sold permite analiza
dinamicii rezultatelor curente ale intreprinderii pe mai multe exercitii
succesive.
Rezultatul net al exercitiului exprima marimea absoluta a
rentabilitatii financiare cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile
proprii subscrise.Acest profit net trebuie sa fie sustinut de existenta unor
disponibilitati monetare reale,altfel el va ramane doar un potential de
finantare.
Poate fi determinat astfel:
Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul curent +
Venituri exceptionale – Cheltuieli exceptionale –
Impozit pe profit
Profitul net urmeaza sa se distribuie sub forma dividendelor sau sa se
reinvesteasca in intreprindere.Profitul net nerepartizat constituie sursa de
finantare proprie sau element de autofinantare generat de insasi activitatea
intreprinderii.
5.5.Capacitatea de autofinantare.
Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat
de activitatea rentabila a intreprinderii,la sfarsitul exercitiului
85
financiar,destinat sa remunereze capitalurile proprii si sa finanteze
investitiile de expansiune si de mentinere sau reannoire din exercitiile
viitoare.Capacitatea de autofinantare se calculeaza pornind de la veniturile si
cheltuielile gestiunii curente susceptibile de a se transforma,imediat sau la
termen,in fluxuri de trezorerie.
Capacitatea de autofinantare poate fi determinata prin doua metode
puse in evidenta de structura contului de profit si pierdere,acestea fiind:
►metoda deductiva si
►metoda aditionala.
Prin metoda deductiva capacitatea de autofinantare este calculata ca
diferenta intre veniturile incasabile si cheltuielile platibile.Se retine ca punct
de pornire excedentul brut de exploatare la care se adauga toate veniturile
susceptibile de a fi incasate si se scad toate cheltuielile susceptibile de a fi
platibile.
Astfel structura de calcul prin metoda deductiva se prezinta in modul
urmator:
Excedentul brut de exploatare
+ Alte venituri din exploatare
- Alte cheltuieli pentru exploatare
+ Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
+ Venituri exceptionale
-Cheltuieli exceptionale
-Impozit pe profit
=CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE.
86
Metoda aditionala are meritul de a pune in evidenta elementele
contabile,negeneratoare de fluxuri monetare,antrenate de calculul capacitatii
de autofinantare.In procedeul aditional se porneste de la rezultatul net al
exercitiului,la care se adauga cheltuielile calculate,neplatibile la o anumita
scadenta si se scad veniturile calculate.In masura in care capacitatea de
autofinantare nu tine cont decat de operatiunile de gestiune curenta,operatiile
exceptionale de capital vor fi excluse din calcul:
Rezultatul net al exercitiului
+ Amortizari si provizioane(exploatare,financiare,exceptionale)calculate
- Cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului
exercitiului
- Reluari asupra amortismentelor si provizioanelor
- Venituri din cesiunea elementelor de activ
+ Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate
= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE
Importanta autofinantarii20 sa poate argumenta prin multiplele
avantaje pe care aceasta le ofera intreprinderii,principalele fiind:
-mijloc sigur de finantare,sursa independenta si stabila.
-apara libertatea de actiune a intreprinderii,(independenta de
gestionare fata de organismele financiare si de credit).
20. G. Vintila,Gestiunea financiara a intreprinderii,Ed.Didactica si pedagogica,1998,Bucuresti.
87
-confera intreprinderii un grad foarte mare de libertate in alegerea
investitiilor(exploatare,imobilizari de expansiune,de inlocuire),cu conditia
realizarii unor investitii utile.
-permite franarea indatorarii si reducerea cheltuielilor
financiare,conditioneaza recurgerea la noi capitaluri imprumutate.
-permite masurarea randamentului capitalurilor proprii,respectiv a
rentabilitatii financiare.
-reprezinta factorul hotarator in deschiderea accesului la piata de
capital si atragerea capitalului extern.Marimea autofinantarii intreprinderii
are rol de semnalizator al performantelor intreprinderii,astfel ea indica faptul
ca intreprinderea este capabila sa-si utilizeze eficient capitalurile si poate
asigura remunerari atragatoare eventualilor investitori,in acelasi timp
certificand nivelul capacitatii de rambursare si al riscului de neplata,un
element foarte important aflat in atentia creditorilor.
5.6.Studiu de caz.
In cadrul studiului de caz la acest capitol multitudinea indicatorilor
principali din cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune a
determinat realizarea unei multitudini de grafice cu scopul de a ne edifica
asupra evolutiei in timp a acestora si asupra influentei lor in sensul
rezultatelor si rentabilitatii intreprinderii.
88
Analizand graficul din figura 19 si situatia din tabelul cu din anexa din
perspectiva valorii marjei comerciale,
Figura 19.Marja comerciala.
observam o scadere in 1998 fata de 1997,de la 6171478 mii lei la 2117809
mii lei ,aproape tripla care se explica printr-o crestere foarte mare a
cheltuielilor privind marfurile in 1998,de fapt o triplare fata de 1997,in timp
ce in 1999 inregistram o crestere pana la suma de 3406106 mii lei ceea ce se
datoreaza cresterii vanzarilor de marfuri destul de insemnata,din acest punct
de vedere intreprinderea inregistrand o revigorare.
89
Dupa cum se poate vedea din grafic productia exercitiului a avut o
evolutie crescatoare de la an la an,datorata in principal evolutiei crescatoare
a productiei vandute care s-a dublat din 1997,207410958 mii lei.pana in
1999 ajungand pana la 405168741 mii lei,pe fondul cresterii slabe a
productiei stocate si a evolutiei inconstante a productiei imobilizate.
Figura 20.Productia exercitiului.
Procedand la o interpretare atenta a graficului din figura 21 si prin
corelare cu celelalte analize si date din anexe putem trage concluzia ca
90
valoarea adaugata a crescut in acelasi sens cu productia exercitiului,ceea ce
reprezinta un aspect pozitiv de la 106889640 mii lei in 1997 la 227438995
mii lei in 1999,aceasta crestere fiind un semn de prosperitate pentru
intreprindere.
Figura 21.Valoarea adaugata.
Dar,daca privim mai atent si asupra eficientei activitatii comerciale a
intreprinderii si asupra trezoreriei situatia devine ingrijoratoare,aceasta
crestere a valorii adaugate fiind realizata pe fondul unei evolutii inconstante
a marjei comerciale,dar care inregistreaza totusi o crestere in 1999 fata de
1998,si cresterii consumurilor de la terti.
91
Putem de asemenea observa ca aceasta crestere puternica a valorii
adaugate a fost influentata si de marirea cheltuielilor cu personalul de la
76638110 mii lei in 1997 la 163782733 mii lei in 1999.Pentru o analiza mai
profunda trebuie urmarit in continuare si excedentul brut de exploatare notat
EBE.
Excedentul brut de exploatare reprezinta fluxul real de trezorerie al
exploatarii rezultat dupa acoperirea variatiei nevoii de fond de rulment
pentru exploatare.Excedentul brut al exploatarii reprezinta primul nivel al
analizei privind formarea treozreriei globale a intreprinderii,punctul de
pornire in elaborarea tabloului fluxurilor de trezorerie.
Figura 22.Excedentul brut de exploatare.
92
Analizand rezultatele din graficul de la figura 22 observam cu usurinta
cresterea excedentului brut de exploatare de la 28073385 mii lei in 1997 la
30517296 mii lei in 1998 si la 56597756 mii lei in 1999,practic o dublare in
1999 fata de 1997,crestere datorata mai ales impactului puternic al valorii
adaugate,cu toate ca au crescut foarte mult si cheltuielile cu
personalul.Aceasta situatie este apreciata drept favorabila pentru
intreprindere deoarece excedentul brut reprezentand o resursa fundamentala
dovedeste faptul ca intreprinderea detine capacitate de autofinantare foarte
buna,dar pentru a constata acest lucru este necesar sa procedam si la o
analiza atenta asupra capacitatii de autofinantare a intreprinderii.
Dupa analiza acestor marje de acumulare baneasca este necesar sa
analizam si rezultatele intreprinderii asa cum sunt evidentiate de tabloul
soldurilor intermediare de gestiune.
93
Figura 23.Rezultatul exploatarii.
Dupa cum se observa din grafic rezultatul exploatarii a avut o evolutie
ascendenta,dar in 1998 a inregistrat fata de 1997 o scadere,de la 15383364
mii lei la 11970788 mii lei,datorata cresterii amortizarilor si provizioanelor
si altor cheltuieli de exploatare,indicele de crestere a acestora fiind superior
indicelui de crestere al excedentului brut de exploatare.Dar in 1999 se obtine
o crestere evidenta aratand eforturile facute de intreprindere datorate in
exclusivitate cresterii puternice a excedentului brut de exploatare,chiar daca
amortizarile si provizioanele au continuat sa creasca,dovedind ca regia
dispune de o buna rentabilitate a activitatii de exploatare si inregistreaza
profit in acest sens.
Figura 24.Rezultatul curent.
94
In ce priveste rezultatul curent cresterea valorii sale se datoreaza
pornirii calculului sau de la rezultatul exploatarii,dovada fiind faptul ca
evolutia sa este asemanatoare,cu acea scadere din 1998,dar cu redresare in
1999,datorata atat cresterii rezultatului exploatarii,dar si a veniturilor
financiare,care chiar daca au fost mai mici in 1999 fata de cheltuielile
financiare,au contribuit la cresterea rezultatului curent.
Concluzia este ca regia degaja rentabilitate din activitatea sa intrucat
rezultatul exploatarii si cel financiar(curent) nu sunt niciodata negative;regia
promoveaza o politica de independenta financiara,beneficiind de efectul de
levier,care ii permite ameliorarea rentabilitatii financiare fara sa fie afectata
de riscul financiar.
95
Figura 25.Rezultatul net al exercitiului.
Rezultatul net se incadreaza in aceeasi evolutie,dar scaderea in 1998
fata de 1997,da la 8360057 mii lei la 453092 mii lei,este majora ceea ce
reprezinta un semnal de alarma asupra marimii absolute a rentabilitatii
financiare degajate de regie,acest profit fiind foarte mic,dar totusi
existent.Cresterea profitului in 1999 fata de 1998,de la 453092 mii lei la
11398814 mii lei este binevenita si datorata cresterii rezultatului curent si
eforturilor in sensul diminuarii cheltuielilor exceptionale,anul 1999 desi
avusese ca obiectiv supravietuirea regiei dovedindu-se extrem de bun si
constand intr-o revigorare,ajungand chiar si peste nivelul anului 1997.
Pe baza graficului din figura 26 si a anexelor putem interpreta evolutia
capacitatii de autofinantare pe cei trei ani de referinta si stabili cauzele care
au condus la aceasta evolutie.
96
Figura 26.Capacitatea de autofinantare.
Pe fondul cresterii amortizarilor si provizioanelor,precum si a
rezultatului net,cu exceptia anului 1998,CAF inregistreaza o crestere
semnificativa astfel:dupa scaderea in 1998 la valoarea de 18488819 mii lei
fata de 1997 cand a fost de 20683306 mii lei,avem o crestere de pana la
39424873 mii lei in 1999,aceasta crestere datorandu-se in principal cresterii
amortizarilor si provizioanelor si diminuarii cu mai mult de jumatate a
valorii veniturilor din provizioane,precum si a valorii aproape triple a
rezultatului net in 1999 fata de 1998.
Importanta autofinantarii poate fi argumentata prin mai multe avantaje
pe care aceasta le ofera intreprinderii,cele mai importante fiind:
-mijloc sigur de finantare,sursa independenta si stabila.
-apara libertatea de actiune a intreprinderii,(independenta de
gestionare fata de organismele financiare si de credit).
-confera intreprinderii un grad foarte mare de libertate in alegerea
investitiilor(exploatare,imobilizari de expansiune,de inlocuire),cu conditia
realizarii unor investitii utile.
-permite franarea indatorarii si reducerea cheltuielilor
financiare,conditioneaza recurgerea la noi capitaluri imprumutate.
-permite masurarea randamentului capitalurilor proprii,respectiv a
rentabilitatii financiare.
-reprezinta factorul hotarator in deschiderea accesului la piata de
capital si atragerea capitalului extern.Marimea autofinantarii intreprinderii
are rol de semnalizator al performantelor intreprinderii,astfel ea indica faptul
ca intreprinderea este capabila sa-si utilizeze eficient capitalurile si poate
97
asigura remunerari atragatoare eventualilor investitori,in acelasi timp
certificand nivelul capacitatii de rambursare si al riscului de neplata,un
element foarte important aflat in atentia creditorilor.
98
Capitolul 6.Analiza rentabilitatii si riscului interprinderii.
Diagnosticul financiar trebuie orientat catre masurarea rentabilitatii
capitalurilor intreprinderii si aprecierea conditiilor de echilibru economic si
financiar , in scopul evaluarii gradului de risc al societatii comerciale.
Diagnosticul rentabilitatii poate fi realizat prin intermediul a trei
categorii de rate de eficienta21:
►ratele privind rentabilitatea exploatarii.
►ratele privind rentabilitatea economica.
►ratele privind rentabilitatea financiara.
Masurarea rentabilitatii intreprinderii este data de un sistem de rate de
eficienta care evidentiaza caracteristicile economice si financiare,permitand
compararea performantelor industriale si comerciale ale intreprinderilor.Rate
le de rentabilitate apreciaza rezultatele obtinute in raport cu activitatea
intreprinderii si cu mijloacele economice sau financiare.
6.1.Ratele privind rentabilitatea exploatarii.
Daca ratele factorilor de productie pun in evidenta capacitatea
21. S. Ballada,Outils et mecanismes de gestion financiere,Ed. Maxima,1992,Paris.
99
productiva a interprinderii,aptitudinea comerciala si profitabilitatea acesteia
va fi evidentiata cu ajutorul ratelor privind rentabilitatea exploatarii.Aceste
rate cuprind,in sinteza,doua categorii:
►ratele marjelor baneficiare si
►ratele privind randamentul activelor.
6.1.1.Ratele marjelor beneficiare.
Ratele marjelor beneficiare apreciaza randamentul diferitelor stadii ale
activitatii in formarea rezultatului,fiind determinate ca raport intre marjele
de acumulare si cifra de afaceri sau valoarea adaugata.Pot fi calculate
urmatoarele rate:
Rata marjei comerciale este o forma de exprimare a rentabilitatii
comerciale.
Rata marjei comerciale = Marja comerciala / Cifra de afaceri
Aceasta pune in evidenta strategia comerciala a intreprinderii
analizate.O marja comerciala redusa implica cheltuieli generale riguroase si
recurgerea la forme de distribuire a marfurilor care permit reducerea
costurilor privind personalul si economii asupra cheltuielilor de
transport,stocaj,etc.Marja comerciala ridicata reclama cheltuieli generale
sporite si servicii mai bune catre clienti.
De asemenea,rata marjei comerciale apreciaza influenta
constrangerilor pietei si a politicii preturilor de vanzare.Astfel cresterea ratei
insotita de o diminuare a vanzarilor semnifica faptul ca intreprinderea
incearca sa-si mentina marjele promovand o politica de preturi inalte.
100
Rata valorii adaugate cifrei de afaceri masoara gradul de integrare
al intreprinderii.
RVACA = Valoarea adaugata / Cifra de afaceri
Evolutia sa permite aprecierea strategiei industriale a intreprinderii,iar
diminuarea ratei poate semnifica o utilizare ineficienta a factorilor de
productie externi.
Rata excedentului brut de exploatare sau rata marjei brute de
exploatare masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de
politica financiara,de investitii,de incidenta fiscalitatii si a elementelor
exceptionale.
REBE = Excedentul brut de exploatare / Cifra de afaceri
O ameliorare a acestei rate exprima o crestere a productivitatii,in
masura in care ea nu este simpla consecinta a cresterii ratei marjei
comerciale,iar scaderea ei,in raport cu o rata a marjei comerciale
stabila,dovedeste o impovarare referitoare la costurile exploatarii.
Rata rezultatului exploatarii exprima eficienta activitatii de
exploatare sub toate aspectele:industrial,administrativ si comercial.
RRE = Rezultatul exploatarii / Cifra de afaceri
Rezultatul exploatarii prezinta avantajul de a fi influentat de politica
de amortizare devenind astfel un rezultat net al exploatarii.
101
Rata marjei nete exprima eficienta globala a intreprinderii,respectiv
capacitatea sa de a realiza profit net si de a rezista concurentei.
RMN = Rezultatul net al exercitiului / Cifra de afaceri
Daca indicatorul surprinde variatia rezultatului net in raport cu variatia
cifrei de afaceri,raportul va exprima rata profitului marginal:
RPM = Variatia rezultatului net / Variatia cifrei de afaceri
Rata marjei nete prezinta facilitati de calcul,deoarece nu presupune o
pregatire prealabila a datelor,fiind recomandata in analize financiare vizand
perioade scurte,dar si intreprinderi mici.Rezultatul net nu exprima in
exclusivitate un rezultat al activitatii de exploatare,ci el poate fi generat de
rezultatul unor operatii de dezinvestire sau al unor plasamente financiare
rentabile.
Rata marjei de autofinantare este mai putin sensibila decat rata
marjei nete la politica de amortizare si provizioane.
RMAF = Capacitatea de autofinantare / Cifra de afaceri
Acest raport masoara surplusul de resurse de care dispune
intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor
sai.
102
6.1.2.Ratele privind randamentul activelor.
Ratele privind randamentul activelor apreciaza eficienta utilizarii
mijloacelor economice,fiind determinate ca raport intre diferiti indicatori de
rezultate(rezultatul exploatarii,rezultatul net) si activele utilizate de
intreprindere pentru realizarea lor.Exista mai multe forme de exprimare.
In tarile anglo-saxone,rata de randament a activelor,cunoscuta sub
denumirea de “Return on investment”(ROI)22 exprima aptitudinea
intreprinderii de a valorifica mijloacele de munca in cadrul activitatii de
exploatare.
ROI = Rezultatul exploatarii / Activ total
Activul total include atat activele fizice(de productie) cat si activele
financiare(titluri de participare,credite-clienti,disponibilitati).In literatura de
specialitate,aceasta rata se mai numeste rata rentabilitatii fondurilor
avansate.Comportamentul intreprinderii in legatura cu cresterea
randamentului activelor poate fi pus in evidenta descompunand acest raport
in doua componente formale:
Rezultatul exploatarii = Rezultatul exploatarii * Cifra de afaceri
Activ total Cifra de afaceri Activ total
Rata rezultatului Coeficient de rotatie
exploatarii a activului total
Rata privind randamentul activelor exprimata in aceasta forma
prezinta unele limite referitoare la riscul unei anumite incoerente intre
103
continutul numaratorului si numitorului,care pot fi inlaturate daca rezultatul
exploatarii de la numarator va fi raportat numai la activele de
exploatare,aceasta formulare fiind mai omogena si mai exacta decat prima:
RRA = Rezultatul exploatarii / Activele de exploatare
Acest aspect diferentiaza rata randamentului activelor de ratele de
rentabilitate economica cu care sunt identificate de anumiti
autori23.Dificultatea utilizarii formulei consta in delimitarea activelor de
exploatare din totalul activelor.Aceasta formulare fundamentala evidentiaza
gradul de valorificare al activelor totale in ansamblul activitatii
intreprinderii:industriale,comerciale,financiare.
RRA = Rezultatul net al exercitiului / Activ total
6.2.Ratele de rentabilitate economica.
Rentabilitatea economica are o acceptiune mai larga vizand eficienta
capitalului economic alocat activitatii productive a intreprinderii.In
general,rata rentabilitatii economice se exprima prin raportul:
RE = Rezultatul economic / Activ total
22.23. S. Ballada,Outils et mecanismes de gestion financiere,Ed. Maxima,1992,Paris.
104
Rezultatul economic,excluzand elementele financiare si
exceptionale,favorizeaza comparatiile intreprinderilor apartinand aceluiasi
sector.La numaratorul fractiei se poate utiliza,fie rezultatul exploatarii,fie
excedentul brut de exploatare,iar la numitor activul total sau o parte a
acestuia.
Activul total sau capitalul angajat cuprinde capitalul
economic,imobilizarile in afara exploatarii si financiare,nevoia de fond de
rulment in afara exploatarii si disponibilitatile banesti,in timp ce capitalul
investit cuprinde doar capitalul economic si imobilizarile in afara
exploatarii.
In teoria financiara din tarile occidentale problema alegerii
numitorului este foarte dezbatuta de autori,in general optandu-se pentru
exprimarea rentabilitatii economice in functie de capitalul economic.In
functie de marjele de acumulare utilizate,rentabilitatea capitalului economic
poate fi exprimata sub doua forme:
RE1 = EBE / Capital economic
RE2 = Rezultatul exploatarii / Capital economic
iar rentabilitatea capitalului investit este data de relatia:
RE = EBE
i + Ct + Cs
Kr
unde:
Kr = coeficient de rotatie al capitalului circulant.
105
Ct = consumul de la terti.
Cs = cheltuieli salariale.
i = imobilizari.
In economiile occidentale se considera corespunzatoare o rentabilitate
economica mai mare de 25% ,ceea ce inseamna ca in maxim patru ani
intreprinderea isi poate reannoi capitalurile angajate,prin excedentul sau brut
de exploatare,in economia romaneasca pragul fiind mult mai mic.
Rentabilitatea economica trebuie sa depaseasca in mod necesar rata
inflatiei pentru ca intreprinderea sa-si poata recupera integral eforturile
depuse pentru desfasurarea activitatii,mentinandu-si activul sau economic.
Factorii determinanti ai rentabilitatii economice sunt pusi in evidenta
prin descompunerea acesteia in doua rate explicative conform relatiei:
EBE = EBE * Cifra de afaceri
Capital economic Cifra de afaceri Capital economic
adica:
RE = Rentabilitatea comerciala * Productivitatea mijloacelor economice
Primul raport evidentiaza rata marjei brute de acumulare,care exprima
rezultatul activitatii de exploatare,inclusiv finalizarea ei prin conditiile de
comercializare oglindite in cifra de afaceri,in timp ce rotatia activului prin
cifra de afaceri exprima gradul de intensitate al utilizarii resurselor
financiare ale intreprinderii.
106
6.3.Ratele de rentabilitate financiara.
Aceste rate exprima capacitatea intreprinderii de a degaja profit net
prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa.Rentabilitatea financiara
masoara randamentul capitalurilor proprii.Rentabilitatea financiara24 reflecta
scopul final al actionarilor unei intreprinderi,exprimat prin rata de
remunerare a investitiei de capital facuta de acestia in procurarea actiunilor
intreprinderii sau a reinvestirii totale sau partiale a profiturilor care le revin
de drept.
De aceea,la numitorul raportului vom gasi capitalurile proprii sau
media acestora in masura in care in cursul exercitiului au avut loc modificari
sensibile ale capitalului propriu prin aporturi noi in numerar.La numarator
figureaza de obicei rezultatul net(profitul net) sau rezultatul curent inainte de
impozitare,care prezinta in raport cu profitul net avantajul de a fi mai
apropiat de realitatea financiara intrucat elimina incidenta amortizarilor si
provizioanelor.
Astfel rentabilitatea capitalurilor proprii se exprima prin raportul:
RF = Profitul net al exercitiului / Capitaluri proprii
Ca si rentabilitatea economica,rentabilitatea financiara poate fi
descompusa pe componente astfel:
-rata marjei nete de acumulare.
24. J. Reynard,Gestion financiere avec exercices,Ed. Presse universitaire de France,1990,Vendome.
107
-rotatia activului total.
-rata globala de indatorare.
Rata marjei nete de acumulare este un factor cantitativ care masoara
profitabilitatea intreprinderii,fiind indicator de politica industriala;rotatia
activului total prin cifra de afaceri este un factor calitativ reprezentand un
indicator de politica comerciala;rata de indatorare globala este un factor
calitativ reprezentand structura financiara si deci politica de finantare.
Profit net = Profit net * Cifra de afaceri * Pasiv total
Capitaluri proprii Cifra de afaceri Activ total Capitaluri proprii
Rata globala de indatorare poate fi scrisa si in alt mod:
Pasiv total / Capitaluri proprii=1+(datorii totale / capitaluri proprii)=1+L.
Coeficientul L care reflecta gradul de indatorare al intrprinderii este
numit rata levierului financiar sau bratul levierului financiar.Fiind
influentata de rentabilitatea economica si de gradul de
indatorare,rentabilitatea financiara se majoreaza pe masura ce indatorarea
creste.Acest efect multiplicator al coeficientului de indatorare constituie
efectul de levier,denumire care provine de la faptul ca imprumuturile
reprezinta o parghie financiara care influenteaza nivelul rentabilitatii
capitalurilor proprii.
Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata
dobanzii de pe piata pentru a face mai atractiva investitia in intreprinderea
respectiva decat in depozitele bancare,iar depasirea ratei de dobanda sa fie
108
proportionala cu prima de risc pe care mediul economic al intreprinderii o
prezinta investitorului.
6.4.Analiza si evaluarea riscului financiar.
Riscul financiar reflecta variabilitatea rentabilitatii capitalurilor
proprii sub incidenta structurii financiare a intreprinderii.Capitalul
intreprinderii are doua componente(propriu si imprumutat),care se deosebesc
fundamental prin costul pe care-l genereaza.Daca intreprinderea recurge la
imprumuturi va suporta in mod sistematic si cheltuielile financiare
aferente.Astfel,indatorarea antreneaza variabilitatea rezultatelor,deci
modifica marimea riscului financiar.
Nivelul de remunerare superior al capitalurilor proprii in raport cu
remunerarea capitalurilor imprumutate justifica apelarea intreprinderii la
indatorare ca o posibila cale de crestere a rentabilitatii.Unei cresteri a
indatorarii ii corespunde o crestere a riscului financiar,care determina
actionarii sa pretinda o rentabilitate financiara superioara,pentru acoperirea
cresterii riscului.Principala metoda de analiza a riscului financiar este
explicarea factoriala a rentabilitatii financiare prin punerea in evidenta a
efectului de levier25.
25. G. Vintila,Gestiunea financiara a intreprinderii,Ed. Didactica si pedagogica,1998,Bucuresti.
109
Explicarea factoriala a rentabilitatii financiare prin evidentierea
efectului de levier are la baza descompunerea rentabilitatii pe factori de
influenta.Astfel descompunerea rentabilitatii financiare se poate face astfel:
Rezultatul net = Rezultatul exploatarii * Rezultatul net * Pasiv total
Capitaluri proprii Activ total Rezultatul exploatarii Capitaluri proprii
Rentabilitatea economica Impactul indatorarii
deci:
Rentabilitatea financiara = Rentabilitatea economica * Impactul indatorarii
Ultimii doi termeni grupati sub denumirea de impactul indatorarii
reflecta influenta cheltuielilor financiare nete si respectiv coeficientul de
indatorare(rata indatorarii globale).Integrand influenta fiscalitatii vom obtine
forma cea mai frecventa de prezentare a rentabilitatii financiare,cu
evidentierea efectului de levier.
Astfel profitul net este determinat de rezultatul exploatarii corectat cu
dobanzile la capitalurile imprumutate si cu impozitul pe profit.Din relatia de
calcul a rentabilitatii economice se obtine rezultatul brut al exploatarii ca
remunerare a intregului activ economic.In aceste conditii vom obtine
urmatoare relatie de calcul pentru rata rentabilitatii financiare:
PN = (RE - Dob)(1 - t)
RE = RE * AE
RE = RE * (CP + DAT)
110
Dob = DAT * RD
RF = [RE + (RE - RD) * DAT / CP] * (1 - t)
Efectul de levier = (RE - RD) * DAT / CP
unde:
PN = profitul net.
RE = rezultatul exploatarii.
Dob = dobanzi.
T = cota de impozit.
AE = activ economic
CP = capitaluri proprii.
DAT = datorii.
RD = rata dobanzii.
RE = rata rentabilitatii economice.
RF = rata rentabilitatii financiare.
Efectul generat de indatorare antreneaza modificarea nivelului
rentabilitatii capitalurilor proprii,in sensul cresterii sau scaderii sale,dupa
cum rentabilitatea economica este superioara sau inferioara costului mediu al
datoriilor.Acest efect va fi mai amplificat prin bratul levierului,cu cat
ponderea indatorarii in sursele de finantare va fi mai ridicata.
►daca levierul (RE - RD) este pozitiv,rentabilitatea va fi cu atat mai
mare cu cat indatorarea va fi mai importanta.Intreprinderea are interesul sa
se imprumute la maxim pentru a beneficia de efectul de levier.
►daca levierul (RE - RD) este negativ,cresterea indatorarii are efect
nefavorabil astfel incat,cu fiecare procent de crestere a
indatorarii,rentabilitatea financiara se va diminua cu diferenta dintre rata
111
rentabilitatii economice si rata medie a dobanzii.Intreprinderea va trebui sa
munceasca pentru bancherii sai.
Relatia fundamentala prezentata anterior evidentiaza si efectul
fiscalitatii asupra rentabilitatii financiare.Astfel,daca intreprinderea este
profitabila,fiscalitatea atenueaza efectul de levier .Dimpotriva,daca
intreprinderea este deficitara,fiscalitatea nu influenteaza rentabilitataea
financiara(t = 0).In acest caz riscul financiar este cu atat mai mare cu cat
intreprinderea este mai indatorata.
Analiza riscului financiar si a efectului de levier care insotesc apelul la
indatorare prezinta un interes major pentru optimizarea structurii financiare
si asigurarea viabilitatii oricarei societati comerciale care functioneaza in
conditiile unei autentice economii de piata.
6.5.Analiza si evaluarea riscului de faliment.
Riscul de faliment26 poate fi apreciat in cadrul analizei statice si
dinamice a echilibrului financiar care evidentiaza performantele trecute ale
intreprinderii,dar o evaluare globala cu privire la viitorul acesteia devine tot
mai interesanta pentru conducerea intreprinderii cat mai ales pentru
partenerii sai de afaceri.Ca urmare a degradarii foarte rapide in timp a
rezultatelor intreprinderii,apare tot mai necesara elaborarea unor metode de
predictie a riscului de faliment.
26. D. Margulescu,Diagnostic economico-financiar,Ed. Romcart,Bucuresti.
112
Complexitatea aspectelor pe care le implica conceptul de risc de
faliment explica si varietatea metodelor de diagnosticare,de analiza a
acestuia dintre care putem aminti:analiza lichiditate exigibilitate,analiza
functionala,analiza prin rate,analiza prin fluxuri financiare,etc.Deci analiza
se poate realiza in maniera statica sau dinamica.
Indiferent de modalitatea de analiza diagnosticul riscului de faliment
presupune evaluarea capacitatii intreprinderii de a face fata angajamentelor
asumate fata de terti,deci aprecierea solvabilitatii intreprinderii. Astfel:
►analiza statica patrimoniala – patrimoniul net al actionarilor si
activul economic in ansamblu.Instrumentele utilizate sunt
fondul de rulment financiar si ratele de lichiditate completate cu
cele de indatorare.Literatura de specialitate recomanda ca prag
minim o rata de 20-30% a activului net contabil in raport cu
pasivul total.
►analiza statica functionala – utilizeaza ca instrumente nevoia de
fond de rulment pentru exploatare si trezoreria neta,starea de
insolvabilitate fiind reflectata de modul in care se realizeaza
echilibrul financiar functional.Bancile utilizeaza ca prag
orientativ nivelul creditelor de trezorerie,care nu trebuie sa
depaseasca jumatate din nevoia de fond de rulment pentru
exploatare.
►analiza dinamica – porneste de la fluxurile de fonduri determinate
atat de operatiile de exploatare cat si de cele de capital si
explica dezechilibrul financiar evidentiat prin analiza
statica.Instrumentele utilizate sunt excedentul de trezorerie al
explotarii,capacitatea de autofinantare,autofinantarea si cash-
flow-ul.
113
Intrucat rezultatele financiare se degradeaza foarte rapid in timp,apare
tot mai evidenta necesitatea unor informatii mai precise cu privire la viitor la
riscul de faliment si ca o reactie la aceste cerinte practice,cercetatorii si
organismele financiare internationale s-au preocupat de elaborarea unei
metode de predictie a riscului de faliment,denumita metoda scorurilor.
Aceasta metoda se bazeaza pe tehnicile statice ale analizei
discriminante a caracteristicilor financiare determinate cu ajutorul
ratelor.Aplicarea ei presupune observarea unui anasamblu de intreprinderi
grupate in :intreprinderi cu functionarea normala(N) si intreprinderi cu
dificultati financiare(D).Pentru fiecare din cele doua grupuri se selectioneaza
progresiv cu ajutorul unei proceduri informatice ratele cele mai
discriminante,pana cand procentul de clasament bun este ridicat.
Combinatia liniara a ratelor,care diferentiaza cel mai bine posibil
intreprinderile sanatoase de cele falimentare,conduce la determinarea unui
indicator de clasament numit scor (notat cu Z).Scorul apare ca o functie
liniara de mai multe variabile(rate,limitate ca numar),caracterizate de
coeficienti de ponderare determinati prin metoda celor mai mici patrate,in
urma observatiilor reprezentative.
n
Z = Σ(KI * RI) + C
unde:
C = constanta(poate apare sau nu).
KI = coeficientul de ponderare al fiecarei rate.
RI = rate selectionate la puterea discriminanta cea mai ridicata.
N = numarul de rate retinute pentru calculul marimii “Z”.
114
In teoria economica au fost elaborate o serie de modele bazate pe
metoda scorurilor,dintre care cele mai cunoscute sunt:modelul Conan-
Holder si modelul Bancii Frantei.
Modelul J. Conan si M. Holder se aplica intreprinderilor industriale
si se bazeaza pe analiza lichiditate-exigibilitate.Modelul a fost stabilit in anul
1978,prin observarea unui numar de 31 de rate pe un esantion de 190 de
intreprinderi mici si mijlocii,din care jumatate au dat faliment in perioada
1970-1975.Modelul are 5 variabile:
Z = 0.24*R1 + 0.22*R2 + 0.16*R3 – 0.87*R4 – 0.10*R5
unde:
R1 = EBE / Datorii totale.
R2 = Capitaluri permanente / Activ total.
R3 = Activ circulant(fara stocuri) / Activ total.
R4 = Cheltuieli financiare / Cifra de afaceri.
R5 = Cheltuieli cu personalul / Valoarea adaugata.
Riscul de faliment depinde de valoarea scorului asrfel:
Valoarea scorului Situatia intreprinderii Riscul de faliment
Z > 0.16
0.1 < Z < 0.16
0.04 < Z < 0.1
- 0.05 < Z < 0.04
Z < - 0.05
Foarte buna
Buna
Alerta
Pericol
Esec
Mai mic de 10%
De la 10% la 30%
De la 30% la 65%
De la 65% la 90%
Mai mare de 90%
Figura 27.Modelul Conan si Holder.
115
Modelul Centralei bilanturilor din Banca Centrala a Frantei prezice
riscul de faliment al intreprinderilor franceze dupa un scor cu 8 variabile.Modelul a fost elborat prin
observarea unui numar de 26 de rate pe un esantion de 3000 de intreprinderi industriale clasate in normale
si deficitare.Slabiciunea lor a fost studiata pe o perioada de trei ani precedenti falimentului:1977-1979.In
urma observatiilor situatia constatata a fost urmatoarea:
Nr.
Ratei
Denumire Relatie de
calcul
Media 1977-1979 Medi pe
ansamblu
Putere
discriminantaN D
R1 Prelevare a
Cheltuielilor
Financiare
Cheltuieli financiare
/ EBE
38.8% 88.6% 62.8% 41.7%
R2 Acoperire a
Capitalului
Investit
Resurse durabile /
Capitaluri investite
86.7% 73.2% 80.2% 18.9%
R3 Capacitatea de
Rambursare a
Datoriilor
CAF /
Datorii totale
30.2% 19% 24.8% 11.8%
R4 Marja bruta de
Exploatare
EBE / CA 6.8% 8%
R5 Durata medie a
creditului
Furnizori
Datorii comerciale /
Aprovizionari
89.8
zile
107.1
zile
98.2 zile 9.3%
R6 Cresterea
Valorii adaugate
(VA1 – VA0) /
VA0
11.7% 3.7%
R7 Durata medie a
Creditului
clienti
(Stoc prod. Neterm.
-Avans
clienti+Creante expl.)
/ Productie
79 zile 4.95
R8 Investitii fizice Investitii corporale /
Valoarea adaugata
10.1 1.7%
Figura 28.Ratele specifice modelului bancii centrale a Frantei.
116
In baza mediilor ratelor de ansamblu,fundamentate pe analiza
functionala,Centrala bilanturilor din cadrul Bancii Centrale a Frantei a
determinat urmatoarea functie scor:
100Z = -1.2558R1 + 2.003*R2 – 0.824*R3 + 5.221*R4 – 0.689*R5
- 1.164*R6 + 0.706*R7 + 1.408*R8 – 85.544.
Semnificatia ratelor si puterea discriminanta,adica importanta sa relativa
in procente in valoarea functiei Z,sunt prezentate in figura urmatoare.
Puterea predictiva a functiei Probabilitatea de faliment
Z > - 1.875
-1.875 <= Z < - 0.875
-0.25 <= Z < 0.125
-0.875 <= Z < - 0.25
0.125 <= Z <0.625
0.625 <= Z < 1.25
Z >= 1.25
100
95.6 zona nefavorabila
73.8
46.9 zona de incertitudine
33.4
17.7 zona favorabila
9.5
Figura 29.Modelul Bancii Centrale a Frantei.
In functie de valoarea lui Z se disting urmatoarele zone:
a)o zona nefavorabila:daca Z<-0.25,situatia este
riscanta,intreprinderea prezinta vulnerabilitate si are sanse sigure sa
cunoasca dificultati economico-financiare importante.
b)o zona de incertitudine:daca –0.25<=Z<0.125,neputandu-se formula
o concluzie definitorie,recomandandu-se utilizarea si a altei functii de
apreciere a falimentului.
117
c)o zona favorabila:daca Z>0.125,situatia economico-financiara a
intreprinderii este normala,iar probabilitatea de a fi falimentara,foarte
redusa.
In concluzie,metoda scorurilor foarte utilizata de banci si institutii
financiare pentru propriile evaluari de credite,permite pozitionarea rapida a
riscului de faliment pe care-l prezinta intreprinderile imprumutate.Valoarea
informativa a scorului nu trebuie supraestimata,deoarece analiza
discriminanta reduce informatia de baza prin selectarea ratelor cele mai
semnificative pe care le considera constante in timp,iar intreprinderea este
un sistem economico-social care actioneaza intr-un mediu complex.
6.6.Studiu de caz.
Diagnosticul rentabilitatii il vom realiza pe baza graficelor efectuate
asupra evolutiei diferitelor rate de rentabilitate si datele existente in tabelele
din anexe.Astfel,evolutia ratelor marjelor beneficiare poate fi urmarita cu
ajutorul graficului din figura 30.
Rata marjei comerciale are o valoare redusa,chiar in scadere de la an
la an,de la 0.0287 in 1997 la 0.0081 in 1999,ceea ce arata cheltuieli de
natura riguroasa ale intreprinderii in ce priveste strategia comerciala.Rata
valorii adaugate cifrei de afaceri are o evolutie inconstanta,scazand in 1998
fata de 1997 si crescand in 1999 fata de 1998 peste nivelul din 1997,de la
0.498 la 0.543,ceea ce arata faptul ca regia a facut progrese in sensul
integrarii mai bune a acesteia in economie.
118
Rata EBE are o evolutie asemanatoare celei a valorii adaugate si
observam o ameliorare,ceea ce exprima o crestere a productivitatii in masura
in care aceasta nu este datorata in exclusivitate marjei comerciale.Rata
Figura 30.Ratele marjelor beneficiare.
rezultatului exploatarii ne arata eficienta activitatii de exploatare,care dupa o
scadere in 1998 isi revine in 1999 aproximativ la acelasi nivel cu cea din
1997,datorita cresterii rezultatului exploatarii.
Rata marjei nete exprima eficienta globala a regiei,capacitatea sa de a
realiza profit,astfel observam o evolutie deloc imbucuratoare,ea scazand de
la 0.0389 in 1997 la 0.00139 in 1998 la 0.027 in 1999,ceea ce dovedeste
situatia dificila din acest punct de vedere.Rata marjei de autofinantare are
acelasi curs ca si cea a marjei nete dovedind faptul ca fara realizarea de
profit regia nu-si poate asigura nici nivelul necesar de autofinantare.
119
Rata privind randamentul activelor indiferent de forma ei de
exprimare are o evolutie inconstanta in perioada de analiza scazand in
general in anul 1998,ca apoi sa inregistreze o crestere ajungand sa
depaseasca nivelul anului 1997,dar nu in toate cazurile.
Figura 31.Rata privind randamentul activelor.
unde:
R1 = RE / Activ total,R2 = RE / Activ de exploatare,R3 = RN / Activ total.
Astfel,cum putem deduce si din grafic,regia nu are aptitudinea
necesara de a valorifica mijloacele de munca in cadrul activitatii de
exploatare,dar la acest nivel se constata totusi o imbunatatire,activitatea de
exploatare pe ansamblu dovedindu-se in continua crestere.
120
Ratele de rentabilitate economica au o evolutie asemanatoare cu
celelalte tipuri de rate analizate,dar in acest caz tendinta acestor rate da
dreptul regiei sa spere la o redresare mai rapida din punct de vedere
economic al activitatii desfasurate.
In 1999,rata rentabilitatii economice,dupa o stagnare in 1997 si 1998,a
inregistrat o crestere vizibila datorata in exclusivitate cresterii rezultatului
economic,ajungand din jurul valorii de 0.039 la 0.047.
Figura 32.Ratele de rentabilitate economica.
unde:
RE = rata rentabilitatii economice,R.CI = rata capitalurilor imprumutate,
KR = coeficientul de rotatie al capitalului circulant.
In acest sens se dovedeste si evolutia crescatoare a rentabilitatii
capitalului economic,dar la nivelul rotatiei capitalului circulant observam o
121
usoara incetinire pe cele trei exercitii succesive,datorata scaderii stocurilor in
raport cu cresterea cifrei de afaceri.
In ce priveste rata rentabilitatii financiare,prin componentele sale,prin
efectul de levier putem concluziona ca regia nu dispune de suficienta
rentabilitate financiara,deci de suficienta capacitate de a degaja profit din
capitalurile proprii angajate in activitatea sa.
Figura 33.Rata rentabilitatii financiare prin descompunere si prin efect de
levier.
unde:
122
R.KPR = rentabilitatea capitalurilor proprii,R1 = rata marjei nete de
acumulare,R2 = rotatia activului total prin cifra de afaceri,R3 = rata globala
de indatorare.
Rata marjei nete masoara profitabilitatea intreprinderii,care este in
continua scadere de la nivelul anului 1997,chiar daca in 1999 a crescut putin
fata de 1998.Rotatia activului total prin cifra de afaceri fiind un indicator de
politica comerciala,ne arata faptul ca regia dupa o crestere a rezultatelor sale
privind politica comerciala in 1998 fata de 1997,de la 0.3033 la 0.4153,are o
scadere la 0.3489,inscriindu-se in tendinta generala negativa a celorlalti
principali indicatori financiari.
Rata globala de indatorare,reprezentand politica de finantare,are o
evolutie mai buna aratandu-ne faptul ca intreprinderea incearca sa depinda
cat mai putin de resursele externe.De la 0.399 in 1997 la 0.514 in 1998 la
0.331 in 1999,in perioada de analiza regia a reusit chiar sa coboare sub
nivelul de indatorare al anului 1997,ceea ce nu poate fi apreciat decat
favorabil din punct de vedere financiar.
Analiza riscului financiar o realizam prin explicarea factoriala a
rentabilitatii financiare prin punerea in evidenta a efectului de levier,care are
la baza descompunerea rentabilitatii pe factori de influenta.Dupa cum se
observa din grafic si din calculele din tabelele prezente in anexe in fiecare
din cei trei ani ai perioadei de analiza,levierul a inregistrat o valoare
negativa,astfel: -0.057 in 1997, -0.074 in 1998 si –0.103 in 1999.
De aici putem deduce un aspect nefavorabil al cresterii indatorarii care
duce la diminuarea rentabilitatii financiare cu diferenta intre rata
rentabilitatii economice si cea a dobanzii.Regia trebuie sa ia masuri in
vederea optimizarii structurii financiare si asigurarea viabilitatii sale.
123
Din punct de vedere al riscului financiar observam ca regia nu sta prea
fericit la acest capitol situatie datorata in exclusivitate cresterii indatorarii si
mai ales al valorii costului indatorarii,impactul fiind daunator asupra
rentabilitatii sale financiare dupa cum se poate vedea din descompunerea
facuta cu ajutorul expresiei factoriale.
Figura 34.Efectul de levier ca diferenta intre rata rentabilitatii economice si
celei a dobanzii.
unde:
Re = rata rentabilitatii economice ; Rd = rata dobanzii.
Analiza riscului de faliment a fost efectuata prin utilizarea modelului
Conan si Holder situatia obtinuta,adica valoarea functiei scor reprezentata de
Z,putand fi vazuta in tabelul aferent din cadrul anexelor de la sfarsitul
proiectului.Pe baza valorilor stabilite intr-un tabel centralizat de catre cei doi
124
realizatori ai modelului si pe baza rezultatelor obtinute de regie dupa
efectuarea calculelor necesare putem concluziona,din acest punct de
vedere,ca regia are o situatie buna,valorile sale situand-o in “zona
buna”,unde valoarea riscului de faliment este de 10-30%.
Dar observam in perioada de analiza o scadere continua a valorii lui Z
ceea ce arata faptul ca regia devine din ce in ce mai vulnerabila,situatie pe
care o observam si din analiza celorlalti indicatori si a celorlalte metode pe
care le-am utilizat pana la acest nivel al diagnosticului financiar al acestei
intreprinderi.Concluziile finale desprinse dupa acesta indelunga analiza si
propunerile facute la adresa regiei vor fi prezentate in continuare in ultima
parte a diagnosticului financiar al acestei intreprinderi.
125
CONCLUZII SI PROPUNERI
Avand in vedere analiza efectuata pe parcursul lucrarii,prin indicatorii
economico-financiari,ratele si modelele utilizate,se pot desprinde mai multe
concluzii cu privire la situatia in perioada de analiza intre exercitiile
financiare 1997-1999,dupa cum urmeaza:
▷activitatea de exploatare s-a desfasurat in conditii de
rentabilitate,ceea ce a condus la realizarea unui profit de 15383364 mii lei in
1997,11970708 mii lei in 1998 si 30684250 mii lei in 1999.
▷activitatea financiara a cunoscut in 1998 aspecte noi prin
inregistrarea de diferente de curs valutar rezultate din derularea incasarilor
din export si a platilor din import.Cheltuielile din diferente de curs valutar au
diminuat veniturile financiare ducand la un profit financiar de 208954 mii lei
in 1998.In anul 1997 activitatea financiara s-a incheiat cu pierdere de
957633 mii lei,iar in 1999 de 10914010 mii lei.
▷in cadrul activitatii exceptionale s-a inregistrat pierdere in toti cei
trei ani de analiza,astfel:in 1997 de 2609438 mii lei,in 1998 de 7474184 mii
lei,iar in 1999 de 2309680 mii lei.Aceste pierderi au fost determinate de
inregistrarea cheltuielilor aferente gradului de neutilizare a mijloacelor
fixe,precum si inregistrarea majorarilor de intarziere pentru impozite si taxe
neachitate la bugetul statului,bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele
locale,pentru facturi neachitate la timp,amenzi si penalitati,aceasta influenta
negativa resimtindu-se cel mai tare in 1998,cand pierderea in ce priveste
activitatea exceptionala a inregistrat cea mai ridicata valoare.
▷profitul obtinut,dupa acoperirea pierderilor inregistrate de unele
subunitati din structura regiei,a fost de:8360057 mii lei in 1997,453092 mii
lei in 1998 si 11398814 mii lei in 1999.Cresterea din 1999,dupa scaderea
126
brusca din 1998,chiar peste nivelul anului 1997 s-a realizat datorita
eforturilor intense de a orienta productia catre export,ceea ce a dus la
cresterea considerabila a veniturilor totale ale regiei si la realizarea unui
profit net mult mai ridicat,in ciuda cresterii inflatiei si a datoriilor totale.
▷in ce priveste impozitul pe profit,la nivel de regie s-a realizat
stabilitatea rezultatului fiscal,chiar daca acesta a crescut de la an la an
inregistrand urmatoarele valori:3456236 mii lei in 1997,4252466 mii lei si
6073242 mii lei in 1999.
▷cresterea activului total se datoreaza evolutiei preturilor pe fondul
inflatiei si al dezvoltarii regiei,mai slaba in 1998 fata de 1997,dar evidenta in
1999.Astfel cresterea activului a avut urmatoarea evolutie:707235962 mii lei
in 1997 la 782168709 mii lei in 1998 la 1200212001 mii lei in 1999.
▷cresterea datoriilor a fost influentata atat de evolutia inflatiei,cat si
de sporirea obligatiilor de plata catre banci,furnizori,bugetul statului,bugetul
asigurarilor sociale de stat si nu in ultimul rand catre salariati.Astfel datoriile
totale au inregistrat urmatoarele valori:198226659 mii lei in
1997,262790318 mii lei in 1998 si 296999943 mii lei in 1999.
▷cresterea capitalurilor proprii a fost influentata de cresterea
patrimoniului regiei,mai evidenta in 1999 fata de 1998 cand cresterea a fost
foarte mica,astfel capitalurile proprii inregistrand urmatoarele
valori:496457405 mii lei in 1997,510619841 mii lei in 1998 si 896042205
mii lei in 1999,ceea ce constituie o resursa financiara pentru
intreprindere,contribuind de asemenea la cresterea capacitatii de
autofinantare a regiei.
▷activele imobilizate au avut o evolutie asemanatoare cu cea a
activului total dovedind contributia pe care acestea au avut-o,crestere
127
datorata mai ales imobilizarilor corporale,astfel s-au inregistrat:513778798
mii lei in 1997,536976441 mii lei in 1998 si 817607545 mii lei in 1999.
▷activele circulante au crescut si ele de asemenea influentand
cresterea activului total,dar in mai mica masura decat activele
imobilizate,avand urmatoarele valori:190521149 mii lei in 1997,237443530
mii lei in 1998 si 373931113 mii lei in 1999.cea mai importanta pondere
avand-o stocurile.
▷din perspectiva indicatorilor de eficienta si a ratelor de
rentabilitate,regia reflecta incapacitatea de a-si recupera imobilizarile de
fonduri,imposibilitatea de a face fata datoriilor pe termen scurt prin
transformarea activelor circulante in disponibilitati,dar cu o imbunatatire in
1999 in acest sens,in ce priveste rentabilitatea costurilor regia a inregistrat o
valoare scazuta in jurul a 1-2%,incetinirea vitezei de rotatie a
stocurilor,cresterea gradului de indatorare,dar mentinandu-se la un nivel
destul de bun,nerealizarea veniturilor conform bugetului de venituri si
cheltuieli in complicitate cu depasirea nivelului la cheltuielile propruse ; in
schimb se inregistreaza o buna rata de autonomie financiara,o crestere a
capacitatii regiei de a face fata obligatiilor banesti asumate,o acoperire mai
buna a creditelor furnizori,o crestere de la an la an a fondului de
rulment,aspectul pozitiv al nevoii de fond de rulment,ceea ce conduce la o
tendinta pozitiva si crescatoare a trezoreriei nete a regiei,dar la nivel global o
rata scazuta de rentabilitate financiara,deci o rata scazuta pe ansamblu de a
degaja profit si de indeplinire a planului de dezvoltare,cu toate ca in ultimul
an de analiza,in 1999, se constata o imbunatatire a situatiei,de asemenea din
punct de vedere al riscului de faliment,regia avand o situatie care o plaseaza
intr-o zona destul de favorabila.
128
Propunerile care se pot face in urma concluziilor stabilite sunt
urmatoarele:
►diminuarea valorii datoriilor totale,care sa duca de asemenea la
scaderea gradului de indatorare,coroborata cu cresterea nivelului
capitalurilor proprii.
►cresterea ponderii activelor circulante in activul total astfel incat sa
mentina trendul ascendent al cresterii acestora,precum si imbunatatirea
gradului de transformare a acestora in disponibilitati,care sa conduca la
cresterea nivelului in ce priveste ratele de lichiditate.
►marirea capacitatii de recuperare a imobilizarilor de fonduri si
cresterea rentabilitatii costurilor regiei care s-au situat la un nivel scazut.
►respectarea planului in ce priveste veniturile propuse spre realizare
si nedepasirea nivelului cheltuielilor stabilite in bugetul de venituri si
cheltuieli,nerespectarea acestora ducand la diminuarea profitului si la
scaderea cifrei de afaceri.
►mentinerea nivelului de crestere al fondului de rulment si a
trezoreriei nete care sa asigure fondurile necesare pentru acoperirea
datoriilor pe termen scurt,necesitatile de autofinantare si renuntarea la
creditele externe.
►mentinerea sau scaderea posibilitatii de risc de faliment si financiar
necesare pentru o privire de ansamblu din partea actionarilor si a creditorilor
regiei sau a potentialilor investitori.
►concentrarea eforturilor in vederea cresterii ratei rentabilitatii
economice,dar mai ales a celei financiare,pentru ca regia sa fie o societate
capabila sa realizeze profit si sa mentina o anumita rata de crestere
economica.
129
►imbunatatirea urgenta la nivelul activitatilor financiare si
exceptionale consemnate in contul de profit si pierdere,prin scaderea
nivelului de cheltuieli in acest sens si majorarea incasarilor neefectuate sau
amanate din diverse motive.
►imbunatatirea structurii organizatorice a regiei pentru eficientizarea
folosirii mainii de lucru,a tehnologiei aflate in dotare,cresterea
productivitatii,toate acestea combinate cu o politica coerenta la nivel
administrativ.
►evitarea platirii de majorari de intarziere,amenzi,penalitati prin
efectuarea la timp a acestora catre diversele destinatii,o politica mai buna in
ce priveste dreptul salarial,acoperirea creditelor furnizori,a creditelor
clienti,urgentarea incasarii datoriilor catre regie prin aplicarea de masuri
restrictive impotriva datornicilor,varsarea fara amanari a sumelor catre
bugetul de stat,al asigurarilor sociale de stat si bugetele locale.
ANEXE
ANEXA 1
BILANTUL R.A.-“ARSENALUL ARMATEI”
- mii lei –
130
Nr. Crt. ACTIV 31.12.1997 31.12.1998 31.12.1999
123
Imobilizari necorporaleImobilizari corporaleImobilizari financiare
210.324511.703.122
1.865.352
216.526528.997.249
7.762.666
1.228.347815.912.074
467.124
4 ACTIVE IMOBILIZATE –TOTAL (rd. 1 la 3)
513.778.798 536.976.441 817.607.545
5678910
StocuriFurnizori-debitoriCreante-clientiAlte creanteTitluri de plasamentLichiditati si alte valori detrezorerie
99.366.2552.808.859
48.453.9306.247.668
33.644.437
120.389.4612.064.459
57.769.2758.164.456
49.055.879
145.871.82917.261.83049.321.36124.435.618
137.040.475
11 ACTIVE CIRCULANTE –TOTAL (rd. 5 la 10 )
190.521.149 237.443.530 373.931.113
121314
Cheltuieli in avansOperatii in curs de clasificareDiferente de conversie - activ
2.154.032470.478311.505
2.090.2501.551.0984.107.390
2.193.511182.636
6.297.196
15 CONTURI DE REGULARIZARE-TOTAL (rd. 12 la 14 )
2.936.015 7.748.738 8.673.343
16 TOTAL ACTIV(rd. 4 + 11 + 15 )
707.235.962 782.168.709 1.200.212.001
ANEXA 2
BILANTUL R.A.-“ARSENALUL ARMATEI”
- mii lei –
Nr.
131
Crt. PASIV 31.12.1997 31.12.1998 31.12.1999
12
Patrimoniul regieiAlte resurse
476.869.89819.587.507
491.569.89819.049.943
867.659.62328.382.582
3 CAPITALURI PROPRII –TOTAL (rd. 1 + 2 )
496.457.405 510.619.841 896.042.205
4 PROVIZIOANE PENTRURISCURI SI CHELTUIELI
1.257.521 830.572 2.666.244
5678
Imprumuturi si datorii asimilateFurnizori si conturi asimilateClienti creditoriAlte datorii
54.798.70154.378.6677.470.556
81.578.735
66.366.91785.176.0713.364.433
107.882.897
73.154.393107.031.473
6.390.222110.423.855
9 DATORII – TOTAL(rd. 5 la 8 )
198.226.659 262.790.318 296.999.943
101112
Venituri inregistrate in avansDiferente de conversie – pasivOperatii in curs de clarificare
65.41611.210.961
7.6987.920.280
10.9764.492.633
13 CONTURI DE REGULARIZARE(rd. 10 la 12 )
11.276.377 7.927.978 4.503.609
14 TOTAL PASIV(rd. 3 + 4 + 9 + 13 )
707.235.962 782.168.709 1.200.212.001
ANEXA 3
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERER.A.-“ARSENALUL ARMATEI”
- mii lei -Nr.
132
Crt. EXPLICATII 31.12.1997 31.12.1998 31.12.1999
1234567
Venituri din vanzare marfaProductia vandutaCifra de afaceriVenituri din productia stocataVenituri din productia imobilizataAlte vanituriVenituri din provizioane privind
activitatea de exploatare
10.065.868207.410.958217.476.826
8.969.845773.180
2.621.187640.343
11.307.731313.550.587324.858.31811.690.7571.263.4009.274.8591.868.009
13.637.108405.168.741418.805.84930.131.4013.093.456
15.703.622711.327
8 VENITURI DIN EXPLOATARE 230.481.381 348.955.343 468.457.231
9101112
131415
Cheltuieli privind marfurileCheltuieli materialeLucrari si servicii executate de tertiCheltuieli cu impozite,taxe,
Varsaminte asimilateCheltuieli cu personalulAlte cheltuieli de exploatareCheltuieli cu amortizari si provizioane
3.894.39091.062.21025.373.6112.178.145
76.638.1102.987.559
12.963.992
9.189.922126.612.64847.774.8742.926.278
120.791.4579.785.640
19.903.736
10.231.002147.414.75566.945.9547.058.506
117.867.64213.591.06928.737.386
16 CHELTUIELI DE EXPLOATARE 215.098.017 336.904.555 437.761.485
17 REZULTATUL EXPLOATARII(rd. 8 – 16 )
15.383.364 11.970.788 30.695.746
1819
Venituri financiareCheltuieli financiare
6.011.9526.969.585
13.874.35813.665.404
21.631.02132.545.031
20 REZULTAT FINANCIAR(rd. 18 – 19 )
957.633 208.954 10.914.010
21 REZULTATUL CURENT ALEXERCITIULUI(rd. 17 + 20 )
14.425.731 12.179.742 19.781.736
2223
Venituri exceptionaleCheltuieli exceptionale
999.0373.608.475
1.204.4818.678.665
5.149.4667.459.146
24 REZULTATUL EXCEPTIONAL(rd. 22 – 23 )
2.609.438 7.474.184 2.309.680
25 REZULTATUL BRUTAL EXERCITIULUI
11.816.293 4.705.558 17.472.056
26 IMPOZITUL PE PROFIT 3.456.236 4.252.466 6.073.24227 REZULTATUL NET
AL EXERCITIULUI8.360.057 453.092 11.398.814
ANEXA 4SITUATIA NETA
- mii lei -31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999
Active 707235962 782168709 1200212001(-)Datorii totale 198226659 262790318 296999943(=)Situatia neta 509009303 519378391 903212058
133
ANEXA 5
FONDUL DE RULMENT FINANCIAR
- mii lei -31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999
Activ scurte 190521149 237443530 373931113(-)Datorii scurte
143427958 201162298 229636461
(=)FRF 47093191 36281232 144294652
ANEXA 6
NEVOIA DE FOND DE RULMENT
- mii lei -31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999
Stocuri 102175114 122453920 163133659(+)Creante 54701598 65933731 73756979(-)Datorii scurte
143427958 201162298 229636461
(=)NFR 13448754 -12774647 7254177
ANEXA 7
TREZORERIA NETA
- mii lei -31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999
FRF 47093191 36281232 144294652(-)NFR 13448754 -12774647 7254177(=)TN 33644437 49055879 137040475
ANEXA 8
RATELE DE FINANTARE
- mii lei -31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999
Capital permanent 552531627 577817330 971862842(/)Activ imobilizat net 513778798 536976441 817607545(=)Rata FRF 1,075427069 1,076057134 1,188666675FRF 47093191 36281232 144294652(/)NFR 13448754 12774647 7254177(=)Rata NFR 3,501676884 2,840096638 19,89125052
ANEXA 9
RATELE DE LICHIDITATE
- mii lei -31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999
134
Activ circulant 190521149 237443530 373931113(/)Datorii scurte 143427958 201162298 229636461(=)Lichiditate generala 1,328340385 1,180358011 1,628361243Creante 54701598 65933731 73756979(+)Disponibilitati 33644437 49055879 137040475(/)Datorii scurte 143427958 201162298 229636461(=)Lichiditate redusa 0,615961046 0,571626051 0,917961604Disponibilitati 33644437 49055879 137040475(/)Datorii scurte 143427958 201162298 229636461(=)Lichiditate imediata 0,234573771 0,243862192 0,596771412
ANEXA 10
RATELE DE INDATORARE
31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999Indatorare globala 0,399 0,514 0,331Datorii financiare 0,11 0,115 0,075Independenta financiara 0,997 0,89 0,922Capacitatea de imprumut 9,059 7,693 12,248Capacitatea de rambursare 2,649 1,598 0,522Prelevare ch. financiare 0,248 0,426 0,278
ANEXA 11
DURATELE DE ROTATIE
31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999Rotatie globala 1170,722 866,78 1031,686Materii prime,materiale 360,265 361,281 359,994Produse in curs de fabricatie 47,968 53,615 66,341Produse finite 359,031 360,7 361,628Incasare a clientilor 75,867 34,2 36,377Furnizori 168,235 200,82 203,997
ANEXA 12
BILANTUL FUNCTIONAL
- mii lei -31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999
FR net global 25.938.927 41.233.141 156.632.360(-)NFR totala -7.705.510 -7.822.738 19.591.885(=)TN 33.644.437 49.055.879 137.040.475
ANEXA 13
TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
- mii lei -
135
31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999Vanzari de marfuri 10065868 11307731 13637108(-)Cheltuieli cu marfurile 3894390 9189922 10231002(=)MARJA COMERCIALA 6171478 2117809 3406106Productia vanduta 207410958 313550587 405168741(+)Productia stocata 8969845 11690757 30131401(+)Productia imobilizata 773180 1263400 3093456(=)PRODUCTIA EXERCITIULUI 217153983 326504744 438393598Marja comerciala 6171478 2117809 3406106(+)Productia exercitiului 217153983 326504744 438393598(-)Consumuri de la terti 116435821 174387522 214360709
(-)Cheltuieli materiale 91062210 126612648 147414755(-)Consum de la terti 25373611 47774874 66945954
(=)VALOAREA ADAUGATA 106889640 154235031 227438995(-)Cheltuieli cu impozite si taxe 2178145 2926278 7058506(-)Cheltuieli ci personalul 76638110 120791457 163782733(=)EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE 28073385 30517296 56597756(+)Alte venituri de exploatare 2621187 9274859 15703622(+)Venituri din provizioane 640343 1868009 711327(-)Amortizari si provizioane 12963992 19903736 28737386(-)Alte cheltuieli de exploatare 2987559 9785640 13591069(=)REZULTATUL EXPLOATARII 15383364 11970788 30684250(+)Venituri financiare 6011952 13874358 21631021(-)Cheltuieli financiare 6969585 13665404 32545031(=)REZULTATUL CURENT 14425731 12179742 19770240(+)Venituri exceptionale 999037 1204481 5149466(-)Cheltuieli exceptionale 3608475 8678665 7459146(-)Impozit pe profit 3456236 4252466 6073242(=)REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 8360057 453092 11398814
ANEXA 14
CAPACITATEA DE AUTOFINANTAREMETODA DEDUCTIVA
- mii lei -31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999
EBE 28073385 30517296 56597756(+)Alte venituri din exploatare 2621187 9274859 15703622(-)Alte cheltuieli din exploatare 2987559 9785640 13591069(+)Venituri financiare 6011952 13874358 21631021(-)Cheltuieli financiare 6969585 13665404 32545031(+)Venituri exceptionale 999037 1204481 5149466(-)Cheltuieli exceptionale 3608475 8678665 7459146(-)Impozit pe profit 3456236 4252466 6073242(=)CAF 8360057 18488819 11398814
ANEXA 15
CAPACITATEA DE AUTOFINANTAREMETODA ADITIONALA
136
- mii lei -31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999
REZULTATUL NET 8360057 453092 11398814(+)Amortizari si provizioane 12963992 19903736 28737386(-)Venituri din amortizari si provizioane
640343 1868009 711327
(=)CAF 20683706 18488819 39424873
ANEXA 16
RATELE MARJELOR BENEFICIARE
31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999Marja comerciala 0,0287 0,0065 0,0081Valoarea adaugata 0,498 0,474 0,543Excedent brut de exploatare 0,131 0,093 0,135Rezultatul exploatarii 0,0717 0,036 0,073Marja neta 0,0389 0,00139 0,027Marja asupra finantarii 0,0964 0,0569 0,0941
ANEXA 17
RATELE DE RANDAMENT A ACTIVELOR
31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999(1)Return on investment(ROI) 0,02175 0,0153 0,0255(2)Rez. Exploat. / Activ de expl. 0,0299 0,02229 0,0375(3)Rez. Net / Activ total 0,0118 0,00058 0,0095
ANEXA 18
RATELE DE RENTABILITATE ECONOMICA
31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999Rentabilitatea economica 0,0397 0,039 0,047Capitalul investit 0,0662 0,0279 0,0825KR(coeficient de rotatie) 2,158 2,698 2,871CA(mii lei) 214476806 324858318 418805849STOCURI(mii lei) 99366255 120389461 145871829
ANEXA 19
RATELE DE RENTABILITATE FINANCIARA
31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999
137
Rentabilitate capital propriu 0,016839 0,000887 0,012722R1= Profit net / CA 0,0389 0,00139 0,027R2= CA / Activ total 0,3033 0,4153 0,3489R3= Pasiv total / Cap. Propriu 1,424 1,532 1,339L= Datorii / Capital propriu 0,399 0,5146 0,331DATORII(mii lei) 198226659 262790318 296999943Capital propriu(mii lei) 496457405 510619841 896042205
ANEXA 20
EXPLICAREA FACTORIALA A RENTABILITATII FINANCIAREEFECTUL DE LEVIER
- mii lei -31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999
Rezultatul net 8360057 453092 11398814Capitaluri proprii 496457405 510619841 896042205Rezultatul exploatarii 15383364 11970788 30684250Activ total 707235962 782168709 1200212001Datorii 198226659 262790318 296999943R1= Rez. Expl. / Activ total 0,021751388 0,015304611 0,025565692R2= Rez. Net / Rez. Expl. 0,543447909 0,037849806 0,371487457R3= Pasiv total / Cap. proprii 1,424565239 1,531802422 1,339459229Rentabilitate financiara 0,016839425 0,000887337 0,012721291Re 0,0397 0,039 0,047Rd 0,096954166 0,113055551 0,150418099L= Re – Rd -0,05725417 -0,07405555 -0,1034181
ANEXA 21
MODELUL CONAN SI HOLDER
31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999EBE 28073385 30517296 56597756Datorii totale 198226659 262790318 296999943Capital permanent 552531627 577817330 971862842Activ total 707235962 782168709 1200212001Activ circulant 190521149 237443530 373931113Stocuri 99366255 120389461 145871829Cheltuieli financiare 6969585 13665404 32545031CA 214476806 324858318 418805849Cheltuieli cu personalul 76638110 120791457 163782733Valoarea adaugata 106889640 154235031 227438995R1= EBE / Datorii totale 0,141622651 0,116127931 0,190564872R2= Capital perm. / Activ total 0,781254994 0,738737466 0,809742646R3= Activ circul.(fara stocuri) / Activ total 0,128888941 0,149653224 0,190015834R4= Cheltuieli financiare / CA 0,032495752 0,042065735 0,077709113R5= Cheltuieli cu pers. / Valoarea adaugata 0,716983517 0,783164863 0,720117203Z=0.24R1+0.22R2+0.16R3-0.87R4-0.1R5 0,12651811 0,099423786 0,114662836
138
BIBLIOGRAFIE
1.Ballada S. – Outils et mecanismes de gestion financiere , Editura
Maxima,1992,Paris.
2.Basno C.,Dardac N. – Moneda,Credit,Banci , Editura Didactica si
pedagogica,1994,Bucuresti.
3.Bran. P. – Finantele intreprinderii , Editura
economica,1997,Bucuresti.
4.Colasse B. – Gestion financiere de l’entreprise , Editura
PUF,1991,Paris.
5.Feleaga N.,Ionascu I. – Contabilitate financiara , Editura
economica,1993,Bucuresti.
6.Kolb B.&DeMong R. – Principles of financial management ,
Editura Homewood.
7.Margulescu D. si colectivul – Diagnostic economico-financiar ,
Editura Romcart,1994,Bucuresti.
8.Mevellec P. – Gestion financiere dans les organisations
cooperantes , Editura Gaetan Morin,1985,Quebec.
9.Reynard J. – Gestion financiere avec exercices , Editura Presse
Universitaire de France,1990,Vendome.
10.Ristea M. – Contabilitatea societatilor comerciale
C.E.C.A.R.,1995,Bucuresti.
11.Solnik I. – Gestion financiere , Editura Fernand Nathan,1980,Paris.
139
12.Stancu I. – Gestiunea financiara a agentilor economici , Editura
economica,1994,Bucuresti.
13.Stancu I. – Finante,Teoria pietelor financiare,Finantele
intreprinderilor,Analiza si Gestiune financiara , Editura
economica,1996,Bucuresti.
14.Topciu C.,Vascu T.,Vintila G. – Fiscalitate , Universitatea
independenta “Titu Maiorescu”,Facultatea de Stiinte
Economice.1995,Bucuresti.
15.Vacarel I. si colectivul – Finante publice , Editura Didactica si
pedagogica,1999,Bucuresti.
16.Vintila G. – Diagnosticul financiar si evaluarea intreprinderilor ,
Editura Didactica si pedagogica,1998,Bucuresti.
17.Vintila G. – Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura
Didactica si pedagogica,2000,Bucuresti.
18.Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice ca
regii autonome si societati comerciale.
19.Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale.
20.Legea nr. 55/1995 privind accelerarea procesului de privatizare.
21.Legea nr. 78/1995 privind protectia personalului si a patrimoniului
din sectorul productiei de aparare.
22.H.G. nr. 945/1990 privind inventarierea si reevaluarea
patrimoniului unitatilor economice de stat.
23.H.G. nr. 077/1997 privind unele masuri decurgand din desfiintarea
C.A.E.R.
140
24.H.G. nr. 324/1997 privind infiintarea R.A.”Arsenalul Armatei” si a
unor societati comerciale,prin reorganizarea unor regii autonome.
25.H.G. nr. 674/1998 pentru modificarea si completarea H.G. nr.
523/1997 privind asigurarea pazei obiectivelor,bunurilor si valorilor
cu efective de jandarmi,cu modificarile si completarile ulterioare.
141
142