diagnosticul fin al s c abiesmodificatnou

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURǍRI, BǍNCI ŞI BURSE DE

VALORI

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Prof.univ.dr. Mariana Vuţă

ABSOLVENT:

BUCUREȘTI

2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE

VALORI

DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL SOCIETĂȚII

COMERCIALE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Prof.univ.dr. Mariana Vuţă

ABSOLVENT:

BUCUREȘTI

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Analiza financiară pe baza bilanțului 2

1.1 Formarea bilanțului financiar 2

1.2 Indicatori de analiză ai echilibrului financiar 3

CAPITOLUL 2. Analiza rezultatelor întreprinderii 6

2.1 Soldurile intermediare de gestiune 6

2.2 Capacitatea de autofinanțare 7

CAPITOLUL 3. Analiza fluxurilor de numerar 9

3.1 Situația fluxurilor de trezorerie 9

3.2 Tabloul de utilizări și resurse 11

3.3 Analiza fluxurilor de numerar din perspectiva evaluării întreprinderii 13

CAPITOLUL 4. Diagnosticul rentabilității 14

4.1 Rate de rentabilitate 14

4.2 Analiza factorială a rentabilității 15

4.3 Corelaţia dintre rentabilitatea economică şi rentabilitatea financiară 16

4.4 Analiza pragului de rentabilitate 17

CAPITOLUL 5. STUDIU DE CAZ. Diagnosticul financiar al S.C. ABIES S.R.L. 18

5.1 Analiza financiară pe baza bilanțului la S.C. ABIES S.R.L. 19

5.2 Analiza rezultatelor la S.C. ABIES S.R.L. 24

5.3 Analiza fluxurilor de numerar la S.C. ABIES S.R.L. 29

5.4 Diagnosticul rentabilității la S.C. ABIES S.R.L. 34

CONCLUZII 40

BIBLIOGRAFIE 41

ANEXE 42

1

CAPITOLUL 1

ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANȚULUI

Analiza financiară pe baza bilanţului îşi propune să identifice starea de echilibru existentă la

nivelul societăţii comerciale analizate. Se încearcă astfel evidenţierea raportului dintre active şi

pasive pe termen lung şi scurt.

1.1 Formarea bilanţului financiar

Bilanţul financiar constituie acel tip de bilanţ în care posturile sunt ordonate în funcţie de

lichiditate (pentru posturile de activ), respectiv exigibilitate (pentru posturile de pasiv).

Lichiditatea reprezintă capacitatea elementelor de activ de a fi transformate în bani, iar

exigibilitatea este capacitatea elementelor de pasiv de a fi transformate în lichidităţi, respectiv de a

fi rambursate furnizorilor de capitaluri.1

Pentru realizarea analizei, bilanţul contabil necesită anumite modificări ce duc la formarea

bilanţului financiar.

Corecții referitoare la activul bilanţului:2

1. Activul imobilizat se diminuează cu activele imobilizate fictive sau non-valori şi cu imobilizările

financiare cu termen de lichiditate mai mic de un an, (acestea fiind transferate în grupa „Activ

circulant”) şi se majorează cu partea activelor circulante cu termen de lichiditate mai mare de un an

şi cu partea cheltuielilor înregistrate în avans având termen de lichiditate mai mare de un an.

2. Activul circulant se diminuează cu valoarea activelor circulante având termen de lichiditate mai

mare de un an şi se majorează cu imobilizările financiare cu termen de lichiditate sub un an şi cu o

parte din cheltuielile constatate în avans, având termenul de lichiditate mai mic de un an.

Corecții referitoare la pasivul bilanţului:

1. Capitalul permanent se diminuează cu valoarea activelor fictive (cheltuieli de constituire, prime

privind rambursarea obligaţiunilor) şi cu partea din profitul net care urmează a fi repartizat şi se

majorează cu venituri înregistrate în avans având termenul de exigibilitate mai mare de un an.

2. Datoriile cu scadenta sub un an (datorii curente) includ datoriile de orice natură (financiară,

nefinanciara) cu exigibilitate mai mică de un an (aceasta impune delimitarea creditelor bancare

curente - datorii financiare cu scadenta sub un an - din totalul datoriilor financiare), provizioanele

pentru riscuri şi cheltuieli reale mai mici de un an, partea din rezultatul net distribuit sub formă de

dividende şi venituri constatate în avans, având termenul de exigibilitate mai mic de un an.

1 Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M. – Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București 2003, pagina 145-1462 Vintilă, G. –Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică,București 2006, pagina 51-52

2

În urma modificărilor mai sus menţionate bilanţul financiar va conține în partea de activ

nevoi permanente (elementele cele mai puțin lichide adică imobilizările necorporale, corporale și

financiare), și nevoi temporare, în care se includ activele circulante care au un grad de lichiditate

mult mai mare decât imobilizările. Partea de pasiv va fi formată din resurse sau capitaluri

permanente, adică capitaluri proprii, reinvestiri ale acumulărilor anterioare (rezerve, profit

nerepartizat) si capitaluri din surse publice (subvenții, provizioane reglementate), precum și datorii

pe termen mediu și lung (cu scadență mai mare de un an), și de asemenea din resurse temporare,

adică datoriile cu scadență mai mică de un an.

Bilanțul financiar simplificat Tabel 1.1ACTIV = NEVOI CAPITAL SI DATORII = RESURSE

Active permanente Capital permanentCapital propriuDatorii pe termen lung

Active temporareActive de trezorerie

Datorii curentePasive de trezorerie

TOTAL ACTIVE TOTAL CAPITAL SI DATORIISursa: Vintilă, G. – “Gestiunea financiară a întreprinderii”3

1.2 Indicatori de analiză ai echilibrului financiar

Bilanțul financiar pune in evidență următoarele doua reguli principale ale finanțării: nevoile

permanente de finanțare vor fi acoperite din capitaluri permanente, îndeosebi din capitaluri proprii,

aceasta reprezentând echilibrul financiar pe termen lung, iar nevoile temporare vor fi finanțate în

special din resurse temporare ceea ce va reprezenta echilibrul financiar pe termen scurt.4

Pentru a putea realiza o analiză asupra echilibrului financiar se folosesc o serie de indicatori

pe care îi voi prezenta în continuarea lucrării.

Fondul de rulment (FR)

Atunci când capitalurile permanente depăşesc nevoile permanente întreprinderea dispune de

o sursă permanentă de finanţare a nevoilor ciclice de exploatare. Acest surplus de surse permanente

ce poate fi folosit pentru reînnoirea stocurilor, creanţelor şi a lichidităţilor poartă denumirea de fond

de rulment. El reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung.5

Ca expresie matematică: FR = Pasive permanente – Active permanente

= (Capital propriu + Datorii pe termen lung) – Imobilizări nete

3 Vintilă, G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 2006 – tabelul este construit pornind de la figura 1.5 de la pagina 38 4 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5 - Isfănescu, A., Robu, V., Hristea, A. M., Vasilescu, C. – Analiza economico-financiară, capitolul 55 Stancu, I. – Finanțe, Ediţia a IV-a, Editura Economică, Bucureşti 2007, pagina 711

3

Un fond de rulment pozitiv indică o stare de echilibru financiar pe termen lung. Totuşi mărimea

fondului de rulment nu trebuie exagerată deoarece costurile capitalurilor procurate pe termen lung

sunt superioare celor pe termen scurt.

Un fond de rulment negativ arată incapacitatea societăţii de a beneficia de un excedent de resurse

financiare pe termen lung, resurse din care ar putea fi acoperite eventuale nevoi de finanţare pe

termen scurt.6

Analiza fondului de rulment în funcţie de structura capitalurilor permanente pune în evidenţă

gradul în care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii. Indicatorul care releva acest

grad de autonomie financiară este fondul de rulment propriu (FRP), adică excedentul

capitalurilor proprii în raport cu imobilizările nete, determinat conform relaţiei:

FRP = Capital propriu – Imobilizări nete

Rezultatul negativ al acestei relaţii de calcul, denumit fond de rulment împrumutat (FRÎ),

reflecta măsură îndatorării pe termen lung, pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt.

FRÎ = FR - FRP7

Activul circulant net (ACN) este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, el

reprezentând diferenţa dintre activele temporare şi pasivele temporare. Activul circulant net este

egal cu fondul de rulment.

ACN = Active temporare – Pasive temporare

Necesarul de fond de rulment (NFR)

Necesităţile de finanţare ale ciclului de exploatare sunt acoperite, în cea mai mare parte, din

resurse temporare corespunzătoare. Diferenţa dintre necesităţile de finanţare ale ciclului de

exploatare şi datoriile curente este numită necesarul de fond de rulment, şi reprezintă expresia

realizării echilibrului financiar pe termen scurt, respectiv, a echilibrului dintre necesarul şi resursele

de capitaluri curente.8

NFR = (Active temporare – Active de trezorerie) – (Datorii curente – Pasive de trezorerie)

= (Stocuri + Creanţe) – (Credite pe termen scurt + Furnizori)

Dacă necesarul de fond de rulment este pozitiv, atunci se observă un surplus de nevoi de

stocuri şi creanţe în raport cu sursele temporare posibil de mobilizat. Această situaţie poate fi

considerată normală dacă este rezultatul unei politici de creştere a cifrei de afaceri, creştere care

antrenează o creştere proporţională a stocurilor şi creanţelor. Dar dacă nu a avut loc o creştere a

volumului de activitate, atunci nevoia de fond de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil

între lichiditatea stocurilor şi a creanţelor şi exigibilitatea datoriilor de exploatare.

6 Dragotă, V., Țâțu, L., Dragotă, M., Ciobanu, A., Obreja, L., Racșa, A. – Abordări practice în finanțele firmei, Editura Irecson, București 2006, pagina 35-36 7 Vintilă, G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 2006, pagina 428 Stancu, I. – Finanțe, Ediţia a IV-a, Editura Economică, Bucureşti 2007, pagina 713

4

Dacă necesarul de fond de rulment este negativ, atunci putem observa un surplus de resurse

temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri curente. Ea poate fi apreciată pozitiv,

dacă este rezultatul accelerării rotaţiei activelor circulante şi al angajării de datorii cu scadențe mai

relaxate. În caz contrar, aceasta nu poate fi decât consecinţă unor întreruperi temporare în

aprovizionarea şi reînnoirea stocurilor, cu efecte nefavorabile în perioada următoare.9

Trezoreria netă (TN) releva calitatea echilibrului financiar general al societăţii comerciale

atât pe termen lung, cât şi pe terme scurt. Aceasta este expresia cea mai concludentă a desfăşurării

unei activităţi echilibrate şi eficiente.10

Echilibrul financiar, evidenţiat cu ajutorul trezoreriei nete, este explicat ca rezultat al

posibilităţii firmei de a-şi asigura resursele necesare pe termen scurt (NFR) pe seama excedentului

de resurse de finanţare disponibile pe termen lung (FR).

Trezoreria netă se calculează că diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment.

În expresie matematică: TN = FR – NFR

Dacă trezoreria netă este pozitivă, atunci avem un excedent de finanţare ce se va regăsi sub

forma disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în casă. În acesta situaţie favorabilă societatea

comercială va dispune de lichidităţi care îi permit rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt,

cât şi efectuarea de plasamente eficiente pe piaţa monetară şi/sau financiară.

O trezorerie netă negativă semnifică un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit

prin angajarea de noi credite pe termen scurt.11

CAPITOLUL 2

ANALIZA REZULTATELOR ÎNTREPRINDERII

9 Stancu, I. – Finanțe, Ediţia a IV-a, Editura Economică, Bucureşti 2007, pagina 713-71410 Stancu, I. – Finanțe, Ediţia a IV-a, Editura Economică, Bucureşti 2007, pagina 71413 Vintilă, G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 2006, pagina 4411

5

Fluxurile economice, respectiv veniturile şi cheltuielile perioadei unui exerciţiul financiar,

sunt generate, în principal, de trei domenii de activitate: de exploatare, financiară şi extraordinară.

Fiecare tip de activitate are un anumit rezultat, profit sau pierdere, stabilit ca diferenţa dintre

veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune reflectate în cadrul contului de profit şi pierdere pe

cele trei domenii de activitate. Deci, analiza rezultatelor întreprinderii se realizează pe baza contului

de profit şi pierdere.12

2.1 Soldurile intermediare de gestiune (SIG)

Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma unor rezultate intermediare,

care pun în evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului financiar, în strânsă legătură cu

structura de venituri şi cheltuieli aferente activităţii unei întreprinderi.

În continuare voi prezenta tabloul soldurilor intermediare de gestiune sub formă de tabel.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune Tabel 2.1VENITURI

rând 1CHELTUIELI

rând 2SIG

rând 3 = rând 1 – rând 2Vânzări de mărfuri Costul mărfurilor vândute 1) Marja comercialăProducția vândutaProducția stocată Producția imobilizată

2) Producția exercițiului

Producția exercițiului Marja comercială

Consumuri externe13 3) Valoarea adăugată

Valoarea adăugatăSubvenții de exploatareAlte venituri din exploatare

Cheltuieli cu personalulAlte cheltuieli de exploatare14

4) Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBEVenituri din amortizări și provizioane privind activitatea de exploatare

Cheltuieli cu amortizări şi provizioane de exploatare

5) Rezultatul exploatării

Rezultatul exploatăriiVenituri financiare

Cheltuieli financiare 6) Rezultatul curent

Rezultatul curent Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinareImpozit pe profit

7) Rezultatul net

Sursa: Vintilă, G. – “Gestiunea financiară a întreprinderii”15, Stancu, I., “Finanțe”, Obreja, L., note de curs, Gestiunea financiară a întreprinderii

Marja comercială cuantifică nivelul de performanţă financiară înregistrat de firmă din

activitatea comercială. Acesta raportată la veniturile din vânzarea mărfurilor reprezintă practic

adaosul comercial practicat de firmă.

Producţia exerciţiului include valoarea bunurilor şi serviciilor produse de întreprindere

pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru propriile nevoi.12 Vintilă, G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 2006, pagina 7713 Consumuri externe = Cheltuieli cu materii prime şi materiale + Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) + Cheltuieli privind prestaţiile externe14 Din care se exclud „Cheltuielile privind prestațiile externe”15 Vintilă, G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 2006 – tabelul este realizat pornind de la figura 2.3. pagina 81

6

Valoarea adăugată cuantifica exact plusul de valoare adăugat de firma prin activitatea

desfăşurată. Aceasta poate fi interpretată şi ca un potenţial de remunerare a acţionarilor, creditorilor

şi angajaţilor societăţii, la care se adaugă şi statul.

Excedentul brut de exploatare realizat de o întreprindere indica mărimea resurselor de

finanţare rezultate din activitatea de exploatare.

Rezultatul exploatării măsoară performanţele realizate de întreprindere din activităţile de

producţie şi comercializare, fiind independent de:

politica financiară (nu include veniturile şi cheltuielile financiare);

politica de dividend (nu este afectat de deciziile echipei manageriale privind repartizarea

profitului net);

politica fiscală (nu ia în calcul impozitul pe profit);

evenimentele extraordinare.

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul exploatării normale şi curente, cât şi de

cel al activităţii financiare. Acest sold este, deci, rezultatul tuturor operaţiilor curente ale

întreprinderii.

Rezultatul net al exerciţiului exprima rezultatul degajat de întreaga activitate a întreprinderii,

în cursul unui exerciţiu. Reprezintă variaţia situaţiei nete a întreprinderii intre deschiderea şi

închiderea exerciţiului ca urmare a activităţii economice.

2.2 Capacitatea de autofinanțare (CAF)

Capacitatea de autofinanţare exprima capacitatea firmei de a-şi putea asigura dezvoltarea

prin mijloace financiare proprii, în termeni monetari (de încasări şi de plăţi), totodată eliminând

impactul exercitat asupra trezoreriei de anumite evenimente cu caracter întâmplător în activitatea

firmei (exemplu: vânzarea de imobilizări, încasarea unor sume din subvenţii).16

Aceasta poate fi determinată prin două metode:

1. metoda deductivă prin care capacitatea de autofinanţare este calculată că diferenţa dintre

veniturile încasabile (corespunzătoare unor încasări efective sau viitoare) şi cheltuieli plătibile

(corespunzătoare unor plați efective sau viitoare); se porneşte de la excedentul brut de exploatare la

care se adaugă toate veniturile posibile de a fi încasate şi se scad toate cheltuielile posibile de a fi

plătite.

CAFMetoda deductivă = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile

= EBE + Venituri financiare (cu excepţia veniturilor din provizioane) - Cheltuieli

financiare (cu excepţia cheltuielilor de natură amortizărilor şi provizioanelor) + Venituri

extraordinare – Cheltuieli extraordinare – Impozit pe profit.

16 Dragotă, V., Țâțu, L., Dragotă, M., Ciobanu, A., Obreja, L., Racșa, A. – Abordări practice în finanțele firmei, Editura Irecson, București, 2006, pagina 45

7

2. metoda aditivă pune în evidenţă elementele contabile, ce nu generează fluxuri monetare;

se porneşte de la rezultatul net al exerciţiului, la care se adună cheltuielile calculate (amortizări şi

provizioane) neplătibile la o anumită scadență şi se scad veniturile calculate (reluări asupra

provizioanelor)17.

CAFMetoda aditională = Rezultatul net al exerciţiului + Cheltuieli calculate – Venituri calculate

Capacitatea de autofinanţare calculată prin cele două metode mai sus menţionate arată astfel

mărimea resurselor potenţiale de finanţare de care dispune societatea din propria sa activitate,

resurse ce pot fi utilizate pentru finanţarea activităţii viitoare.

In realitate doar o parte din resursele care reprezintă capacitatea de autofinanțare va rămâne

la dispoziția întreprinderii pentru reinvestire deoarece din capacitatea de autofinanțare se plătesc

dividendele acționarilor, cota managerului sau participarea salariaților la profit. Partea care rămâne

din capacitatea de autofinanțare după efectuarea plaților mai sus menționate reprezintă

autofinanțarea.18

In expresie matematica: Autofinanțarea = CAF – Dividende – Cota managerului – Participarea

salariaților la profit

Autofinanțarea este foarte importanta pentru o întreprindere deoarece reprezintă o sursa de

finanțare independenta și stabilă, oferă societății autonomie financiară și permite reducerea

cheltuielilor financiare.

CAPITOLUL 3

ANALIZA FLUXURILOR DE NUMERAR

Pentru a defini fluxurile de numerar ce decurg din desfăşurarea activităţii întreprinderilor din

ţări cu economie de piaţă, inclusiv din România, se foloseşte noţiunea anglo-saxonă de cash-flow.

Cash-flow-ul este variaţia trezoreriei nete de la începutul până la sfârşitul exerciţiului financiar.19

17Vintilă, G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 2006, pagina 9518Onofrei, M. – Management financiar, Ediția a II-a, Editura C.H. Beck, București 2007, pagina 8019 Onofrei, M.– Management financiar, Ediția a II-a, Editura C.H. Beck, București 2007, pagina 81

8

3.1 Situaţia fluxurilor de trezorerie

Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă cash-flow-urile (variaţia trezoreriei nete) în cursul

exerciţiului financiar, generate de activităţile de gestiune, de investiţii, şi de finanţare. Această

situaţie financiară poate fi întocmită prin două metode: metoda directă şi metoda indirectă, diferenţa

dintre cele două constând în modul de reflectare a fluxurilor de numerar implicate în activitatea de

exploatare a întreprinderii.20 Fluxurile de trezorerie sunt fie fluxuri de încasări (intrări de lichidităţi),

fie fluxuri de plăţi (ieşiri de lichidităţi).

În continuare voi prezenta sub formă de tabel metoda directă ce detaliază intrările şi ieşirile

de numerar aferente activităţii de exploatare a întreprinderii.

Situația fluxurilor de trezorerie - metoda directă Tabel 3.1

Metoda directă Exercițiu financiarprecedent încheiat

Fluxurile de numerar din activități de exploatare + încasările de numerar din vânzarea de bunuri și servicii+ încasările de numerar provenite din onorarii, comisioane si alte venituri- plățile în numerar către furnizorii de bunuri și servicii- plățile în numerar către și în numele angajaților-(+) plățile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar daca nu pot fi identificate în mod specific cu activitățile de investiții și de finanțareFluxurile de numerar din activități de investiții- plățile în numerar pentru achiziționarea de terenuri și mijloace fixe, active necorporale și alte active pe termen lung + încasările de numerar din vânzarea de terenuri și clădiri, instalații și echipamente, active necorporale și alte active pe termen lung- plățile în numerar pentru achiziția de instrumente de capital propriu și de creanță ale altor întreprinderi + încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu și de creanță ale altor întreprinderi - avansuri în numerar și împrumuturile efectuate către alte parți + încasările în numerar din rambursarea avansurilor și împrumuturilor efectuate către alte parțiFluxurile de numerar din activități de finanțare + veniturile în numerar din emisiunea de acțiuni și alte instrumente de capital propriu- plățile în numerar către acționari pentru a achiziționa sau a răscumpăra acțiunile întreprinderii+ venituri în numerar din emisiunea de obligațiuni, credite, ipoteci și alte împrumuturi- rambursările în numerar ale unor sume împrumutate- plățile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligațiilor legate de o operațiune de leasing financiarFluxuri de numerar total Numerar la începutul perioadeiNumerar la sfârșitul perioadei

20 Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M. – Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București 2003, pagina 220

9

Sursa: Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M.– “Management financiar” Vol 1, “Analiză financiară și gestiune financiară operațională”21

Metoda indirectă de realizare a situaţiei fluxurilor de numerar releva acelaşi rezultat ca şi

metoda directă, diferit fiind faptul că se porneşte de la valoare contabilă a rezultatului exerciţiului

financiar. Această metodă poate fi mai simplu de aplicat datorită faptului că are o logică de calcul

mai apropiată de forma raportărilor contabile. În acest sens au fost dezvoltate formule mai

simplificate de calcul.22

Astfel formula fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare (CFexpl) este:

CFexpl = PN + Amo – Venituri financiare ∆NFR, unde:

PN = rezultatul exerciţiului (din calculul căruia a fost eliminat rezultatul aferent vânzării activelor

imobilizate, calculat ca diferenţă între preţul de vânzare şi valoarea lor netă contabilă);

Amo = cheltuielile cu amortizarea calculată de întreprindere în exerciţiul financiar respectiv;

∆NFR = variaţia necesarului de fond de rulment.

Fluxurile de numerar din activitatea de investiţii (CFinv) sunt estimate cu ajutorul formulei de calcul:

CFinv = (IMO0 – Amo si provizioane) – IMO1 + Venituri financiare, unde:

IMO0 = mărimea netă de amortizare a activelor imobilizate în proprietatea întreprinderii la

începutul exerciţiului financiar;

IMO1= mărimea netă de amortizare a activelor imobilizate în proprietatea întreprinderii la sfârşitul

exerciţiului financiar;

Fluxurile de numerar din activităţi de finanţare (CFfin) pot fi determinate cu ajutorul formulei de

calcul:

CFfin = (CPR1 – PN1) – CPR0 +∆DATfin , unde:

CPR1 = valoarea capitalurilor proprii la sfârșitul exercițiului financiar;

CPR0 = valoare capitalurilor proprii aferente perioadei precedente;

∆DATfin = variația mărimii împrumuturilor contractate de la terţi 23 de către întreprindere (majorarea

celor existente sau rambursarea unei părţi dintre acestea). În această categorie nu intra decalajele de

plăţi ale întreprinderii către furnizori, salariaţi, stat, asociaţi, ce formează ansamblul datoriilor de

exploatare.

Prin intermediul celor trei formule de calcul este sintetizata situaţia fluxurilor de trezorerie;

acestea reprezintă o cale rapidă de analiză a mărimii şi evoluţiei trezoreriei întreprinderii.

CF = ∆TN = CFexpl + CFinv + CFfin24, unde:

21 Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M. – Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București 2003, pagina 221, tabelul 8.122 Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M. – Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București 2003, pagina 225 23 Este vorba despre împrumuturile din emisiunea de obligațiuni, sume datorate instituțiilor de credit, sume datorare societăților din cadrul grupului, sume datorate privind interesele de participație.24 Dragotă, V.,Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M. – Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economica, București 2003, pagina 225-227

10

CF = fluxul de numerar (cash-flow) rezultat din activitatea desfășurată de întreprindere în exercițiul

financiar respectiv;

∆TN = variația trezoreriei nete.

3.2 Tabloul de utilizări şi resurse

Tabloul de utilizări şi resurse sau tabloul de finanţare reprezintă o altă modalitate de analiză

a intrărilor şi ieşirilor de numerar din trezoreria întreprinderii.

În cadrul tabloului de finanțare resursele şi utilizările de numerar sunt împărţite în resurse

sau utilizări permanente (pe termen lung) şi resurse şi utilizări ciclice (pe termen scurt);

resursele/utilizările permanente explică variaţia fondului de rulment în timp ce resursele/utilizările

ciclice explică variaţia necesarului de fond de rulment.

Tabloul de finanţare este construit pe baza a două principii:25

reducerea mărimii elementelor bilanțiere de activ sau majorarea valorii elementelor de

bilanțiere de pasiv este echivalentă cu degajarea de numerar pentru întreprindere, și ca

urmare poate fi considerată resursă de numerar;

majorarea valorii elementelor bilanțiere de activ sau reducerea mărimii elementelor

bilanțiere de pasiv presupune consumarea de numerar, reprezentând utilizări ale acestuia.

Tabloul de finanțare – partea superioară Tabel 3.2

Resurse permanente Utilizări permanente capacitatea de autofinanțare; cesiunile sau reducerile de elemente ale

activului imobilizat; creșterile de capitaluri proprii prin emisiune

de acțiuni; creșterile de datorii financiare.

distribuirea de dividende; achiziționarea de elemente de activ

imobilizat; reducerile de capitaluri proprii sau

răscumpărarea de acțiuni; rambursările de datorii financiare.

Total resurse permanente Total utilizări permanente Sursa: Vintilă, G. – “Gestiunea financiară a întreprinderii”26

Prima parte a tabloului de finanțare analizează variația fondului de rulment:

25 Dragotă, V.,Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M. – Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economica, București 2003, pagina 227-22826 Vintilă, G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 2006 – tabelul este construit pornind de la Fig. 3.2. de la pagina 134

11

∆FR = Total resurse permanente – Total utilizări permanente

Tabloul de finanțare – partea inferioară Tabel 3.3Resurse ciclice Utilizări ciclice

diminuarea valorii stocurilor și a producției în curs;

reducerea avansurilor acordate furnizorilor; diminuarea creanțelor-clienți, conturi

asimilate și alte creanțe din exploatare; reducerea creanțelor către debitori diverși; creșterea avansurilor primite de la clienți; majorarea datoriilor fața de furnizori, conturi

asimilate și alte datorii de exploatare; creșterea datoriilor către creditori diverși.

creșterea valorii stocurilor și a producției in curs;

majorarea avansurilor acordate furnizorilor; majorarea creanțelor-clienți, conturi

asimilate și alte creanțe din exploatare; majorarea creanțelor către debitori diverși; reducerea avansurilor primite de la clienți; diminuarea datoriilor fața de furnizori,

conturi asimilate și alte datorii de exploatare; reducerea datoriilor către creditori diverși.

Total resurse ciclice Total utilizări cicliceSursa: Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M. – “Management financiar” Vol 1, “Analiză financiară și

gestiune financiară operațională”, Tabelul 8.3, pagina 228-229

Cea de-a doua parte a tabloului de finanțare analizează variația necesarului de fond de

rulment:

∆NFR = Total utilizări ciclice – Total resurse ciclice

Prin înglobarea tuturor informaţiilor de mai sus obţinem formula cash-flow-ului:

CF = ∆TN = ∆FR - ∆NFR

Cu ajutorul tabloului de finanţare se efectuează analiza dinamică a realizării echilibrului

financiar al întreprinderii, prin intermediul său identificându-se punctele nevralgice din gestiunea

resurselor pe termen lung şi scurt.27

3.3 Analiza fluxurilor de numerar din perspectiva evaluării întreprinderii

Variaţia disponibilităţilor băneşti, evidențiată în cadrul analizei dinamice a fluxurilor

financiare, reflectă, de fapt, modificarea soldurilor trezoreriei, indicator mai puţin relevant pentru

acţionarii şi creditorii întreprinderii interesaţi în cunoaşterea cash-flow-ului, disponibil fiecăruia în

parte.28

Pentru analiza fluxurilor de numerar din perspectiva evaluării întreprinderii avem nevoie de

următorii indicatori:

27 Dragotă, V.,Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M.– Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București 2003, pagina 229 28 Vintilă, G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 2006, pagina 159

12

1. Cash-flow-ul de gestiune (CFgest) ce reprezintă fluxul de bani degajat de întreaga activitate de

gestiune a întreprinderii, cuprinzând remunerarea tuturor celor implicaţi în finanţarea acesteia.29

Formula de calcul a cash-flow-ului de gestiune este următoarea:

CFgest = PN + Cheltuieli cu amortizarea + Cheltuieli cu dobânzi

2. Creșterea economică reprezintă investițiile firmei prin cumpărarea de imobilizări si prin

formarea activului circulant net.30 Acest indicator se calculează cu ajutorul următoarei expresii:

Creșterea economică = ∆Imobilizări brute + ∆ACN, unde:

∆Imobilizări brute = ∆Imobilizări nete + Cheltuieli cu amortizarea

3. Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintă fluxul de numerar rămas la dispoziția societății

comerciale pentru remunerarea investitorilor de capital în întreprindere, respectiv acționarii și

creditorii. Cash-flow-ul disponibil este estimat cu ajutorul următoarei formule de calcul:

CFD = CFgest – Creșterea economica

În condiţiile în care evaluarea întreprinderii sau a proiectelor de investiţii se face separat, din

perspectiva acţionarilor sau a creditorilor, cash-flow-ul disponibil poate fi împărţit pe cele două

destinaţii principale de alocare: cash-flow disponibil ce revine acţionarilor şi cash-flow disponibil

ce revine creditorilor.31 Formulele de calcul ale acestor cash-flow-uri sunt prezentate mai jos:

CFDacț = PN - ∆CPR

CFDcr = Dobânzi - ∆DATfin

CAPITOLUL 4

DIAGNOSTICUL RENTABILITĂȚII

Diagnosticul rentabilităţii capitalurilor se realizează prin intermediul a două mari categorii

de rate de eficienţă, una generală şi două care o compun pe cea generală:

rate de rentabilitate economică;

rate de rentabilitate financiară şi rate de dobândă.

29 Dragotă, V.,Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M.– Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București 2003, pagina 23230 Obreja, L. – Note de curs31 Dragotă, V.,Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M. – Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București 2003, pagina 233

13

Aşadar mărimea lor efectivă, cât, mai ales, descompunerea acestor rate pe factori de

influenţa (marje, rotaţie, structură a capitalurilor) oferă informaţii fiabile pentru detectarea stării

rentabilităţii întreprinderii.32

Rentabilitatea = = = * * ,

unde:

Rezultat/CA reprezintă rata de marjă;

CA/Activ reprezintă viteza de rotație;

Activ/Capital investit reprezintă rata de structură.

4.1 Rate de rentabilitate

1. Rata de rentabilitate economică (Rec sau ROA – Return on Assets, în engleza) reprezintă rata de

rentabilitate a ansamblului capitalurilor atrase de acesta de la proprietarii și creditorii săi.33

Rec =

2. Rata de rentabilitate financiară (Rfin sau ROE – Return on Equity, în engleza) măsoară

randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care acționarii l-au făcut prin

investiția lor de capital în cumpărarea acțiunilor întreprinderii.34

` Rfin =

3. Rata de dobândă este, cel mai adesea, cea nominală stabilită în contractele de credit cu băncile

sau în prospectele de emisiune ale obligaţiunilor întreprinderii. Având în vedere că întreprinderea

poate avea, la un moment dat, credite din diferite surse şi de diferite maturităţi se recomandă, pentru

analiză şi evaluare, o rata medie a dobânzii ca raport între cheltuielile anuale cu dobânzile şi soldul

iniţial al datoriilor care le-au generat.35

Rdob =

4.2 Analiza factorială a rentabilităţii

Analiza factorială a rentabilităţii presupune descompunerea ratelor de rentabilitate pe factorii

de influenţă ai acestora. Această analiză a fost pusă în practică de către Du Pont Powder Company

de aceea poartă numele de sistemul de rate Du Pont.

32 Stancu, I. – Finanțe, Ediţia a IV-a, Editura Economică, Bucureşti 2007, pagina 75533 Onofrei, M. – Management financiar, Ediția a II-a, Editura C.H. Beck, București 2007, pagina 9434 Stancu, I. – Finanțe, Ediţia a patra, Editura Economică, Bucureşti 2007, pagina 76035 Stancu, I. – Finanțe, Ediţia a patra, Editura Economică, Bucureşti 2007, pagina 760

14

Ideea de baza a acestui tip de analiză constă în identificarea principalilor factori ce

influenţează direct sau indirect rentabilitatea întreprinderii şi integrarea mărimii lor într-un sistem

de rate ce condiţionează nivelul acesteia36.

Descompunerea factorială a rentabilității economice:

Rec = * *

- Primul factor al relaţiei surprinde în cadrul managementului cheltuielilor amploarea cheltuielilor

fixe aferente activităţii de exploatare a întreprinderii. Un nivel ridicat al lor se traduce printr-un

raport scăzut (RE – Impozit)/Valoarea adăugată şi un impact negativ asupra rentabilităţii

economice.

- Cel de-al doilea factor evidenţiază ponderea valorii adăugate realizată de întreprindere în totalul

cifrei de afaceri. Creşterea acestui raport se poate face prin integrarea de către întreprindere a

etapelor procesului de producţie ce aduc valori adăugate ridicate. De asemenea o putere de

negociere ridicată a societăţii comerciale cu furnizorii şi clienţii săi poate fi sursa unei valori

adăugate ridicate.

- Ultimul factor al relaţiei este rata de rotaţie a activului economic prin cifra de afaceri realizată de

întreprindere. O eficienţă crescută a firmei în utilizarea activelor va determina un nivel ridicat al

acestui raport şi un impact pozitiv asupra rentabilităţii economice. 37

Descompunerea factorială a rentabilității financiare:

Rfin = * *

- Primul factor al relaţiei reprezintă rata marjei nete şi arata impactul politicii comerciale practicate

de întreprindere asupra rentabilităţii financiare.

- Cel de-al doilea factor este durata de rotaţie a activului economic prin cifra de afaceri realizată de

întreprindere. O eficienţă crescută a firmei în utilizarea activelor va determina un nivel ridicat al

acestui raport şi un impact pozitiv asupra rentabilităţii financiare.

36 Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M. – Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București 2003, pagina 25837 Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M. – Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București 2003, pagina 260

15

- Ultimul factor al relaţiei de mai sus este în strânsă legătură cu cel de-al doilea, îndatorarea în

condiţii avantajoase a întreprinderii fiind bine să se facă într-o proporţie cât mai mare. Dar, daca

costurile datoriilor sunt foarte ridicate, nivelul acestui raport ar trebui să fie cât mai mic.38

4.3 Corelaţia dintre rentabilitatea economică şi rentabilitatea financiară

Rentabilitatea financiară îşi are originea în rentabilitatea economică astfel existând o strânsă

corelaţie între cele două. Diferenţa dintre cele două rate este determinată de opţiunile întreprinderii

în politica de finanţare. De regulă dacă ratele de rentabilitate economice sunt egale, ratele de

rentabilitate financiară diferă în funcţie de modul de finanţare - prin capitaluri proprii sau capitaluri

împrumutate.39

Rentabilitatea economică se afla în strânsă relaţie şi cu rata inflaţiei în sensul că aceasta

trebuie să fie mai mare ca rata inflaţiei pentru a asigura menţinerea valorii sale. În termeni reali

rentabilitatea economică trebuie să remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de

randament din economie (rata medie a dobânzii) şi al riscului economic şi financiar pe care şi le-au

asumat furnizorii de capitaluri (acţionarii şi creditorii întreprinderii).40

Legătura dintre aceste rate este dată de formulă:

Rfinanciară = Reconomică + (Reconomică – Rdobânzii)*

Relația: (Reconomică – Rdobânzii)* este cunoscută sub denumirea de efect de

levier financiar al îndatorării sau sporul de eficiență financiară. Nivelul efectului de levier

influenţează direct mărimea rentabilităţii financiare, astfel:41

în cazul în care efectul de levier este egal cu 0, rentabilitatea financiară este egală cu

rentabilitatea economică;

în cazul în care efectul de levier este pozitiv, rentabilitatea financiară este mai mare decât

rentabilitatea economică;

în cazul în care efectul de levier este negativ, rentabilitatea financiară este mai mică decât

rentabilitatea economică.

38 Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M. – Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București 2003, pagina 26139 Păvăloaia, W., Dumitrescu Paraschivescu, M., Olaru, G.-D., Radu, F. – Analiză financiară. Studii de caz, Editura Tehnopress, Iași, 2006, pagina 6940 Onofrei, M. – Management financiar, Ediția a II-a, Editura C.H. Beck, București 2007, pagina 94 41 Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M. – Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București 2003, pagina 256

16

4.4 Analiza pragului de rentabilitate

Analiza pragului de rentabilitate reprezintă o analiză a performanţelor întreprinderii ce are ca

scop măsurarea flexibilităţii acesteia în raport cu fluctuaţiile activităţii sale. Punctul de plecare în

acest tip de analiză este împărţirea cheltuielilor totale rezultate din activitatea de exploatare a

societăţii în cheltuieli fixe (cheltuieli care pe termen scurt nu sunt influenţate de volumul producţiei

obţinute) şi cheltuieli variabile (a căror mărime variază proporţional cu nivelul producţiei obţinute).

Pragul de rentabilitate este indicatorul financiar care exprimă acel nivel de activitate la care

profitul societăţii comerciale este nul. Acest nivel se realizează atunci când încasările obţinute din

vânzarea producţiei realizate acoperă atât cheltuielile variabile implicate în procesul de producţie

cât şi pe cele fixe.42

Formula pragului de rentabilitate este următoarea:

CAPR = , unde:

CAPR este cifra de afaceri ce trebuie realizată astfel încât societatea să obțină un profit nul;

CF reprezintă cheltuielile fixe implicate în procesul de producție (cheltuieli cu apa, cu

electricitatea, cu personalul administrativ, cheltuielile cu amortizarea, etc.);

CV/CA reprezintă cheltuielile variabile la 1 leu cifra de afaceri.

Cu ajutorul pragului de rentabilitate putem calcula și următorii indicatori:43

1. Gradul de utilizare a capacității de producție la pragul de rentabilitate, care are următoarea

formulă de calcul:

GPR = * 100, unde:

Q reprezintă capacitatea de producție exprimată în unități valorice.

2. Perioada critică care reprezintă perioada, exprimată în zile, după care societatea comercială va

înregistra profit. Acest indicator poate fi calculat cu ajutorul următoarei formule:

Pcr = * T, unde:

CA reprezintă cifra de afaceri înregistrată de întreprindere în anul respectiv;

T reprezintă numărul de zile dintr-un an.

42 Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M. – Management financiar Vol 1, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București 2003, pagina 18843 Păvăloaia, W., Dumitrescu Paraschivescu, M., Olaru, G.-D., Radu, F. – Analiză financiară. Studii de caz, Editura Tehnopress, Iași, 2006, pagina 123

17

CAPITOLUL 5

STUDIU DE CAZ

DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL S.C. ABIES S.R.L.

În acesta parte a lucrării, folosind date reale, vom realiza diagnosticul financiar al unei

societăţi comerciale având ca baza teoretică cele patru capitole prezentate în partea teoretică. Cu

ajutorul documentelor contabile vom calcula, analiza şi interpretata indicatorii necesari pentru

diagnosticarea financiară.

Prezentarea generală a societăţii comerciale

Societatea comercială prezentată în continuare pentru studiul de caz are următoarele

caracteristici principale:

1. denumire societate: S.C. ABIES S.R.L.;

2. forma juridică: societate comercială cu răspundere limitată;

3. înregistrată la Registrul Comerțului Buzău cu numărul: J10/196/1996;

4. anul înfiinţării: 1996;

5. capital social subscris şi vărsat: 10.000 lei;

6. număr mediu de salariaţi: 78 în anul 2009;

7. domeniul de activitate al societăţii: producţia de mobilier tapiţat;

8. administrarea societăţii este realizată de cei 2 asociaţi;

9. produse fabricate: scaune cu brațe, canapele fixe, fotolii fixe și fotolii cu extensie acționate

electric.

.

18

5.1 ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANȚULUI

LA S.C. ABIES S.R.L.

Aşa cum am menţionat şi în primul capitol analiza financiară pe baza bilanţului îşi propune

să identifice starea de echilibru existentă la nivelul societăţii comerciale analizate, atât pe termen

scurt cât şi pe termen lung. Pentru a putea realiza această analiză avem nevoie de bilanţul financiar

simplificat pe baza căruia se pot calcula indicatori de echilibru financiar.

Bilanţul financiar simplificat al societăţii comerciale ABIES S.R.L. pe anii 2007, 2008 şi

2009 va avea următoarea formă, în urma aplicării corecţiilor asupra bilanţului contabil (Anexa 1

pagina 42), prezentate la punctul 1.1 al lucrării:

Bilantul financiar simplificat la S.C. ABIES S.R.L. Tabel 5.1.1ANUL 2007 2008 2009ACTIVACTIVE PERMANENTE 1.866.391 2.860.457 3.049.198ACTIVE TEMPORARE ACTIVE DE TREZORERIE

961.429583.321

550.553-44.472

958.394394.662

TOTAL ACTIVE 2.827.820 3.411.010 4.007.592CAPITAL ȘI DATORIIRESURSE PERMANENTECAPITAL PROPRIUDATORII PE TERMEN LUNG

2.104.1992.104.199

0

2.459.9402.459.940

0

3.209.8033.209.803

0DATORII CURENTEPASIVE DE TREZORERIE

723.6210

951.0700

797.7890

TOTAL CAPITAL ȘI DATORII 2.827.820 3.411.010 4.007.592 lei

Indicatori de analiză ai echilibrului financiar

1. Fondul de rulment (FR) pentru societatea comercială ABIES S.R.L. a avut următoarele valori în

perioada de referință:

Modul de calcul al fondului de rulment Tabel 5.1.2

SPECIFICAȚIIPERIODA DE ANALIZĂ

2007 2008 2009Capital propriu 2.104.199 2.459.940 3.209.803Datorii pe termen lung 0 0 0Imobilizări 1.866.391 2.860.457 3.049.198FR 237.808 -400.517 160.605∆ FR - -638.325 561.122∆% FR - -268,42 -140,1

lei

După cum putem observa din tabelul de mai sus în anii 2007 şi 2009 fondul de rulment a

avut o valoare pozitivă ceea ce certifica o stare de echilibru financiar pe termen lung. Dar în anul

2008 fondul de rulment are o valoare negativă ce arată că există un dezechilibru financiar la nivelul

19

întreprinderii, dezechilibru datorat faptului că nevoile permanente de finanţare au fost acoperite din

resursele temporare.

Figura 5.1.1

După cum putem observa din figura 5.1.1 valoarea fondului de rulment în anul 2007 este

pozitivă de 237.808 de lei; aceasta scade foarte mult în anul 2008, ajungând la o valoare de -

400.517 de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 268,42% a fondului de rulment în anul 2008 faţă de

anul 2007. Aceasta scădere semnificativă este cauzată de o creştere a valorii imobilizărilor (nevoi

permanente) de la 1.866.391 de lei în 2007 la 2.860.457 de lei în anul 2008, mai mare decât

creşterea resurselor permanente (capital propriu şi datorii pe termen lung), capitalurile proprii

crescând de la 2.104.199 de lei în 2007 la 2.459.940 de lei în anul următor. În anul 2009 fondului

de rulment ajunge din nou la o valoare pozitivă de 160.605 lei, ceea ce implică o creştere de

561.122 de lei faţă de anul precedent, în procente reprezentând 140,1%. Aceasta îmbunătăţire a

situaţiei fondului de rulment este rezultatul creşterii capitalurilor proprii mai mult decât creşterea

valorii imobilizărilor.

Fondul de rulment propriu, calculat că diferenţa dintre capitalul propriu şi imobilizări, are în

acest caz, aceeaşi valoare ca şi fondul de rulment, deoarece în perioada de referinţă datoriile pe

termen lung au o valoare egală cu 0. Aşadar fondul de rulment împrumutat calculat ca diferenţa

dintre fond de rulment şi fond de rulment propriu va avea aceeași valoare în toţi cei trei ani, valoare

egală cu 0. Mărimea fondului de rulment propriu şi a celui împrumutat este expusă în tabelul

următor:

20

Fondul de rulment propriu și împrumutat Tabel 5.1.3


2007 2008 2009FR 237.808 -400.517 160.605Fond de rulment propriu 237.808 -400.517 160.605Fond de rulment împrumutat 0 0 0

lei

2. Activul circulant net reprezintă expresia echilibrului financiar pe termen scurt. Acesta este

egal cu fondul de rulment. Valoare activului circulant net este prezentată prin următorul tabel:

Modul de calcul al activului circulant net (ACN) Tabel 5.1.4


2007 2008 2009Active temporare 961.429 550.553 958.394Datorii curente 723.621 951.070 797.789ACN 237.808 -400.517 160.605∆ ACN - -638.325 561.122∆%ACN - -268,42 -140,1

leiAşa cum se poate observa din tabelul 5.1.4 şi din tabelul 5.1.2 valoarea activului circulant

net este aceeaşi cu cea a fondului de rulment.

3. Necesarul de fond de rulment evidenţiază echilibrul financiar pe termen scurt, dintre

alocările ciclice în stocuri şi creanţe, şi resursele temporare rezultate din decalajele de plăţi către

terţi44. În continuare voi prezenta modul de calcul al necesarului de fond de rulment:

Modul de calcul al necesarului de fond de rulment (NFR) Tabel 5.1.5


2007 2008 2009Active temporare 961.429 550.553 958.394Active de trezorerie 583.321 -44.472 394.662Datorii curente 723.621 951.070 797.789Pasive de trezorerie 0 0 0NFR -345.513 -356.045 -234.057∆ NFR - -10.532 121.988∆%NFR - 3,05 -34,26

lei

Valoarea fondului de rulment pe cei trei ani consideraţi este negativă, valorile negative

evidenţiind faptul că există un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de

capitaluri temporare. În anul 2008 se observă că datoriile curente cresc ca valoare de la 723.621 de

lei la 951.070 de lei producând efecte negative asupra necesarului de fond de rulment. Tot în acest

an activele de trezorerie scad şi ajung la o valoare negativă de -44.472 de lei, determinând astfel o

scădere la nivelul activelor temporare şi o înrăutăţire a situaţiei indicatorului analizat. În anul 2009

44 Onofrei, M. – Management financiar, Ediția a II-a, Editura C.H. Beck, București 2007, pagina 53

21

activele de trezorerie cresc la o valoare pozitivă de 394.662 de lei, cresc astfel şi activele temporare

la 958.294 de lei cu efecte pozitive asupra necesarului de fond de rulment. De asemenea, scăderea

datoriilor curente în acest an la 797.789 de lei determina o îmbunătăţire a situaţiei necesarului de

fond de rulment.

În figură de mai jos se poate observa mai bine atât evoluţia necesarului de fond de

rulment cât şi a indicatorilor ce îl compun.

Figura 5.1.2

Aşa cum este prezentat în figură 5.1.2 valoarea necesarului de fond de rulment în perioada

de analiză este negativă. În anul 2008 necesarul de fond de rulment scade cu -10.532 de lei faţă de

anul 2007, adică cu 3,05%. În anul 2009 valoarea indicatorului creşte şi ajunge la -234.057 de lei,

crescând faţă de anul precedent cu 34,26%, adică cu 121.988 de lei.

3. Trezorerie netă a S.C. ABIES S.R.L. este calculată cu ajutorul tabelului următor:

Modul de calcul al trezoreriei nete (TN) Tabel 5.1.6


2007 2008 2009FR 237.808 -400.517 160.605NFR -345.513 -356.045 -234.057TN 583.321 -44.472 394.662∆TN = CF - -627.793 439.134∆%TN - -107,62 -987,43

lei

22

Urmărind tabelul 5.1.6 se pot observa factorii ce influenţează mărimea şi evoluţia trezoreriei

nete, şi anume valoarea fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment. În anul 2008 ambii

indicatori menţionaţi au o mărime în scădere, rezultatul fiind cu efecte negative asupra trezoreriei

nete. În anul următor situaţia devine favorabilă indicatorului printr-o creştere atât a fondului de

rulment cât şi a necesarului de fond de rulment.

Dinamica acestor indicatori este prezentată în figura 1.3 de mai jos:

Figura 5.1.3

Din figura de mai sus se poate observa că mărimea trezoreriei nete are un trend oscilant,

atingând atât valori pozitive cât şi negative. În anul 2008 indicatorul scade de la valoare de 583.321

de lei din 2007, la -44.472 de lei, ceea ce înseamnă o scădere de 627.793 de lei, adică o scădere de

107,62%. În anul 2009 trezoreria netă ajunge din nou la o valoare pozitivă 394.662 de lei, crescând

cu 987,43% adică o creştere de 439.134 de lei faţă de perioada precedentă.

23

5.2 ANALIZA REZULTATELOR


Analiza rezultatelor se realizează pe baza contului de profit şi pierdere prin intermediul unor

indicatori ce apar sub forma unor rezultate intermediare, denumiţi în literatura de specialitate

solduri intermediare de gestiune.

În acest capitol al lucrării vom calcula şi interpreta aceşti indicatori pornind de la contul de

profit şi pierdere al societăţii comerciale ABIES S.R.L. ce este prezentat în secţiunea Anexe – anexa

2 pagina 43. De asemeni cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune vom calcula capacitatea de

autofinanţare a întreprinderii şi autofinanţarea acesteia.

Solduri intermediare de gestiune.

1. Marja comercială la S.C. ABIES S.R.L. a avut urmatoarele valori:

Modul de calcul al marjei comerciale Tabel 5.2.1

SPECIFICAȚIIPERIOADA DE ANALIZĂ

2007 2008 2009Venituri din vânzarea mărfurilor 67.773 24.515 653Costul mărfurilor vândute 56.945 22.133 599Marja comercială 10.828 2.382 54∆ Marja comercială - -8.446 -2.328∆% Marja comercială - -78,01 -97,73

lei

Marja comercială a societăţii comerciale ABIES S.R.L. are o valoare scăzută, cu un trend

descendent pe parcursul celor trei ani de referinţă. Acest lucru nu este îngrijorător deoarece

activitatea comercială nu este cea de bază. În anul 2007 întreprinderea înregistrează cea mai mare

valoare a acestui indicator de 10.828 lei, reprezentând cea mai mare valoare înregistrată din

activitatea comercială în perioada de referinţă. În următorii ani valoarea marjei comerciale scade

ajungând în 2008 la o valoare de 2.382 lei ceea ce reprezintă o reducere de 8.446 lei, adică o

scădere de 78,01 procente faţă de anul 2007. Trendul descendent continuă şi în anul 2009 când

indicatorul scade cu 97,73% faţă de anul 2008 ajungând la cea mai mică valoare, de 54 de lei, din

cei trei ani.

2. Producţia exerciţiului include valoarea bunurilor şi serviciilor produse de întreprindere

pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru propriile nevoi. Modul de calcul al producţiei

exerciţiului este prezentată în tabelul următor:

24

Modul de calcul al producției exercițiului Tabel 5.2.2


2007 2008 2009Producția vândută 3.790.371 4.171.053 5.096.122Producția stocată 652.045 1.068.144 1.049.853Producția imobilizată 303.713 172.061 492.055Producția exercițiului 4.746.129 5.411.258 6.638.030∆ Producția exercițiului - 665.129 1.226.772∆% Producția exercițiului - 14,01 22,67

lei

Aşa cum este prezentat în tabelul 5.2.2 producţia exerciţiului are un trend ascendent în

cursul celor trei ani de referinţă indicând astfel o dezvoltare la nivelul societăţii. Astfel în anul 2008

valoarea indicatorului creşte cu 14.01%, ceea ce înseamnă o creştere de 665.129 lei faţă de anul

2007. În anul 2009 producţia exerciţiului îşi continuă ascensiune ajungând la valoarea de 6.638.030

lei, crescând cu 22,67 de procente faţă de anul precedent.

3. Valoarea adăugată cuantifică plusul de valoare adăugat de firmă prin activitatea

desfăşurată.

Modul de calcul al valorii adăugate Tabel 5.2.3


2007 2008 2009Marja comercială 10.828 2.382 54Producția exercițiului 4.746.129 5.411.258 6.638.030Consumuri provenind de la terți45 2.494.207 2.851.176 3.262.809Valoarea adăugată 2.262.750 2.562.464 3.375.275∆ Valoarea adăugată - 299.714 812.811∆% Valoarea adăugată - 13,24 31,72

lei

Soldul intermediar de gestiune valoare adăugată creşte pe parcursul celor trei ani de referinţă

în mare parte din cauza creşterii producţiei. Acest indicator creşte în anul 2008 cu 13,25 de procente

faţă de anul 2007, iar în anul 2009 cu 31,72 de procente faţă de anul 2008. Aceste valori indică

faptul că ABIES S.R.L. s-a dezvoltat de la an la an în perioada analizată. Valoarea adăugată este un

indicator foarte important deoarece acesta reprezintă potenţialul de remunerare al angajaţilor, a

statului prin taxe şi impozite şi al acţionarilor.

4. Excedentul brut de exploatare (EBE) se stabileşte ca diferenţa între valoarea adăugată,

subvenţiile de exploatare și alte venituri din exploatare, pe de o parte, şi impozitele, taxele,

cheltuielile de personal și alte cheltuieli de exploatare de cealaltă parte. Acest sold intermediar de

gestiune este prezentat în tabelul următor:

45 Consumuri provenind de la terţi = Cheltuieli cu materii prime şi materiale + Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) + Cheltuieli privind prestaţiile externe

25

Modul de calcul al excedentului brut de exploatare Tabel 5.2.4


2007 2008 2009Valoarea adăugată 2.262.750 2.562.464 3.375.275Venituri din subvenții de exploatare 0 0 0Alte venituri din exploatare 42.968 48.561 107.147Cheltuieli cu impozite și taxe 24.568 28.805 31.065Cheltuieli cu personalul 884.304 1.381.997 1.659.160Cheltuieli cu despăgubiri, donații și active cedate 31.226 31.028 34.245

EBE 1.365.620 1.169.195 1.757.952∆ EBE - -196.425 588.757∆ % EBE - -14,38 50,35

lei

Excedentul brut de exploatare are o valoare oscilantă în cursul perioadei analizate. Acesta

scade în anul 2008 cu 196.425 lei faţă de anul 2007, adică cu 14,38%. Acesta scădere este cauzată

de creşterea cheltuielilor cu personalul de la 884.304 lei în 2007 la 1.381.997 lei în 2008, o creştere

mult mai mare decât cea a valorii adăugate. În următorul an excedentul brut de exploatare creşte

50,35% faţă de 2008. Deşi şi în anul 2009 cresc cheltuielile cu personalul, această creştere este

susţinută printr-o creştere îndeajuns de mare a valorii adăugate; aşadar indicatorul excedent brut de

exploatare ajunge la valoarea de 1.757.952 lei în 2009, cu 588.757 lei mai mare decât în 2008.

5. Rezultatul exploatării este calculat ca diferenţa dintre totalul veniturilor realizate din

activitatea de exploatare şi totalul cheltuielilor aferente acestei activităţi.

Modul de calcul al rezultatului exploatării Tabel 5.2.5


2007 2008 2009EBE 1.365.620 1.169.195 1.757.952Venituri din amortizări şi provizioane privind imobilizărilor corporale și necorporale

0 0 0

Venituri din ajustări de valoare privind activele circulante 0 0 0

Cheltuieli din amortizări şi provizioane privind imobilizările corporale și necorporale

225.269 229.824 254.520

Cheltuieli din ajustări de valoare privind activele circulante 0 0 0

Rezultatul exploatării 1.140.351 939.371 1.503.432∆ Rezultatul exploatării - -200.980 564.061∆% Rezultatul exploatării - -17,62 60,04

lei

Aşa cum este prezentat în tabelul 5.2.5 valoarea rezultatului exploatării variază în cei trei ani

consideraţi. În anul 2008 se observă o scădere a acestui indicator cu 200.980 lei faţă de anul 2007,

adică o scădere de 17,62%. Aceasta diminuare a rezultatului exploatării este cauzată de o valoare

mai scăzută a excedentului brut de exploatare în anul 2008 faţă de anul 2007. Valoarea indicatorului

26

creşte în anul 2009 faţă de anul 2008 cu 60,04%, ceea ce indică o creştere cu 564.061 de lei faţă de

perioada precedentă.

6. Rezultatul curent al S.C. ABIES S.R.L. este calculat în tabelul ce urmează:

Modul de calcul al rezultatului curent Tabel 5.2.6


2007 2008 2009Rezultatul exploatării 1.140.351 939.371 1.503.432Venituri din dobânzi 922 1.068 319Alte venituri financiare 9.815 872 25.418Cheltuieli privind dobânzile 16.409 6.899 6.016Alte cheltuieli financiare 1.215 861 22Rezultatul curent 1.133.464 933.551 1.523.131∆ Rezultatul curent - -199.913 589.580∆% Rezultatul curent - -17,64 63,15

lei

Rezultatul curent prezintă acelaşi trend oscilant ca şi rezultatul exploatării. Se observă că în

anul 2007 acesta are valoarea de 1.133.464 lei, valoare ce scade în anul 2008 cu 199.913 lei, în

procente reprezentând o scădere de 17,64%. În anul 2009 indicatorul are o valoare de 1.523.131 lei,

prezentând o creştere cu 60,15 de procente faţă de anul 2008. Veniturile financiare precum şi

cheltuielile financiare nu au o valoare semnificativă pentru a modifica trendul rezultatului curent,

acesta fiind dat de valoarea rezultatului exploatării.

7. Rezultatul net al societăţii analizate are următoarele valori pe parcursul perioadei de

analiză:

Modul de calcul al rezultatului net Tabel 5.2.7


2007 2008 2009Rezultatul curent 1.133.464 933.551 1.523.131Venituri extraordinare 0 0 0Cheltuieli extraordinare 0 0 0Impozit pe profit 173.013 139.547 235.004Rezultatul net 960.451 794.004 1.288.127∆ Rezultatul net - -166.447 494.123∆% Rezultatul net - -17,33 62,23

lei

Rezultatul net urmează acelaşi trend ca şi rezultatul curent deoarece societatea S.C. ABIES

S.R.L. nu înregistrează activităţi extraordinare, iar impozitul pe profit reprezintă procent din

rezultatul curent. Rezultatul net pe anul 2007 are valoarea de 960.451 de lei ajungând în anul 2008

la o valoare de 794.004 lei, cu 17,33 % mai mică fată de perioada precedentă. În anul 2009 valoarea

indicatorului creşte cu 62,23% faţă de 2008, ceea ce reprezintă o creştere cu 494.123 de lei,

ajungând de la 794.004 de lei în 2008 la 1.288.127 de lei în 2009.

27

Capacitatea de autofinanțare a societății comerciale ABIES S.R.L. calculată pe baza celor

doua metode prezentate la punctul 2.2 al lucrării este:

1. Metoda deductibilă

Modul de calcul al capacității de autofinanțare prin metoda deductivă Tabel 5.2.8


2007 2008 2009Excedentul brut de exploatare 1.365.620 1.169.195 1.757.952Venituri financiare 10.737 1.940 25.737Cheltuieli financiare 17.624 7.760 6.038Venituri extraordinare 0 0 0Cheltuieli extraordinare 0 0 0Impozit pe profit 173.013 139.547 235.004CAF 1.185.720 1.023.828 1.542.647∆ CAF - -161.892 518.819∆% CAF - -13,65 50,67

leiDupă cum se poate observa capacitatea de autofinanţare urmează acelaşi trend oscilant

precum excedentul brut de exploatare. Astfel CAF scade în anul 2008 cu 13,65%, de la valoarea de

1.185.720 de lei din 2007 la 1.023.828 de lei. În anul 2009 urmează o creştere a indicatorului cu

50,67 de procente, adică o creştere cu 518.819 lei faţă de anul 2008, CAF ajungând în ultimul an

analizat la cea mai mare valoare de 1.542.647 de lei.

2. Metoda aditivă

Modul de calcul al capacității de autofinanțare prin metoda aditivă Tabel 5.2.9


2007 2008 2009Rezultatul net al exercițiului 960.451 794.004 1.288.127Cheltuieli privind amortizările și provizioanele 225.269 229.824 254.520

CAF 1.185.720 1.023.828 1.542.647lei

Urmărind tabelele 5.2.8 si 5.2.9 ne putem da seama că valoarea capacității de autofinanțare

este aceeași indiferent de metoda aleasă pentru calcularea acesteia.

Autofinanțarea în cazul societății comerciale ABIES S.R.L. va avea următoarele valori:

Modul de calcul al autofinanțării Tabel 5.2.10


2007 2008 2009CAF 1.185.720 1.023.828 1.542.647Dividende 290.000 400.000 500.000Autofinanțarea 895.720 623.828 1.042.647

leiConform tabelului de mai sus autofinanţarea scade în anul 2007 de la 895.720 de lei la

623.828 de lei în 2008 şi creşte în anul 2009 la o valoare de 1.042.647 de lei. Acest indicator

prezintă o importanţă deosebită reprezentând o sursă de finanţare independenta şi stabilă oferind

astfel autonomie financiară societăţii comerciale.

28

5.3 ANALIZA FLUXURILOR DE NUMERAR


Situaţia fluxurilor de trezorerie

Situaţia fluxurilor de trezorerie se poate întocmit prin două metode aşa cum a fost prezentată

la punctul 3.1 al lucrării. În această lucrare vom realiza situația fluxurilor de numerar prin metoda

indirectă.

Analiza fluxurilor de trezorerie la S.C. ABIES S.R.L. prin metoda indirectă este prezentată

în tabelul următor:

Situaţia fluxurilor de trezorerie – metoda indirectă Tabel 5.3.1


2008 2009Profit net 794.004 1.288.127+ Amortizări 229.824 254.520- Venituri financiare 1940 25.737- ∆ NFR -10.532 121.988= CFexpl 1.032.420 1.394.922 IMO0 1.866.391 2.860.457- Amortizări 229.824 254.520- IMO1 2.860.457 3.049.198+Venituri financiare 1940 25.737= CFinv -1.221.950 -417.524CPR1 2.459.940 3.209.803- PN1 794.004 1.288.127- CPR0 2.104.199 2.459.940+ ∆DATfin 0 0= CFfin -438.263 -538.264 CF = CFexpl + CFinv + CFfin -627.793 429.134

lei

După cum se poate observa din tabelul de mai sus cash-flow-ul de exploatare este singurul

cash-flow pozitiv, cu o valoare ce creşte de la 1.032.420 de lei în 2008, la 1.394.922 de lei în anul

2009. Acest lucru este normal, activitatea de exploatare fiind cea de bază la societatea comercială

analizată. Creşterea CFexpl este explicată în primul rând prin creşterea profitului net de la 794.004 de

lei în 2008 la 1.288.127 de lei în 2009, precum şi prin creşterea amortizărilor. Elementele ce

diminuează cash-flow-ul de exploatare (veniturile financiare şi variaţia necesarului de fond de

rulment) au o valoare în creştere de la anul 2008 la 2009, dar aceste valori sunt mult mai mici decât

valoare cumulată a profitului net şi a amortizărilor de aici rezultând valoarea pozitivă a CFexpl.

Cash-flow-ul de investiţii are valori negative în cei doi ani analizaţi, el reprezentânt o plată

pentru creşterea imobilizărilor. Conform tabelului 5.3.1 valoare imobilizărilor creşte în anul 2008

de la 1.866.391 de lei la 2.860.457 de lei, o creştere foarte mare comparativ cu creşterea din anul

29

2009, unde valoarea imobilizărilor este de 3.049.232 de lei. Aşadar CFinv din anul 2008, în valoare

de -1.221.950 de lei, cât şi cel din anul 2009 de -417.524 de lei sunt benefice societăţii, valoarea

negativă a acestora reprezentând o dezvoltare a întreprinderii prin achiziţia de imobilizări.

Comparând cei doi ani analizaţi se observă că în anul 2008 societatea comercială ABIES S.R.L. a

făcut investiţii mai mari decât în anul 2009.

În ceea ce priveşte cash-flow-ul de finanţare se observă valorile negative ale acestuia ce

reprezintă plăti pentru acţionarii societăţii sub forma dividendelor precum și modificările de capital

propriu. Societatea nu are datorii pe termen lung şi nici modificări de capital social în cei doi ani

analizaţi, deci valoare cash-flow-ului de finanţare este dată de valoare dividendelor plătite

acţionarilor, precum și de modificarea elementelor de capital propriu (subvenții pentru investiții) în

suma de 438.263 de lei în 2008 şi de 538.263 de lei în anul 2009.

Cash-flow-ul total generat de S.C. ABIES S.R.L. în anul 2008 este de -627.793 de lei, o

valoare negativă, ce este rezultatul unui CFfin şi a unui CFinv negativ, suma acestora fiind superioară

valorii pozitive a CFexpl. În anul 2009 situaţia CF total se îmbunătăţeşte printr-un CFexpl mai mare

decât valoarea negativă a celorlalte două tipuri de cash-flow, ajungând la suma de 439.134 de lei.

CF total explică variația trezoreriei nete, astfel consultând tabelul 5.1.6 și tabelul 5.3.1 se poate

observa că valoarea CF total este aceeași cu cea a variației trezoreriei nete.

Tabloul de utilizări şi resurse

Partea superioară a tabloului de finanțare a societății comerciale ABIES S.R.L. este

prezentată în tabelul următor:

Tabloul de finanțare – partea superioară Tabel 5.3.2

Resurse permanentePERIOADA DE ANALIZĂ

Utilizări permanentePERIOADA DE ANALIZĂ

2008 2009 2008 2009CAF 1.023.828 1.542.647 Distribuirea de dividende 400.000 500.000Cesiunile sau reducerile de elemente ale activului imobilizat

- -Achizitionarea de elemente de activ imobilizat46 1.223.890 443.261

Creșteri de capital propriu prin emisiune de acțiuni - -

Reducerile de capitaluri proprii sau rascumpărare de acțiuni47

38.263 38.263

Creșteri de datorii financiare - -

Rambursările de datorii financiare - -

Total resurse permanente 1.023.828 1.542.647 Total utilizări permanente 1.662.153 981.524∆FR = Total resurse permanente – Total utilizări permanente -638.325 561.122

lei

46∆Imobilizări brute = ∆Imobilizări nete + Amortizarea 47 Este vorba de reducerile subvențiilor pentru investiții.

30

Urmărind tabelul 5.3.2 şi tabelul 5.1.2 al lucrării se poate observa că variaţia fondului de

rulment are aceeaşi valoare în ambele cazuri. În anul 2008 ∆FR este negativă, societatea

înregistrând ieşiri de numerar din utilizările permanente mai mari decât intrările din resursele

permanente. Cauza acestei variaţii negative a fondului de rulment este explicată în principal prin

investiţiile făcute de S.C. ABIES S.R.L., valoarea achiziţiilor de elemente de activ imobilizat fiind

în suma de 1.223.890 de lei. În anul următor variaţia fondului de rulment devine pozitivă suma

elementelor de activ imobilizat achiziţionate ajungând la 443.261 de lei.

Partea inferioară a tabloului de utilizări şi resurse a societăţii comerciale analizate este

prezentată în tabelul ce urmează:

Tabloul de finanțare – partea inferioară Tabel 5.3.3

Resurse ciclicePERIOADA DE ANALIZĂ

Utilizări ciclicePERIOADA DE ANALIZĂ

2008 2009 2008 2009Diminuarea stocurilor - - Creșteri de stocuri 142.222 17.586Diminuarea creanțelor - 56.379 Creșterea creanțelor 74.695 -Diminuări de alte active ciclice (excluzând activele de trezorerie)

- -Cresteri de alte active ciclice (excluzand activele de trezorerie)

- 7.500

Creșterea datoriilor către furnizori 399.192

Reducerea datoriilor către furnizori 348.608

Creșterea altor pasive ciclice (excluzând pasivele de trezorerie)

- 195.327Reducerea altor pasive ciclice (excluzând pasivele de trezorerie)

171.743 -

Total resurse ciclice 399.192 251.706 Total utilizări ciclice 388.660 373.694∆NFR = Total utilizări ciclice – Total resurse ciclice -10.532 121.988

leiAşa cum se poate observa din tabelul de mai sus şi tabelul 5.1.5 variaţia necesarului de fond

de rulment are aceeaşi valoare în ambele cazuri. În anul 2008 valoarea variaţiei indicatorului

necesar de fond de rulment este negativă din cauza creşterii datoriilor comerciale mai mult decât

utilizările ciclice ale societăţii. În anul următor această valoare este pozitivă de 121.988 de lei,

reducându-se datoriile către furnizori cu 348.608 de lei, utilizările ciclice putând să acopere astfel

resursele de aceeaşi natură.

Prin înglobarea tuturor informaţiilor prezentate în tabloul de utilizări şi resurse se obţine

cash-flow-ul generat de S.C. ABIES S.R.L., prezentat în tabelul următor:

Cash-flow total Tabel 5.3.4


2008 2009CF = ∆TN -627.793 439.134∆FR -638.325 561.122∆NFR -10.532 121.988

lei

Din tabelul de mai sus şi tabelul 5.3.1 se poate observa acelaşi cash-flow calculat prin două

metode diferite: prin situaţia fluxurilor de trezorerie şi prin tehnica tabloului de finanţare.

31

Analiza fluxurilor de numerar din perspectiva evaluării întreprinderii

În acest subcapitol voi calcula cash-flow-urile folosite pentru evaluarea societății comerciale

ABIES S.R.L.

1. Cash-flow-ul de gestiune la S.C. ABIES S.R.L. este calculat în tabelul de mai jos:

Cash-flow de gestiune Tabel 5.3.5


2008 2009PN 794.004 1.288.127Amortizarea 229.824 254.520Cheltuieli cu dobânzi 6.899 6.016CFgest 1.030.727 1.548.663

lei

Cash-flow-ul de gestiune al societăţii analizate are valori pozitive în cei doi ani de referinţă,

crescând de la valoarea de 1.030.727 de lei înregistrată în 2008, la 1.548.663 de lei în anul 2009.

Profitul net este indicatorul ce generează trendul ascendent al cash-flow-ului de gestiune, celelalte

elemente componente ale acestuia având valori similare. Acest flux de numerar este folosit pentru

plata acţionarilor, a creditorilor şi a întreprinderii.

2. Creşterea economică a societăţii analizate o voi prezenta în tabelul ce urmează:

Creșterea economică Tabel 5.3.6


2008 2009∆Imobilizări brute 1.223.890 443.261∆ACN -638.325 561.122Creșterea economică 585.565 1.004.383

lei

Din tabelul 5.3.6 se poate observa că indicatorul creşterea economică are în anul 2009 o

valoare aproape dublă faţă de anul 2008, crescând de la 585.565 de lei la 1.004.383 de lei. În primul

an analizat variaţia imobilizărilor brute este mai mare decât cea din anul 2009; aceasta scade de la

1.223.890 de lei la 443.261 de lei în anul următor.Variaţia activul circulant net are o valoare

negativă de -638.325 de lei în 2008, ajungând în 2009 la o valoare pozitivă de 561.122 de lei.

` 3. Cash-flow-ul disponibil (CFD) al societății comerciale ABIES S.R.L. este calculat prin

următorul tabel:

Cash-flow disponibil Tabel 5.3.7


2008 2009CFgest 1.030.727 1.548.663Creșterea economică 585.565 1.004.383CFD 445.162 544.279

lei

32

Analizând datele din tabelul 5.3.7 putem observa trendul ascendent al cash-flow-ului

disponibil, ce creşte de la valoarea de 445.162 de lei în primul an analizat la 544.279 de lei în anul

2009. Acest flux de numerar este folosit pentru remunerarea investitorilor şi el poate fi împărţit în

două categorii: în cash-flow destinat acţionarilor şi în cash-flow destinat creditorilor.

În continuarea lucrării vom determina cele două tipuri de cash-flow ce intră în componenţă

fluxului de numerar disponibil şi vom arăta că prin însumarea acestora se va obţine acelaşi cash-

flow disponibil.

Cash-flow disponibil din perspectiva acționarilor și creditorilor Tabel 5.3.8


SPECIFICATIIPERIOADA DE ANALIZĂ

2008 2009 2008 2009CFDacționari 438.263 538.263 CFDcreditori 6.899 6.016PN 794.004 1.288.127 Dobânzi 6.899 6.016∆CPR 355.741 749.863 ∆DATfin 0 0

CFD = CFacționari + CFcreditori 445.162 544.279lei

Se poate observa că fluxurile de numerar destinate acţionarilor sunt mult mai mari decât cele

destinate creditorilor, aşadar se poate afirma că societatea analizată nu foloseşte capitaluri

împrumutate.

În figura de mai jos este sintetizată sub forma de grafic evoluția cash-flow-urilor din

perspectiva evaluării întreprinderii.

Figura 5.3.1

33

5.4 DIAGNOSTICUL RENTABILITĂȚII

LA S. C. ABIES S.R.L.

Diagnosticul rentabilității

1. Rentabilitate economică a societății comerciale ABIES S.R.L. este calculată, cu ajutorul

analizei factoriale prezentată la punctul 4.2 al lucrării, în tabelul de mai jos:

Rentabilitatea economică Tabel 5.4.1

INDICATORII ANALIZEI FACTORIALE

PERIOADA DE ANALIZĂ

2007 2008 2009Cifra de afaceri (CA) 3.858.144 4.195.568 5.096.775Valoarea adăugată (VA) 2.262.750 2.562.464 3.375.275Activ economic (AE) 2.104.199 2.459.940 3.209.803Rezultatul exploatării net de impozitul pe profit (RENI)

967.338 799.824 1.268.428

Factorul 1 (RENI / VA) 0,4275 0,3121 0,3758Factorul 2 (VA / CA) 0,5864 0,6107 0,6622Factorul 3 (CA / AE) 1,8335 1,7055 1,5878Rentabilitatea economică (%) 45,96 32,51 39,51Rata inflației (Rinfl)48 (%) 4,84 7,85 5,59

lei

Urmărind tabelul de mai sus se pot observa factorii care determină mărimea şi evoluţia

rentabilităţii economice la S.C. ABIES S.R.L.:

- Factorul 1 are un trend oscilant pe parcursul perioadei analizate înregistrând în anul 2007

cea mai mare valoare de 0,4275 cu efect benefic asupra rentabilităţii economice. În următorul an

valoarea raportului se diminuează pe seama reducerii rezultatului din exploatare net de impozit pe

profit de la 967.338 de lei la 799.824 şi a creşterii valorii adăugate de la 2.262.750 de lei în 2007 la

2.661.106 de lei în 2008. Un raport redus al acestui factor se traduce printr-un nivel mai ridicat al

cheltuielilor fixe aferente activităţii de exploatare şi un impact negativ asupra rentabilităţii

economice. În anul 2009 atât RENI cât şi valoarea adăugată cresc faţă de anul 2008 determinând un

raport de 0,3758 ce aduce o îmbunătăţire la nivelul rentabilităţii economice.

- Factorul 2 are un trend ascendent cu influenţe pozitive asupra rentabilităţii economice. Se

observă că atât cifra de afaceri cât şi valoarea adăugată cresc pe parcursul perioadei analizate,

trendul ascendent al raportului fiind dat de un ritm de creştere mai mare al valorii adăugate faţă de

cel al cifrei de afaceri.

- Factorul 3, ce reprezintă rata de rotaţie a activului economic prin cifra de afaceri, prezintă

un trend descendent atât în anul 2008 cât şi în anul 2009, cu influenţe negative asupra rentabilităţii

economice. În anul 2008 acesta scade de la 1,8335 la 1,7055 şi ajunge la cea mai mică valoare de

48 http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do – Institutul Național de Statistică

34

1,5879 în anul 2009. Trendul descendent al acestui raport se explică printr-o creştere a activului

economic mai mare decât creşterea cifrei de afaceri.

Aşa cum am menţionat în capitolul 4 punctul 3 al prezentei lucrări rentabilitatea economică

este în strânsă corelaţie şi cu rata inflaţiei. După cum se poate observa, urmărind tabelul 5.4.1,

rentabilitatea economică are valori mult mai mari decât rata inflaţiei înregistrată în cei trei ani

analizaţi, lucru absolut necesar pentru menţinerea valorii sale. Conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică rata inflaţiei în anul 2007 a fost de 4,87%, a crescut în anul 2008 la

7,85%, iar în anul 2009 această a scăzut la 5,59%.

Prin următorul grafic putem observa evoluţia rentabilităţii economice la S.C. ABIES S.R.L.:

Figura 5.4.1

Din graficul de mai sus se poate observa că rentabilitatea economică are valori pozitive şi

prezintă un trend oscilant pe parcursul celor trei ani analizaţi. În anul 2007 indicatorul are cea mai

mare valoare, de 45,96%, urmând ca în anul 2008 acesta să scadă la 32,51%, reprezentând valoarea

minimă din cursul perioadei analizate. În anul 2009 situaţia se îmbunătăţeşte rentabilitate

economică ajungând la valoare de 39,51%.

2. Rentabilitatea financiară la S.C. ABIES S.R.L. determinată cu ajutorul sistemului Du Pont

este prezentată în următorul tabel:

Rentabilitatea financiară Tabel 5.4.3

INDICATORII ANALIZEI FACTORIALE

PERIOADA DE ANALIZĂ

2007 2008 2009Cifra de afaceri (CA) 3.858.144 4.195.568 5.096.775Activ economic (AE) 2.104.199 2.459.940 3.209.803Profit net (PN) 960.451 794.004 1.288.127Capital propriu (CPR) 2.104.199 2.459.940 3.209.803Factorul 1 (PN/CA) 0,2489 0,1892 0,2527Factorul 2 (CA/AE) 1,8335 1,7055 1,5878Factorul 3 (AE/CPR) 1 1 1Rentabilitatea financiară (%) 45,96 32,51 39,51

lei

35

Conform acestei descompuneri, factorii care influenţează mărimea şi evoluţia rentabilităţii

financiare la S.C. ABIES S.R.L. sunt:

- Factorul 1 reprezintă rata marjei nete şi are un trend oscilant în cursul celor trei ani analizaţi. În

anul 2007 raportul are o valoare de 0,2489, valoare ce scade în 2008 la 0,1892 din cauza creşterii

cifrei de afaceri de la 3.858.144 de lei la 4.195.568 de lei şi a scăderii profitului net de la 960.451 de

lei la 794.004 de lei cu efecte negative asupra rentabilităţii financiare. În anul 2009 se obţine cea

mai mare valoare a acestui raport, de 0,2527, determinată de o creştere mai mare a profitului net

faţă de creşterea cifrei de afaceri având astfel un efect pozitiv asupra rentabilităţii financiare.

- Factorul 2 a fost analizat în cadrul rentabilităţii economice şi are acelaşi efect şi asupra

rentabilităţii financiare.

- Factorul 3, reprezentat de raportul dintre activul economic şi capitalurile proprii, nu influenţează

rentabilitatea financiară având o valoare egală cu 1. Societatea analizată nu dispune de capitaluri

împrumutate astfel activul economic are aceeaşi valoare cu cea a capitalurilor proprii.

Cu ajutorul următorului grafic se poate observa dinamica rentabilităţii financiare la S.C.

ABIES S.R.L..

Figura 5.4.2

Din figura 5.4.2 se poate observa evoluţia oscilantă a rentabilităţii financiare. În anul 2007

rentabilitatea financiară este de 45,96%, în anul următor aceasta scade la 32,51%, iar în ultimul an

analizat creşte la 39,51%. Cea mai mare rentabilitate financiară se obţine în anul 2007, iar cea mai

scăzută valoare a acesteia se înregistrează în anul 2008.

3. Deşi societatea comercială analizată nu are datorii pe termen lung aceasta înregistrează

totuşi cheltuieli cu dobânzi. Aceste cheltuieli provin dintr-o linie de credit pe contul curent deschisă

la o bancă comercială precum şi dintr-o rată a unui leasing. În continuare voi calcula pe baza

următorului tabel rata de dobândă aferentă acestor datorii:

36

Rata dobânzii Tabel 5.4.4


2007 2008 2009Cheltuieli cu dobânzile (Dob) 16.409 6.899 6.016Datorii la linia de credit 66.396 35.608 46.277Datorii leasing 79.216 24.727 0Total datorii (Dat) 145.612 60.335 46.277Rata dobânzii (%) 11,27 11,43 12,99

lei

Urmărind tabelul 5.4.4 se poate observa că rata dobânzii este influențată de valoarea

cheltuielilor cu dobânda și de datoriile aferente acestor cheltuieli. Creșterea ratei de dobânda din

anul 2008 se explică printr-o scădere a datoriilor totale mai mare decât scăderea cheltuielilor cu

dobânda. În anul 2009 trendul ascendent al ratei dobânzii continuă datorită faptului că datoriile

totale scad (leasing-ul încheindu-se în anul 2008) mai mult decât scăderea cheltuielilor cu dobânda.

Evoluţia ratei dobânzii poate fi observată mai bine cu ajutorul următorului grafic:

Figura 5.4.3

Din graficul de mai sus se poate observa trendul crescător al ratei dobânzii. Astfel în anul

2007 rata dobânzii se situa la 11,27%, în următorul an aceasta crește la 11,43%, iar în anul 2009 se

ajunge la o rată de dobânda de 12,99%, această valoare reprezentând cea mai mare rata de dobândă

înregistrat în cursul perioadei analizate.

Corelația dintre rentabilitatea economică și rentabilitatea financiară a fost explicată în

capitolul 4 al prezentei lucrări. Efectul de levier este, în cazul societății comerciale ABIES S.R.L.,

egal cu 0, deoarece această întreprindere nu are datorii financiare în niciunul dintre cei trei ani

analizați. La un efect de levier egal cu 0 rentabilitatea economică trebuie să fie egală cu

rentabilitatea financiară fapt ce poate fi observat urmărind figurile 5.4.1 și 5.4.2..

37

Analiza pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate a societății comerciale ABIES S.R.L., pe cei trei ani considerați, este

calculat în tabelul de mai jos:

Pragul de rentabilitate Tabel 5.4.5


2007 2008 2009Cheltuieli fixe (CF) 1.042.504 1.147.664 1.303.523Cheltuieli variabile (CV) 2.674.015 3.397.298 3.938.875Cifra de afaceri totală (CAtotală) 4.856.870 5.484.334 6.745.830CV/CAtotală 0,5506 0,6195 0,5839CAPR 2.319.768,58 3.016.199,74 3.132.715,69CAtotală – CAPR 2.537.101,42 2.468.134,26 3.613.114,31

lei

Urmărind tabelul de mai sus se poate observa că rezultatul din activitatea de exploatare a

societăţii comerciale ABIES S.R.L. este nul în anul 2007 la o cifră de afaceri de 2.319.769 de lei,

în anul 2008 la o cifră de afaceri de 3.016.200 de lei, iar în 2009 la o cifră de afaceri de 3.132.716

de lei. Se observă că raportul cheltuieli variabile la cifra de afaceri are un trend oscilant scăzând în

2008 de la 0,4494 în anul 2007 la 0,3805, iar în anul 2009 crescând la 0,4161. Diferența dintre cifra

de afaceri totala și cifra de afaceri a pragului de rentabilitate este în anul 2007 de 2.537.101,42 de

lei, în următorul an de 2.468.134,26 de lei, iar în anul 2009 de 3.613.114,31 de lei. Trebuie precizat

că doar în anul 2008 acesta diferență este mai mică decât cifra de afaceri a pragului de rentabilitate.

Gradul de utilizare a capacității de producție la pragul de rentabilitate este calculat în tabelul

ce urmează:

Gradul de utilizare a capacității de producție la pragul de rentabilitate Tabel 5.4.6


2007 2008 2009CAPR 2.319.768,58 3.016.199,737 3.132.715,693Producția exercițiului 4.746.129 5.411.258 6.638.030GPR (%) 48,88 55,74 47,19

lei

Din tabelul 5.4.6 se poate observa că gradul de utilizare a capacităţii de producţie la pragul

de rentabilitate este în anul 2007 de 48,88%, creşte în anul 2008 la 55,74% folosindu-se astfel un

procent mai mare din capacitatea de producţie pentru a atinge un rezultat al exploatării nul, şi scade

în anul 2009 la 47,19%.

38

Perioada critică este calculată în tabelul următor pe cei trei ani considerați:

Perioada critică Tabel 5.4.7


2007 2008 2009CAPR 2.319.768,58 3.016.199,737 3.132.715,693Cifra de afaceri totală 4.856.870 5.484.334 6.745.830Număr de zile în an 365 365 365Pcr (zile) 174 201 170

Aşa cum este prezentat în tabelul 5.4.7 perioada critică este de 174 de zile în anul 2007, ceea

ce înseamnă că societatea comercială ABIES S.R.L. atinge pragul de rentabilitatea în a 174-a zi de

activitate. În anul 2008 se poate observa că perioada critică creşte la 201 zile, iar în anul 2009 scade

la 170 de zile.

39

CONCLUZII

Pentru a formula concluziile acestei lucrări am decis să realizăm o analiză SWOT a societății

comerciale ABIES S.R.L..

PUNCTE FORTE

creșterea producției exercițiului pe

parcursul celor trei ani analizați ce

semnifica o dezvoltare a societății

comerciale ABIES S.R.L.;

valoarea pozitivă a autofinanțării pe

parcursul perioadei analizate prezintă o

importanță deosebită reprezentând o

sursă de finanțare independentă și

stabilă;

investiții în imobilizări;

valoare adăugată în creștere pe parcursul

perioadei de analiză;

S.C. ABIES S.R.L. nu prezintă datorii

financiare, reușind sa se dezvolte prin

propriile resurse;

poziția cifrei de afaceri totală față de

cifra de afaceri a pragului de

rentabilitate;

rentabilitate financiară ridicată ce

semnifică un randament ridicat al

capitalurilor proprii.

PUNCTE SLABE

rentabilitate în scădere fata de primul an

analizat;

cash-flow total negativ în anul 2008;

trendul descendent al ratei de rotație a

activului economic prin cifra de afaceri

cu impact negativa asupra rentabilității;

dezechilibre la nivelul anului 2008

concretizate printr-un fond de rulment

și o trezorerie netă negative.

OPORTUNITĂȚI

posibilitatea de a dispune de programe de

finanțare nerambursabile sau parțial

rambursabile cum sunt cele acordate de

către Uniunea Europeana.

AMENINȚĂRI

criza economică globală;

creșterea preturilor de către furnizori;

adoptarea unor reglementări legislative

sau normative restrictive cu impact

nefavorabil.

BIBLIOGRAFIE40

1. Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediția a VI-a, Editura Didactică și

Pedagogică, București, 2006.

2. Ion Stancu, Finanțe, Ediția a IV-a, Editura Economică, București, 2007.

3. Maria Niculescu, Diagnostic global strategic Vol.1 Diagnostic economic, Editura

Economică, București, 2003.

4. Mihaela Onofrei, Management financiar, Ediția a II-a, Editura C.H. Beck, București, 2007.

5. Victor Dragotă, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragotă, Management financiar

Vol.1 Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București,

2003.

6. Victor Dragotă, Lucian Țâțu, Mihaela Dragotă, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja, Anda

Racșa, Abordări practice în finanțele firmei, Editura Irecson, București, 2006.

7. Willi Păvăloaia, Marius Dumitru Paraschivescu, Gabriela–Daniela Olaru, Florin Radu,

Analiză financiară. Studii de caz, Editura Tehnopress, Iași, 2006.

8. Laura Obreja – Note de curs, Gestiunea financiară a întreprinderii.

Resurse internet:

1. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5 – Aurel Isfănescu,

Vasile Robu, Anca Maria Hristea, Camelia Vasilescu, Analiza economico-financiară,

capitolul 5

2. http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do - Institutul National de Statistică

,

41

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5

ANEXE

Anexa 1: Bilanţ prescurtat

DENUMIREA ELEMENTULUINr. rd

AN2007 2008 2009

A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct.201+203+205+2071+208+233+234–280–290–2933)

01 0 0 0

II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct.211+212+213+214+231+232–281–291–2931)

02 1.866.391 2.860.457 3.046.698

III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct.261+263+265+267–296)

03 0 0 2.500

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 01 la 03) 04 1.866.391 2.860.457 3.049.198B. ACTIVE CIRCULANTEI. STOCURI (ct.301+302+303+/-308+331+332+341+345+346+/-348+351+354+356+357+358+361+/-368+371+/-378+381+/-388–391–392–393–394–395–396- 397- 398+4091- 4428)

05 364.989 507.211 524.797

II. CREANȚE (ct.267-296+4092+411+413+418+425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+447+4482+451+453+456+4582+461+473-491-495-496+5187)

06 13.119 87.814 31.435

III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT(ct.501+505+506+508+5113+5114-591-595-596-598) 07 0 0 0

IV. CASA SI CONTURI LA BĂNCI(ct.5112+512+531+532+541+542) 08 583.321 -44.472 394.662

ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 05 la 08) 09 961.429 550.553 950.894C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10 0 0 7.500D. DATORII: SUME CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN(ct. 161+162+166+167+168+169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519)

11 433.621 551.070 297.789

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE (rd. 09 + 10 – 11 – 18) 12 527.808 -517 660.605

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE(rd. 04 + 12) 13 2.394.199 2.859.940 3.709.803

G. DATORII: SUME CARE TREBUIE PLĂTITE ÎINTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN(ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519)

14 0 0 0

H. PROVIZIOANE (ct. 151) 15 0 0 0I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17 + 18), din care: 16 237.097 198.834 160.571- subvenții pentru investiții (ct.131+132+133+134+138) 17 237.097 198.834 160.571- venituri înregistrate în avans (ct. 472) 18 0 0 0J. CAPITAL ȘI REZERVE I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: 19 10.000 10.000 10.000- capital subscris vărsat (ct. 1012) 20 10.000 10.000 10.000- capital subscris nevărsat (ct. 1011) 21 0 0 0- patrimoniul regiei (ct. 1015) 22 0 0 0 II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 23 0 0 0III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 24 0 0 0IV. REZERVE (ct. 106) 25 1.186.651 1.857.102 2.251.105

42

Acțiuni proprii (ct. 109) 26 0 0 0Câștiguri legate de instrumente de capital propriu (ct.141) 27 0 0 0

Pierderi legate de instrumente de capital propriu(ct. 149) 28 0 0 0

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT (A)(ct. 117) --------- Sold C 29 0 0 0

--------- Sold D 30 0 0 0VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIȚIULUI FINANCIAR (ct. 121) -------- Sold C

31 960.451 794.004 1.288.127

-------- Sold D 32 0 0 0Repartizarea profitului (ct.129) 33 0 0 0CAPITALURI PROPRII – TOTAL(rd. 19+23+24+25+26+27-28+29-30+31-32-33) 34 2.157.102 2.661.106 3.549.232

Patrimoniul public (ct. 1016) 35 0 0 0CAPITALURI – TOTAL (rd. 34 + 35) 36 2.157.102 2.661.106 3.549.232

lei

Anexa 2: Contul de profit si pierdere

DENUMIREA INDICATORULUINr. rd

AN2007 2008 2009

1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 05) 01 3.858.144 4.195.568 5.096.775Producția vândută (ct.701+702+703+704+705+706+708) 02 3.790.371 4.171.053 5.096.122

Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 67.773 24.515 653Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile al căror obiect de activitate îl constituie leasingul (ct.766)

04 0 0 0

Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411) 05 0 0 0

2. Variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție (ct.711)Sold C 06 652.045 1.068.144 1.049.853Sold D 07 0 0 03. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii și capitalizată (ct.721+722) 08 303.713 172.061 492.055

4. Alte venituri din exploatare (ct.7417+758) 09 42.968 48.561 107.147VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL(rd. 01+06–07+08+09) 10 4.856.870 5.484.334 6.745.830

5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile (ct. 601+602-7412) 11 2.024.077 2.422.599 2.847.657

Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608) 12 18.195 31.664 23.047 b) Alte cheltuieli externe ( cu energie și apă)(ct. 605-7413) 13 41.054 34.068 31.979

c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 14 56.945 22.133 5996. Cheltuieli cu personalul (rd. 16+17), din care 15 884.304 1.381.977 1.659.160 a) Salarii și indemnizații (ct.641+642-7414) 16 704.509 1.110.686 1.328.457 b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială(ct.645-7415) 17 179.795 271.311 330.703

7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale (rd. 19-20) 18 225.269 229.824 254.520

a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) 19 225.269 229.824 254.520 a.2) Venituri (ct.7813) 20 0 0 0 b) Ajustări de valoare privind activele circulante(rd. 22-23) 21 0 0 0

43

b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 22 0 0 0 b.2) Venituri (ct.754+7814) 23 0 0 08. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 24 466.675 422.678 425.4368.1 Cheltuieli privind prestațiile externe(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416)

25 410.881 362.845 360.126

8.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (ct.635) 26 24.568 28.805 31.065

8.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate(ct.658) 27 31.226 31.028 34.245

Cheltuieli privind dobânzile de refinanțare înregistrate de entitățile al căror obiect de activitate îl constituie leasingul (ct.666)

28 0 0 0

Ajustări privind provizioanele (rd. 30 – 31) 29 0 0 0 - Cheltuieli (ct.6812) 30 0 0 0 - Venituri (ct.78120 31 0 0 0CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL(rd. 11 la 15+18+21+24+29) 32 3.716.519 4.544.963 5.242.398

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE- Profit (rd.10-32) 33 1.140.351 939.371 1.503.432

- Pierdere (rd.32-10) 34 0 0 09. Venituri din interese de participare (ct.7611+7613) 35 0 0 0 - din care, venituri obținute de la entitățile afiliate 36 0 0 010. Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate (ct.763) 37 0 0 0

- din care, venituri obținute de la entitățile afiliate 38 0 0 011. Venituri din dobânzi (ct.766) 39 922 1.068 319 - din care, venituri obținute de la entitățile afiliate 40 0 0 0Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768) 41 9.815 872 25.418VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd.35+37+39+41) 42 10.737 1.940 25.737

12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și a investițiilor financiare deținute ca active circulante (rd.44-45)

43 0 0 0

- Cheltuieli (ct.686) 44 0 0 0 - Venituri (ct.786) 45 0 0 013. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666-7418) 46 16.409 6.899 6.016 - din care, cheltuielile în relația cu entitățile afiliate 47 0 0 0Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) 48 1.215 861 22CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL(rd.43+46+48) 49 17.624 7.760 6.038

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă)- Profit (rd.42-49) 50 0 0 19.699

- Pierdere (rd.49-42) 51 6.887 5.820 014. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă)- Profit (rd.10+42-32-49) 52 1.133.464 933.551 1.523.131

- Pierdere (rd.32+49-10-42) 53 0 0 015. Venituri extraordinare (ct.771) 54 0 0 016. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 55 0 0 017. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ- Profit (rd.54-55)

56 0 0 0

- Pierdere (rd.55-54) 57 0 0 0VENITURI TOTALE (rd.10+42+54) 58 4.867.607 5.486.274 6.771.567CHELTUIELI TOTALE (rd.32+49+55) 59 3.734.143 4.552.723 5.248.436PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ- Profit (rd.58-59) 60 1.133.464 933.551 1.523.131

- Pierdere (rd.59-58) 61 0 0 0

44

18. Impozitul pe profit (ct.691) 62 173.013 139.547 235.00419. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct.698) 63 0 0 0

20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIȚIULUI FINANCIAR- Profit (rd.60-61-62-63)

64 960.451 794.004 1.288.127

- Pierdere (rd.61+62+63-60) 65 0 0 0lei

45

diagnosticul fin al s c abiesmodificatnou

Documents