DEZVOLTAREA LIMBAJULUI , A EXPRESIVITATII SI CREATIVITATII PRIN INTERMEDIUL POVESTILOR

Educatoare: Ionel Atena G.P.N. Rusetu- BuzauDEZVOLTAREA LIMBAJULUI , A EXPRESIVITATII SI CREATIVITATII PRIN INTERMEDIUL POVESTILOR

O sarcina de baza a educatiei intelectuale este dezvoltarea limbajului .

Dezvoltarea si imbogatirea limbajului constituie o preocupare perrmanenta a educatoarelor , ntrucat el constituie principala cale de comunicare cu cei din jur si de cunoastere a realitatii.

Limbajul este produsul si suportul dezvoltarii gandirii , fundamentul dezvoltarii intelectuale. Structurile gandirii devin din ce in ce mai rafinate o data cu dezvoltarea limbajului , ntre gandire si limbaj existand o interdependenta conditionata genetic. Realizarea comunicarii verbale este posibila prin intermediul limbajului datorita existentei unui vocabular pasiv , a unui vocabular de utilizare si a unui vocabular operational.

La intrarea n gradinita , copiii de trei ani , desi din punct de vedere cronologic sunt omogeni , din punct de vedere al dezvoltarii ontogenetice sunt personalitatii distincte , ca si din punct de vedere al dezvoltarii limbajului. Aceste diferente se constata si sunt vizibile inca din primele saptamani si se evidentiaza prin gradul diferit de dezvoltare anatomo-fiziologica a aparatului fonator , prin volumul limbajului , prin structura lexicului , prin nivelul exprimarii gramaticale si literare.

Am cautat sa realizez dezvoltarea vorbirii copiilor prin intermediul mai multor activitati , printre care un loc important il ocupa povestirile , poeziile , ghicitorile , proverbele etc.

In desfasurarea activitatii am constatat ca atunci cand am utilizat povestirea chiar intr-un timp mai scurt , dar lor le-a placut in mod deosebit , chiar fara a se fi trecut la repovestire , copiii retin nu numai personajele , dar si aspecte din mediul inconjurator , daca acestea se aseamana cu mediul cunoscut lor din alte povestiri ori de la alte activitati.

Pentru obtinerea unor rezultate deosebite am stabilit colaborarea cu parintii , rugandu-i sa ma ajute in activitatea de dezvoltare a vorbirii: astfel am convenit cu ei sa-i indemne pe copii sa le repovesteasca ceea ce a invatat la gradinita , sa le puna aceleasi intrebari pe care le formulez si eu in cadrul activitatilor. Intrebarile , notate pe hartie si multiplicate , au fost date parintilor. Totodata i-am rugat pe parinti sa-si indrepte atentia spre modul in care ei povestesc : daca au cursivitate , in reproducere , daca au intreruperi ( adica nu-si amintesc momente din cursul intamplarilor ).

Datele relatate de parinti , ca si observatiile mele au fost consemnate in caietul copilului. Procedeul respectiv m-a ajutat si in prezentarea situatiei fiecarui copil si in recomandarile pe care le-am intocmit pentru scoala.

Din datele culese de la activitatile desfasurate in gradinita si din cele prezentate de parinti am reusit sa evaluez modul in care s-a dezvoltat vorbirea si posibilitatea comunicarii copiilor cu cei din jur.

Constatand ca la intrarea in scoala copiii manifesta carente in comunicarea orala desi poseda un volum mare de cunostinte si algoritmul desfasurarii metodelor fonetice , analitico-sintetice au oferit forme noi, accesibile, ce usureaza in mod real trecerea la perioada preabecedara. Mi-am propus sa aprofundez problema comunicarii, in sensul identificarii celor mai potrivite modalitati de dezvoltare a exprimarii orale si , in mod special, de stimulare a creativitatii si expresivitatii acesteia.

Pentru aceasta am experimentat mai multi ani rolul povestirii si, in special, a celei create de copii.

Am ales povestirea creata deoarece permite atat dezvoltarea capacitatilor intelectuale, cat si exprimarea independentei in vorbire, facand apel in mod real la reprezentarile copiilor, activizand vocabularul pasiv, operational, dezvoltand in acelasi timp creativitatea si imaginatia acestora.

Pe langa faptul ca este un exercitiu eficient de educare a limbajului, povestirea este si o metoda de deblocare psihica a copiilor, in special a celor timizi. Sursa principala de alimentare a acestor povestiri a constituit-o , de data aceasta , lumea mirifica a poeziei despre vietuitoare , a cantecelor si, nu in ultimul rand, lumea povestilor care au leganat copilul de 3-6 ani.

Primele activitati, ce implicau povestiri ale copiilor le-am abordat din semestrul doi la grupa mijlocie , cand copiii trebuiau sa repovesteasca cu sprijin verbal si intuitiv o poveste ascultata , deprinzandu-i inca de la acest nivel sa inchege intr-o forma simpla o scurta naratiune, adaptandu-si vorbirea conform actiunii personajelor; aceasta reprezinta , in final , un exercitiu de exprimare cursiva , coerenta si expresiva. Incepand cu grupa mare , repovestirile au imbracat forme mai ample , mai complexe , ce evidentiaza ca prescolarul poate sa stapaneasca limbajul ca instrument de informare , comunicare si exprimare. Acum este momentul cand copiii pot fi orientati sa sesizeze ca povestirea are introducere , desfasurare si incheiere. Putem spune ca la grupa mare se face cu adevarat debutul in povestirea creata de copii , incepand cu povestirea dupa un sir de ilustratii , urmand cea dupa modelul educatoarei , cu inceput dat , dupa un plan de idei , folosind ca motiv o jucarie.Toate aceste tipuri de povestiri le-am planificat in mod gradual , propunand imagini atractive si sugestive , cu subiecte usor de abordat. Atmosfera in care s-a desfasurat aceasta forma de activitate toleranta, libertatea in exprimare, tactul educatoarei, incurajarea exprimarii personale- au contribuit in mod real la expunerea gandurilor , parerilor , trairilor afective ale copiilor , ajutandu-i pe acestia sa verbalizeze adecvat ceea ce vor sa comunice celorlalti , etapa care confirma debutul in actul individual de creatie. Deoarece grupa pregatitoare hotaraste gradul de maturizare psihoafectiva a copilului pentru scoala , este de datoria educatoarei sa-si regandesca si sa-si operationeze obiectivele comunicarii de asa maniera incat stategiile abordate sa conduca la accelerarea procesului de activizare a functiilor mentale constructive si creative ale copiilor. In acest sens am redus mult aria povestirilor educatoarei , in favoarea povestirilor create de copii din imaginatie investigand si alte domenii de cunoastere.Deoarece mi-am propus sa gasesc si alte modalitati de a determina copiii sa comunice , am incercat sa diversific gama povestirilor create de copii. Pentru aceasta am cantarit bine momentul planificarii povestirii , apreciind experienta cognitiva acumulata , in asa fel incat sa permita elaborarea de productii verbale originale , cu participare numerica sporita. Astfel , am organizat activitati integrate povestire creata cu modelaj , povestire cu pictura sau desen participand mai intai copiii care au dovedit iscusinta in folosirea limbii si mai apoi copiii timizi , cu exprimare saraca , deficitara.

Recomand aceste tipuri de povestiri tuturor educatoarelor care au preocupare in acest sens , cu incredere ca povestirea constituie un mijloc foarte eficace de exprimare libera , un bun exercitiu de valorificare in mod activ a cunostintelor , a abilitatilor manuale si intelectuale , ajutand in mod real copilul sa-si netezeasca calea pentru a stapani resursele limbii si a utiliza corect mijloacele lingvistice strict necesare comunicarii in scoala, in viata.

In cadrul activitatilor de educare a limbajului prin metoda conexiunilor interdisciplinare se aduce contributie esentiala la precizarea , mbogatirea si nuanarea vocabularului copiilor printr-o serie de cuvinte i expresii noi , precum i la formarea unor trsaturi morale pozitive. De exeplu , prin lectura povestirii Caprioara de Emil Garleanu s-a realizat mbogatirea i precizarea sensului unor metafore cum ar fi : ochi indurerai , fiinta frageda, fuga fulgeratoare , inima intunecata , zbieret adanc, sfasietor , botul mic , catifelat si umed , muschiul gros , cald ca o blana , cuvinte care , n mare parte, au intrat n vocabularul activ al copiilor. Toate cuvintele i expresiile de mai sus au fost explicate pe ntelesul copiilor , facand apel la cunostinte de la alte discipline. De exemplu, pentru expresia fuga fulgeratoare , copiii i-au imaginat o ploaie cu fulgere , comparand fuga caprioarei cu viteza fulgerului. Chiar in ncheierea acestei activitati , copiii au inceput sa foloseasca expresiile si metaforele din povestire , incadrandu-le in diferite contexte. Dupa catva timp de la ascultarea acestei povestiri , un numar tot mai mare de copii au manifestat schimbari in comportamentul lor faa de colegi , fata de educatoare si faa de parini , devenind mai sensibili , mai ateni i grijulii cu persoanele din jur i interesai sa foloseasca cat mai multe cuvinte insuiri n vorbire , la momentul potrivit. De exemplu : Mama mea este o fiinta frageda , plapanda , ginga; Cand sunt bolnav , mama este trista , mahnita , amarata , Eu , cand sunt suparat , am inima indurerata.

Pentru consolidarea cunostinelor nsuite prin aceasta modalitate , am realizat cu prescolarii interpretarea unor fragmente din povestirea mentionata , pe acelea care ni s-au parut incarcate de stari emotionale profunde si semnificative reguli morale necesare. In aceasta situatie am ales pentru interpretare tocmai acei copii care dovedeau deseori ca ncalca regulile de buna cuviinta. Ca atare , acestia au interpretat rolul caprioarei si al iedului. Dupa aceasta , pentru a stabili profunzimea sentimentului pe care trebuiau sa-l exprime, am cerut sa-mi explice fiecare ceea ce a simtit interpretand rolul respectiv.

Procedand astfel, am constatat ca prescolarii s-au deprins sa realizeze singuri corelatii interdisciplinare , patrunzand in esenta faptelor , totodata , au exersat acordul ntre subiect si predicat , au nteles relatia dintre obiect si nsusirile sale , dobandind valoroase informatii , cunostinte , precum si o experienta importanta.ntotdeauna nainte de ancepe noul an colar am studiat cu atenie basmele , povestile i povestirile prevazute in programa , apoi mi-am facut o schema de lucru astfel incat sa aleg pentru fiecare activitate procedeele cele mai eficace , n functie de obiectivul urmarit la grupa respectiva , de plasarea n timp a povestirii , de numarul de activitati rezervat repovestirii copiilor in cadrul activitatilor comune.

La abordarea practica a activitatii cu grupa , consider ca trebuie parcursi anumiti pasi , pe care , schematic , i prezint in continuare :

1. Copiii trebuie sa posede cunostintele si reprezentarile necesare intelegerii povestii , prin :

- utilizarea continutului altor activitati obligatorii;

- planificarea in activitatile libere a temelor de observare.

De exemplu , pregatirea grupei mijlocii pentru nelegerea povestirii Ciripel cel lacom , de Luiza Vladescu , a fost asigurata prin observarea pasarilor calatoare , odata cu cunoaterea semnelor caracteristice anotimpului toamna.2. Se stabilesc procedeele de introducere n activitate , metodele de desfaurare i procedeele de ncheiere a acesteia , prin organizarea de conversaii dupa ilustraii pentru reamintirea unor date despre personaje.

De exemplu , la grupa mica , pentru a le trezi copiilor interesul si a le capta atenia , am realizat frecvent introducerea n activitate prin prezentarea ilustrata a unui personaj care urma sa figureze n povestire , ale carui chip i descriere copiii le cunoteau anterior. Astfel , pentru povestirea Nicuor cel mofturos , am prezentat un baiat- papua , numit mai dinainte Nicusor. Le-am explicat copiilor termenul de mofturos , aa ncat perceperea si nsuirea titlului povestirii sa nu mai puna probleme dificile.

La grupa mijlocie i mare , la predarea povestirii Coliba iepuraului am organizat o conversaie dupa un tablou ce reprezenta o colib din gheat i una din piatr.

La grupa mare , pentru povestirea Mama lui Fanu , am utilizat o plana ce reprezenta mama mbraiandu-i fiul ce i aduce ghiocei. Totodata , am organizat i o conversaie libera despre ziua de 8 Martie

3.Pentru ca ncheierea activitatii sa asigure fixarea continutului povestirii se aleg procedeele de ncheiere inandu-se cont de materialul povestit in activitatea de predare , varsta copiilor , nivelul de dezvoltare al grupei , numarul de activitati ce se mai organizeaza ulterior pe aceeasi tem , felul acestor activitati , precum si materialul ce urmeaza a fi folosit.

De exemplu , activitatile de predare a povestirilor Nicuor cel mofturos , Paaniile lui Fulgusor grupa mica , Turtia , Pungua cu doi bani , Capra cu trei iezi grupa mijlocie , Alba ca Zapada , Cenuareasa grupa mare si pregatitoare le-am ncheiat cu prezentarea si discutarea ilustratiilor ce reprezentau principalele episoade ale povestirii.

4.Se folosete conversatia libera in legatura cu tema , alternand variantele acesteia :

- prin reproducerea unor fragmente din poveste , pentru a trece spre repovestire libera ;

- prin repovestire pe baza de tablouri

- pe baza planului verbal-prin teatru de masa

In concluzie , folosind procedeele mentionate , am reuit sa verific posibilitatea copiilor de a folosi limbajul oral si , totodata , sa constat ca , pentru dezvoltarea vorbirii este nevoie sa punem mai multe ntrebari care sa activeze gandirea.

Literatura pentru copii , ofera micilor ascultatori si cititori un mod limpede, simplu de organizare compoziional i prezentare a subiectului.

Limbajul abordat este curat , ingrijit , cu un lexic adecvat capacitatii de retinere si intelegere, cu fraze scurte.