DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

Ciclurile de viaţă

Dimensiuni şi stadii ale dezvoltării

Dezvoltarea cognitivă şi implicaţiile ei în educaţie

Obiectivele UI 3

să descrie dezvoltarea cognitivă dupa modelul Piaget;

să identifice implicaţii ale teoriilor dezvoltării cognitive asupra educaţiei

Dezvoltarea stadială

Stadiu - secvenţă a dezvoltării, în care comportamentul se organizează în jurul unei teme dominante, cu caracteristici comune unui interval de timp, dar diferite de ale altor stadii.

Fiecare nou stadiu al dezvoltării le încorporează pe cele precedente,

Stadiile se parcurg în aceeaşi ordine la toţi indivizii, dar cu viteze diferite

(Piaget, 1968)

Criterii de diferenţiere a stadiilor

1. Tipul fundamental de activitate (copilărie – jocul, adolescenţă – învăţarea, vârsta adultă – munca);

2. Tipul de relaţii sociale în care se angajează fiinţa umană: în copilărie – relaţii tutelate, în adolescenţă şi la vârsta adultă – relaţii independente

3. Tensiuni şi consumuri de energie. Situaţiile generatoare de tensiune dominante în diversele stadii sunt:

solicitările familiale şi şcolare pe de o parte şi posibilităţile copilului de a răspunde la ele pe de altă parte;

cerinţele interne ale copilului pe de o parte şi posibilităţile grupului de a le răspunde. tensiuni între diferitele laturi ale personalităţii copilului - temperament şi aptitudini la vârste mici; temperament şi caracter la vârste mai mari, - între structurile psihice vechi şi structurile noi ale elevului (între motivaţia extrinsecă din

copilărie şi motivaţia intrinsecă pentru studiu în adolescenţă) - între structurile psihice conştiente, subconştiente şi inconştiente (între afect şi raţiune)

(U.Şchiopu).

Caracteristici ale dezvoltării inteligenţei umane

Stadiul Caracteristici

Stadiul senzorio-motor

0-2 ani

1. Diferenţiază forma obiectelor.2. Recunoaşte agentul unei acţiuni şi este capabil să declanşeze acţiuni; scutură

o jucărie pentru a suna mai tare sau mai încet.3. Achiziţionează obiectul permanent: (caută o jucărie ascunsă în prezenţa sa

după mai multe paravane.)4. Achiziţionează primele conduite inteligente: conduita suportului, a sforii, a

bastonului.5. Diferenţiază propriul corp de alte obiecte.

Stadiul preoperator

2-7 ani

1. Îşi reprezintă obiectele prin imagini şi le înlocuieşte cu simboluri .2. Învaţă limbajul ca mijloc de înlocuire a obiectelor.3. Clasifică obiectele după un singur criteriu – culoare, formă.4. Achiziţionează conservarea numărului în jur de 7 ani.5. Gândirea este ,,egocentrică” copilul acceptând cu dificultate punctul de

vedere al celuilalt.

Stadiul operaţiilor concrete

7-11 ani

1. Gândeşte logic manipulând obiecte sau înlocuitori ai lor.2. Achiziţionează conservarea masei la 7 ani, a greutăţii la 9 ani şi a volumului la

11 ani.3. Clasifică obiectele după mai multe însuşiri şi le ordonează în serii.

Stadiul operaţiilor formale

11-18 ani

1. Gândeşte logic folosind propoziţii şi verificând sistematic ipotezele.2.Utilizează raţionamentul ipotetico-deductiv explorând viitorul şi problemele

ideologice.3. Îşi poate analiza propria gândire.

După 18 ani 1. Gândirea se perfecţionează

Metode folosite de Piaget

Metoda clinica Piaget prezinta copiilor o anumita problema Le solicită să raspunda la intrebari După prezentarea raspunsului, copilul este solicitat

să-l justifice. Copilul este contrazis de catre experimentator astfel

ca se alfa in preyenta a 2 raspunsuri diferite (crearea unui conflict cognitiv)

Exemplu de utilizare a metodei clinice

în stadiul preoperaţional (până la 4-5 ani)

- va răspunde că şirul C are mai mulţi nasturi pentru că este mai lung;

- apreciază cantitatea după spaţiul ocupat.

stadiului operaţiilor concrete (6-7 ani):

- deşi lungimea şirurilor B şi C este alta, cantitatea a rămas aceeaşi.

A

B

C

Fig.1 Conservarea cantităţii

Implicaţii în educaţie (ap. St. Elliott, 2000) - educatori, părinţi sau profesori, învăţători.

Stadiul senzorio-motor (0-2 ani): - încurajaţi manipularea obiectelor,

demontarea, montarea acestora, explorarea spaţiului.

- antrenaţi copilul în căutarea unor obiecte ascunse chiar în prezenţa lui, în conduita sforii, a bastonului, a suportului.

Stadiul preoperaţional (2-7 ani)

Continuaţi să încurajaţi manipularea obiectelor, demontarea, montarea acestora.

Provocaţi copiii să imite animale, maşini, activităţi în absenţa acestora pentru a consolida sistemul de reprezentări, a sprijini formarea conduitelor simbolice.

Solicitaţi copiilor să povestească ceea ce văd. Nu îi ajutaţi prea mult şi nici nu pretindeţi că aţi înţeles ce vor să spună. Ajutaţi-i să expună clar, să reformuleze pentru a se face înţeleşi. Solicitaţi-le să deseneze ceea ce au văzut.

Iniţiaţi jocuri de clasificare folosind obiecte uzuale pentru copil (sortaţi pantofii într-o cutie, rochiţele în alta, bluzele în alt loc etc., de seriere (aranjaţi pantofii/ pantalonii membrilor familiei de la cel mai mare la cel mai mic), puneţi toate hainele albastre într-o cutie, pe cele roşii în alta.

Exersaţi memoria formelor şi a ordinii. Descrieţi diferite obiecte, prezentaţi-le, ascundeţi-le apoi solicitaţi copilului să le descrie din amintire.

Stadiul operaţiilor concrete (7-11 ani)

Pentru a ilustra diversele idei folosiţi obiecte concrete, desene.

În asimilarea conceptelor porniţi de la activităţile externe cu obiectele sau cu înlocuitori ai acestora (imagini, machete, scheme grafice).

Prea multe cuvinte, descrieri verbale pot să blocheze înţelegerea în acest stadiu.

Stadiul operaţiilor formale (11-18 ani)

Amintiţi-vă că nu toţi elevii ajung în acelaşi timp la operaţiile formale, unii nu vor ajunge niciodată

Folosiţi predarea mai aproape de concret sau mai departe de concret, în funcţie de dezvoltarea cognitivă a copiilor cu care lucraţi.

La diverse discipline, elevii se pot afla la niveluri cognitive diferite deci când este posibil, menţineţi manipularea obiectelor pentru că uşurează înţelegerea chiar şi la adulţi.

Furnizaţi exemple variate, suficiente înainte de o generalizare.

Nu propuneţi probleme prea dificile, eşecul este demotivant. Prin atitudinea Dv. şi prin întrebări, încurajaţi căutarea mai multor soluţii, mai multor implicaţii ale aceloraşi cauze.

Solicitaţi adolescenţilor să diferenţieze ceea ce este posibil de ceea ce este real, prezentul de viitor.

Programul de îmbogăţire instrumentală

Feuerstein (1979, 1980, 1992): inteligenţa este o conduită ca oricare alta care se poate învăţa sau bloca.

Cauze ale blocării inteligenţei : atitudinea de pasivitate, retragerea din situaţii dificile, teama de asumare a riscurilor, lipsa de încredere în sine, deprivarea culturală.

Demersul de îmbogăţire instrumentală

1. se determină coeficientul de inteligenţă al unui subiect, folosind teste diagnostice (Learning Potential Assessement Device (LPAD);

2. se antrenează subiectul într-un program de învăţare cu probe de dificultate progresivă, fiecare probă antrenând un tip de capacităţi

3. subiectul este testat din nou, cu testul iniţial şi rezultatele obţinute se raportează nu la un etalon ci la rezultatul obţinut de subiect înainte de învăţare.

Corespondenţa probe-capacităţi (Feuerstein, 1979)

Probe Capacităţi vizate

Organizarea Orientarea spaţială

Compararea Percepţia analitică

Analiza reprezentării grafice Iluziile, deformările

Clasificarea Stabilirea criteriilor

Relaţii temporale Orientarea spaţio-temporală

Progresiile numerice Relaţii între cifre

Silogismele Relaţii tranzitive

2 Concepte fundamentale (Feuerstein, 1979)

Modificabilitatea structurii cognitive – omul este educabil, deci se poate schimba.

Pune sub semnul întrebării ideea ireversibilităţii dezvoltării: cromozomii nu trebuie să aibă ultimul cuvânt

Medierea - acţiunea de a interveni asupra unei persoane pentru a o ajuta să funcţioneze mai bine pe plan intelectual

Medierea – o interacţiune relaţională între un subiect, care învaţă, un obiect, o sarcină, un mediator, o situaţie de învăţare

Dezvoltarea inteligenţei la adulţi (Cattell, Horn, 1967)

Inteligenţa cristalizată

- este învăţată, - începe să crească uşor

după 20 de ani şi mai accentuat după 35 de ani.

- - poate fi măsurată prin teste de abilităţi verbale şi cunoştinţe culturale.

- principala caracteristică: specializarea - este cu atât mai eficientă cu cât acumulează mai mulţi algoritmi, proceduri.

Inteligenţa fluidă - depinde de proprietăţile funcţionale

ale sistemului nervos,

- este plastică, se manifestă în rapiditatea învăţării şi a înţelegerii

- poate fi măsurată prin teste de viteză privind perceperea relaţiilor, raţionamente abstracte, formarea conceptelor, rezolvarea problemelor folosind conţinuturi simbolice, figurative, pe orice conţinuturi

- are dezvoltarea maximă între 17 şi 30 de ani şi apoi descreşte discret, cu 3-7 puncte QI pe decadă, între 30 şi 60 de ani..

TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE (H. Gardner, 1983)

LINGVISTICĂ - compuneri, exprimare verbală, folosirea cuvintelor pentru aexprima sensuri- sensibilitate la limbaj

LOGICO-MATEMATICĂ

- gândire abstractă, stabilirea de relaţii între idei, lucruri- raţionamente logice, rezolvare de probleme, concepte

matematiceVIZUALĂ/SPAŢIALĂ - percepţii vizuale precise

- imaginaţie, orientare în spaţiu, observarea detaliilor- să facă hărţi, să creeze modele- să transforme, să reconstruiască imaginile

MUZICALĂ/RITMICĂ - muzică,- să producă sunete, să reacţioneze la sunete,- să cânte

CORPORALĂ/CHINESTEZICĂ

- să-şi utilizeze corpul propriu şi să manipuleze obiecte- mişcare, coordonare bună,- exprimă idei şi sentimente prin mişcare, gesturi- are conştiinţa nevoilor fizice ale organismului

INTRAPERSOANLĂ - introspecţie, autoevaluare,- se înţelege pe sine, ştie să îşi exprime sentimentele,

gândurile, stările, emoţiileINTERPERSOANLĂ - înţelege emoţiile altora, intenţiile lor, comportamentul

- negociere/medire- comunică eficient, verbal şi nonverbal- vede perspective multiple

NATURALISTĂ - clasificări,- să observe relaţii, detalii senzoriale

Implicatii in educatie

Educ. va evita etichetarea unui elev ca avand un tip de int. slab dezvoltat.

Factori ai dezvoltarii:- Zestrea biologică: Mozart – f. dotat- Istoria personală- Fundamentele istorice şi culturale

Mini studiu de caz

- W.A.Mozart – copil f. dotat, fratele său aprecia muzica şi i-a susţinut financiar cariera; în Germania muzicienii erau apreciaţi, sprijiniti de cei bogaţi.

- Ce ar fi devenit Mozart dacă s-ar fi născut într-o familie săracă, de englezi puritani, care ar fi văzut muzica ca fiind “lucrare a diavolului”?

Th.Armstrong (1994). Multiple inteligence in the classroom. Virginia: ASCD.p 20

Ereditate şi mediu (nature and nurture)

Activatori ai MI“Cristalizatori ai experienţei” - evenimente cheie din copilărie care favorizează dezvoltarea MI

Einstein: a primit un compas la 4 ani,

Enescu o vioara- 4 ani,

Menuhin a fost dus la un concert simfonic la 12 ani.

Inhibitori ai MI“Paralizanţi ai experienţei” –

shut down MI.

Să ne reamintim…

Dezvoltarea fiinţei umane se realizează în stadii ce se pot analiza pe dimensiunea fizică şi motorie, cognitivă, psihosocială.

Cele 4 stadii ale dezvoltării cognitive sunt: stadiul senzorio-motor, stadiul preoperator, stadiul operaţiilor concrete, stadiul operaţiilor formale.

Stadiile dezvoltării cognitive descrise de Piaget sunt universale, întâlnite la toţi copiii.

Teoria lui Piaget asupra dezvoltării cognitive a influenţat modul de investigare a copiilor, a propus elemente de diferenţiere faţă de adult, a subliniat importanţa participării copilului la acţiune, a materialelor concrete în lecţie, a procesualităţii formării conceptelor