descriere bazin

Download descriere bazin

Post on 01-Feb-2017

223 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 1. DESCRIEREA BAZINULUI HIDROGRAFIC 1.1. Amplasare caracterizare si delimitari hidrografice Geografic, spatiul hidrografic Banat, situat in extremitatea de sud-vest a Romaniei, ocupa o suprafata de 18.320 kmp ceace corespunde unui procent de cca. 7,7% din suprafata totala a tarii si cuprinde reteaua hidrografica situata intre Mures si Jiu , inclusiv afluientii directi ai Dunarii intre Bazias si Cerna. Teritoriul Directiei Apelor Banat respectiv al Spatiului Hidrografic Banat include bazinele hidrografice - Bega-Timis-Caras cod V - Nera-Cerna cod VI - Afluentii Dunarii intre Nera si Cerna cod XVI

  • Spatiul hidrografic Banat bazine hidrografice componente

  • Demografic, populatia totala aferenta judetelor Timis si Caras Severin , la nivelul anului 2002, conform recensamantului era de 1.011.145 locuitori, cca. 4,66% din populatia totala a Romaniei, distribuita in 15 centre urbane (municipii si orase) si 144 de centre rurale (comune), careia ii corespunde o densitate medie de cca. 55 locuitori/kmp. Din punct de vedere al repartitiei populatiei pe bazine hidrografice , in bazinele hidrografice ale raurilor Timis si Bega locuiesc cca. 25% din populatie in 5 centre urbane si 63 de comune, cu o densitate medie de 34 locuitori/kmp. Geomorfologic, spatiul hidrografic Banat se caracterizeaza dupa repartitia formelor de relief, prin campii joase (56%), campii inalte (6%), dealuri (25%) , munti josi (9%), munti inalti (4%).

    Spaiul Hidrografic Banat este caracterizat de prezena tuturor treptelor de relief, acestea scznd n altitudine de la sud-est spre nord-vest.

    Altitudinile maxime se ntlnesc n Masivul Retezat (Vf. Cuntu, 2190 m). Trecerea de la munte spre cmpie se realizeaz prin intermediul dealurilor piemontane i a culoarelor intramontane, zone ce favorizeaz o scurgerea mai rapid a apelor i un potenial hidrologic relativ bogat.

    n partea central-sudic a Spaiului Hidrografic Banat se ntind Munii Banatului, care dei cu o altitudine mai redus ( altitudine maxim 1446 m), au un aport semnificativ n reeaua hidrografic a zonei. Cmpia Banatului acoper aproximativ 50% din suprafaa S.H. Banat, fiind o cmpie joas (altitudinea minim 77 m n zona de frontier), care, n zona ei central, pn la amenajarea interfluviului Timi-Bega, era o ntins zon mltinoas. - Campia joasa cu altitudini intre 80-100m, cuprinde teritoriul de la nord-vest de Timisoara, luncile inferioare ale cursurilor de apa Bega Veche, Bega, Timis , Barzava, Moravita si Caras. - Campia inalta cu altitudini intre 100-200m, cu panta de 0,2-0,4 m/km reprezentand zona de tranzitie intre coline si campia propriu-zisa , cuprinde portiunea de la sud de Varias Cruceni si traverseaza sase bazine hidrografice. - Zona de dealuri cu altitudini cuprinse intre 200-600m , caracterizate prin pante domoale si terase : dealurile Lipovei , Bucovatului , Buzias ,Fizes, precum si depresiunile Bistrei si Carasovei. - Muntii josi , cu altitudini cuprinse intre 600-1000m , ocupa o suprafata de 1242 kmp din suprafata bazinului , se prezinta ca un podis inalt cuprinzand anumite parti ale masivelor Poiana Rusca , Semenic , precum si din muntii Armenis , Dognecea , Anina. - Zona muntilor inalti cu altitudini de peste 1000m , include masivul Tarcu , partial din Poiana Rusca si Semenic .

    Geologic, spatiul hidrografic Banat , prin amplasarea si suprafata relativ mare , dispune de conditii geologice variate si complexe. In bazinul Timis-Bega , varsta formatiunilor creste de la vest la est , cele mai vechi fiind cele cristaline ale panzei getice si autohtonului danubian. Cristalinul panzei getice este reprezentat in muntii Semenic , Poiana Rusca si Dealurile Pogonisului printr-o serie mezometamorfica constituita din gneise oculare , sisturi amfibolice , micasisturi , migmatite si filite

  • metadolomice si metacalcaroase. Cristalinul autohtonului danubian apare in muntii Tarcu si este reprezentat prin amfibolite , micasisturi , gneise , sisturi cuartice. Formatiunile cristaline sunt strapunse in muntii Tarcu si Semenic de formatiuni eruptive reprezentate prin corpuri granitoide. Depozitele sedimentare incep cu carboniferul (sud-vestul muntilor Tarcu) reprezentat prin calcare , sisturi ardeziene, gresii in alternanta cu sisturi argiloase si intercalatii de huila , peste care urmeaza in continuitate de sedimentare , permianul reprezentat prin conglomerate , gresii si sisturi argiloase asociate cu roci vulcanice. In zona muntoasa, cu inaltimi mari, cu toata litologia, reprezentata prin sisturi cristaline si corpuri eruptive , din punct de vedere geotehnic, ofera conditii optime realizarii acumularilor , situatia se complica din cauza tectonicii foarte complexe , a falilor si fisurilor care strabat corpurile de roci.

    Spatiul hidrografic Banat geomorfologie

    Bazinul hidrografic al raului Timis se caracterizeaza prin existenta a bogate minereuri metalifere si nemetalifere in muntii Poiana Rusca.

  • Deasemeni resurse carbonifere la Sinersig , Ciresi , Rusca Montana si Caransebes. Roci utile la Sanovita , Lucaret , Luncani , Tomesti , Romanesti, Balotesti si Poieni. Ape minerale si termale la Fibis , Calacea, Buzias. Pedologic, spatiul hidrografic Banat este influentat de multitudinea factorilor pedogenetici , clima fiind un factor esential care conditioneaza caracterele si raspandirea altui factor pedogenetic essential care este factorul biologic. Cei doi factori esentiali conditioneaza intensitatea proceselor fizico-chimice si biochimice ce duc la transformarea rocilor in soluri , acumularea substantelor minerale si organice in partea superioara a scoartei de alterare. Caracteristic pentru zona Muntilor Semenic si a Muntilor Poiana Rusca sunt solurile brune acide si brune acide podzolice. La poalele muntilor peste rocile cristaline , invelisul de sol este format din soluri brune si brune-galbui de padure mezotrofe , frecvent podzolite si pseudogleizate. Suprafetele interfluviale inclinate de tip piemontan , intalnite in zonele submontane, colinare si subcolinare, precum si in depresiunile intramontane, varietatea mare a invelisului de sol este conditionata atat bioclimatic cat si litologic. Cele mai raspandite sunt solurile negre , argiloase slab humifere intalnite in special in regiunea piemontana dintre Nera si Timis. In zona dealurilor piemontane, situate in zona forestiera apar treptat asociatii vegetale de tipul padurilor de foioase care au un rol foarte insemnat in determinarea caracterelor procesului de solidificare. Arborii cu radacini adanci , absorb din partea inferioara a scoartei odata cu apa cantitati mari de baze, care revin la suprafata solului odata cu resturile vegetale , contribuind la mentinerea unei reactii slab acide sau chiar neutre. Din cauza mineralizarii celei mai mari parti a resturilor organice , se formeaza putin humus iar culoarea orizontului superior este bruna. Ca urmare a proceslor de transformare resturilor organice precum si datorita materialului aluvionar , solurile de lunca ajung treptat in stadii avansate de evolutie iar datorita umezirii prin ridicarea apei din panza freatica prin capilaritate , acestea devin extreme de fertile mai ales in zonele de stepa si silvostepa. Climatic, Banatul este rezultatul suprapunerii circulatiei maselor de aer atlantic cu masele de aer mediteranian si adriatic ceace genereaza caracterul moderat al regimului temperaturilor , perioadele de incalzire din timpul iernii , inceperea timpurie a primaverii , precum si cantitatile medii multianuale de precipitatii relativ ridicate.

    Din punct de vedere climatic, Spaiul Hidrografic Banat se ncadreaz n zona climatului temperat continental moderat cu influene submediteraneene, rezultat al suprapunerii circulaiei maselor de aer altlantic cu invaziile de aer mediteranean. Acest climat genereaz caracterul moderat al regimului termic, perioadele de nclzire n timpul iernii, precum i cantiti medii multianuale de precipitaii relativ ridicate, cuprinse ntre 600-1400 mm/an. Valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt cuprinse intre 10-11 Celsius , exceptie facand arealul din vestul Campiei Banatului , unde temperaturile sunt ceva mai ridicate. Media anuala de precipitatii variaza de la 500 mm in zona de campie , pana la 1000-1200 mm in zona muntoasa din estul spatiului hidrografic Banat.

  • Precipitatiile sub forma de zapada cad frecvent pana la jumatatea lunii martie , grosimea decadica a stratului in luna ianuarie variind intre 4-8cm. Frecventa ploilor torentiale este in deplina concordanta cu deplasarea maselor de aer mediteranean care strabat zona de campie si se racesc prin ridicarea deasupra versantilor vestici ai muntilor Semenic si Poiana Rusca. Durata ploilor torentiale variaza intre 40-50 minute , fiind mult mai mare decat media multianuala nationala cuprinsa intre 20-30 minute. Regimul vanturilor este puternic influentat de lantul muntos , creind diferentieri accentuate in repartitia zonala. La altitudini mari predomina circulatia din vest (64%), circulatia estica reprezinta numai 21% iar perioadele de calm au o frecventa foarte redusa ( 1,7%). Viteza medie anuala a vantului depaseste 10 m/s in zona de munte , iarna si scade spre sfarsitul verii. Viteza maxima a vantului a atins , in zona de campie , 23-27 m/s , iar in zonele montane a depasit 30 m/s. Numarul anual de zile senine , depaseste 130 in zona de campie , scazand treptat cu cresterea altitudinii si nebulozitatii. Inghetul este un fenomen care apare la munte , incepand din luna septembrie , iarna fiind fenomene frecvente ce se perpetueaza pana in luna aprilie. In zona de