denumirea testului

200
Denumirea testului: Bazele Statului şi Dreptului ID test: A17@1#7D17*M1 Întrebări total în test: 360 Partea 1 50%: Număr de întrebări - 181, ([50,28%]-21,11%- 28,61% ). Partea 2 30%: Număr de întrebări - 76, (50,28%-[21,11%]- 28,61% ). Numărul total de grupuri (teme): 11 ---------------------------------------------------------------- --------------------------- Partea 1 50%: Număr de întrebări - 181, (50,28%). Grupul (tema): Tema01 Întrebarea 1. Care este definiţia statului? Variante de răspuns: 1. este organizaţia care are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobândească si sa exercite in nume propriu drepturi patrimoniale si personale nepatrimoniale, sa-si asume obligaţii, poate fi reclamant şi pârât în instanţa de judecata. 2. Statul este un sistem de reguli de conduită generale şi obligatorii, adoptate de stat prin organul său reprezentativ şi asigurate în caz de necesitate de forţa de constrângere a statului. 3. Statul este o persoană juridică care are ca scop conducerea societăţii, elaborarea legilor şi efectuarea justiţiei. 4. Statul este un sistem organizaţional, care realizează în mod suveran conducerea unei societăţi, deţinând în acest scop atât monopolul creării, precum şi monopolul aplicării dreptului.

Upload: dima

Post on 18-Jan-2016

35 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

intrebari

TRANSCRIPT

Page 1: Denumirea testului

Denumirea testului: Bazele Statului şi Dreptului

ID test: A17@1#7D17*M1

Întrebări total în test: 360

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 181, ([50,28%]-21,11%-28,61% ).

Partea 2 30%: Număr de întrebări - 76, (50,28%-[21,11%]-28,61% ).

Numărul total de grupuri (teme): 11

-------------------------------------------------------------------------------------------

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 181, (50,28%).

Grupul (tema): Tema01

Întrebarea 1.

Care este definiţia statului?

Variante de răspuns:

1. este organizaţia care are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobândească si sa exercite in nume propriu drepturi patrimoniale si personale nepatrimoniale, sa-si asume obligaţii, poate fi reclamant şi pârât în instanţa de judecata.

2. Statul este un sistem de reguli de conduită generale şi obligatorii, adoptate de stat prin organul său reprezentativ şi asigurate în caz de necesitate de forţa de constrângere a statului.

3. Statul este o persoană juridică care are ca scop conducerea societăţii, elaborarea legilor şi efectuarea justiţiei.

4. Statul este un sistem organizaţional, care realizează în mod suveran conducerea unei societăţi, deţinând în acest scop atât monopolul creării, precum şi monopolul aplicării dreptului.

Întrebarea 2.

Care sunt tipurile de monarhie?

Variante de răspuns:

1. Monarhie parlamentară, monarhie prezidenţială, monarhie semiparlamentară, monarhie semiprezidenţială.

2. Monarhie absolută, monarhie constituţională, monarhie parlamentară dualistă, monarhie prezidenţială.

Page 2: Denumirea testului

3. Monarhie absolută, monarhie constituţională, monarhie parlamentară dualistă monarhie parlamentară contemporană.

4. Monarhie constituţională, monarhie parlamentară dualistă, monarhie prezidenţială, monarhie parlamentară contemporană

Întrebarea 3.

Care sânt trăsăturile dreptului:

Variante de răspuns:

1. Dreptul constă dint-un ansamblu de reguli de conduită; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt generate şi garantate de stat; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt reguli generale, impersonale şi obligatorii; Scopul regulilor de conduită din care este format dreptul este de a disciplina comportarea membrilor societăţii.

2. Dreptul constă dint-un ansamblu de reguli de conduită; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt generate şi garantate de stat; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt adoptate de guvern şi executate de instanţele de judecată; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt puse în aplicare după avizul Curţii constituţionale.

3. Dreptul constă dint-un ansamblu de reguli de conduită; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt puse în aplicare după avizul Curţii constituţionale; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt reguli generale, impersonale şi obligatorii; Scopul regulilor de conduită din care este format dreptul este de a menţine ordinea de drept.

4. Dreptul constă dint-un ansamblu de reguli de conduită; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt generate şi garantate de stat; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt reguli generale, impersonale şi obligatorii; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt adoptate de guvern şi executate de instanţele de judecată.

Grupul (tema): Tema02

Întrebarea 4.

Definiţi noţiunea de normă juridică?

Variante de răspuns:

1. este o normă socială ce conţine o regulă de conduită, stabilită sau autorizată de stat, menită să reglementeze cele mai importante domenii de activitate umană şi ocrotită, în caz de necesitate, de forţa coercitivă a statului;

2. este o asemenea relaţie socială care este reglementată prin intermediul normelor juridice

3. este o lege adoptată de guvern şi semnată de către preşedintele ţării;

Page 3: Denumirea testului

4. este norma socială care prezintă un interes deosebit pentru societate;

Întrebarea 5.

Numiţi care sunt trăsăturile normei juridice?:

Variante de răspuns:

1. Normele juridice sînt stabilite sau autorizate de către organele publice locale; Norma juridică are un caracter concret; norma juridică are menire de a reglementa nu o relaţie aparte, singulară, ci un tip de relaţii ipoteza normei juridice; normele de drept au un caracter de dispoziţie obligatorie; normele juridice sunt ocrotite prin constrângerea de stat;

2. Norma juridică are un caracter general; norma juridică are menire de a reglementa nu o relaţie aparte, singulară, ci un tip de relaţii ipoteza normei juridice; normele de drept au un caracter de dispoziţie obligatorie; normele juridice nu sunt ocrotite prin constrângerea de stat; Normele juridice sînt stabilite sau autorizate de către organele puterii executive;

3. normele de drept au un caracter de dispoziţie obligatorie; normele juridice sunt ocrotite prin constrângerea de stat; normele juridice au un caracter valoric şi istoric.

4. Normele juridice sînt stabilite sau autorizate de către organele competente de stat; Norma juridică are un caracter general; norma juridică are menire de a reglementa nu o relaţie aparte, singulară, ci un tip de relaţii ipoteza normei juridice; normele de drept au un caracter de dispoziţie obligatorie; normele juridice sunt ocrotite prin constrângerea de stat;

Grupul (tema): Tema03

Întrebarea 6.

Normele de drept constituţional reglementează:

Variante de răspuns:

1. conduita subiectelor ce participă într-o formă sau alta la înfăptuirea administraţiei publice.

2. relaţii sociale ce apar în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării statale a puterii

3. relaţii patrimoniale şi nepatrimoniale în care părţile sunt pe poziţie de egalitate juridică şi reglementează statutul legal al persoanei.

4. relaţiile de apărare socială împotriva infracţionalităţii

Întrebarea 7.

Ce se înţelege prin norme de drept constituţional cu aplicaţie indirectă ?

Page 4: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. Reprezintă normele din alte ramuri ale dreptului

2. Reprezintă normele cu valoare de principiu, care nu trebuie, pentru a fi puse în aplicare la cazuri concrete, să fie dezvoltate de celelalte ramuri ale dreptului

3. Reprezintă normele ce pot constitui temeiul juridic al unui act administrativ sau jurisdicţional în executarea legilor sau în aplicarea dreptului la cazuri de speţă

4. normele cu valoare de principiu, care trebuie, pentru a fi puse în aplicare la cazuri concrete, să fie dezvoltate de celelalte ramuri ale dreptului

Întrebarea 8.

Numiţi izvoarele dreptului constituţional

Variante de răspuns:

1. 1.Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994; 2. legile organice – daca au ca obiect materii constituţionale; 3. legile ordinare - daca au ca obiect materii constituţionale şi penale; 4. Decretele Preşedintelui RM; 5. Hotararile şi regulamentele Guvernului şi a Parlamentului ; 6. Ordonantele ministerelor daca au ca obiect materii constitutionale; 7. Tratate internationale la care Moldova este parte daca au ca obiect materii constitutionale 8. Hotărîrile Curţii Constituţionale; 9. Actele emise de organele administraţiei publice locale – daca au ca obiect materii constituţionale.

2. 1.Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994; 2. legile organice – daca au ca obiect materii constituţionale; 3. legile ordinare - daca au ca obiect materii constituţionale; 4. Decretele Preşedintelui RM; 5. Hotararile şi regulamentele Guvernului şi a Parlamentului ; 6. Ordonantele ministerelor daca au ca obiect materii constitutionale; 7. Tratate internationale la care Moldova este parte daca au ca obiect materii comerciale 8. Hotărîrile Curţii Constituţionale; 9. Actele emise de organele administraţiei publice locale – daca au ca obiect materii constituţionale.

3. 1.Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994; 2. legile organice – daca au ca obiect materii constituţionale; 3. legile ordinare - daca au ca obiect materii constituţionale; 4. Decretele Preşedintelui RM; 5. Hotararile şi regulamentele Guvernului şi a Parlamentului ; 6. Ordonantele ministerelor daca au ca obiect materii constitutionale; 7. Tratate internationale la care Moldova este parte daca au ca obiect materii constitutionale 8. Hotărîrile Curţii Constituţionale; 9. Actele emise de organele administraţiei publice locale – daca au ca obiect materii constituţionale.

4. 1.Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994; 2. legile organice – daca au ca obiect materii constituţionale şi civile; 3. legile ordinare - daca au ca obiect materii constituţionale; 4. Decretele Preşedintelui RM; 5. Hotararile şi regulamentele Guvernului şi a Parlamentului ; 6. Ordonantele ministerelor daca au ca obiect materii constitutionale; 7. Tratate internationale la care Moldova este parte daca au ca obiect materii constitutionale 8. Hotărîrile Curţii

Page 5: Denumirea testului

Constituţionale; 9. Actele emise de organele administraţiei publice locale – daca au ca obiect materii constituţionale.

Întrebarea 9.

Numiţi consecinţele ce decurg din situarea dreptului constituţional în vârful ierarhiei ramurilor de drept ?

Variante de răspuns:

1. obligativitatea conformităţii normelor celorlalte ramuri de drept cu normele constituţiei, şi, în al doilea rând, modificarea normelor ramurilor de drept atunci când prevederile constituţionale care reglementează relaţii sociale în domeniul acelor ramuri se modifică.

2. sunt obligatorii

3. Conţine sancţiuni mai severe

4. obligativitatea conformităţii normelor celorlalte ramuri de drept cu normele codului civil, şi, în al doilea rând, modificarea normelor ramurilor de drept atunci când prevederile constituţionale care reglementează relaţii sociale în domeniul acelor ramuri se modifică.

Întrebarea 10.

Conţinutul constituţiei este exprimat prin norme care reglementează:

Variante de răspuns:

1. cele mai importante relaţii în stat, stabilind: caracterele persoanelor juridice, principiile instituirii, organizării şi exercitării puterii de stat, drepturile personalităţii, autorităţile publice care contribuie în mod esenţial la exercitarea puterii de stat.

2. cele mai obişnuite relaţii în stat, stabilind: caracterele statului, principiile instituirii, organizării şi exercitării puterii de stat, drepturile personalităţii, autorităţile publice care contribuie în mod esenţial la exercitarea puterii de stat.

3. cele mai importante relaţii în stat, stabilind: caracterele statului, principiile instituirii, organizării şi exercitării puterii de stat, drepturile bănuiţilor, invinuiţilor şi inculpaţilor, autorităţile publice care contribuie în mod esenţial la exercitarea puterii de stat.

4. cele mai importante relaţii în stat, stabilind: caracterele statului, principiile instituirii, organizării şi exercitării puterii de stat, drepturile personalităţii, autorităţile publice care contribuie în mod esenţial la exercitarea puterii de stat.

Întrebarea 11.

Constituţia poate fi definită ca fiind:

Page 6: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. legea fundamentală a unui stat, constituită din norme juridice, investite cu forţă juridic supremă, şi care reglementează acele relaţii sociale care sunt esenţiale pentru instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii.

2. legea organică a unui stat, constituită din norme juridice, investite cu forţă juridic supremă, şi care reglementează acele relaţii sociale care sunt esenţiale pentru instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii.

3. legea ordinară a unui stat, constituită din norme juridice, investite cu forţă juridic supremă, şi care reglementează acele relaţii sociale care sunt esenţiale pentru instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii.

4. legea fundamentală a unui stat, constituită din norme juridice, investite cu forţă juridic supremă, şi care reglementează acele relaţii sociale patrimoniale şi personal nepatrimoniale.

Întrebarea 12.

Definiţi constituţia cutumiară

Variante de răspuns:

1. Este formată din tradiţii, obiceiuri, practici nescrise care reglementează modul de organizare şi funcţionare a organismelor de guvernare şi raporturile dintre ele, drepturile şi libertăţile omului, deci relaţii sociale fundamentale

2. se caracterizează prin faptul că regulile de conduită pe care le conţin pot fi modificate conform procedurii legislative obişnuite.

3. sunt legile fundamentale cu forţă juridică superioară, care se modifică după o procedură mai complexă decât în cazul legilor ordinare

4. este formată din tradiţii, obiceiuri, practici scrise care reglementează modul de organizare şi funcţionare a organismelor de guvernare şi raporturile dintre ele, drepturile şi libertăţile omului, deci relaţii sociale fundamentale

Întrebarea 13.

Ce înţelegeţi prin noţiunea de adoptare a constituţiei?

Variante de răspuns:

1. Un proces complex care cuprinde în principal: iniţiativa adoptării constituţiei, organul competent să o adopte şi modurile de adoptare.

2. Un proces complex care cuprinde în principal: iniţiativa adoptării constituţiei, consultările fracţiunilor parlamentare şi modurile de adoptare.

Page 7: Denumirea testului

3. un proces complex care cuprinde în principal: iniţiativa adoptării constituţiei, organul competent să o pună în aplicare şi modurile de adoptare.

4. Un proces simplu care cuprinde în principal: iniţiativa adoptării constituţiei, organul competent să o adopte şi modurile de adoptare.

Întrebarea 14.

Numiţi situaţiile cînd are loc adoptarea unei noi constituţii

Variante de răspuns:

1. odată cu formarea unui stat nou; în situaţia când în viaţa unui stat au loc schimbări politice structurale; când în viaţa statului are loc o schimbare importantă cu caracter politic sau social economic care nu afectează esenţa statului sau a regimului politic

2. odată cu formarea unui organ de stat nou; în situaţia când în viaţa unui stat au loc schimbări politice structurale; când în viaţa statului are loc o schimbare importantă cu caracter politic sau social economic care nu afectează esenţa statului sau a regimului politic

3. odată cu formarea unui stat nou; în situaţia când se alege un nou parlament; când în viaţa statului are loc o schimbare importantă cu caracter politic sau social economic care nu afectează esenţa statului sau a regimului politic

4. odată cu formarea unui stat nou; în situaţia când în viaţa unui stat au loc schimbări politice structurale; când statul aderă la o organizaţie internaţională

Întrebarea 15.

Care sunt cauzele adoptării unei constituţii noi?

Variante de răspuns:

1. Constituţia nu mai corespunde noilor realităţi social-politice şi nu mai oferă cadrul de realizare efectivă, eficientă, în beneficiul tuturor claselor sociale, intereselor generale sau a binelui comun al societăţii.

2. Constituţia nu mai corespunde noilor realităţi social-politice şi nu mai oferă cadrul de realizare efectivă, eficientă, în beneficiul tuturor organelor şi funcţionarilor de stat, intereselor generale sau a binelui comun al societăţii.

3. Constituţia nu mai corespunde noilor realităţi social-politice şi nu mai oferă cadrul de realizare efectivă, eficientă, în beneficiul tuturor claselor sociale, intereselor generale sau a binelui guvernaţilor

4. Constituţia corespunde noilor realităţi social-politice şi nu mai oferă cadrul de realizare efectivă, eficientă, în beneficiul tuturor claselor sociale, intereselor generale sau a binelui comun al societăţii.

Page 8: Denumirea testului

Întrebarea 16.

Iniţiativa adoptării constituţiei poate aparţine:

Variante de răspuns:

1. Poporului, executivului sau parlamentului, sigur, în condiţii identice cu cele privind iniţiativa adoptării celorlalte legi.

2. Curţii Supreme de justiţie, executivului sau parlamentului, sigur, în condiţii speciale faţă de iniţiativa în cazul celorlalte legi.

3. Poporului, executivului sau parlamentului, sigur, în condiţii speciale faţă de iniţiativa în cazul celorlalte legi.

4. Poporului, executivului sau Curţii constituţionale, sigur, în condiţii speciale faţă de iniţiativa în cazul celorlalte legi.

Întrebarea 17.

De câte feluri poate fi puterea constituantă?

Variante de răspuns:

1. derivată şi plenipotenţiară

2. instituită şi derivată

3. originară şi derivată

4. originară şi instituită

Întrebarea 18.

Puterea constituantă este originară, atunci când:

Variante de răspuns:

1. organizarea şi funcţionarea este acordată de popor

2. nu există constituţie în vigoare

3. există constituţie în vigoare

4. organizarea şi funcţionarea ei este prevăzută de constituţie

Întrebarea 19.

Cine are dreptul la revizuirea constituţiei în Republica Moldova?

Page 9: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. a) un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot; b) un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament; c) Guvern.

2. a) Guvern; b) Parlament; c) Curtea Constituţională.

3. a) un număr de cel puţin 100 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot; b) un număr de cel puţin două treimi de deputaţi în Parlament; c) Guvern.

4. a) un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot; b) un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament; c) Curtea constituţională ;

Întrebarea 20.

Ce se înţelege prin controlul constituţionalităţii legilor?

Variante de răspuns:

1. este activitatea organizată de modificare a constituţiei şi cuprinde regulile privitoare la organele competente să facă această verificare, procedura de urmat şi măsurile ce pot fi luate după realizarea acestei proceduri.

2. este activitatea organizată de verificare a conformităţii constituţii cu tratatele internaţionale şi cuprinde regulile privitoare la organele competente să facă această verificare, procedura de urmat şi măsurile ce pot fi luate după realizarea acestei proceduri.

3. este activitatea organizată de verificare a conformităţii legii cu constituţia şi cuprinde regulile privitoare la organele competente să facă această verificare, procedura de urmat şi măsurile ce pot fi luate după realizarea acestei proceduri.

4. este activitatea organizată de verificare a conformităţii legii cu scopurile statului şi cuprinde regulile privitoare la organele competente să facă această verificare, procedura de urmat şi măsurile ce pot fi luate după realizarea acestei proceduri.

Întrebarea 21.

Ce este democraţia?

Variante de răspuns:

1. este supremaţia şi independenţa puterii în exprimarea şi realizarea voinţei guvernanţilor ca voinţă obligatorie pentru întreaga societate.

2. reprezintă dreptul poporului de a decide asupra sorţii sale, de a stabili linia politică a statului şi alcătuirea organelor lui, precum şi de a controla activitatea acestora

Page 10: Denumirea testului

3. se fundamentează pe ideea sociologică de naţiune, considerată ca persoană juridică ce dispune de o voinţă proprie, voinţă care însă se exprimă prin reprezentanţii naţiunii desemnaţi conform unor proceduri asupra cărora membrii naţiunii au convenit de comun acord

4. este forma de regim politic în care puterea aparţine poporului, care o exercită suveran prin corpul său electoral (ex. alegeri) sau după caz prin corpul său referendal (ex. referendum).

Întrebarea 22.

Ce se înţelege prin suveranitate populară?

Variante de răspuns:

1. este supremaţia şi independenţa puterii în exprimarea şi realizarea voinţei guvernanţilor ca voinţă obligatorie pentru întreaga societate.

2. se fundamentează pe ideea sociologică de naţiune, considerată ca persoană juridică ce dispune de o voinţă proprie, voinţă care însă se exprimă prin reprezentanţii naţiunii desemnaţi conform unor proceduri asupra cărora membrii naţiunii au convenit de comun acord

3. este forma de regim politic în care puterea aparţine poporului, care o exercită suveran prin corpul său electoral (ex. alegeri) sau după caz prin corpul său referendal (ex. referendum).

4. reprezintă dreptul poporului de a decide asupra sorţii sale, de a stabili linia politică a statului şi alcătuirea organelor lui, precum şi de a controla activitatea acestora

Întrebarea 23.

Ce se înţelege prin suveranitate naţională?

Variante de răspuns:

1. este forma de regim politic în care puterea aparţine poporului, care o exercită suveran prin corpul său electoral (ex. alegeri) sau după caz prin corpul său referendal (ex. referendum).

2. se fundamentează pe ideea sociologică de naţiune, considerată ca persoană juridică ce dispune de o voinţă proprie, voinţă care însă se exprimă prin reprezentanţii naţiunii desemnaţi conform unor proceduri asupra cărora membrii naţiunii au convenit de comun acord

3. reprezintă dreptul poporului de a decide asupra sorţii sale, de a stabili linia politică a statului şi alcătuirea organelor lui, precum şi de a controla activitatea acestora

4. este supremaţia şi independenţa puterii în exprimarea şi realizarea voinţei guvernanţilor ca voinţă obligatorie pentru întreaga societate.

Întrebarea 24.

Page 11: Denumirea testului

Definiţi noţiunea de suveranitate?

Variante de răspuns:

1. se fundamentează pe ideea sociologică de naţiune, considerată ca persoană juridică ce dispune de o voinţă proprie, voinţă care însă se exprimă prin reprezentanţii naţiunii desemnaţi conform unor proceduri asupra cărora membrii naţiunii au convenit de comun acord

2. este forma de regim politic în care puterea aparţine poporului, care o exercită suveran prin corpul său electoral (ex. alegeri) sau după caz prin corpul său referendal (ex. referendum).

3. reprezintă dreptul poporului de a decide asupra sorţii sale, de a stabili linia politică a statului şi alcătuirea organelor lui, precum şi de a controla activitatea acestora

4. este supremaţia şi independenţa puterii în exprimarea şi realizarea voinţei guvernanţilor ca voinţă obligatorie pentru întreaga societate.

Întrebarea 25.

Cînd a fost adoptată Declaraţia suveranităţii Republicii Moldova?

Variante de răspuns:

1. la 23 iunie 1990

2. la 31 august 1989

3. la 27 august 1991

4. la 31 august 1991

Întrebarea 26.

Cînd a fost adoptată Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova ?

Variante de răspuns:

1. la 31 august 1991

2. la 23 iunie 1990

3. la 31 august 1989

4. la 27 august 1991

Întrebarea 27.

Definiţi noţiunea de cetăţenie

Page 12: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. acea calitate a persoanei fizice ce exprimă relaţiile permanente social - economice, politice şi juridice dintre aceasta şi o persoană juridică, dovedind apartenenţa sa la un anumit stat şi atribuindu-i posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor şi îndatoririlor prevăzute de constituţie şi de legile ţării.

2. acea calitate a persoanei juridice ce exprimă relaţiile permanente social - economice, politice şi juridice dintre aceasta şi stat, dovedind apartenenţa sa la un anumit stat şi atribuindu-i posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor şi îndatoririlor prevăzute de constituţie şi de legile ţării.

3. acea calitate a persoanei fizice ce exprimă relaţiile permanente social - economice, politice şi juridice dintre aceasta şi stat, dovedind apartenenţa sa la un anumit stat şi atribuindu-i posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor şi îndatoririlor prevăzute de constituţie şi de legile ţării.

4. acea calitate a persoanei fizice ce exprimă relaţiile permanente social - economice, politice şi juridice dintre aceasta şi o instituţie de stat, dovedind apartenenţa sa la un anumit stat şi atribuindu-i posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor şi îndatoririlor prevăzute de constituţie şi de legile ţării.

Întrebarea 28.

Care sistem de adoptare a cetăţeniei a fost adoptat în Republica Moldova?

Variante de răspuns:

1. jus loci

2. jus sangvinis

3. sistemul mixt

4. jus toli

Întrebarea 29.

Care sunt mijloacele de dobîndire a cetăţeniei potrivit legii cu privire la cetăţenie din 02.06.2000 ?

Variante de răspuns:

1. 1. naştere; 2. recunoaştere sau repatriere; 3. înfiere; 4. redobîndire; 5. Jus soli

2. 1. naştere; 2. recunoaştere sau repatriere; 3. înfiere; 4. redobîndire; 5. naturalizare

3. 1. naştere; 2. repatriere; 3. înfiere; 4. moarte; 5. naturalizare sau acordarea la cerere

Page 13: Denumirea testului

4. 1. naştere; 2. căsătorie; 3. înfiere; 4. redobîndire; 5. naturalizare sau acordarea la cerere

Întrebarea 30.

Ce se înţelege prin naturalizare

Variante de răspuns:

1. Este un mod de dobîndire a cetăţeniei ce priveşte pe cetăţenii străini sau persoanele apatride care manifestă dorinţa de a se integra în societatea unui alt stat

2. Este un mod de dobîndire a cetăţeniei ce priveşte pe cetăţenii proprii sau persoanele apatride care manifestă dorinţa de a se integra în societatea unui alt stat

3. Este un mod de ocrotire a mediului înconjurător ce priveşte pe cetăţenii străini sau persoanele apatride

4. Este un mijloc de protecţie a naturii şi mediului ambiant

Întrebarea 31.

Numiţi persoanele care nu pot dobîndi cetăţenia Republicii Moldova

Variante de răspuns:

1. 1. au fost condamnate la privaţiune de libertate pentru infracţiuni premeditate şi au antecedente penale sau se află sub urmărire penală la momentul examinării cererii. 2. au săvîrşit crime internaţionale, militare, sau crime împotriva umanităţii. 3. sînt implicaţi în activităţi comerciale internaţionale. 4. nu sînt cetăţeni ai altui stat.

2. 1. au fost condamnate la privaţiune de libertate pentru infracţiuni premeditate şi au antecedente penale sau se află sub urmărire penală la momentul examinării cererii. 2. au săvîrşit contravenţii interne, militare, sau crime împotriva umanităţii. 3. sînt implicaţi în activităţi teroriste. 4. sînt cetăţeni ai altui stat.

3. 1. au fost condamnate la privaţiune de libertate pentru infracţiuni premeditate şi au antecedente penale sau se află sub urmărire penală la momentul examinării cererii. 2. au săvîrşit crime internaţionale, militare, sau crime împotriva umanităţii. 3. sînt implicaţi în activităţi teroriste. 4. sînt cetăţeni ai altui stat.

4. 1. au fost condamnate la privaţiune de libertate pentru infracţiuni premeditate şi nu au antecedente penale sau nu se află sub urmărire penală la momentul examinării cererii. 2. au săvîrşit crime internaţionale, militare, sau crime împotriva umanităţii. 3. sînt implicaţi în activităţi teroriste. 4. sînt cetăţeni ai altui stat.

Întrebarea 32.

Care sunt temeiurile de pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova?

Page 14: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. Săvîrşirea contravenţiilor

2. Renunţarea şi retragerea cetăţeniei

3. Răzgîndirea şi retragerea cetăţeniei

4. Săvîrşirea infracţiunilor

Întrebarea 33.

Numiţi motivele ce pot servi temei pentru retragerea cetăţeniei Republicii Moldova?

Variante de răspuns:

1. 1.a dobîndit cetăţenia altui stat în mod fraudulos.2.a săvîrşit o infracţiune gravă împotriva statului.3. s-a înrolat în forţele armate ale unui stat străin.4.s-a angajat într-o funcţie publică a u unui alt stat fără ştirea şi consimţămîntul organelor de resort ale Republicii Moldova.

2. 1.a dobîndit cetăţenia Republicii Moldova în mod fraudulos.2.a săvîrşit o contravenţie gravă împotriva statului.3. s-a înrolat în forţele armate ale unui stat străin.4.s-a angajat într-o funcţie publică a u unui alt stat fără ştirea şi consimţămîntul organelor de resort ale Republicii Moldova.

3. 1. a dobîndit cetăţenia Republicii Moldova în mod fraudulos.2. a săvîrşit o infracţiune gravă împotriva statului.3. s-a înrolat în forţele armate ale unui stat străin.4. s-a angajat într-o funcţie publică a u unui alt stat fără ştirea şi consimţămîntul organelor de resort ale Republicii Moldova.

4. 1.a dobîndit cetăţenia Republicii Moldova în mod fraudulos.2.a săvîrşit o infracţiune gravă împotriva statului.3. Nu şia îndeplinit obligaţia de a investi în economia Republicii Moldova.4.s-a angajat într-o funcţie publică a u unui alt stat fără ştirea şi consimţămîntul organelor de resort ale Republicii Moldova.

Întrebarea 34.

Definiţi noţiunea de autoritate publică

Variante de răspuns:

1. este o instituţie politică, constituită în mod direct sau indirect de către popor, învestită de Constituţie cu anumită competenţă pentru a îndeplini anumite funcţii de guvernare a ţării şi care se bucură de o anumită autoritate şi prestigiu în societate

2. este o instituţie juridică, constituită în mod direct sau indirect de către popor, învestită de Constituţie cu anumită competenţă pentru a îndeplini anumite funcţii de guvernare a ţării şi care se bucură de o anumită autoritate şi prestigiu în societate

Page 15: Denumirea testului

3. este o instituţie politică, constituită în mod direct de către stat, învestită de Constituţie cu anumită competenţă pentru a îndeplini anumite funcţii de guvernare a ţării şi care se bucură de o anumită autoritate şi prestigiu în societate

4. este o instituţie publică, constituită în mod indirect de către preşedinte, învestită de Constituţie cu anumită competenţă pentru a îndeplini anumite funcţii de guvernare a ţării şi care se bucură de o anumită autoritate şi prestigiu în societate

Întrebarea 35.

Numiţi autorităţi publice direct reprezentative:

Variante de răspuns:

1. Parlament, Primarii Curtea Constituţională, Guvernul,

2. Preşedintele, Judecătorii Parlament, Primarii,

3. Preşedintele, Judecătorii, Curtea Constituţională, Guvernul

4. Parlament, Primarii, Consiliile locale

Întrebarea 36.

Care sunt autoritati publice centrale ?

Variante de răspuns:

1. Guvernul, raioanele, primarii

2. Parlamentul, Presedintele, primarii

3. Parlamentul, Presedintele, Guvernul

4. Preşedintele, Consiliile locale, Parlamentul

Întrebarea 37.

Care sunt autoritati publice locale ?

Variante de răspuns:

1. Preşedintele, Consiliile locale, Parlamentul

2. Primarii, Consiliile locale, raionale

3. Parlamentul, Presedintele, primarii

4. Guvernul, raioanele, primarii

Page 16: Denumirea testului

Întrebarea 38.

În ce condiţii Parlamentul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare sau speciale?

Variante de răspuns:

1. la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputaţi.

2. la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a Preşedintelui Curţii Constituţionale.

3. la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie sau a unei treimi din deputaţi.

4. la cererea Preşedintelui Parlamentului sau a unei doimi din deputaţi.

Întrebarea 39.

Cînd încetează mandatul de deputat?

Variante de răspuns:

1. exact la expirarea a 4 ani a mandatului şi în caz de demisie sau deces

2. la expirarea mandatului şi în caz de deces

3. la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales, în caz de demisie, de ridicare a mandatului, de incompatibilitate sau de deces

4. în caz de demisie sau cînd este cercetat penal pentru o faptă penală

Întrebarea 40.

Cum este ales preşedintele RM

Variante de răspuns:

1. este ales de Parlament prin vot deschis cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi

2. este ales de Guvern prin vot secret cu votul a trei cincimi din numărul miniştrilor

3. este ales de popor prin vot secret

4. este ales de Parlament prin vot secret cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi

Întrebarea 41.

Page 17: Denumirea testului

Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de:

Variante de răspuns:

1. Guvern

2. Comisia electorală centrală

3. Curtea Constituţională

4. Curtea Supremă de Justiţie

Întrebarea 42.

În ce condiţii poate fi demis Preşedintele Republicii Moldova?

Variante de răspuns:

1. În cazul săvîrşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi

2. În cazul săvîrşirii unor fapte penale, Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi

3. În cazul săvîrşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a o treime din numărul deputaţilor aleşi

4. În cazul săvîrşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Codului civil, Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi

Întrebarea 43.

Numiţi care este structura guvernului?

Variante de răspuns:

1. Prim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

2. Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

3. Prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

4. Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică

Întrebarea 44.

Page 18: Denumirea testului

Autoritatea judecătorească este un sistem alcătuit din:

Variante de răspuns:

1. Curtea Constituţională, curţile de apel şi judecătorii

2. Curtea Supremă de Justiţie, curţile de apel şi judecătorii

3. Curtea Supremă de Justiţie, tribunale şi judecătorii

4. Ministerul Justiţiei, curţile de apel şi judecătorii

Întrebarea 45.

Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie de către:

Variante de răspuns:

1. Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii

2. Ministrul justiţiei la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii

3. Curtea Constituţională la propunerea ministrului justiţiei

4. Parlamentul RM la propunerea Preşedintelui RM

Grupul (tema): Tema04

Întrebarea 46.

Definiţi noţiunea de drept administrativ:

Variante de răspuns:

1. constă dintr-un ansamblu de norme juridice care reglementează raporturile de instituire şi activitate a organelor administraţiei publice, raporturile dintre aceste organe şi cetăţeni sau dintre funcţionarii publici şi cetăţeni, raporturi ce iau naştere, se dezvoltă şi se sting în procesul de administraţie.

2. o ramură de drept public care reglementează relaţiile patrimoniale şi personal nepatrimoniale

3. o ramură de drept public ce reglementează relaţiile sociale care iau naştere în legătură cu instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii de stat.

4. o ramură de drept public care care reglemetează relaţiile sociale privind lupta cu contravenţiile administrative.

Întrebarea 47.

Page 19: Denumirea testului

Care este obiectul dreptului administrativ?

Variante de răspuns:

1. raporturi sociale care constituie obiectul activităţii administrative a statului şi a colectivităţilor locale, realizată, în principal, de către autorităţile sistemului judiciar potrivit normelor legale, cu excepţia raporturilor sociale care se nasc în procesul realizării activităţii financiare a statului şi a colectivităţilor locale

2. raporturi sociale care constituie obiectul activităţii economice a statului şi a colectivităţilor locale, realizată, în principal, de către autorităţile administraţiei publice potrivit normelor legale, cu excepţia raporturilor sociale care se nasc în procesul realizării activităţii financiare a statului şi a colectivităţilor locale

3. raporturi sociale care constituie obiectul activităţii administrative a guvernului, realizată, în principal, de către autorităţile administraţiei publice potrivit normelor legale, cu excepţia raporturilor sociale care se nasc în procesul realizării activităţii financiare a statului şi a colectivităţilor locale

4. raporturi sociale care constituie obiectul activităţii administrative a statului şi a colectivităţilor locale, realizată, în principal, de către autorităţile administraţiei publice potrivit normelor legale, cu excepţia raporturilor sociale care se nasc în procesul realizării activităţii financiare a statului şi a colectivităţilor locale

Întrebarea 48.

Definiţi noţiunea de raporturi de drept administrativ

Variante de răspuns:

1. sânt raporturile juridice care se formează în legătură cu organizarea, funcţionarea şi activitatea autorităţilor administraţiei publice, şi care se nasc, se modifică şi se sting în condiţiile prevăzute de normele dreptului administrativ.

2. sunt raporturi juridice care se formează în rezultatul săvîrşirii faptelor prevăzute de legea penală

3. sânt raporturile juridice care se formează în legătură cu instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii de stat, şi care se nasc, se modifică şi se sting în condiţiile prevăzute de normele dreptului administrativ

4. sânt raporturile juridice care se formează în legătură cu organizarea, funcţionarea şi activitatea organelor de ocrotire a normelor de drept, şi care se nasc, se modifică şi se sting în condiţiile prevăzute de normele dreptului administrativ.

Întrebarea 49.

Numiţi care sunt posibilele subiecte ale raportului juridic administrativ

Page 20: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. a) soţii, b) părinţi c) copii adoptaţi d) adoptatori e) alte rude apropiate

2. a) autorităţile publice; b) persoanele fizice (funcţionari publici, cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi).

3. a) persoanele fizice; b) persoanele juridice

4. a) autorităţile publice; b) persoanele juridice (altele decât cele din punctul a ); c) organizaţiile obşteşti şi politice; d) persoanele fizice (funcţionari publici, cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi).

Întrebarea 50.

Izvoarele scrise ale dreptului administrativ sînt:

Variante de răspuns:

1. Constituţia, Legile adoptate de Parlamentul Republicii Moldova care reglementează relaţiile sociale în domeniul administraţiei de stat, Decretele Preşedintelui Republicii Moldova, Hotărârile şi dispoziţiile Guvernului Republicii Moldova, Deciziile şi dispoziţiile organelor administraţiei publice locale, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, în cazul când acestea conţin norme ale dreptului administrativ

2. Legea cu privire la Guvern, Legea privind administraţia publică locală, Codul cu privire la contravenţiile administrative, Codul penal, codul muncii.

3. Codul cu privire la contravenţiile administrative, Codul civil, Codul penal, Codul de procedură penală. Hotărârile şi dispoziţiile Guvernului Republicii Moldova, Codul administrativ.

4. Constituţia, Legea privind administraţia publică locală, Legea cu privire la procuratură, Tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Întrebarea 51.

Normele de drept administrativ reprezintă:

Variante de răspuns:

1. o categorie de norme (reguli) sociale, instituite sau recunoscute de stat, general obligatorii şi impersonale a căror aplicare este asigurată de forţa de constrângere a statului, care stabilesc conduita subiectelor ce participă într-o formă sau alta la înfăptuirea administraţiei publice.

2. normele juridice care apără împotriva infracţiunilor, persoana, drepturile şi libertăţile acesteia, proprietatea, mediul înconjurător, orânduirea constituţională, suveranitatea, independenţa şi

Page 21: Denumirea testului

integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea şi securitatea omenirii, precum şi întreaga ordine de drept

3. o varietate a normelor juridice care stabilesc condiţiile şi modalitatea de încheiere, încetare şi declarare a nulităţii căsătoriei, reglementează relaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale născute din căsătorie, rudenie şi adopţie.

4. o varietate a normelor juridice care se bucură de supremaţie faţă de toate celelalte norme juridice, supremaţie determinată atât de procedura de adoptare, cât şi procedura de garantare a lor.

Întrebarea 52.

Care este scopul administraţiei?

Variante de răspuns:

1. de a asigura ordinea publică şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor

2. de a organiza şi dirija viaţa politică spre binele şi în interesul majorităţii membrilor societăţii date, întru satisfacerea nevoilor sociale prin prestarea serviciilor de interes vital

3. de a organiza şi dirija viaţa socială spre binele şi în interesul majorităţii membrilor societăţii date, întru satisfacerea nevoilor sociale prin prestarea serviciilor de interes vital

4. de a soluţiona cauzele civile şi penale

Întrebarea 53.

Prin sistem al administraţiei publice se înţelege:

Variante de răspuns:

1. totalitatea instanţelor de judecată care sunt divizte pe trei nivele: judecătorii, curşi de apel şi Curtea supremă de Justiţie

2. totalitatea organelor structurate într-un sistem destinat unei activităţi de aplicare a legiiprin soluţionarea cauzelor civile şi penale de către instanşele judecătoreşti

3. sistemul de drept al Republicii Moldova

4. totalitatea organelor structurate într-un sistem destinat unei activităţi de organizare a executării şi de executare a legii, în interesul întregii populaţii a ţării, care se aplică pe întreg teritoriul statului

Întrebarea 54.

Organ al administraţiei publice reprezintă:

Page 22: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. o organizaţie, un colectiv de persoane investite cu atribuţii speciale conferite de stat, cu scopul de a realiza activitatea judecătorească.

2. organizaţia care are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobândească şi sa exercite in nume propriu drepturi patrimoniale si personale nepatrimoniale, sa-şi asume obligaţii, poate fi reclamant şi pârât in instanţa de judecata.

3. o structură organizaţională, având ca suport uman unul sau mai mulţi agenţi, constituită pe baza legii, dotată cu mijloace materiale şi financiare potrivit legii, care are capacitate juridică şi este investită cu competenţa necesară, pentru a putea acţiona în vederea organizării executării şi executării legii sau prestării de servicii publice în limitele legii, făcând parte din sistemul organelor administraţiei publice

4. o organizaţie, un colectiv de persoane investite cu atribuţii speciale conferite de stat, cu scopul de a realiza activitatea legislativă.

Întrebarea 55.

După natura lor organele administraţiei publice pot fi:

Variante de răspuns:

1. a) organe colegiale b) organe individuale

2. a) organe bugetare b) organe de autogestiune

3. a) alese b) organe numite

4. a) organe centrale b) organe locale

Întrebarea 56.

După modul de formare organele administraţiei publice pot fi:

Variante de răspuns:

1. a) alese b) organe numite

2. a) organe colegiale b) organe individuale

3. a) organe centrale b) organe locale

4. a) organe bugetare b) organe de autogestiune

Întrebarea 57.

Page 23: Denumirea testului

După competenţa teritorială organele administraţiei publice pot fi:

Variante de răspuns:

1. a) alese b) organe numite

2. a) organe bugetare b) organe de autogestiune

3. a) organe centrale b) organe locale

4. a) organe colegiale b) organe individuale

Întrebarea 58.

După sursa de finanţare organele administraţiei publice pot fi:

Variante de răspuns:

1. a) organe centrale b) organe locale

2. a) organe colegiale b) organe individuale

3. a) organe bugetare b) organe de autogestiune

4. a) alese b) organe numite

Întrebarea 59.

Numiţi care sunt principiile dreptului administrativ?

Variante de răspuns:

1. obligativitatea autorităţii administrative de a informa persoanele interesate despre procedura administrativă şi dreptul lor de a fi ascultate sau auzite, principiul procedurii colective, accesul la informaţie, obligativitatea deciziei, reglementarea prin lege a activităţii administraţiei, responsabilitatea statului şi a funcţionarilor pentru actele administrative, principiul de sprijin moral reciproc şi fidelitate conjugală

2. legalitatea, egalitatea în faţa legii, respectarea scopului şi a obiectivelor trasate de lege, proporţionalitatea, obiectivitatea, imparţialitatea, buna credinţă, transparenţa, regula de favorizare a persoanei private, obligativitatea de a accepta demersurile persoanei private şi de a le soluţiona în modul cel mai potrivit, dreptul de a fi ajutat sau asistat, promptitudinea (rapiditatea) în executare, dreptul de a fi auzit, obligativitatea autorităţii administrative de a informa persoanele interesate despre procedura administrativă şi dreptul lor de a fi ascultate sau auzite principiul de manifestare a grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei

Page 24: Denumirea testului

3. legalitatea, egalitatea în faţa legii, respectarea scopului şi a obiectivelor trasate de lege, proporţionalitatea, obiectivitatea, imparţialitatea, buna credinţă, transparenţa, regula de favorizare a persoanei private, obligativitatea de a accepta demersurile persoanei private şi de a le soluţiona în modul cel mai potrivit, dreptul de a fi ajutat sau asistat, promptitudinea (rapiditatea) în executare, dreptul de a fi auzit, obligativitatea autorităţii administrative de a informa persoanele interesate despre procedura administrativă şi dreptul lor de a fi ascultate sau auzite, principiul procedurii colective, accesul la informaţie, obligativitatea deciziei, reglementarea prin lege a activităţii administraţiei, responsabilitatea statului şi a funcţionarilor pentru actele administrative

4. principiul de sprijin moral reciproc şi fidelitate conjugală; principiul priorităţii educării copilului în familie; principiul de manifestare a grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei.

Întrebarea 60.

Definiţi noţiunea de serviciu public

Variante de răspuns:

1. totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi în aparatul acestor organe, îndreptată spre realizarea împuternicirilor acestor autorităţi în scopul dezvoltării economiei, culturii, sferei sociale, promovării politicii externe, apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale, ocrotirii drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

2. persoana care ocupă funcţie de stat remunerată şi care dispune de ranguri şi grade, stabilite în conformitate cu principiile prezentei legi

3. unitatea primară a autorităţii publice, care determină locul şi rolul cetăţeanului în munca socială în sistemul serviciului public, drepturile şi obligaţiile, exigenţele faţă de pregătirea lui profesională

4. funcţionarul public învestit cu atribuţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţilor publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie şi organizatorico-economice

Întrebarea 61.

Definiţi noţiunea de funcţie publică

Variante de răspuns:

1. funcţionarul public învestit cu atribuţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţilor publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie şi organizatorico-economice

2. persoana care ocupă funcţie de stat remunerată şi care dispune de ranguri şi grade, stabilite în conformitate cu principiile prezentei legi

Page 25: Denumirea testului

3. unitatea primară a autorităţii publice, care determină locul şi rolul cetăţeanului în munca socială în sistemul serviciului public, drepturile şi obligaţiile, exigenţele faţă de pregătirea lui profesională

4. totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi în aparatul acestor organe, îndreptată spre realizarea împuternicirilor acestor autorităţi în scopul dezvoltării economiei, culturii, sferei sociale, promovării politicii externe, apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale, ocrotirii drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Întrebarea 62.

Definiţi noţiunea de funcţionar public

Variante de răspuns:

1. funcţionarul public învestit cu atribuţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţilor publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie şi organizatorico-economice

2. persoana care ocupă o funcţie de stat remunerată şi care dispune de ranguri şi grade, stabilite în conformitate cu principiile prezentei legi

3. unitatea primară a autorităţii publice, care determină locul şi rolul cetăţeanului în munca socială în sistemul serviciului public, drepturile şi obligaţiile, exigenţele faţă de pregătirea lui profesională

4. totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi în aparatul acestor organe, îndreptată spre realizarea împuternicirilor acestor autorităţi în scopul dezvoltării economiei, culturii, sferei sociale, promovării politicii externe, apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale, ocrotirii drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

Întrebarea 63.

Numiţi principii fundamentale de activitate a serviciului public:

Variante de răspuns:

1. profesionalismul, competenţa şi spiritul de iniţiativă; obligativitatea hotărârilor organelor ierarhic superioare; democratismul şi publicitatea; protejarea activităţii legitime a funcţionarului public principiul de sprijin moral reciproc şi fidelitate conjugală; principiul priorităţii educării copilului în familie;

2. devotamentul faţă de stat şi faţă de popor; principiul legalităţii; responsabilităţii personale pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu; respectarea drepturilor şi intereselor persoanelor fizice şi juridice; profesionalismul, competenţa şi spiritul de iniţiativă; obligativitatea hotărârilor organelor ierarhic superioare; democratismul şi publicitatea; protejarea activităţii legitime a funcţionarului public

Page 26: Denumirea testului

3. principiul de sprijin moral reciproc şi fidelitate conjugală; principiul priorităţii educării copilului în familie; principiul de manifestare a grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei

4. devotamentul faţă de stat şi faţă de popor; principiul legalităţii; responsabilităţii personale pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu; respectarea drepturilor şi intereselor persoanelor fizice şi juridice; Principiul forţei obligatorii (pacta sunt servanda) ; Principiul irevocabilităţii actului juridic civil;

Întrebarea 64.

Definiţi noţiunea de persoană cu funcţie de răspundere

Variante de răspuns:

1. persoana care ocupă o funcţie de stat remunerată şi care dispune de ranguri şi grade, stabilite în conformitate cu principiile prezentei legi

2. unitatea primară a autorităţii publice, care determină locul şi rolul cetăţeanului în munca socială în sistemul serviciului public, drepturile şi obligaţiile, exigenţele faţă de pregătirea lui profesională

3. totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi în aparatul acestor organe, îndreptată spre realizarea împuternicirilor acestor autorităţi în scopul dezvoltării economiei, culturii, sferei sociale, promovării politicii externe, apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale, ocrotirii drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor

4. funcţionarul public învestit cu atribuţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţilor publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie şi organizatorico-economice

Întrebarea 65.

Numiţi exigenţele speciale faţă de funcţionarul public prevăzute de Legea serviciului public

Variante de răspuns:

1. La încadrarea în serviciul public şi ulterior în fiecare an, funcţionarul este obligat să prezinte, în modul stabilit de lege, o declaraţie privind veniturile, averea imobiliară şi mobiliară de valoare, depunerile bancare şi hârtiile de valoare, angajamentele financiare, inclusiv în străinătate

2. La încadrarea în serviciul public şi ulterior în fiecare doi ani, funcţionarul este obligat să prezinte, în modul stabilit de lege, o declaraţie privind devotamentul faţă de ţară, averea imobiliară şi mobiliară de valoare, depunerile bancare şi hârtiile de valoare, angajamentele financiare, inclusiv în străinătate

Page 27: Denumirea testului

3. cunoaşterea limbii de stat; cetăţenia Republicii Moldova; vârsta generală - 18 ani; profesionalismul; să posede capacităţi şi aptitudini politice; un comportament de o moralitate înaltă

4. La încadrarea în serviciul public şi ulterior în fiecare an, funcţionarul este obligat să prezinte, în modul stabilit de lege, o declaraţie privind studiile sale, averea imobiliară şi mobiliară de valoare, depunerile bancare şi hârtiile de valoare, angajamentele financiare, inclusiv în străinătate

Întrebarea 66.

Numiţi exigenţele şi cerinţele înaintate faţă de funcţionari publici care decurg din Constituţie şi alte acte normative sunt

Variante de răspuns:

1. cunoaşterea limbii de stat; cetăţenia Republicii Moldova; vârsta generală - 18 ani; profesionalismul; să posede capacităţi şi aptitudini politice; un comportament de o moralitate înaltă.

2. La încadrarea în serviciul public şi ulterior în fiecare doi ani, funcţionarul este obligat să prezinte, în modul stabilit de lege, o declaraţie privind devotamentul faţă de ţară, averea imobiliară şi mobiliară de valoare, depunerile bancare şi hârtiile de valoare, angajamentele financiare, inclusiv în străinătate

3. La încadrarea în serviciul public şi ulterior în fiecare an, funcţionarul este obligat să prezinte, în modul stabilit de lege, o declaraţie privind veniturile, averea imobiliară şi mobiliară de valoare, depunerile bancare şi hârtiile de valoare, angajamentele financiare, inclusiv în străinătate

4. cunoaşterea limbii de stat; cetăţenia Republicii Moldova; vârsta generală - 20 ani; profesionalismul; să posede capacităţi şi aptitudini politice; un comportament de o moralitate înaltă

Întrebarea 67.

Funcţiile de specialişti se ocupă prin:

Variante de răspuns:

1. alegere sau concurs

2. numire, alegere sau concurs

3. angajare şi concurs

4. numire şi alegere

Întrebarea 68.

Page 28: Denumirea testului

Funcţiile de conducere se ocupă prin:

Variante de răspuns:

1. numire şi alegere

2. numire, alegere sau concurs

3. alegere sau concurs

4. angajare şi concurs

Întrebarea 69.

Numiţi temeiurile specifice încetării raportului de serviciu

Variante de răspuns:

1. neexecutarea obligaţiilor; încălcarea restricţiilor; comiterea unei fapte ilicite pentru care se prevede răspundere disciplinară, materială, administrativă sau penală; nerespectarea exigenţelor speciale; refuzul de depunere a declaraţiei pe avere; pierderii cetăţeniei Republicii Moldova; expirarea împuternicirilor în funcţia publică;

2. executarea obligaţiilor; neîncălcarea restricţiilor; comiterea unei fapte ilicite pentru care se prevede răspundere disciplinară, materială, administrativă sau penală; nerespectarea exigenţelor speciale; refuzul de depunere a jurământului; pierderii cetăţeniei Republicii Moldova;expirarea împuternicirilor în funcţia publică;

3. neexecutarea obligaţiilor; încălcarea restricţiilor; comiterea unei fapte ilicite pentru care se prevede răspundere disciplinară; respectarea exigenţelor speciale; refuzul de depunere a jurământului; pierderii cetăţeniei Republicii Moldova;expirarea împuternicirilor în funcţia publică;

4. neexecutarea obligaţiilor; încălcarea restricţiilor; comiterea unei fapte ilicite pentru care se prevede răspundere disciplinară, materială, administrativă sau penală; nerespectarea exigenţelor speciale; refuzul de depunere a jurământului; pierderii cetăţeniei Republicii Moldova;expirarea împuternicirilor în funcţia publică;

Întrebarea 70.

Definiţi noţiunea de act administrativ

Variante de răspuns:

1. manifestarea juridică unilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, a unei persoane juridice, emis în vederea organizării executării sau executării concrete a legii

Page 29: Denumirea testului

2. manifestarea juridică multilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, a unei autorităţi publice, emis în vederea organizării executării sau executării concrete a legii

3. manifestarea juridică unilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, a unei autorităţi publice, emis în vederea organizării executării sau executării concrete a legii

4. manifestarea juridică unilaterală de voinţă, cu caracter de consrângere, a unei autorităţi publice, emis în vederea organizării executării sau executării concrete a legii

Întrebarea 71.

Care sunt trăsăturile actului administrativ?

Variante de răspuns:

1. A. Actul administrativ este un act politic. B. Actul administrativ este o manifestare unilaterală de voinţă de putere. C. Actul administrativ este forma principală de activitate a organelor administraţiei publice. D. Actul administrativ este obligatoriu spre îndeplinire şi respectare atât de persoanele fizice şi juridice cărora le este adresat, cât şi de organul emitent. E. Actele administrative au o putere juridică inferioară legii. F. Actul administrativ este, de regulă, executoriu imediat

2. A. Actul administrativ este un act juridic. B. Actul administrativ este o manifestare unilaterală de voinţă de putere. C. Actul administrativ este forma principală de activitate a organelor administraţiei publice. D. Actul administrativ este obligatoriu spre îndeplinire şi respectare atât de persoanele fizice şi juridice cărora le este adresat, cât şi de organul emitent. E. Actele administrative au o putere juridică superioară legii. F. Actul administrativ este, de regulă, executoriu imediat

3. A. Actul administrativ este un act juridic. B. Actul administrativ este o manifestare unilaterală de voinţă de putere. C. Actul administrativ este forma principală de activitate a organelor administraţiei publice. D. Actul administrativ este obligatoriu spre îndeplinire şi respectare atât de persoanele fizice şi juridice cărora le este adresat, cât şi de organul emitent. E. Actele administrative au o putere juridică inferioară legii. F. Actul administrativ este, de regulă, executoriu imediat

4. A. Actul administrativ este un act juridic. B. Actul administrativ este o manifestare multilaterală de voinţă de putere. C. Actul administrativ este forma principală de activitate a organelor administraţiei publice. D. Actul administrativ este obligatoriu spre îndeplinire şi respectare atât de persoanele fizice şi juridice cărora le este adresat, cât şi de organul emitent. E. Actele administrative au o putere juridică inferioară legii. F. Actul administrativ este, de regulă, executoriu imediat

Întrebarea 72.

Clasificaţi actele administrative după valoarea sa juridică:

Page 30: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. acte emise de organele administraţiei publice centrale (au putere juridică pe întreg teritoriul ţării); acte emise de organele administraţiei publice locale; (au putere juridică numai în unitatea administrativ-teritorială).

2. acte administrative cu caracter general (hotărârile Guvernului, deciziile consiliilor); acte administrative de specialitate (ordine, instrucţiuni ale ministerelor).

3. acte administrative simple care conţin o singură manifestare de voinţă; acte administrative complexe, care conţin două sau mai multe manifestări de voinţă.

4. acte administrative de autoritate, acte administrative de gestiune; acte administrative cu caracter jurisdicţional.

Întrebarea 73.

Clasificaţi actele administrative după competenţa teritorială:

Variante de răspuns:

1. acte administrative de autoritate,acte administrative de gestiune; acte administrative cu caracter jurisdicţional.

2. acte emise de organele administraţiei publice centrale (au putere juridică pe întreg teritoriul ţării); acte emise de organele administraţiei publice locale; (au putere juridică numai în unitatea administrativ-teritorială).

3. acte administrative cu caracter general (hotărârile Guvernului, deciziile consiliilor); acte administrative de specialitate (ordine, instrucţiuni ale ministerelor).

4. acte administrative simple care conţin o singură manifestare de voinţă; acte administrative complexe, care conţin două sau mai multe manifestări de voinţă.

Întrebarea 74.

Clasificaţi actele administrative după autoritatea care le emite:

Variante de răspuns:

1. emise de organe ale puterii executive; emise de aparatul Parlamentului; emise de instanţele judecătoreşti; emise de autorităţi publice autonome;

2. acte emise de organele administraţiei publice centrale (au putere juridică pe întreg teritoriul ţării); acte emise de organele administraţiei publice locale; (au putere juridică numai în unitatea administrativ-teritorială).

3. acte administrative care acordă drepturi; acte administrative care constată existenţa unui drept

Page 31: Denumirea testului

4. normative şi individuale

Întrebarea 75.

Prin ce se caracterizează actele administrative normative?

Variante de răspuns:

1. se caracterizează prin faptul că conţin reguli generale de conduită, sunt impersonale şi de aplicabilitate repetată, la un număr nelimitat de subiecte, nu toate organele administraţiei publice au competenţa de a le emite şi nu pot fi contestate în justiţie pe calea acţiunii, ci doar pe calea excepţiei de ilegalitate, iar cerinţele faţă de forma şi procedura de emitere sunt mult mai severe decât la cele individuale

2. se caracterizează prin faptul că conţin reguli speciale de conduită, sunt impersonale şi de aplicabilitate repetată, la un număr nelimitat de subiecte, nu toate organele administraţiei publice au competenţa de a le emite şi nu pot fi contestate în justiţie pe calea acţiunii, ci doar pe calea excepţiei de ilegalitate, iar cerinţele faţă de forma şi procedura de emitere sunt mult mai severe decât la cele individuale

3. se caracterizează prin faptul că conţin reguli generale de conduită, sunt personale şi de aplicabilitate unică, la un număr limitat de subiecte, nu toate organele administraţiei publice au competenţa de a le emite şi nu pot fi contestate în justiţie pe calea acţiunii, ci doar pe calea excepţiei de ilegalitate, iar cerinţele faţă de forma şi procedura de emitere sunt mult mai severe decât la cele individuale

4. se caracterizează prin faptul că manifestarea de voinţă a organului competent creează, modifică sau stinge drepturi subiective sau obligaţii în profitul sau în sarcina uneia sau mai multor persoane dinainte determinate.

Întrebarea 76.

Prin ce se caracterizează actele administrative individuale?

Variante de răspuns:

1. se caracterizează prin faptul că manifestarea de voinţă a organului competent creează, modifică sau stinge drepturi subiective sau obligaţii în profitul sau în sarcina uneia sau mai multor persoane dinainte determinate.

2. se caracterizează prin faptul că conţin reguli speciale de conduită, sunt impersonale şi de aplicabilitate repetată, la un număr nelimitat de subiecte, nu toate organele administraţiei publice au competenţa de a le emite şi nu pot fi contestate în justiţie pe calea acţiunii, ci doar pe calea excepţiei de ilegalitate, iar cerinţele faţă de forma şi procedura de emitere sunt mult mai severe decât la cele individuale

3. se caracterizează prin faptul că conţin reguli generale de conduită, sunt personale şi de aplicabilitate unică, la un număr limitat de subiecte, nu toate organele administraţiei publice au

Page 32: Denumirea testului

competenţa de a le emite şi nu pot fi contestate în justiţie pe calea acţiunii, ci doar pe calea excepţiei de ilegalitate, iar cerinţele faţă de forma şi procedura de emitere sunt mult mai severe decât la cele individuale

4. se caracterizează prin faptul că conţin reguli generale de conduită, sunt impersonale şi de aplicabilitate repetată, la un număr nelimitat de subiecte, nu toate organele administraţiei publice au competenţa de a le emite şi nu pot fi contestate în justiţie pe calea acţiunii, ci doar pe calea excepţiei de ilegalitate, iar cerinţele faţă de forma şi procedura de emitere sunt mult mai severe decât la cele individuale

Întrebarea 77.

Numiţi cerinţele de valabilitate a actului juridic administrativ

Variante de răspuns:

1. conformitatea actului administrativ cu codul civil şi al altor acte cu forţă juridică superioară; actul să fie emis de organul competent în limitele competenţei sale

2. voinţa părţilor să fie neviciată; obiectul actului să fie licit şi posibil

3. conformitatea actului administrativ cu conţinutul legii şi al altor acte cu forţă juridică superioară; voinţa părţilor să fie liber exprimată

4. conformitatea actului administrativ cu conţinutul legii şi al altor acte cu forţă juridică superioară; actul să fie emis de organul competent în limitele competenţei sale.

Întrebarea 78.

Competenta teritorială a persoanelor administrative desemnează:

Variante de răspuns:

1. totalitatea atribuţiilor unui organ administrativ stabilite prin legi şi alte acte normative

2. limitele în spaţiu în care pot fi exercitate atribuţiile conferite de lege. Astfel, organele centrale îşi desfăşoară competenţa în limitele unităţii administrativ-teritoriale deservite, iar cele locale - pe întreg teritoriul ţării

3. limitele în timp în care pot fi exercitate atribuţiile conferite de lege. Astfel, organele centrale îşi desfăşoară competenţa pe întreg teritoriul ţării, iar cele locale - în limitele unităţii administrativ-teritoriale deservite

4. limitele în spaţiu în care pot fi exercitate atribuţiile conferite de lege. Astfel, organele centrale îşi desfăşoară competenţa pe întreg teritoriul ţării, iar cele locale - în limitele unităţii administrativ-teritoriale deservite.

Întrebarea 79.

Page 33: Denumirea testului

Competenta materială a persoanelor administrative desemnează:

Variante de răspuns:

1. limitele în spaţiu în care pot fi exercitate atribuţiile conferite de lege. Astfel, organele centrale îşi desfăşoară competenţa pe întreg teritoriul ţării, iar cele locale - în limitele unităţii administrativ-teritoriale deservite.

2. limitele în timp în care pot fi exercitate atribuţiile conferite de lege. Astfel, organele centrale îşi desfăşoară competenţa pe întreg teritoriul ţării, iar cele locale - în limitele unităţii administrativ-teritoriale deservite

3. totalitatea atribuţiilor unui organ administrativ stabilite prin legi şi alte acte normative

4. limitele în spaţiu în care pot fi exercitate atribuţiile conferite de lege. Astfel, organele centrale îşi desfăşoară competenţa în limitele unităţii administrativ-teritoriale deservite, iar cele locale - pe întreg teritoriul ţării

Întrebarea 80.

Ce se înţelege prin anularea actului administrativ?

Variante de răspuns:

1. operaţiunea de întrerupere temporară a efectelor juridice ca o garanţie a legalităţii. Suspendarea poate fi făcută de organele ierarhic superioare sau de alte organe dacă este prevăzut de lege, sau chiar de organul emitent care are şi dreptul de revocare a acestora.

2. situaţia de încetare definitivă a efectelor actului administrativ prin emiterea/adoptarea unui nou act administrativ

3. sancţiunea aplicată actelor administrative emise/adoptate cu încălcarea legii şi constă în lipsirea acestora de efectele juridice în vederea cărora au fost emise/adoptate.

4. introducerea unor dispoziţii noi, cuprinzând soluţii normative şi ipoteze suplimentare, exprimate în texte, care se adaugă elementelor structurale existente.

Întrebarea 81.

Definiţi noţiunea de contravenţie administrativă

Variante de răspuns:

1. totalitatea normelor ce stabilesc şi reglementează aplicarea acestor sancţiuni privind abaterile din domeniul administraţiei publice

2. este fapta ilicită care aduce atingere procesului de administrare

Page 34: Denumirea testului

3. fapta – acţiunea sau inacţiunea – ilicită, cu un grad de pericol social mai redus decît infracţiunea, săvîrşită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege şi este pasibilă de sancţiune contravenţională.

4. o măsură de constrîngere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvîrşit o contravenţie

Întrebarea 82.

Definiţi noţiunea sancţiune contravenţională

Variante de răspuns:

1. totalitatea normelor ce stabilesc şi reglementează aplicarea acestor sancţiuni privind abaterile din domeniul administraţiei publice

2. fapta – acţiunea sau inacţiunea – ilicită, cu un grad de pericol social mai redus decît infracţiunea, săvîrşită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege şi este pasibilă de sancţiune contravenţională.

3. este fapta ilicită care aduce atingere procesului de administrare

4. o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvârşit o contravenţie

Întrebarea 83.

Codul contravenţional prevede aplicarea următoarelor sancţiuni contravenţionale aplicabile persoanei fizice:

Variante de răspuns:

1. a) avertismentul; b) mustrarea; c) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate; d) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii; e) aplicarea punctelor de penalizare; f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deţine armă şi de portarmă); g) munca neremunerată în folosul comunităţii; h) arestul contravenţional

2. a) avertismentul; b) amenda; c) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate; d) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii; e) aplicarea punctelor de penalizare; f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deţine armă şi de portarmă); g) munca neremunerată în folosul comunităţii; h) arestul contravenţional.

3. a) avertismentul; b) amenda; c) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate; d) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii; e) aplicarea punctelor de penalizare; f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deţine armă şi de portarmă); g) munca corecţională; h) arestul contravenţional

Page 35: Denumirea testului

4. a) avertismentul; b) amenda; c) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate; d) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii; e) aplicarea punctelor de penalizare; f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deţine armă şi de portarmă); g) munca neremunerată în folosul comunităţii; h) reţinerea contravenţională

Grupul (tema): Tema05

Întrebarea 84.

Ce se înţelege prin poziţia de egaliate a părţilor în raporturile de drept civil?

Variante de răspuns:

1. nici una dintre ele nu are la dispoziţie mijloace proprii de constrângere pentru obligarea celeilalte părţi să aibă o anumită conduită

2. ele sunt egale din punct de vedere social

3. numai una dintre ele nu are la dispoziţie mijloace proprii de constrângere pentru obligarea celeilalte părţi să aibă o anumită conduită

4. ele sunt egale patrimonial sau că au aceleaşi drepturi şi obligaţii

Întrebarea 85.

Dreptul subiectiv constă în:

Variante de răspuns:

1. posibilitatea juridică recunoscută unei persoane de a avea o anumită conduită şi de a pretinde persoanelor obligate de a avea o atitudine corespunzătoare, care poate fi impusă, la nevoie, prin forţa coercitivă a statului

2. posibilitatea juridică recunoscută unei persoane juridice de a avea o anumită conduită şi de a pretinde persoanelor obligate de a avea o atitudine corespunzătoare, care poate fi impusă, la nevoie, prin forţa coercitivă a statului

3. posibilitatea juridică recunoscută unei persoane fizice de a avea o anumită conduită şi de a pretinde persoanelor obligate de a avea o atitudine corespunzătoare, care poate fi impusă, la nevoie, prin forţa coercitivă a statului

4. regula de conduită instituită sau sancţionată de stat care poate fi impusă, la nevoie, prin forţa coercitivă a statului

Întrebarea 86.

Atributele de identificare ale persoanei juridice sînt:

Page 36: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. Denumirea persoanei juridice; sediul persoanei juridice; contul bancar al persoanei fizice care este directorul persoanei juridice

2. Numele persoanei juridice; sediul persoanei juridice; contul bancar al persoanei juridice

3. Denumirea persoanei juridice; sediul persoanei juridice; contul bancar al persoanei juridice

4. Denumirea persoanei juridice; domiciliul persoanei juridice; contul bancar al persoanei juridice

Întrebarea 87.

Ce se înţelege prin persoane juridice cu scop lucrativ?

Variante de răspuns:

1. persoanele care se constituie de către fondatori, asociaţi şi membri care îşi propun un scop ideal, adică de a satisface aspiraţiile sociale, profesionale, culturale şi de altă natură

2. persoanele care se constituie de către fondatori, asociaţi şi membri care îşi propun un scop real, adică de a satisface aspiraţiile sociale, profesionale, culturale şi de altă natură

3. persoanele care se constituie de fondatori cu scopul de a desfăşura o activitate de benefacere şi pentru a împărţi beneficiile celor nevoiaşi

4. persoanele care se constituie de fondatori cu scopul de a desfăşura o activitate de întreprinzător şi pentru a realiza beneficii şi a le împărţi între ei

Întrebarea 88.

Societăţile comerciale pot avea următoarele forme:

Variante de răspuns:

1. organizaţiile obşteşti de apărare a drepturilor omului, de femei, de veterani, invalizi, de tineret, societăţi ştiinţifice, ecologiste, societate cu răspundere limitată; societate pe acţiuni.

2. societate în nume colectiv; societate în comandită; societate cu răspundere limitată; societate pe acţiuni.

3. societate în nume colectiv; societate în comandită; societate cu răspundere limitată; cultele, fundaţiile

4. organizaţiile obşteşti de apărare a drepturilor omului, de femei, de veterani, invalizi, de tineret, societăţi ştiinţifice, ecologiste, cultural educative, sportive; uniunile de persoane juridice; partidele şi alte organizaţii social politice; cultele; sindicatele; fundaţiile; cooperativele de consum.

Page 37: Denumirea testului

Întrebarea 89.

Organizaţiile necomerciale sînt:

Variante de răspuns:

1. organizaţiile obşteşti de apărare a drepturilor omului, de femei, de veterani, invalizi, de tineret, societăţi ştiinţifice, ecologiste, cultural educative, sportive; uniunile de persoane juridice; partidele şi alte organizaţii social politice; cultele; sindicatele; fundaţiile; cooperativele de consum.

2. societate în nume colectiv; societate în comandită; societate cu răspundere limitată; societate pe acţiuni.

3. organizaţiile obşteşti de apărare a drepturilor omului, de femei, de veterani, invalizi, de tineret, societăţi ştiinţifice, ecologiste, societate cu răspundere limitată; societate pe acţiuni.

4. societate în nume colectiv; societate în comandită; societate cu răspundere limitată; cultele, fundaţiile

Întrebarea 90.

Persoana juridica activează în baza:

Variante de răspuns:

1. statutului şi Codului civil.

2. contractului de constituire şi legile în vigoare.

3. contractului de constituire şi Codului civil.

4. contractului de constituire sau în baza contractului de constituire şi a statutului, sau doar în baza statutului

Întrebarea 91.

Numiţi cazurile cînd întreprinderea încetează în urma reorganizării pe calea:

Variante de răspuns:

1. fuzionării; asocierii; divizării; separării;transformării

2. silită, împotriva voinţei membrilor ei, ca o sancţiune.

3. benevolă, atunci cînd în baza hotărîrii proprietarului, aceasta se hotărăşte de către adunarea generală a fondatorilor

Page 38: Denumirea testului

4. benevolă, atunci cînd în baza hotărîrii proprietarului, aceasta se hotărăşte de către adunarea generală a fondatorilor sau prin lichidare silită, împotriva voinţei membrilor ei, ca o sancţiune.

Întrebarea 92.

Prin reorganizare se înţelege:

Variante de răspuns:

1. o persoană juridică existentă şi care îşi menţine fiinţa înglobează una sau mai multe persoane juridice care îşi încetează astfel existenţa

2. o formă a comasării şi constă în contopirea a două sau mai multe persoane juridice, care încetează să mai există, pentru a alcătui o persoană juridică nouă

3. un proces de contopire sau de divizare în care sînt antrenate cel puţin două persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă.

4. împărţirea întregului patrimoniului al unei persoane juridice între mai multe persoane juridice care iau fiinţă

Întrebarea 93.

Prin fuziune ca formă de reorganizare a persoanei juridice se înţelege:

Variante de răspuns:

1. o formă a comasării şi constă în contopirea a două sau mai multe persoane juridice, care încetează să mai există, pentru a alcătui o persoană juridică nouă

2. un proces de contopire sau de divizare în care sînt antrenate cel puţin două persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă.

3. împărţirea întregului patrimoniului al unei persoane juridice între mai multe persoane juridice care iau fiinţă

4. o persoană juridică existentă şi care îşi menţine fiinţa înglobează una sau mai multe persoane juridice care îşi încetează astfel existenţa

Întrebarea 94.

Prin absorbţie ca formă de reorganizare a persoanei juridice se înţelege:

Variante de răspuns:

1. o persoană juridică existentă şi care îşi menţine fiinţa înglobează una sau mai multe persoane juridice care îşi încetează astfel existenţa

Page 39: Denumirea testului

2. o formă a comasării şi constă în contopirea a două sau mai multe persoane juridice, care încetează să mai există, pentru a alcătui o persoană juridică nouă

3. un proces de contopire sau de divizare în care sînt antrenate cel puţin două persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă.

4. împărţirea întregului patrimoniului al unei persoane juridice între mai multe persoane juridice care iau fiinţă

Întrebarea 95.

Definiţi noţiunea de act juridic în sensul de operaţiune juridică:

Variante de răspuns:

1. Manifestarea de voinţă a uneia sau mai multor persoane săvârşită din imprudenţă, constând în crearea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice civile, în temeiul şi în limitele stabilite de normele dreptului civil obiectiv

2. Manifestarea de voinţă a uneia sau mai multor persoane săvârşită cu intenţia de a produce efecte juridice civile, constând în crearea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice civile, în temeiul şi în limitele stabilite de normele dreptului civil obiectiv

3. Manifestarea de voinţă a uneia sau mai multor persoane săvârşită cu intenţia de a produce efecte juridice civile, constând în crearea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice penale, în temeiul şi în limitele stabilite de normele dreptului civil subiectiv

4. Manifestarea de voinţă a unei persoane săvârşită cu intenţia de a produce efecte juridice civile, constând în crearea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice civile, în temeiul şi în limitele stabilite de normele dreptului civil obiectiv

Întrebarea 96.

Prin condiţii de valabilitate a actului juridic civil se înţeleg:

Variante de răspuns:

1. subiectul, conţinutul şi obiectul actului juridic

2. componentele structurale ale acestuia necesare pentru ca actul juridic civil să fie valabil şi să-şi producă efectele

3. capacitatea, consimţămîntul şi forma actului juridic

4. capacitatea, subiectul şi conţinutul actului juridic

Întrebarea 97.

Page 40: Denumirea testului

Care sunt condiţiile de fond ale actului juridic civil?

Variante de răspuns:

1. obiectul actului juridic, cauza actului juridic şi forma actului juridic

2. consimţămîntul, obiectul, şi cauza şi forma actului juridic

3. capacitatea, consimţămîntul, obiectul actului juridic şi forma actului juridic

4. capacitatea, consimţămîntul, obiectul actului juridic şi cauza actului juridic

Întrebarea 98.

Capacitatea de a încheia acte juridice civile este:

Variante de răspuns:

1. acea condiţie de fond şi neesenţială care constă în aptitudinea subiectului de drept civil, de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin încheierea unor astfel de acte

2. acea condiţie de fond şi esenţială care constă în aptitudinea subiectului de drept civil, de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin încheierea unor astfel de acte

3. o condiţie de fond a actului juridic civil prin care se înţelege manifestarea hotărârii de a încheia actul juridic civil, subiectul de drept confirmând intenţia lui de a se obliga juridiceşte.

4. acea condiţie de formă şi esenţială care constă în aptitudinea subiectului de drept civil, de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin încheierea unor astfel de acte

Întrebarea 99.

Consimţământul de a încheia acte juridice civile reprezintă:

Variante de răspuns:

1. acea condiţie de fond a actului juridic civil prin care se înţelege manifestarea hotărârii de a încheia actul juridic civil, subiectul de drept confirmând intenţia lui de a se obliga juridiceşte.

2. acea condiţie de fond şi neesenţială care constă în aptitudinea subiectului de drept civil, de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin încheierea unor astfel de acte

3. acea condiţie de fond şi esenţială care constă în aptitudinea subiectului de drept civil, de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin încheierea unor astfel de acte

4. acea condiţie de formă şi esenţială care constă în aptitudinea subiectului de drept civil, de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin încheierea unor astfel de acte

Întrebarea 100.

Page 41: Denumirea testului

Pentru a fi valabil şi a produce efecte juridice, consimţământul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

Variante de răspuns:

1. a. Consimţământul trebuie să provină de la o persoană fără discernământ. b. Consimţământul trebuie exprimat cu intenţia de produce efecte juridice. c. Consimţământul trebuie să fie exteriorizat. d. Consimţământul trebuie să nu fie viciat.

2. a. Consimţământul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ. b. Consimţământul trebuie exprimat cu intenţia de produce daune materiale. c. Consimţământul trebuie să fie exteriorizat. d. Consimţământul trebuie să nu fie viciat.

3. a. Consimţământul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ. b. Consimţământul trebuie exprimat cu intenţia de produce efecte juridice. c. Consimţământul trebuie să fie exteriorizat. d. Consimţământul trebuie să fie viciat.

4. a. Consimţământul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ. b. Consimţământul trebuie exprimat cu intenţia de produce efecte juridice. c. Consimţământul trebuie să fie exteriorizat. d. Consimţământul trebuie să nu fie viciat.

Întrebarea 101.

Numiţi viciile de consimţământ ale actului juridic

Variante de răspuns:

1. Eroarea; dolul;violenţa

2. Eroarea faptul juridic; dolul

3. Eroarea, violenţa; faptul juridic

4. Eroarea; dolul; voinţa

Întrebarea 102.

Definiţi noţiunea de eroare ca viciu de consimţămînt

Variante de răspuns:

1. o falsă reprezentare a realităţii la încheierea unui act juridic civil

2. viciu de consimţământ care constă în inducerea în eroare a unei persoane prin utilizarea de mijloace viclene pentru a o determina să încheie un act juridic civil

3. o falsă interpretare a unui act juridic civil

Page 42: Denumirea testului

4. viciu de consimţământ care constă în ameninţarea unei persoane cu un rău care insuflă acesteia o temere ce o determină să încheie un act juridic civil pe care în alte condiţii nu l-ar fi încheiat.

Întrebarea 103.

Definiţi noţiunea de dol ca viciu de consimţămînt

Variante de răspuns:

1. viciu de consimţământ care constă în ameninţarea unei persoane cu un rău care insuflă acesteia o temere ce o determină să încheie un act juridic civil pe care în alte condiţii nu l-ar fi încheiat.

2. o falsă reprezentare a realităţii la încheierea unui act juridic civil

3. o falsă interpretare a unui act juridic civil

4. viciu de consimţământ care constă în inducerea în eroare a unei persoane prin utilizarea de mijloace viclene pentru a o determina să încheie un act juridic civil

Întrebarea 104.

Definiţi noţiunea de violenţă ca viciu de consimţămînt

Variante de răspuns:

1. viciu de consimţământ care constă în ameninţarea unei persoane cu un rău care insuflă acesteia o temere ce o determină să încheie un act juridic civil pe care în alte condiţii nu l-ar fi încheiat.

2. o falsă reprezentare a realităţii la încheierea unui act juridic civil

3. viciu de consimţământ care constă în inducerea în eroare a unei persoane prin utilizarea de mijloace viclene pentru a o determina să încheie un act juridic civil

4. o falsă interpretare a unui act juridic civil

Întrebarea 105.

Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale:

Variante de răspuns:

1. să existe, să fie în circuitul comercial, să fie licit şi moral

2. să existe, să fie în circuitul civil, să fie ilicit şi moral

Page 43: Denumirea testului

3. să existe, să fie în circuitul civil, să fie licit şi moral

4. să existe, să fie în circuitul civil, să fie licit şi material

Întrebarea 106.

Numiţi care sunt principiile efectelor actului juridic civil

Variante de răspuns:

1. Principiul forţei obligatorii; Principiul irevocabilităţii actului juridic civil; Principiul relativităţii efectelor actelor juridice civile;

2. Principiul forţei necesare; Principiul irevocabilităţii actului juridic civil; Principiul relativităţii efectelor actelor juridice civile;

3. Principiul forţei obligatorii; Principiul irevocabilităţii actului juridic civil; Principiul absolutismului efectelor actelor juridice civile;

4. Principiul forţei obligatorii; Principiul revocabilităţii actului juridic civil; Principiul relativităţii efectelor actelor juridice civile;

Întrebarea 107.

Procura se eliberează pe un termen de cel mult:

Variante de răspuns:

1. 5 ani

2. 3 ani

3. 1 an

4. 2 ani

Întrebarea 108.

Dacă termenul nu este indicat în procură, ea este valabilă timp de:

Variante de răspuns:

1. 2 ani de la data întocmirii

2. 5 ani de la data întocmirii

3. 3 ani de la data întocmirii

4. 1 ani de la data întocmirii

Page 44: Denumirea testului

Întrebarea 109.

Este nulă procura în care:

Variante de răspuns:

1. nu este indicat termenul procurii

2. nu este indicată data întocmirii

3. nu este indicat scopul procurii

4. nu este indicat locul întocmirii

Întrebarea 110.

Potrivit legislaţiei civile a RM patrimoniul reprezintă:

Variante de răspuns:

1. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care nu pot fi evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele, aparţinînd unor persoane fizice sau juridice determinate

2. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele, aparţinînd unor persoane fizice sau juridice determinate

3. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor nepatrimoniale (care pot fi evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele, aparţinînd unor persoane fizice sau juridice determinate

4. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active strîns legate între ele, aparţinînd unor persoane juridice determinate

Întrebarea 111.

Care sunt atributele dreptului de proprietate?

Variante de răspuns:

1. posesia, conţinutul şi dispoziţia

2. ipoteza, dispoziţia, sancţiunea

3. posesia, folosinţa, dispoziţia

4. subiectul, conţinutul şi obiectul

Page 45: Denumirea testului

Întrebarea 112.

Dreptul de posesie constă în:

Variante de răspuns:

1. facultatea proprietarului de a stăpâni în fapt, direct şi nemijlocit bunul, prin putere proprie şi în interes propriu sau de a consimţi ca stăpânirea de fapt a bunului să se facă în numele şi în interesul lui de către o altă persoană.

2. facultatea proprietarului de a utiliza bunul în propriul său interes, dobândind în proprietate fructele şi veniturile pe care le poate obţine din acestea

3. facultatea proprietarului de a stăpâni în fapt, direct şi nemijlocit bunul, prin putere proprie şi în interes propriu sau de a consimţi ca stăpânirea de fapt a bunului să se facă în numele şi în interesul altei persoane.

4. facultatea proprietarului: de a înstrăina bunul său, de a constitui asupra lui drepturi reale în favoarea altuia, adică dreptul de dispoziţie juridică; precum şi dreptul de a consuma sau de a distruge, chiar fără folos, lucrul ce-i aparţine, adică dreptul de dispoziţie materială sau de fapt

Întrebarea 113.

Enumeraţi drepturile reale (dezmembrăminte ale dreptului de proprietate):

Variante de răspuns:

1. Dreptul de abitaţia, superficia, servitutea, uzucapiunea.

2. Dreptul de uzufruct, dreptul de uz şi dreptul de abitaţia, superficia, servitutea.

3. Uzufructul, dreptul de uz, accesiunea, uzucapiunea.

4. Ocupaţiunea, act juridic, succesiunea, accesiunea, uzucapiunea.

Întrebarea 114.

Uzufructul este:

Variante de răspuns:

1. dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificării si exploatării unei construcţii, deasupra si sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente.

2. dreptul real asupra bunului altuia, în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale.

Page 46: Denumirea testului

3. dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

4. sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).

Întrebarea 115.

Dreptul de uz este:

Variante de răspuns:

1. dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificării si exploatării unei construcţii, deasupra si sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente.

2. sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).

3. dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

4. dreptul real asupra bunului altuia, în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale.

Întrebarea 116.

Principalele modalităţi sub care se prezintă dreptul de proprietate sunt:

Variante de răspuns:

1. proprietatea proprie şi proprietatea publică

2. proprietatea publică şi proprietatea privată

3. proprietate de stat şi proprietate municipală

4. proprietatea individuală şi proprietatea comună

Întrebarea 117.

Dreptul de proprietate asupra unui bun nou se poate dobîndit prin:

Variante de răspuns:

1. ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate şi prin efectul unui act administrativ

Page 47: Denumirea testului

2. ocupaţiune, uzufruct, succesiune, accesiune, uzucapiune, prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate şi prin efectul unui act administrativ

3. ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, drept de abitaţie, prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate şi prin efectul unui act administrativ

4. ocupaţiune, act juridic, drept de uz, accesiune, uzucapiune, prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate şi prin efectul unui act administrativ

Întrebarea 118.

Ce reprezintă obligaţia:

Variante de răspuns:

1. raportul de drept procesual civil în care o parte, numită creditor, are posibilitatea de a pretinde celeilalte părţi, numită debitor, să execute una sau mai multe prestaţii ce pot fi de a da, a face sau a nu face, de regulă, sub sancţiunea constrângerii de către stat

2. raportul de drept civil în care o parte, numită vânzător, are posibilitatea de a pretinde celeilalte părţi, numită cumpărător, să execute una sau mai multe prestaţii ce pot fi de a da, a face sau a nu face, de regulă, sub sancţiunea constrângerii de către stat

3. raportul de drept civil în care o parte, numită debitor, are posibilitatea de a pretinde celeilalte părţi, numită creditor, să execute una sau mai multe prestaţii ce pot fi de a da, a face sau a nu face, de regulă, sub sancţiunea constrângerii de către stat

4. raportul de drept civil în care o parte, numită creditor, are posibilitatea de a pretinde celeilalte părţi, numită debitor, să execute una sau mai multe prestaţii ce pot fi de a da, a face sau a nu face, de regulă, sub sancţiunea constrângerii de către stat.

Întrebarea 119.

Subiectele raportului obligaţional sunt:

Variante de răspuns:

1. subiectul activ – poliţistul - titular al dreptului de creanţă, şi subiectul pasiv – contravenientul - cel care are obligaţia corelativă dreptului de creanţă

2. subiectul activ – creditorul - titular al dreptului de creanţă, şi subiectul pasiv – debitorul - cel care are obligaţia corelativă dreptului de creanţă.

3. subiectul activ – debitorul - titular al dreptului de creanţă, şi subiectul pasiv – creditorul - cel care are obligaţia corelativă dreptului de creanţă

4. subiectul activ – procurorul - titular al dreptului de creanţă, şi subiectul pasiv – infractorul - cel care are obligaţia corelativă dreptului de creanţă

Page 48: Denumirea testului

Întrebarea 120.

Definiţi noţiunea de moştenire

Variante de răspuns:

1. Transmiterea patrimoniului unei persoane fizice bolnave (cel ce doreşte să lase moştenirea) către succesorii săi

2. Transmiterea patrimoniului de către o persoană fizică decedată (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi

3. Transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi

4. actul juridic prin care se transmite bunurile celui decedat

Întrebarea 121.

De câte feluri poate fi moştenirea?:

Variante de răspuns:

1. de un fel: în temeiul legii (succesiune legală)

2. de două feluri: conform testamentului (succesiune testamentară) şi în temeiul legii (succesiune legală)

3. de trei feluri: conform testamentului (succesiune testamentară), în temeiul legii (succesiune legală) şi potrivit procedurii notariale

4. de un singur fel: conform testamentului (succesiune testamentară)

Întrebarea 122.

Cine pot fi moştenitori în cazul moştenirii legale?

Variante de răspuns:

1. persoanele care erau decedaţi la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sînt sau nu copiii lui, precum şi persoanele juridice care au capacitate juridică civilă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea

2. persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi copiii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timpul vieţii lui şi născuţi morţi după decesul acestuia

Page 49: Denumirea testului

3. persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi copiii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timpul vieţii lui şi născuţi vii după decesul acestuia

4. persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sînt sau nu copiii lui, precum şi persoanele juridice care au capacitate juridică civilă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea

Întrebarea 123.

Cine pot fi moştenitori în cazul moştenirii testamentare?

Variante de răspuns:

1. persoanele care erau decedaţi la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sînt sau nu copiii lui, precum şi persoanele juridice care au capacitate juridică civilă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea

2. persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi copiii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timpul vieţii lui şi născuţi morţi după decesul acestuia

3. persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sînt sau nu copiii lui, precum şi persoanele juridice care au capacitate juridică civilă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea

4. persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi copiii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timpul vieţii lui şi născuţi vii după decesul acestuia

Întrebarea 124.

În ce cazuri statul dispune de capacitate succesorală

Variante de răspuns:

1. în cazul nedemnităţii succesorilor

2. în cazul unui patrimoniu succesoral vacant

3. în orice situaţie

4. în cazul cînd părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti

Întrebarea 125.

Nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care:

Page 50: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. a) a comis intenţionat o infracţiune sau o faptă amorală împotriva statului; b) a pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora.

2. a) a pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora. b) a comis intenţionat o infracţiune sau o faptă amorală împotriva statului

3. a) are datorii privind impozitul pe venit; b) a pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora.

4. a) a comis intenţionat o infracţiune sau o faptă amorală împotriva ultimei voinţe, exprimate în testament, a celui ce a lăsat moştenirea dacă aceste circumstanţe sînt constatate de instanţa de judecată; b) a pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora.

Întrebarea 126.

Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor:

Variante de răspuns:

1. părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti care, la data deschiderii succesiunii, nu sînt restabiliţi în aceste drepturi

2. părinţii dacă au pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea

3. părinţii care au comis intenţionat o infracţiune sau o faptă amorală împotriva statului

4. părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti care, la data deschiderii succesiunii, sînt restabiliţi în aceste drepturi

Întrebarea 127.

Persoana culpabilă de săvîrşirea unor acţiuni ce atrag decăderea din dreptul la succesiune poate fi chemată, în pofida acestui fapt, la moştenire dacă:

Variante de răspuns:

1. cel ce a lăsat moştenirea nu o iartă exprimînd acest lucru în mod expres în testament.

Page 51: Denumirea testului

2. cel ce a lăsat moştenirea cere ca să se îndeplinească un lucru anumit prevăzut în mod expres în testament.

3. cel ce a lăsat moştenirea o iartă exprimînd acest lucru în mod expres în testament.

4. cel ce a lăsat moştenirea cere ca să nu se îndeplinească un lucru anumit prevăzut în mod expres în testament.

Întrebarea 128.

Numiţi condiţiile în care după primirea succesiunii, persoana este obligată să restituie tot ceea ce a primit ca moştenire, inclusiv fructele obţinute?

Variante de răspuns:

1. este declarată de instanţa de judecată ca succesor incapabilă

2. este declarată de instanţa de judecată ca succesor nedemn

3. este declarată de instanţa de judecată ca nefiind succesor

4. este declarată de instanţa de judecată ca succesor demn

Întrebarea 129.

Ce se întâmplă cu cota succesorală a persoanei decăzute din dreptul la succesiune?

Variante de răspuns:

1. trece la succesorul cu un grad de rudenie mai mare cu cel ce lasă moştenirea

2. trece în proprietatea statului

3. se împarte între ceilalţi moştenitori în cote descrescătoare corespunzătoare gradului de rudenie cu defunctul

4. se împarte egal între ceilalţi moştenitori.

Întrebarea 130.

Care este momentul deschiderii succesiunii?

Variante de răspuns:

1. data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti privind declararea morţii lui

2. data întocmirii testamentului

3. cel al decesului persoanei care a lăsat moştenirea

Page 52: Denumirea testului

4. cel al decesului persoanei care a lăsat moştenirea sau data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti privind declararea morţii lui

Întrebarea 131.

Ce trebuie să facă persoana care pretinde moştenirea sau anumite drepturi asupra acesteia

Variante de răspuns:

1. trebuie să dovedească moartea, precum şi data morţii celui pe care vrea să-l moştenească

2. trebuie să dovedească demnitatea faţă de cel pe care vrea să-l moştenească

3. trebuie să meargă la notar să perfecteze certificatul de moştenitor

4. trebuie să dovedească că este rudă cu defunctul

Întrebarea 132.

Care este locul deschiderii succesiunii?

Variante de răspuns:

1. notariatul

2. este ultimul domiciliu al celui care a lăsat moştenirea

3. este domiciliu al celui care a primit moştenirea

4. locul unde se află bunurile celui care a lăsat moştenirea

Întrebarea 133.

Ce este moştenirea legală?

Variante de răspuns:

1. Moştenirea este legală în cazul în care transmiterea ei are loc în temeiul legii la persoanele, în ordinea şi în cotele determinate de lege

2. Moştenirea este legală în cazul în care transmiterea ei are loc în temeiul dreptăţii la persoanele, în ordinea şi în cotele determinate de lege

3. Moştenirea este legală în cazul în care transmiterea ei are loc în temeiul obiceiului la persoanele, în ordinea şi în cotele determinate de lege

4. Moştenirea este legală în cazul în care transmiterea ei are loc în temeiul testamentului la persoanele, în ordinea şi în cotele determinate de lege

Page 53: Denumirea testului

Întrebarea 134.

Ce este exheredare?

Variante de răspuns:

1. O procedură prin care se împarte moştenirea către moştenitori

2. O procedură prin care se stabileşte cine este moştenitor al defunctului

3. O procedură prin care o parte din moştenitori sunt admişi la moştenire

4. O procedură prin care o parte din moştenitori sunt înlăturaţi de la moştenire

Întrebarea 135.

Cine se includ în clasa I de moştenitori legali?

Variante de răspuns:

1. ascendenţii ordinari

2. descendenţii

3. ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi

4. colateralii ordinari

Întrebarea 136.

Prin descendenţi se înţeleg:

Variante de răspuns:

1. bunicii, străbunicii etc. (fără limită în grad).

2. fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii acestora până la gradul IV inclusiv (nepoţi şi strănepoţi de frate-soră).

3. copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la infinit, fără deosebire de sex şi indiferent dacă sunt din aceeaşi căsătorie sau din căsătorii diferite.

4. părinţii defunctului (tatăl şi mama) din căsătorie, din afara căsătoriei şi din adopţie.

Întrebarea 137.

Prin ascendenţi privilegiaţi se înţeleg:

Variante de răspuns:

Page 54: Denumirea testului

1. fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii acestora până la gradul IV inclusiv (nepoţi şi strănepoţi de frate-soră).

2. părinţii defunctului (tatăl şi mama) din căsătorie, din afara căsătoriei şi din adopţie.

3. copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la infinit, fără deosebire de sex şi indiferent dacă sunt din aceeaşi căsătorie sau din căsătorii diferite.

4. bunicii, străbunicii etc. (fără limită în grad).

Întrebarea 138.

Prin colaterali privilegiaţi se înţeleg:

Variante de răspuns:

1. copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la infinit, fără deosebire de sex şi indiferent dacă sunt din aceeaşi căsătorie sau din căsătorii diferite.

2. fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii acestora până la gradul IV inclusiv (nepoţi şi strănepoţi de frate-soră).

3. bunicii, străbunicii etc. (fără limită în grad).

4. părinţii defunctului (tatăl şi mama) din căsătorie, din afara căsătoriei şi din adopţie.

Întrebarea 139.

Prin ascendenţi ordinari se înţeleg:

Variante de răspuns:

1. bunicii, străbunicii etc. (fără limită în grad).

2. fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii acestora până la gradul IV inclusiv (nepoţi şi strănepoţi de frate-soră).

3. părinţii defunctului (tatăl şi mama) din căsătorie, din afara căsătoriei şi din adopţie.

4. copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la infinit, fără deosebire de sex şi indiferent dacă sunt din aceeaşi căsătorie sau din căsătorii diferite.

Întrebarea 140.

Prin colaterali ordinari se înţeleg:

Variante de răspuns:

Page 55: Denumirea testului

1. copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la infinit, fără deosebire de sex şi indiferent dacă sunt din aceeaşi căsătorie sau din căsătorii diferite.

2. unchii şi mătuşile, verii primari şi fraţii sau surorile bunicilor defunctului..

3. părinţii defunctului (tatăl şi mama) din căsătorie, din afara căsătoriei şi din adopţie.

4. fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii acestora până la gradul IV inclusiv (nepoţi şi strănepoţi de frate-soră).

Întrebarea 141.

Ce se înţelege prin testament

Variante de răspuns:

1. este un act juridic solemn, bilateral, revocabil şi personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate bunurile sale sau de o parte din ele.

2. este un act juridic solemn, unilateral, revocabil şi personal prin care testatorul dispune cu titlu oneros, pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate bunurile sale sau de o parte din ele.

3. este un act juridic solemn, unilateral, irevocabil şi personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate bunurile sale sau de o parte din ele.

4. este un act juridic solemn, unilateral, revocabil şi personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate bunurile sale sau de o parte din ele.

Întrebarea 142.

Testamentul poate fi întocmit doar în una din următoarele forme:

Variante de răspuns:

1. autentic;mistic; oneros

2. olograf; autentic; notarial

3. olograf; autentic;mistic

4. mistic; olograf; unilateral

Întrebarea 143.

Ce se înţelege prin testament olograf?

Variante de răspuns:

Page 56: Denumirea testului

1. actul scris în întregime, datat şi semnat de testator, strîns şi sigilat şi apoi prezentat notarului, care aplică inscripţia de autentificare pe plic şi îl semnează împreună cu testatorul.

2. actul autentificat notarial, precum şi asimilat cu cel autentificat notarial;

3. actul scris în întregime personal, datat şi semnat de testator

4. actul scris în întregime prin reprezentant, datat şi semnat de testator

Întrebarea 144.

Ce se înţelege prin testament mistic?

Variante de răspuns:

1. actul scris în întregime personal, datat şi semnat de testator

2. actul scris în întregime prin reprezentant, datat şi semnat de testator

3. actul autentificat notarial, precum şi asimilat cu cel autentificat notarial;

4. actul scris în întregime, datat şi semnat de testator, strîns şi sigilat şi apoi prezentat notarului, care aplică inscripţia de autentificare pe plic şi îl semnează împreună cu testatorul.

Întrebarea 145.

Sînt asimilate testamentele autentificate notarial testamentele autentificate de:

Variante de răspuns:

1. medicul principal, căpitanul navei sau aeronavei, comandantul unităţii militare, şeful instituţiei de privaţiune de libertate dacă testatorul se află în aceste locuri

2. medicul principal, căpitanul navei sau aeronavei, comandantul unităţii militare, şeful instituţiei de învăţămînt dacă testatorul se află în aceste locuri

3. medicul principal, căpitanul navei sau aeronavei, comandantul unităţii militare, şeful instituţiei preşcolare dacă testatorul se află în aceste locuri

4. medicul principal, căpitanul navei sau aeronavei, comandantul unităţii militare, şeful instituţiei de privaţiune de libertate chiar dacă testatorul nu se află în aceste locuri

Întrebarea 146.

Prin ce moduri testatorul poate modifica sau revoca testamentul?

Variante de răspuns:

Page 57: Denumirea testului

1. a) prin întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parţial, testamentul anterior ce contravine noului testament; b) prin depunerea unei cereri la notar; c) prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului olograf.

2. a) prin întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parţial, testamentul anterior ce contravine noului testament; b) prin depunerea unei cereri la notar; c) prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului autentic.

3. a) prin întocmirea unui nou testament, care nu revocă în mod direct, total sau parţial, testamentul anterior ce contravine noului testament; b) prin depunerea unei cereri la notar; c) prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului olograf.

4. a) prin întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parţial, testamentul anterior ce contravine noului testament; b) prin depunerea unei cereri la plîngeri la poliţir; c) prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului olograf.

Întrebarea 147.

Numiţi toate condiţiile în care patrimoniul succesoral trece în proprietatea statului în baza dreptului de moştenire asupra unui patrimoniu vacant

Variante de răspuns:

1. dacă nu există succesori testamentari

2. dacă nici unul din succesori nu a acceptat succesiunea, sau dacă toţi succesorii sînt privaţi de dreptul la succesiune

3. dacă nu există nici succesori testamentari, nici legali sau dacă nici unul din succesori nu a acceptat succesiunea, sau dacă toţi succesorii sînt privaţi de dreptul la succesiune

4. dacă nu există succesori legali sau dacă nici unul din succesori nu a acceptat succesiunea, sau dacă toţi succesorii sînt privaţi de dreptul la succesiune

Întrebarea 148.

Potrivit legislaţiei civile a Republicii Moldova, contractul este:

Variante de răspuns:

1. acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice.

2. acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi de muncă

3. acordul de voinţă a unei persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice

Page 58: Denumirea testului

4. acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, raporturi sociale

Întrebarea 149.

Legislaţia în vigoare determină mai multe forme ale contractelor, cum ar fi:

Variante de răspuns:

1. verbală şi tacită

2. scrisă (notarială, asimilată celei notariale) şi tacită.

3. scrisă (notarială, asimilată celei notariale),verbală, tacită.

4. scrisă şi verbală

Întrebarea 150.

Care este momentul încheierii contractului:

Variante de răspuns:

1. a doua zi după semnare

2. momentul autentificării

3. când oferta întâlneşte acceptarea

4. momentul semnării

Grupul (tema): Tema06

Întrebarea 151.

Ce se stabileşte prin procedura de justiţie civilă?

Variante de răspuns:

1. modul de soluţionare a cauzelor în legătură cu litigiile care izvorăsc din raporturile juridice civile, de familie, de muncă, penale etc.

2. modul de soluţionare a cauzelor în legătură cu litigiile care izvorăsc din raporturile juridice civile, de familie, de muncă, funciare etc.

3. atribuţiile şi competenţele organelor de ocrotire a normelor de drept

4. drepturile, libertăţile şi obligaţiile subiective ale părţilor procesului civil

Page 59: Denumirea testului

Întrebarea 152.

Ce se înţelege prin reclamant?

Variante de răspuns:

1. partea care se adresează în instanţa judiciară pentru a-şi apăra drepturile sau interesele ocrotite de lege

2. persoanele care participă de partea reclamantului sau pârâtului care au aceleaşi interese sau obligaţiuni

3. partea care se adresează în instanţa judiciară pentru a-şi contesta drepturile sau interesele ocrotite de lege

4. partea care este învinuit în lezarea drepturilor pîrîtului

Întrebarea 153.

Ce se înţelege prin pîrît?

Variante de răspuns:

1. persoanele care participă de partea reclamantului sau pârâtului care au aceleaşi interese sau obligaţiuni

2. partea care se adresează în instanţa judiciară pentru a-şi apăra drepturile sau interesele ocrotite de lege

3. partea care este învinuit în lezarea drepturilor pîrîtului

4. partea care se adresează în instanţa judiciară pentru a-şi contesta drepturile sau interesele ocrotite de lege

Întrebarea 154.

Ce se înţelege prin corelaţi sa copîrîţi?

Variante de răspuns:

1. partea care este învinuit în lezarea drepturilor pîrîtului

2. persoanele care participă de partea reclamantului sau pârâtului care au aceleaşi interese sau obligaţiuni

3. partea care se adresează în instanţa judiciară pentru a-şi contesta drepturile sau interesele ocrotite de lege

Page 60: Denumirea testului

4. partea care se adresează în instanţa judiciară pentru a-şi apăra drepturile sau interesele ocrotite de lege

Întrebarea 155.

Cine mai poate participa la procesul civil în afară de părţi?

Variante de răspuns:

1. reprezentanţii avocaţilor şi ai terţelor persoane, procurorul, organele administraţiei publice, martorii, traducătorii şi notarii privaţi

2. reprezentanţii părţilor şi ai terţelor persoane, procurorul, organele administraţiei publice, martorii, traducătorii şi alţi participanţi la proces.

3. reprezentanţii părţilor şi ai terţelor persoane, procurorul, ministrul justiţiei, martorii, traducătorii şi alţi participanţi la proces

4. reprezentanţii părţilor şi ai terţelor persoane, procurorul, organele sistemului penitenciar, martorii, traducătorii şi alţi participanţi la proces

Întrebarea 156.

Definiţi noţiunea de procedura civilă:?

Variante de răspuns:

1. Este ordinea de activitate a instanţelor judiciare în scopul examinării şi soluţionării cauzelor civile şi executării hotărârilor judiciare, în scopul controlului din partea instanţelor judiciare ierarhic inferioare a legalităţii şi temeiului hotărârilor judiciare de instanţă ierarhic superioară

2. Este ordinea de activitate a instanţelor judiciare în scopul examinării şi soluţionării cauzelor civile şi executării hotărârilor judiciare, în scopul controlului din partea instanţelor judiciare ierarhic superioare a legalităţii şi temeiului hotărârilor judiciare de prima instanţă

3. un sistem de norme juridice, a căror totalitate formează o ramură de drept subordonată dreptului civil ce reglementează ordinea de efectuare a justiţiei în cauzele civile.

4. un sistem de norme juridice, a căror totalitate formează o ramură de drept de sine stătătoare ce reglementează ordinea de efectuare a justiţiei în cauzele civile.

Întrebarea 157.

Care sunt sarcinile dreptului procesual civil?

Variante de răspuns:

Page 61: Denumirea testului

1. Examinarea şi soluţionarea calitativă, echitabilă şi rapidă a cauzelor civile pentru apărarea drepturilor social-economice, politice şi personale ale cetăţenilor, precum şi a drepturilor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţilor, a ordinii statale şi constituţionale a Republicii Moldova

2. Examinarea şi soluţionarea cantitativă, echitabilă şi rapidă a cauzelor civile pentru apărarea drepturilor social-economice, politice şi personale ale cetăţenilor, precum şi a drepturilor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţilor, a ordinii statale şi constituţionale a Republicii Moldova

3. educativă, represivă, economică

4. Examinarea şi soluţionarea calitativă, echitabilă şi rapidă a cauzelor penale, administrative pentru apărarea drepturilor social-economice, politice şi personale ale cetăţenilor, precum şi a drepturilor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţilor, a ordinii statale şi constituţionale a Republicii Moldova

Întrebarea 158.

Care sunt organele competente cu apărarea dreptului civil prevăzute de Codul civil al Republicii Moldova:

Variante de răspuns:

1. instanţa judecătorească, organele de arbitraj sau arbitrii aleşi, alte organizaţii nonguvernamentale, sau pe cale administrativă

2. instanţa judecătorească, organele procuraturii, alte organizaţii obşteşti, sau pe cale administrativă

3. instanţa judecătorească, organele de arbitraj sau arbitrii aleşi, alte organizaţii obşteşti, sau pe cale administrativă

4. instanţa judecătorească, organele de poliţie, alte organizaţii obşteşti, sau pe cale administrativă

Întrebarea 159.

Competenţa jurisdicţională semnifică:

Variante de răspuns:

1. împuternicirea oferită de lege a instanţelor de arbitraj de a soluţiona cauze civile

2. împuternicirea oferită de lege a instanţelor de judecată de a soluţiona cauze procesuale

3. împuternicirea oferită de lege instanţelor de judecată de a soluţiona cauze civile

Page 62: Denumirea testului

4. împuternicirea oferită de lege instanţelor de judecată şi organelor procuraturii de a soluţiona cauze civile

Întrebarea 160.

Competenţa jurisdicţională se clasifică în:

Variante de răspuns:

1. competenţa jurisdicţională materială şi competenţa jurisdicţională teritorială

2. competenţa jurisdicţională teritorială şi competenţa jurisdicţională penală

3. competenţa jurisdicţională civilă şi competenţa jurisdicţională teritorială

4. competenţa jurisdicţională materială şi competenţa jurisdicţională după obiect

Întrebarea 161.

Judecătoriile examinează cauze civile ca instanţe:

Variante de răspuns:

1. de drept comun şi de contencios administrativ.

2. de contencios civil şi de drept comun

3. de drept comun şi de drept special

4. de contencios administrativ şi de drept civil

Întrebarea 162.

Numiţi categoriile de cauze pe care judecătoriile le examinează ca instanţe de contencios administrativ:

Variante de răspuns:

1. 1.contestarea actelor administrative ale autorităţilor publice centrale. 2. contestarea actelor persoanelor de drept privat de orice nivel dacă aceste acte sunt asimilate celor administrative. 3. cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi – sate şi oraşe. 4. contestaţiile în materie electorală cu excepţia celor atribuite altor instanţe. 5. contestarea refuzului organelor notariale de a exercita anumite acte.

2. 1.contestarea actelor administrative ale autorităţilor publice din sate, oraşe şi raioane. 2. contestarea actelor persoanelor de drept privat de orice nivel dacă aceste acte sunt asimilate celor penale. 3. cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi – sate şi oraşe. 4. contestaţiile în materie electorală cu excepţia

Page 63: Denumirea testului

celor atribuite altor instanţe. 5. contestarea refuzului organelor notariale de a exercita anumite acte.

3. 1.contestarea actelor administrative ale autorităţilor publice din sate, oraşe şi raioane. 2. contestarea actelor persoanelor de drept privat de orice nivel dacă aceste acte sunt asimilate celor administrative. 3. cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul doi – sate şi oraşe. 4. contestaţiile în materie electorală cu excepţia celor atribuite altor instanţe. 5. contestarea refuzului organelor notariale de a exercita anumite acte.

4. 1.constarea actelor administrative ale autorităţilor publice din sate, oraşe şi raioane. 2. contestarea actelor persoanelor de drept privat de orice nivel dacă aceste acte sunt asimilate celor administrative. 3. cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi – sate şi oraşe. 4. contestaţiile în materie electorală cu excepţia celor atribuite altor instanţe. 5. contestarea refuzului organelor notariale de a exercita anumite acte.

Întrebarea 163.

Curţile de apel au abilităţi de a examina:

Variante de răspuns:

1. în recurs împotriva hotărârilor nesusceptibile de apel, recurs împotriva deciziilor date în apel şi în revizuire

2. în fond, în apel, în recurs împotriva hotărârilor care nu sunt susceptibile de apel şi în revizuire

3. în apel şi în recurs

4. în fond şi în apel

Întrebarea 164.

Curtea Supremă de Justiţie are împuternicirea soluţionării:

Variante de răspuns:

1. în fond, în apel, în recurs împotriva hotărârilor care nu sunt susceptibile de apel şi în revizuire

2. în fond

3. în recurs împotriva hotărârilor nesusceptibile de apel, recurs împotriva deciziilor date în apel şi în revizuire.

4. în fond şi în apel

Întrebarea 165.

Page 64: Denumirea testului

Competenţa jurisdicţională materială delimitează:

Variante de răspuns:

1. abilitatea instanţei de a soluţiona cauza în fond care se face între două verigi ale sistemului judecătoresc - judecătoriile de circumscripţie şi curţile de apel

2. abilitatea instanţei de a soluţiona cauza în recurs care se face între două verigi ale sistemului judecătoresc - judecătoriile de circumscripţie şi curţile de apel

3. abilitatea instanţei de a soluţiona cauza în fond care se face între două verigi ale sistemului judecătoresc - judecătoriile de circumscripţie şi curtea supremă de justiţie

4. abilitatea instanţei de a soluţiona cauza în fond care se face între două verigi ale sistemului judecătoresc - curţile de apel şi curtea supremă de justiţie

Întrebarea 166.

Competenţa jurisdicţională teritorială stabileşte:

Variante de răspuns:

1. abilitatea instanţei de a soluţiona cauza în fond care se face între două verigi ale sistemului judecătoresc - judecătoriile de circumscripţie şi curţile de apel

2. abilitatea instanţei de a soluţiona cauza în fond care se face între două verigi ale sistemului judecătoresc - judecătoriile de circumscripţie şi curtea supremă de justiţie

3. modul de delimitare a soluţionării aceleiaşi categorii de cauze de către diferite instanţe din cadrul aceleiaşi verigi

4. abilitatea instanţei de a soluţiona cauza în fond care se face între două verigi ale sistemului judecătoresc - curţile de apel şi curtea supremă de justiţie

Întrebarea 167.

Competenţa jurisdicţională teritorială se divizează în mai multe categorii:

Variante de răspuns:

1. competenţa jurisdicţională alternativă şi competenţa raională

2. competenţa jurisdicţională teritorială specială şi competenţa alternativă

3. competenţa jurisdicţională teritorială generală şi competenţa specială

4. competenţa jurisdicţională teritorială generală şi competenţa alternativă

Întrebarea 168.

Page 65: Denumirea testului

Potrivit competenţei jurisdicţionale teritoriale, la care instanţă se intentează cauza civilă pentru persoanele fizice?

Variante de răspuns:

1. la instanţa locului unde s-a produs prejudiciul în rezultatul săvârşirii delictului

2. la instanţa locului unde s-a comis delictul

3. la instanţa de la domiciliul sau locul de aflare a pârâtul

4. la instanţa de la locul aflării sediului sau a organelor de conducere a acesteia

Întrebarea 169.

În câte grupe pot fi divizaţi toţi subiecţii procesului civil:

Variante de răspuns:

1. o singură grupă: a) subiecţii ce au menirea de a efectua justiţia în cauzele civile;

2. în patru grupe mari: a) subiecţii ce au menirea de a efectua justiţia în cauzele civile; b) persoanele ce au faţă de proces un interes juridic; c) persoanele care nu influenţează hotărâtor desfăşurarea procesului, ei îşi aduc contribuţia la justa soluţionare a cauzei d) a) subiecţii ce au menirea de a efectua control în cauzele civile

3. în două grupe mari: a) subiecţii ce au menirea de a efectua justiţia în cauzele civile; b) persoanele ce au faţă de proces un interes juridic;

4. în trei grupe mari: a) subiecţii ce au menirea de a efectua justiţia în cauzele civile; b) persoanele ce au faţă de proces un interes juridic; c) persoanele care nu influenţează hotărâtor desfăşurarea procesului, ei îşi aduc contribuţia la justa soluţionare a cauzei

Întrebarea 170.

Numiţi care sunt părţile care alcătuiesc a doua grupă a procesului civil persoanele ce au faţă de proces un interes juridic.

Variante de răspuns:

1. instanţa de judecată, executorul judecătoresc, grefierul

2. Reclamantul şi pârâtul

3. Martorii. Experţii. Traducătorii, translatorii

4. Părţile. Terţele persoane. Reprezentanţii părţilor şi ai terţelor persoane. Procurorul. Organele administraţiei de stat. Sindicatele. Întreprinderile. Instituţiile. Organizaţiile de stat şi obşteşti

Page 66: Denumirea testului

Întrebarea 171.

Numiţi care sunt părţile care alcătuiesc a treia grupă a procesului civil persoanele care nu influenţează hotărâtor desfăşurarea procesului, ei îşi aduc contribuţia la justa soluţionare a cauzei

Variante de răspuns:

1. Martorii. Experţii. Traducătorii, translatorii

2. Părţile. Terţele persoane. Reprezentanţii părţilor şi ai terţelor persoane. Procurorul. Organele administraţiei de stat. Sindicatele. Întreprinderile. Instituţiile. Organizaţiile de stat şi obşteşti

3. instanţa de judecată, executorul judecătoresc, grefierul

4. Reclamantul şi pârâtul

Întrebarea 172.

Care sunt condiţiile necesare pentru a fi parte în procesul civil?:

Variante de răspuns:

1. Capacitatea de folosinţă a drepturilor civile şi procesual civile; interesul material

2. Capacitatea de folosinţă a drepturilor civile şi procesual civile; interesul procesual; adresarea către instanţa de judecată nemijlocit sau prin intermediul altor subiecţi procesual.

3. Interesul procesual; adresarea către instanţa de judecată nemijlocit

4. Capacitatea de exerciţiu; adresarea către instanţa de judecată nemijlocit sau prin intermediul altor subiecţi procesual;

Întrebarea 173.

Ce este acţiunea civilă?

Variante de răspuns:

1. Totalitatea mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru apărarea dreptului subiectiv încălcat sau contestat prin intermediul avocaturii

2. Totalitatea mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru apărarea dreptului pozitiv încălcat sau contestat prin intermediul instanţei de judecată

3. Totalitatea mijloacelor organizatorice prevăzute de lege pentru apărarea dreptului subiectiv încălcat sau contestat prin intermediul instanţei de judecată

4. Totalitatea mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru apărarea dreptului subiectiv încălcat sau contestat prin intermediul instanţei de judecată

Page 67: Denumirea testului

Întrebarea 174.

Obiectul acţiunii civile îl formează:

Variante de răspuns:

1. circumstanţele de drept produse sau invocate de către reclamant şi care au generat anumite consecinţe de fapt

2. pretenţia formulată de către reclamant împotriva pârâtului în scopul apărării propriilor drepturi şi se poate rezuma la cerinţe concrete referitor la: anularea unui act juridic sau administrativ; repararea unor prejudicii materiale sau morale; somarea privind executarea unor obligaţii; recunoaşterea unor drepturi

3. circumstanţele de fapt produse sau invocate de către reclamant şi care au generat anumite consecinţe juridice

4. pretenţia formulată de către pârât împotriva reclamantului în scopul apărării propriilor drepturi şi se poate rezuma la cerinţe concrete referitor la: anularea unui act juridic sau administrativ; repararea unor prejudicii materiale sau morale; somarea privind executarea unor obligaţii; recunoaşterea unor drepturi

Întrebarea 175.

Temeiul acţiunii civile îl formează:

Variante de răspuns:

1. circumstanţele de fapt produse sau invocate de către reclamant şi care au generat anumite consecinţe juridice

2. circumstanţele de drept produse sau invocate de către reclamant şi care au generat anumite consecinţe de fapt

3. pretenţia formulată de către reclamant împotriva pârâtului în scopul apărării propriilor drepturi şi se poate rezuma la cerinţe concrete referitor la: anularea unui act juridic sau administrativ; repararea unor prejudicii materiale sau morale; somarea privind executarea unor obligaţii; recunoaşterea unor drepturi

4. pretenţia formulată de către pârât împotriva reclamantului în scopul apărării propriilor drepturi şi se poate rezuma la cerinţe concrete referitor la: anularea unui act juridic sau administrativ; repararea unor prejudicii materiale sau morale; somarea privind executarea unor obligaţii; recunoaşterea unor drepturi

Întrebarea 176.

Ce este dreptul la acţiune?

Page 68: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. este o obligaţie a unui subiect de a formula o pretenţie împotriva altui subiect şi de a solicita admiterea acesteia în instanţa de judecată.

2. este prerogativa unui obiect de a formula o pretenţie împotriva altui subiect şi de a solicita admiterea acesteia în instanţa de judecată.

3. este prerogativa unui subiect de a formula o pretenţie împotriva altui subiect şi de a solicita admiterea acesteia în instanţa de judecată.

4. este prerogativa unui subiect de a formula o pretenţie împotriva altui obiect şi de a solicita admiterea acesteia în instanţa de judecată.

Întrebarea 177.

Numiţi elementele esenţiale ale conţinutului cererii de chemare în judecată:

Variante de răspuns:

1. instanţa de judecată; părţile cu toate datele de identificare; pretenţia reclamantului către pârât; temeiul de fapt şi de drept; semnătura persoanei care depune cererea sau a titularului dreptului încălcat.

2. instanţa de judecată; părţile cu toate datele de identificare; pretenţia reclamantului către pârât; temeiul social; semnătura persoanei care depune cererea sau a titularului dreptului încălcat.

3. procuratura; părţile cu toate datele de identificare; pretenţia reclamantului către pârât; temeiul de fapt şi de drept; semnătura persoanei care depune cererea sau a titularului dreptului încălcat.

4. instanţa de judecată; părţile cu toate datele de identificare; pretenţia pârâtului către reclamant; temeiul de fapt şi de drept; semnătura persoanei care depune cererea sau a titularului dreptului încălcat.

Întrebarea 178.

Numiţi motivele de ce renunţarea integrală sau parţială a reclamantului la acţiune trebuie verificată de instanţă?

Variante de răspuns:

1. pentru a se concretiza dacă nu s-a făcut presiuni asupra reclamantului

2. deoarece procesul civil încetează printr-o încheiere susceptibilă de recurs, iar posibilitatea readresării cu aceeaşi pretenţie şi aceleaşi temeiuri către aceeaşi parte se stinge ireversibil.

3. pentru a se verifica temeinicia renunţării

4. pentru a se concretiza dacă nu s-a făcut presiuni asupra pârâtului

Page 69: Denumirea testului

Întrebarea 179.

Ce se înţelege prin asigurarea acţiunii civile ?

Variante de răspuns:

1. este o instituţie a dreptului procesual-civil ce constă dintr-un şir de mijloace procedurale menite să garanteze posibilitatea executării efective a unei hotărâri judecătoreşti în cazul satisfacerii pretenţiilor reclamantului.

2. este o instituţie a dreptului procesual-civil ce constă dintr-un şir de mijloace de constrîngere menite să garanteze posibilitatea executării efective a unei hotărâri judecătoreşti în cazul satisfacerii pretenţiilor reclamantului.

3. este o instituţie a dreptului procesual-penal ce constă dintr-un şir de mijloace procedurale menite să garanteze posibilitatea executării efective a unei hotărâri judecătoreşti în cazul satisfacerii pretenţiilor reclamantului.

4. este o instituţie a dreptului procesual-civil ce constă dintr-un şir de mijloace procedurale menite să garanteze posibilitatea executării efective a unei hotărâri judecătoreşti în cazul satisfacerii pretenţiilor pîrîtului.

Întrebarea 180.

Potrivit Codului de procedură civilă, asigurarea acţiunii se face potrivit următoarelor reguli:

Variante de răspuns:

1. a) cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează de judecător sau instanţă chiar în ziua depunerii ei fără a înştiinţa reclamantul. b) instanţa va emite o încheiere care se execută imediat.

2. a) cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează de judecător sau instanţă chiar în ziua depunerii ei fără a înştiinţa pârâtul sau ceilalţi participanţi la proces. b) instanţa va emite o încheiere care se execută imediat.

3. a) cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează de judecător sau instanţă chiar în ziua depunerii ei fără a înştiinţa pârâtul sau ceilalţi participanţi la proces. b) instanţa va emite o încheiere care se execută după finisarea procesului.

4. a) cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează de judecător sau instanţă în ziua următoare depunerii ei fără a înştiinţa pârâtul sau ceilalţi participanţi la proces. b) instanţa va emite o încheiere care se execută imediat.

Întrebarea 181.

Care sunt modurile prin care pârâţii se pot apăra împotriva măsurilor de asigurare a acţiunii?

Variante de răspuns:

Page 70: Denumirea testului

1. 1.substituirea măsurilor de asigurare, inclusiv prin depunerea cauţiunii. 2. anularea măsurilor de asigurare. 3.atacarea sau contestarea măsurilor de asigurare.

2. 1.substituirea măsurilor de asigurare, inclusiv prin arestul la domiciliu. 2. anularea măsurilor de asigurare. 3.atacarea sau contestarea măsurilor de asigurare.

3. 1.substituirea măsurilor de asigurare, inclusiv prin depunerea cauţiunii. 2. aprobarea măsurilor de asigurare. 3.atacarea sau contestarea măsurilor de asigurare.

4. 1.substituirea măsurilor de asigurare, inclusiv prin depunerea cauţiunii. 2. anularea măsurilor de asigurare. 3.atacarea sau contestarea măsurilor de comstrîngere.

Partea 2 30%: Număr de întrebări - 76, (21,11%).

Grupul (tema): Tema07

Întrebarea 182.

Definiţi noţiunea de familie

Variante de răspuns:

1. constituie elementul natural şi fundamental al societăţii, fiind întemeiată pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

2. uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată potrivit dispoziţiilor legale cu scopul de a întemeia o familie şi reglementată de normele imperative ale legii.

3. uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată potrivit tradiţiilor religioase cu scopul de a întemeia o familie şi reglementată de normele imperative ale legii.

4. constituie elementul artificial şi fundamental al societăţii, fiind întemeiată pe căsătoria ne consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

Întrebarea 183.

În ce constă funcţia economică a familiei?

Variante de răspuns:

1. Datorită intensităţii emoţionale a relaţiilor familiale, educaţia din familie acţionează într-o măsură mai mare decît cea obştească asupra emoţiilor şi calităţilor sufleteşti ale omului.

2. Comunitatea de bunuri a soţilor, prin faptul că familia poate fi o unitate de producţie prin care se asigură o bunăstare a soţilor şi a copiilor lor, prin susţinerea materială reciprocă între membrii familiei şi, îndeosebi, a membrilor inapţi de muncă şi care necesită ajutor material.

Page 71: Denumirea testului

3. Determină creşterea numărului populaţiei şi a situaţiei demografice în orice ţară, este dictată de însăşi natura existenţei omului

4. totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile personale nepatrimoniale şi patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopţie şi raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte cu raporturile de familie în scopul ocrotirii şi întăririi acesteia.

Întrebarea 184.

În ce constă funcţia educativă a familiei?

Variante de răspuns:

1. Comunitatea de bunuri a soţilor, prin faptul că familia poate fi o unitate de producţie prin care se asigură o bunăstare a soţilor şi a copiilor lor, prin susţinerea materială reciprocă între membrii familiei şi, îndeosebi, a membrilor inapţi de muncă şi care necesită ajutor material.

2. Determină creşterea numărului populaţiei şi a situaţiei demografice în orice ţară, este dictată de însăşi natura existenţei omului

3. totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile personale nepatrimoniale şi patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopţie şi raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte cu raporturile de familie în scopul ocrotirii şi întăririi acesteia.

4. Datorită intensităţii emoţionale a relaţiilor familiale, educaţia din familie acţionează într-o măsură mai mare decît cea obştească asupra emoţiilor şi calităţilor sufleteşti ale omului.

Întrebarea 185.

Dreptul familiei este:

Variante de răspuns:

1. totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, contracte, rudenie, adopţie şi raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte cu raporturile de familie în scopul ocrotirii şi întăririi acesteia.

2. totalitatea normelor juridice prin care se asigură o bunăstare a soţilor şi a copiilor lor, prin susţinerea materială reciprocă între membrii familiei şi, îndeosebi, a membrilor inapţi de muncă şi care necesită ajutor material.

3. totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile personale nepatrimoniale şi patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopţie şi raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte cu raporturile de familie în scopul ocrotirii şi întăririi acesteia.

4. totalitatea normelor juridice care determină creşterea numărului populaţiei şi a situaţiei demografice în orice ţară, este dictată de însăşi natura existenţei omului

Page 72: Denumirea testului

Întrebarea 186.

Obiectul de reglementare al dreptului familiei îl formează:?

Variante de răspuns:

1. Raporturile de familie personale şi patrimoniale care apar între membrii unei familii (raporturile de căsătorie, raporturile care rezultă din rudenie; raporturile ce rezultă din adopţie şi alte forme de ocrotire a copiilor orfani şi a celor lipsiţi de grija părintească; modul de înregistrare a actelor de stare civilă).

2. Raporturile personale şi patrimoniale care apar între subiecţii de drept civil (raporturile de căsătorie, raporturile care rezultă din rudenie; raporturile ce rezultă din adopţie şi alte forme de ocrotire a copiilor orfani şi a celor lipsiţi de grija părintească; modul de înregistrare a actelor de stare civilă).

3. Raporturile de familie personale şi patrimoniale care apar între membrii unei familii în cadrul procesului de divorţ (raporturile de căsătorie, raporturile care rezultă din rudenie; raporturile ce rezultă din adopţie şi alte forme de ocrotire a copiilor orfani şi a celor lipsiţi de grija părintească; modul de înregistrare a actelor de stare civilă).

4. Raporturile de familie personale şi patrimoniale care apar între membrii unei familii (raporturile de căsătorie, raporturile care rezultă din rudenie; raporturile ce rezultă din adopţie şi alte forme de ocrotire a copiilor orfani şi a celor lipsiţi de grija părintească; modul de înregistrare a actelor privind constituirea unei persoane juridice).

Întrebarea 187.

Numiţi izvoarele dreptului familiei

Variante de răspuns:

1. Codul familiei; Legea privind actele de identitate nr. 100-XV din 26 aprilie 2001; Codul civil; Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994; Codul de Procedură Civilă nr. 225-XV din 30 mai 2003;

2. Codul familiei; Legea privind actele de stare civilă nr. 100-XV din 26 aprilie 2001; Codul civil; Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994; Codul de Procedură penală nr. 225-XV din 30 mai 2003;

3. Codul familiei; Codul civil; Legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994; Codul de Procedură Civilă nr. 225-XV din 30 mai 2003;

4. Codul familiei; Legea privind actele de stare civilă nr. 100-XV din 26 aprilie 2001; Codul civil; Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994; Codul de Procedură Civilă nr. 225-XV din 30 mai 2003;

Întrebarea 188.

Page 73: Denumirea testului

Relaţiile familiale sînt reglementate în conformitate cu următoarele principii:

Variante de răspuns:

1. 1. principiul monogamie, 2. principiul recunoaşterii numai a căsătoriei încheiate la organele de poliţie. 3. principiul consimţământului liber la căsătorie între bărbat şi femeie; 4 principiul egalităţii în relaţiile de familie, 5. Principiul de sprijin reciproc moral şi material şi de fidelitate conjugală, 6. Principiul umanismului; 7. Principiul echităţii şi justiţiei

2. 1. principiul poligamiei, 2. principiul recunoaşterii numai a căsătoriei încheiate la organele de înregistrare a actelor de stare civilă. 3. principiul consimţământului liber la căsătorie între bărbat şi femeie; 4 principiul egalităţii în relaţiile de familie, 5. Principiul de sprijin reciproc moral şi material şi de fidelitate conjugală, 6. Principiul priorităţii educaţiei copilului în familie, manifestare a grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei; 7. soluţionare, pe cale amiabilă, a tuturor problemelor vieţii familiale,

3. 1. principiul monogamie, 2. principiul recunoaşterii numai a căsătoriei încheiate la organele de înregistrare a actelor de stare civilă. 3. principiul consimţământului liber la căsătorie între bărbat şi femeie; 4 principiul egalităţii în relaţiile de familie, 5. Principiul de sprijin reciproc moral şi material şi de infidelitate conjugală, 6. Principiul priorităţii educaţiei copilului în familie, manifestare a grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei; 7. soluţionare, pe cale amiabilă, a tuturor problemelor vieţii familiale,

4. 1. principiul monogamiei, 2. principiul recunoaşterii numai a căsătoriei încheiate la organele de înregistrare a actelor de stare civilă. 3. principiul consimţământului liber la căsătorie între bărbat şi femeie; 4 principiul egalităţii în relaţiile de familie, 5. Principiul de sprijin reciproc moral şi material şi de fidelitate conjugală, 6. Principiul priorităţii educaţiei copilului în familie, manifestare a grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei; 7. soluţionare, pe cale amiabilă, a tuturor problemelor vieţii familiale,

Întrebarea 189.

Căsătoria reprezintă:

Variante de răspuns:

1. totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile personale nepatrimoniale şi patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopţie şi raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte cu raporturile de familie în scopul ocrotirii şi întăririi acesteia.

2. totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, contracte, rudenie, adopţie şi raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte cu raporturile de familie în scopul ocrotirii şi întăririi acesteia.

Page 74: Denumirea testului

3. uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată potrivit dispoziţiilor legale cu scopul de a întemeia o familie şi reglementată de normele imperative ale legii.

4. totalitatea normelor juridice care determină creşterea numărului populaţiei şi a situaţiei demografice în orice ţară, este dictată de însăşi natura existenţei omului

Întrebarea 190.

Care sunt caracterele juridice ale căsătoriei?

Variante de răspuns:

1. 1. Este o uniune dintre un bărbat şi o femeie; 2. căsătoria este liber consimţită; 3 căsătoria este monogamă; 4. căsătoria se încheie în formele cerute de canonul religios şi are un caracter solemn; 5. căsătoria are un caracter personal; 6. căsătoria are un caracter civil; 7. căsătoria se întemeiază pe deplină egalitate în drepturi dintre bărbat şi femeie; 8. căsătoria se încheie în scopul întemeierii unei familii;

2. 1. Este o uniune dintre un bărbat şi o femeie;2. căsătoria este liber consimţită;3 căsătoria este monogamă; 4. căsătoria se încheie în formele cerute de lege şi are un caracter solemn; 5. căsătoria are un caracter impersonal; 6. căsătoria are un caracter civil; 7. căsătoria se întemeiază pe deplină egalitate în drepturi dintre bărbat şi femeie; 8. căsătoria se încheie în scopul întemeierii unei familii;

3. 1. Este o uniune dintre un bărbat şi o femeie;2. căsătoria este liber consimţită;3 căsătoria este monogamă; 4. căsătoria se încheie în formele cerute de lege şi are un caracter solemn; 5. căsătoria are un caracter personal; 6. căsătoria are un caracter civil; 7. căsătoria se întemeiază pe deplină egalitate în drepturi dintre bărbat şi femeie; 8. căsătoria se încheie în scopul deschiderii unei afaceri;

4. 1. Este o uniune dintre un bărbat şi o femeie;2. căsătoria este liber consimţită;3 căsătoria este monogamă; 4. căsătoria se încheie în formele cerute de lege şi are un caracter solemn; 5. căsătoria are un caracter personal; 6. căsătoria are un caracter civil; 7. căsătoria se întemeiază pe deplină egalitate în drepturi dintre bărbat şi femeie; 8. căsătoria se încheie în scopul întemeierii unei familii;

Întrebarea 191.

Ce se înţelege prin condiţiile de fond necesare pentru încheierea căsătoriei?

Variante de răspuns:

1. acele circumstanţe care nu trebuie să existe în momentul încheierii căsătoriei la organele de înregistrare a actelor de stare civilă pentru ca aceasta să fie valabilă, adică să producă efecte juridice

2. acele circumstanţe care trebuie să existe după încheierea căsătoriei la organele de înregistrare a actelor de stare civilă pentru ca aceasta să fie valabilă, adică să producă efecte juridice

Page 75: Denumirea testului

3. acele circumstanţe care trebuie să existe în momentul încheierii căsătoriei la organele de drept pentru ca aceasta să fie valabilă, adică să producă efecte juridice

4. acele circumstanţe care trebuie să existe în momentul încheierii căsătoriei la organele de înregistrare a actelor de stare civilă pentru ca aceasta să fie valabilă, adică să producă efecte juridice

Întrebarea 192.

Condiţiile de fond la căsătorie sînt:

Variante de răspuns:

1. a) diferenţa de sex; b) vîrsta patrimonială; c) consimţămîntul la căsătorie;d) comunicarea reciproca a stării sănătăţii a viitorilor soţi.

2. a) diferenţa de sex; b) vîrsta matrimonială; c) consimţămîntul la căsătorie;d) comunicarea reciproca a stării materiale a viitorilor soţi.

3. a) coincidenţa de sex; b) vîrsta matrimonială; c) consimţămîntul la căsătorie;d) comunicarea reciproca a stării sănătăţii a viitorilor soţi.

4. a) diferenţa de sex; b) vîrsta matrimonială; c) consimţămîntul la căsătorie;d) comunicarea reciproca a stării sănătăţii a viitorilor soţi.

Întrebarea 193.

Impedimentele la căsătorie reprezintă:

Variante de răspuns:

1. acele împrejurări de fapt sau de drept a căror existenţă permite încheierea valabilă a căsătoriei.

2. acele împrejurări de fapt sau de drept a căror existenţă împiedică încheierea căsătoriei.

3. acele circumstanţe care nu trebuie să existe în momentul încheierii căsătoriei la organele de înregistrare a actelor de stare civilă pentru ca aceasta să fie valabilă, adică să producă efecte juridice

4. acele circumstanţe care trebuie să existe în momentul încheierii căsătoriei la organele de înregistrare a actelor de stare civilă pentru ca aceasta să fie valabilă, adică să producă efecte juridice

Întrebarea 194.

Condiţiile de formă ale căsătoriei se împart:

Variante de răspuns:

Page 76: Denumirea testului

1. a) formalităţi anterioare căsătoriei; b) formalităţi privind însăşi încheierea căsătoriei

2. în formalităţi ulterioare căsătoriei şi formalităţi privind însăşi încheierea căsătoriei

3. a) coincidenţa de sex; b) vîrsta matrimonială; c) consimţămîntul la căsătorie;d) comunicarea reciproca a stării sănătăţii a viitorilor soţi.

4. a) diferenţa de sex; b) vîrsta matrimonială; c) consimţămîntul la căsătorie;d) comunicarea reciproca a stării sănătăţii a viitorilor soţi.

Întrebarea 195.

Formalităţile anterioare căsătoriei sînt

Variante de răspuns:

1. a) declaraţia de căsătorie; b) diferenţa de sex

2. a) declaraţia de căsătorie; b) opoziţia la căsătorie.

3. a) consimţămîntul la căsătorie; b) comunicarea reciproca a stării sănătăţii a viitorilor soţi.

4. a) diferenţa de sex; b) vîrsta matrimonială

Întrebarea 196.

Declaraţia de căsătorie trebuie să cuprindă:

Variante de răspuns:

1. consimţământul neîndoielnic pentru căsătorie; declaraţia viitorilor soţi că îndeplinesc condiţiile de fond; declaraţia că au luat cunoştinţă de impedimentele prevăzute la art. 15 Codul Familiei şi că acestea lipsesc; declaraţia că s-au informat reciproc despre starea sănătăţii potrivit rezultatelor examenului medical obligatoriu petrecut ; date privitoare la identitatea viitorilor soţi; doleanţa cu privire la numele de familie pe care s-au înţeles să-1 poarte în timpul căsătoriei; date privind căsătoria anterioară, dacă viitorii soţi au mai fost căsătoriţi; date despre copiii comuni, dacă acestea există.

2. consimţământul neîndoielnic pentru căsătorie; declaraţia viitorilor soţi că îndeplinesc condiţiile de fond; declaraţia că au luat cunoştinţă de impedimentele prevăzute la art. 15 Codul Familiei şi că acestea sunt întrunite; declaraţia că s-au informat reciproc despre starea sănătăţii potrivit rezultatelor examenului medical obligatoriu petrecut ; date privitoare la identitatea viitorilor soţi; doleanţa cu privire la numele de familie pe care s-au înţeles să-1 poarte în timpul căsătoriei; date privind căsătoria anterioară, dacă viitorii soţi au mai fost căsătoriţi; date despre copiii comuni, dacă acestea există.

3. consimţământul îndoielnic pentru căsătorie; declaraţia viitorilor soţi că îndeplinesc condiţiile de fond; declaraţia că au luat cunoştinţă de impedimentele prevăzute la art. 15 Codul Familiei şi că acestea lipsesc; declaraţia că s-au informat reciproc despre starea sănătăţii potrivit rezultatelor

Page 77: Denumirea testului

examenului medical obligatoriu petrecut; date privitoare la identitatea viitorilor soţi; doleanţa cu privire la numele de familie pe care s-au înţeles să-1 poarte în timpul căsătoriei; date privind căsătoria anterioară, dacă viitorii soţi au mai fost căsătoriţi; date despre copiii comuni, dacă acestea există.

4. consimţământul neîndoielnic pentru căsătorie; declaraţia viitorilor soţi că îndeplinesc condiţiile de fond; declaraţia că au luat cunoştinţă de impedimentele prevăzute la art. 15 Codul Familiei şi că acestea lipsesc; declaraţia că s-au informat reciproc despre starea sănătăţii potrivit rezultatelor examenului medical obligatoriu petrecut; date privitoare la situaţia materială viitorilor soţi; doleanţa cu privire la numele de familie pe care s-au înţeles să-1 poarte în timpul căsătoriei; date privind căsătoria anterioară, dacă viitorii soţi au mai fost căsătoriţi; date despre copiii comuni, dacă acestea există.

Întrebarea 197.

La declaraţia de căsătorie se anexează:

Variante de răspuns:

1. actele de identitate, certificatele de naştere, certificatele prin care se atestă trecerea controlului medical şi, după caz, dovezile privind desfacerea sau încetarea căsătoriei, precum şi a deciziei privind reducerea vîrstei matrimoniale.

2. actele de identitate, certificatele de naştere, certificatele prin care se atestă trecerea controlului vamal şi, după caz, dovezile privind încheierea căsătoriei, precum şi a deciziei privind reducerea vîrstei matrimoniale.

3. actele de identitate, certificatele de căsătorie, certificatele prin care se atestă trecerea controlului medical şi, după caz, dovezile privind desfacerea sau încetarea căsătoriei, precum şi a deciziei privind reducerea vîrstei matrimoniale.

4. actele de identitate, certificatele de naştere, certificatele prin care se atestă trecerea controlului medical şi, după caz, dovezile privind desfacerea sau încetarea căsătoriei, precum şi a deciziei privind reducerea vîrstei patrimoniale.

Întrebarea 198.

Numiţi condiţiile pe care trebuie să le întrunească declaraţia de căsătorie:

Variante de răspuns:

1. se face numai în formă scrisă, se semnează de viitorii soţi şi se înregistrează de către funcţionarul de stare civilă în agenda sa personală, fixîndu-se data şi ora pentru înregistrarea căsătoriei.

2. se face numai în formă scrisă, se semnează de viitorii soţi şi se înregistrează de către funcţionarul de stare civilă în registrul respectiv, fixîndu-se data şi ora pentru înregistrarea căsătoriei.

3. se face numai în formă scrisă, se semnează de foştii soţi şi se înregistrează de către funcţionarul de stare civilă în registrul respectiv, fixîndu-se data şi ora pentru înregistrarea căsătoriei.

Page 78: Denumirea testului

4. se face numai în formă orală, se semnează de viitorii soţi şi se înregistrează de către funcţionarul de stare civilă în registrul respectiv, fixîndu-se data şi ora pentru înregistrarea căsătoriei.

Întrebarea 199.

Declaraţia de căsătorie depusă la organul de înregistrare a actelor de stare civilă are ca scop:

Variante de răspuns:

1. a) scopul principal - încheierea căsătoriei; b) anunţarea terţilor despre încheierea căsătoriei proiectate şi punerea în mişcare, dacă este cazul, a invitaţiei la căsătorie

2. a) scopul principal - desfacerea căsătoriei precedente; b) anunţarea terţilor despre încheierea căsătoriei proiectate şi punerea în mişcare, dacă este cazul, a opoziţiei la căsătorie

3. a) scopul principal - încheierea căsătoriei; b) anunţarea terţilor despre încheierea căsătoriei proiectate şi punerea în mişcare, dacă este cazul, a opoziţiei la căsătorie

4. a) scopul principal - încheierea căsătoriei; b) anunţarea rudelor şi prietenilor despre încheierea căsătoriei proiectate şi punerea în mişcare, dacă este cazul, a opoziţiei la căsătorie

Întrebarea 200.

Ce reprezintă opoziţia la căsătorie?

Variante de răspuns:

1. este actul prin care o persoană juridică aduce la cunoştinţa funcţionarului de stare civilă existenţa unei împrejurări de fapt sau de drept ce nu permite încheierea căsătoriei

2. acele împrejurări de fapt sau de drept a căror existenţă împiedică încheierea căsătoriei.

3. este actul prin care o persoană aduce la cunoştinţa funcţionarului de stare psihologică existenţa unei împrejurări de fapt sau de drept ce nu permite încheierea căsătoriei

4. este actul prin care o persoană aduce la cunoştinţa funcţionarului de stare civilă existenţa unei împrejurări de fapt sau de drept ce nu permite încheierea căsătoriei.

Întrebarea 201.

De ce refuzul de a încheia căsătoria nu produce efecte juridice pentru persoanele care au depus de-claraţia de căsătorie?

Variante de răspuns:

1. deoarece încetează numai raportul administrativ dintre persoane şi oficiul de stare civilă, iar raportul de căsătorie de abia a luat naştere

Page 79: Denumirea testului

2. deoarece încetează numai raportul de căsătorie dintre persoane şi oficiul de stare civilă, iar raportul administrativ nici nu a luat naştere

3. deoarece încetează numai raportul civil dintre persoane şi oficiul de stare civilă, iar raportul de căsătorie nici nu a luat naştere

4. deoarece încetează numai raportul administrativ dintre persoane şi oficiul de stare civilă, iar raportul de căsătorie nici nu a luat naştere

Întrebarea 202.

Ce acţiuni săvârşeşte în ziua fixată pentru încheierea căsătoriei funcţionarul de stare civilă?

Variante de răspuns:

1. identifică viitorii soţi; constată că sînt îndeplinite condiţiile de formă şi există impedimente la încheierea căsătoriei; constată că nu există opoziţii la căsătorie sau că acestea nu sînt întemeiate; aduce la cunoştinţă viitorilor soţi drepturile şi obligaţiile lor de soţi şi de părinţi; ia consimţământul viitorilor soţi în vederea încheierii căsătoriei; declară căsătoria încheiată şi întocmeşte actul de căsătorie care se semnează de viitorii soţi şi de funcţionarul de stare civilă; eliberează soţilor certificatul de căsătorie.

2. identifică viitorii soţi; constată că sînt îndeplinite condiţiile de fond şi nu există impedimente la încheierea căsătoriei; constată că nu există opoziţii la căsătorie sau că acestea nu sînt întemeiate; aduce la cunoştinţă viitorilor soţi drepturile şi obligaţiile lor de soţi şi de părinţi; ia consimţământul viitorilor soţi în vederea încetării căsătoriei; declară căsătoria desfăcută şi întocmeşte actul de căsătorie care se semnează de viitorii soţi şi de funcţionarul de stare civilă; eliberează soţilor certificatul de căsătorie.

3. identifică viitorii soţi; constată că sînt îndeplinite condiţiile de fond şi nu există impedimente la încheierea căsătoriei; constată că există opoziţii la căsătorie sau că acestea sînt întemeiate; aduce la cunoştinţă viitorilor soţi drepturile şi obligaţiile lor de soţi şi de părinţi; ia consimţământul viitorilor soţi în vederea încheierii căsătoriei; declară căsătoria încheiată şi întocmeşte actul de căsătorie care se semnează de viitorii soţi şi de funcţionarul de stare civilă; eliberează soţilor certificatul de căsătorie.

4. identifică viitorii soţi; constată că sînt îndeplinite condiţiile de fond şi nu există impedimente la încheierea căsătoriei; constată că nu există opoziţii la căsătorie sau că acestea nu sînt întemeiate; aduce la cunoştinţă viitorilor soţi drepturile şi obligaţiile lor de soţi şi de părinţi; ia consimţământul viitorilor soţi în vederea încheierii căsătoriei; declară căsătoria încheiată şi întocmeşte actul de căsătorie care se semnează de viitorii soţi şi de funcţionarul de stare civilă; eliberează soţilor certificatul de căsătorie.

Întrebarea 203.

Pentru încheierea căsătoriei este necesar:

Page 80: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. atingerea a vîrstei de 18 ani, consimţământul reciproc, starea materială bună, angajarea în câmpul muncii a unuia dintre soţi, lipsa copiilor din căsătoriile anterioare.

2. consimţământul reciproc, prezenţa ambelor părţi, starea bună a sănătăţii, lipsa antecedentelor penale, domiciliul pe teritoriul RM.

3. lipsa unei căsătorii valabile, domiciliul permanent pe teritoriul RM, lipsa bolilor infecţioase.

4. consimţământul reciproc, neviciat, exprimat personal şi necondiţionat, al bărbatului şi femeii care se căsătoresc, precum şi atingerea de către ei a vârstei matrimoniale.

Întrebarea 204.

Nu se admite încheierea căsătoriei între:

Variante de răspuns:

1. persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită; rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun; adoptator şi adoptat; adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv, persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu; persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd una din ele îşi ispăşeşte pedeapsa; persoane de sex diferit.

2. rude în linie dreaptă pînă la al III-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun; adoptator şi adoptat; adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv, persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu, recidivişti deosebit de periculoşi care îşi ispăşesc pedeapsa.

3. persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită; rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun; adoptator şi adoptat; adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv; curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada curatelei; persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu; persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi ispăşesc pedeapsa; persoane de acelaşi sex.

4. curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada curatelei; persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu; persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi ispăşesc pedeapsa; persoane de acelaşi sex, persoane care au copii dintr-o căsătorie anterioară.

Întrebarea 205.

În ce condiţii are loc desfacerea căsătoriei la oficiul de stare civilă ?

Variante de răspuns:

Page 81: Denumirea testului

1. în baza acordului comun al soţilor care nu au bunuri imobile în comun, în cazurile cînd între aceştia există neînţelegeri referitoare la întreţinerea soţului inapt de muncă

2. în baza acordului unui soţ dacă au un singur copil minor comun sau înfiat de ambii soţi, în cazurile cînd între aceştia nu există litigii referitoare la partaj sau la întreţinerea soţului inapt de muncă

3. în baza acordului comun al soţilor care nu au copii minori comuni sau înfiaţi de ambii soţi, în cazurile cînd între aceştia nu există litigii referitoare la partaj sau la întreţinerea soţului inapt de muncă

4. căsătoria nu poate fi desfăcută la oficiul de stare civilă ci numai în instanţa de judecată

Întrebarea 206.

Căsătoria poate fi desfăcută la oficiul de stare civilă la cererea unuia dintre soţi dacă:

Variante de răspuns:

1. a agresat copilul minor, a fost infidel în relaţiile de familie, a fost condamnat la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de 3 ani.

2. a fost infidel în relaţiile de familie, nu întreţine familia, nu este angajat în câmpul muncii.

3. a fost declarat incapabil; a fost declarat dispărut; a fost condamnat la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de 3 ani.

4. a fost declarat incapabil; a fost declarat dispărut; a fost condamnat la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de 5 ani.

Întrebarea 207.

Desfacerea căsătoriei se face de către instanţa judecătorească dacă:

Variante de răspuns:

1. soţii nu au copii minori comuni, în lipsa acordului la divorţ al unuia dintre soţi sau cînd există acordul la divorţ al ambilor soţi, însă unul dintre ei refuză să se prezinte la oficiul de stare civilă pentru soluţionarea problemei.

2. soţii au copii minori comuni, în lipsa acordului la divorţ al unuia dintre soţi sau cînd există acordul la divorţ al ambilor soţi, însă unul dintre ei refuză să se prezinte la oficiul de stare civilă pentru soluţionarea problemei.

3. soţii au copii minori comuni, în lipsa acordului la divorţ al unuia dintre soţi sau cînd unul dintre soţi nu mai trăieşte cu familia de cel puţin 1 an.

Page 82: Denumirea testului

4. soţii nu au copii minori comuni sau înfiaţi de ambii soţi, în cazurile cînd între aceştia nu există litigii referitoare la partaj sau la întreţinerea soţului inapt de muncă

Întrebarea 208.

Sînt proprietate în devălmăşie bunurile:

Variante de răspuns:

1. procurate din contul veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi şi bunurile de uz personal (îmbrăcămintea, încălţămintea şi alte obiecte)

2. procurate din contul veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din: activitatea de muncă, activitatea de întreprinzător, activitatea intelectuală.

3. care au aparţinut fiecăruia dintre soţi pînă la încheierea căsătoriei şi bunurile primite în dar, obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei;

4. de uz personal (îmbrăcămintea, încălţămintea şi alte obiecte)

Întrebarea 209.

Care bunuri sunt bunuri proprietate personală a soţului?

Variante de răspuns:

1. Bunurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi pînă la încheierea căsătoriei şi bunurile primite în dar, obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei

2. procurate din contul veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din: activitatea de muncă, activitatea de întreprinzător, activitatea intelectuală

3. Bunurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi pînă la încheierea căsătoriei şi bunurile

4. mobile şi imobile, valorile mobiliare, depunerile şi cotele de participaţie în capitalul social din instituţiile financiare sau societăţile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum şi alte bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soţi.

Întrebarea 210.

Definiţi raporturile juridice familiale

Variante de răspuns:

Page 83: Denumirea testului

1. relaţiile de familie reglementate de normele de drept administrativ în acea măsură în care statul poate acţiona asupra purtării membrilor familiei pentru a-i îndrepta în partea ce coincide dezvoltării societăţii umane.

2. sînt relaţiile de căsătorie reglementate de normele de drept în acea măsură în care statul poate acţiona asupra purtării membrilor familiei pentru a-i îndrepta în partea ce coincide dezvoltării societăţii umane.

3. sînt relaţiile de familie reglementate de normele de drept în acea măsură în care statul poate acţiona asupra purtării membrilor familiei pentru a-i îndrepta în partea ce nu coincide cu dezvoltarea societăţii umane.

4. sînt relaţiile de familie reglementate de normele de drept în acea măsură în care statul poate acţiona asupra purtării membrilor familiei pentru a-i îndrepta în partea ce coincide dezvoltării societăţii umane.

Întrebarea 211.

Care sunt raporturile juridice familiale personale?

Variante de răspuns:

1. raporturile ce apar la încheierea căsătoriei, stabilirea paternităţii, adopţiei, instituirea tutelei (curatelei), plasarea copilului în casa de copii tip familial

2. raporturile ce apar la încheierea căsătoriei, stabilirea paternităţii, adopţiei, raporturile dintre soţi referitor la bunurile ce le aparţin în timpul căsătoriei

3. raporturile dintre soţi referitor la bunurile ce le aparţin în timpul căsătoriei şi în caz de divorţ, raporturile ce apar la încheierea căsătoriei, stabilirea paternităţii, adopţiei.

4. raporturile dintre soţi referitor la bunurile ce le aparţin în timpul căsătoriei şi în caz de divorţ, raporturile de întreţinere pe care membrii familiei sînt obligaţi să o acorde unul altuia.

Întrebarea 212.

Linia de rudenie dreaptă poate fi:

Variante de răspuns:

1. ascendentă sau colaterală.

2. descendentă sau indirectă

3. ascendentă sau descendentă.

4. descendentă sau colaterală

Page 84: Denumirea testului

Întrebarea 213.

Ce se înţelege prin rudenia ascendentă

Variante de răspuns:

1. este în cazul cînd se stabileşte legătura unei persoane cu acei care descind din ea

2. este în cazul cînd se stabileşte legătura unei persoane cu unchii şi mătuşele sale

3. este rudenia care leagă o persoană cu cei din care descinde

4. este rudenia care leagă o persoană cu copiii săi

Întrebarea 214.

Ce se înţelege prin înrudirea prin alianţă sau afinitatea?

Variante de răspuns:

1. este legătura dintre un soţ şi rudele celuilalt

2. este legătura dintre rudele unui soţ şi rudele celuilalt soţ

3. este în cazul cînd se stabileşte legătura unei persoane cu acei care descind din ea

4. este rudenia care leagă o persoană cu cei din care descinde

Întrebarea 215.

Definiţi noţiunea de stare civilă

Variante de răspuns:

1. reprezintă un ansamblu de calităţi personale de care legea leagă anumite consecinţe juridice cu ajutorul cărora persoana fizică se individualizează.

2. reprezintă un ansamblu de calităţi personale de care legea leagă anumite consecinţe juridice cu ajutorul cărora persoana juridică se individualizează

3. sînt relaţiile de familie reglementate de normele de drept în acea măsură în care statul poate acţiona asupra purtării membrilor familiei pentru a-i îndrepta în partea ce coincide dezvoltării societăţii umane

4. reprezintă un ansamblu de calităţi generale de care legea leagă anumite consecinţe juridice cu ajutorul cărora persoana fizică se individualizează

Întrebarea 216.

Page 85: Denumirea testului

Starea civilă se dobândeşte ca urmare:

Variante de răspuns:

1. a producerii unor fapte juridice (naşterea, moartea); ca urmare a încheierii unor acte juridice (contractul de vînyare-cumpărare, donaţie etc); sau ca urmare a pronunţării şi rămînerii definitive a unor hotărîri judecătoreşti cu efecte asupra stării civile (hotărîrea de divorţ, de stabilire sau contestare a paternităţii sau maternităţii, de declarare a căsătoriei nule, de desfacere a adopţiei sau declararea nulităţii ei, de declarare a morţii).

2. a producerii unor fapte juridice ilicite (moartea); ca urmare a încheierii unor acte juridice (căsătoria, adopţia, recunoaşterea filiaţiei); sau ca urmare a pronunţării şi rămînerii definitive a unor hotărîri judecătoreşti cu efecte asupra stării civile (hotărîrea de divorţ, de stabilire sau contestare a paternităţii sau maternităţii, de declarare a căsătoriei nule, de desfacere a adopţiei sau declararea nulităţii ei, de declarare a morţii).

3. a producerii unor fapte juridice (naşterea, moartea); ca urmare a încheierii unor acte juridice (căsătoria, adopţia, recunoaşterea filiaţiei); sau ca urmare a pronunţării şi rămînerii definitive a unor hotărîri judecătoreşti cu efecte asupra libertăţii civile (hotărîrea de condamnare, de stabilire a arestului la domiciliu etc.).

4. a producerii unor fapte juridice (naşterea, moartea); ca urmare a încheierii unor acte juridice (căsătoria, adopţia, recunoaşterea filiaţiei); sau ca urmare a pronunţării şi rămînerii definitive a unor hotărîri judecătoreşti cu efecte asupra stării civile (hotărîrea de divorţ, de stabilire sau contestare a paternităţii sau maternităţii, de declarare a căsătoriei nule, de desfacere a adopţiei sau declararea nulităţii ei, de declarare a morţii).

Întrebarea 217.

Definiţi actele de stare civilă

Variante de răspuns:

1. sînt înscrisuri autentice de stat prin care se confirmă faptele şi evenimentele ce influenţează apariţia, modificarea sau încetarea drepturilor şi obligaţiilor persoanelor şi se caracterizează statutul de drept al acestora.

2. sînt înscrisuri particulare prin care se confirmă faptele şi evenimentele ce influenţează apariţia, modificarea sau încetarea drepturilor şi obligaţiilor persoanelor şi se caracterizează statutul de drept al acestora.

3. sînt relaţiile de familie reglementate de normele de drept în acea măsură în care statul poate acţiona asupra purtării membrilor familiei pentru a-i îndrepta în partea ce coincide dezvoltării societăţii umane

4. reprezintă un ansamblu de calităţi personale de care legea leagă anumite consecinţe juridice cu ajutorul cărora persoana fizică se individualizează.

Page 86: Denumirea testului

Grupul (tema): Tema08

Întrebarea 218.

Definiţi dreptul penal

Variante de răspuns:

1. este o ramură a dreptului privat constituită dintr-un ansamblu de norme juridice care reglementează relaţiile sociale ce iau naştere în acţiunea de prevenire şi combatere a infracţionalităţii, norme care determină faptele ce constituie contravenţii, sancţiunile corespunzătoare lor, precum şi condiţiile de aplicare şi executare a acestora

2. este o ramură a dreptului public constituită dintr-un ansamblu de norme juridice care reglementează relaţiile sociale ce iau naştere în acţiunea de prevenire şi combatere a infracţionalităţii, norme care determină faptele ce constituie infracţiuni, sancţiunile corespunzătoare lor, precum şi condiţiile de aplicare şi executare a acestora

3. este o ramură a dreptului privat constituită dintr-un ansamblu de norme juridice care reglementează raporturile personale nepatrimoniale şi patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopţie, norme care determină faptele ce constituie infracţiuni, sancţiunile corespunzătoare lor, precum şi condiţiile de aplicare şi executare a acestora

4. este o ramură a dreptului privat constituită dintr-un ansamblu de norme juridice care reglementează relaţiile sociale patrimoniale şi personal nepatrimoniale, norme care determină faptele ce constituie infracţiuni, sancţiunile corespunzătoare lor, precum şi condiţiile de aplicare şi executare a acestora

Întrebarea 219.

Care este obiectul dreptului penal?

Variante de răspuns:

1. relaţiile sociale patrimoniale şi personal nepatrimoniale dintre persoanele fizice şi juridice

2. raporturile sociale născute între stat şi infractor în urma săvârşirii unei fapte prevăzute de legea penală sau infracţiuni pentru tragerea la răspundere penală a acestuia, prin aplicarea pedepselor sau a altor măsuri penale

3. raporturile personale nepatrimoniale şi patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopţie născute între stat şi infractor în urma săvârşirii unei fapte prevăzute de legea penală sau infracţiuni

4. raporturi sociale care constituie obiectul activităţii administrative a statului şi a colectivităţilor locale, realizată, în principal, de către autorităţile administraţiei publice potrivit normelor legale, cu excepţia raporturilor sociale care se nasc în procesul realizării activităţii financiare a statului şi a colectivităţilor locale

Page 87: Denumirea testului

Întrebarea 220.

Care sunt principiile dreptului penal?

Variante de răspuns:

1. Principiul legalităţii; Principiul responsabilităţii personale pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu; Principiul democratismului; Principiul caracterului personal al răspunderii penale; Principiul individualizării răspunderii penale şi pedepsei penale

2. Principiul legalităţii; Principiul umanismului; Principiul democratismului; Principiul caracterului personal al răspunderii penale; Principiul individualizării răspunderii penale şi pedepsei penale

3. Principiul legalităţii; Principiul umanismului; Principiul monogamiei; Principiul caracterului personal al răspunderii penale; Principiul individualizării răspunderii penale şi pedepsei penale

4. Principiul legalităţii; Principiul contradictorialităţii; Principiul democratismului; Principiul caracterului personal al răspunderii penale; Principiul individualizării răspunderii penale şi pedepsei penale

Întrebarea 221.

Ce se înţelege prin principiul individualizării răspunderii penale şi pedepsei penale?

Variante de răspuns:

1. conform acestui principiu persoana este supusă răspunderii penale şi pedepsei penale numai pentru fapte săvârşite cu vinovăţie

2. exprimă garanţia libertăţii persoanei împotriva manifestărilor arbitrale şi a posibilităţii ca o persoană să fie condamnată retroactiv, ceea ce însemna ca pedeapsa şi infracţiunea să fi fost prevăzute de lege în momentul săvârşirii faptei.

3. la aplicarea legii penale se ţine cont de caracterul şi gradul prejudiciabil al contravenţiei săvîrşite, de persoana celui vinovat şi de circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală şi contravenţională

4. la aplicarea legii penale se ţine cont de caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvîrşite, de persoana celui vinovat şi de circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală

Întrebarea 222.

Ce se înţelege prin principiul legalităţii în dreptul penal?

Variante de răspuns:

Page 88: Denumirea testului

1. conform acestui principiu persoana este supusă răspunderii penale şi pedepsei penale numai pentru fapte săvârşite cu vinovăţie

2. la aplicarea legii penale se ţine cont de caracterul şi gradul prejudiciabil al contravenţiei săvîrşite, de persoana celui vinovat şi de circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală şi contravenţională

3. la aplicarea legii penale se ţine cont de caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvîrşite, de persoana celui vinovat şi de circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală

4. exprimă garanţia libertăţii persoanei împotriva manifestărilor arbitrale şi a posibilităţii ca o persoană să fie condamnată retroactiv, ceea ce însemna ca pedeapsa şi infracţiunea să fi fost prevăzute de lege în momentul săvârşirii faptei.

Întrebarea 223.

Definiţi noţiunea de infracţiune:

Variante de răspuns:

1. este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu vinovăţie sau fără vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală.

2. este o inacţiune prejudiciabilă, prevăzută de constituţia Republicii Moldova, săvîrşită cu intenţie şi pasibilă de răspundere penală

3. este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală.

4. este o acţiune prejudiciabilă, prevăzută de legea Republicii Moldova, săvîrşită cu intenţie şi pasibilă de răspundere penală

Întrebarea 224.

Care sunt trăsăturilor esenţiale ale infracţiunii?:

Variante de răspuns:

1. 1. Fapta să prezinte pericol social. 2. Fapta să fie săvârşită cu intenţie directă.3. Fapta să fie prevăzută de legea penală.

2. 1. Fapta să prezinte pericol natural. 2. Fapta să fie săvârşită cu vinovăţie. 3. Fapta să fie prevăzută de legea penală.

3. 1. Fapta să prezinte pericol social. 2. Fapta să fie săvârşită cu vinovăţie.3. Fapta să fie prevăzută de constituţie.

Page 89: Denumirea testului

4. 1. Fapta să prezinte pericol social. 2. Fapta să fie săvârşită cu vinovăţie.3. Fapta să fie prevăzută de legea penală.

Întrebarea 225.

Numiţi elementele infracţiunii

Variante de răspuns:

1. ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea

2. obiectul, dispoziţia şi subiectul

3. obiectul, subiectul, latura obiectivă şi latura subiectivă

4. obiectul, conţinutul şi subiectul

Întrebarea 226.

În ce constă obiectul infracţiunii?

Variante de răspuns:

1. este un complex de stări de conştiinţă specifice care preced şi însoţesc actele exterioare (acţiunea sau inacţiunea) şi care sunt dirijate în vederea producerii anumitor urmări periculoase, sau chiar dacă nu sunt dirijate într-o asemenea direcţie, produc totuşi aceste urmări datorită uşurinţei sau neglijenţei inculpatului

2. acţiune sau inacţiune a făptuitorului, urmările produse prin aceasta, prin care au loc schimbări în realitatea obiectivă cât şi raportul de cauzalitate dintre acţiune sau inacţiune şi urmarea socialmente periculoasă

3. persoana fizică sau juridică care a săvârşit fapta cu vinovăţie

4. sunt valorile ocrotite de normele de drept penal care sunt vătămate prin infracţiune.

Întrebarea 227.

Definiţi subiectul infracţiunii?

Variante de răspuns:

1. persoana juridică care a săvârşit fapta cu vinovăţie

2. persoana fizică care a săvârşit fapta cu vinovăţie.

Page 90: Denumirea testului

3. acţiune sau inacţiune a făptuitorului, urmările produse prin aceasta, prin care au loc schimbări în realitatea obiectivă cât şi raportul de cauzalitate dintre acţiune sau inacţiune şi urmarea socialmente periculoasă

4. persoana fizică sau juridică care a săvârşit fapta cu vinovăţie

Întrebarea 228.

În ce constă latura obiectivă a infracţiunii?

Variante de răspuns:

1. acţiune sau inacţiune a făptuitorului, urmările produse prin aceasta, prin care au loc schimbări în conştiinţa făptuitorului cât şi raportul de cauzalitate dintre acţiune sau inacţiune şi urmarea socialmente periculoasă

2. acţiune sau inacţiune a făptuitorului, urmările produse prin aceasta, prin care au loc schimbări în realitatea obiectivă cât şi raportul de cauzalitate dintre acţiune sau inacţiune şi urmarea socialmente periculoasă

3. sunt valorile ocrotite de normele de drept penal care sunt vătămate prin infracţiune.

4. este un complex de stări de conştiinţă specifice care preced şi însoţesc actele exterioare (acţiunea sau inacţiunea) şi care sunt dirijate în vederea producerii anumitor urmări periculoase, sau chiar dacă nu sunt dirijate într-o asemenea direcţie, produc totuşi aceste urmări datorită uşurinţei sau neglijenţei inculpatului

Întrebarea 229.

În ce constă latura subiectivă a infracţiunii?

Variante de răspuns:

1. acţiune sau inacţiune a făptuitorului, urmările produse prin aceasta, prin care au loc schimbări în conştiinţa făptuitorului cât şi raportul de cauzalitate dintre acţiune sau inacţiune şi urmarea socialmente periculoasă

2. acţiune sau inacţiune a făptuitorului, urmările produse prin aceasta, prin care au loc schimbări în realitatea obiectivă cât şi raportul de cauzalitate dintre acţiune sau inacţiune şi urmarea socialmente periculoasă

3. este un complex de stări ale realităţii obiective care preced şi însoţesc actele exterioare (acţiunea sau inacţiunea) şi care sunt dirijate în vederea producerii anumitor urmări periculoase, sau chiar dacă nu sunt dirijate într-o asemenea direcţie, produc totuşi aceste urmări datorită uşurinţei sau neglijenţei inculpatului

4. este un complex de stări de conştiinţă specifice care preced şi însoţesc actele exterioare (acţiunea sau inacţiunea) şi care sunt dirijate în vederea producerii anumitor urmări periculoase,

Page 91: Denumirea testului

sau chiar dacă nu sunt dirijate într-o asemenea direcţie, produc totuşi aceste urmări datorită uşurinţei sau neglijenţei inculpatului

Întrebarea 230.

Care sunt condiţiile pe care trebuie să le întrunească persoana fizică ca subiect al infracţiunii?

Variante de răspuns:

1. 1. să fi împlinit vârsta de 16 ani (pentru unele infracţiuni legea prevede vîrsta de la 14 ani) 2. persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate;

2. 1. să fi împlinit vârsta de 16 ani (pentru unele infracţiuni legea prevede vîrsta de la 14 ani) 2.persoana să fie incapabilă;

3. 1. să fi împlinit vârsta de 16 ani (pentru unele infracţiuni legea prevede vîrsta de la 14 ani) 2.persoana să aibă discernământ;

4. 1. să fi împlinit vârsta de 18 ani (pentru unele infracţiuni legea prevede vîrsta de la 16 ani) 2.persoana să aibă discernământ;

Întrebarea 231.

Care sunt condiţiile pe care trebuie să le întrunească persoana juridică ca subiect al infracţiunii?

Variante de răspuns:

1. a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a dispoziţiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau interdicţii pentru efectuarea unei anumite activităţi; b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate; c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporţii considerabile persoanei, societăţii sau statului a fost săvîrşită în interesul acestei persoane juridice sau a fost admisă, sancţionată, aprobată, utilizată de organul sau persoana împuternicite cu funcţii de conducere a persoanei juridice respective.

2. 1. persoana juridică să fi împlinit vârsta de 18 ani (pentru unele infracţiuni legea prevede vîrsta de la 16 ani) 2.persoana să aibă discernământ;

3. 1. persoana juridică să fi împlinit vârsta de 16 ani (pentru unele infracţiuni legea prevede vîrsta de la 14 ani) 2. persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate;

4. 1. persoana juridică să fi împlinit vârsta de 16 ani (pentru unele infracţiuni legea prevede vîrsta de la 14 ani) 2.persoana să fie incapabilă;

Întrebarea 232.

Page 92: Denumirea testului

În funcţie de caracterul şi gradul prejudiciabil, infracţiunile sînt clasificate în următoarele categorii:

Variante de răspuns:

1. uşoare, slabe, mai puţin uşoare, grave, foarte grave.

2. slabe, uşoare, grave, deosebit de grave

3. contra persoanei, contra patrimoniului, contra justiţiei, contra statului.

4. uşoare, mai puţin grave, grave, deosebit de grave şi excepţional de grave.

Întrebarea 233.

Infracţiuni uşoare se consideră:

Variante de răspuns:

1. faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa amenzii de pînă la 100 u.c.

2. faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 3 ani inclusiv

3. faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv.

4. faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv.

Întrebarea 234.

Infracţiuni mai puţin grave se consideră:

Variante de răspuns:

1. faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa amenzii de pînă la 100 u.c.

2. faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv.

3. infracţiunile de furt, contra persoanei, ecologice

4. faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv.

Întrebarea 235.

Page 93: Denumirea testului

Infracţiuni grave se consideră:

Variante de răspuns:

1. infracţiunile săvîrşite cu intenţie pentru care legea penală prevede detenţiune pe viaţă.

2. infracţiunile săvîrşite cu intenţie pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depăşeşte 15 ani.

3. faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv.

4. faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 15 ani inclusiv.

Întrebarea 236.

Se consideră că infracţiunea a fost săvârşită cu intenţie dacă:

Variante de răspuns:

1. persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar considera în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate.

2. nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deşi trebuia şi putea să le prevadă.

3. persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conştient, survenirea acestor urmări.

4. nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale

Întrebarea 237.

Se consideră că infracţiunea a fost săvîrşită din imprudenţă dacă:

Variante de răspuns:

1. persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar considera în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate ori nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deşi trebuia şi putea să le prevadă.

2. persoana care a săvârşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conştient, survenirea acestor urmări.

Page 94: Denumirea testului

3. nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale

4. a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conştient, survenirea acestor urmări.

Întrebarea 238.

Ce este iresponsabilitatea în dreptul penal?

Variante de răspuns:

1. starea psihologică a persoanei care îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale dar nu-şi îndeplineşte corespunzător obligaţiile de serviciu

2. starea psihologică a persoanei care în timpul săvârşirii faptei, nu putea să-şi dea seama de acţiunile ori inacţiunile sale sau nu putea să le dirijeze din cauza unei boli psihice cronice, a unei tulburări psihice temporare sau a altei stări patologice.

3. starea psihologică a persoanei care are capacitatea de a înţelege caracterul prejudiciabil al faptei, precum şi capacitatea de a-şi manifesta voinţa şi a-şi dirija acţiunile.

4. situaţia cînd persoana nu-şi îndeplineşte corespunzător obligaţiile de serviciu

Întrebarea 239.

Care sunt cauzele care înlătură caracterul penal al faptei prevăzute de legea penală?

Variante de răspuns:

1. a) legitima apărare; b) reţinerea delincventului; c) starea de extremă necesitate; d) constrîngerea fizică sau psihică; e) riscul întemeiat; f) executarea ordinului sau dispoziţiei superiorului

2. a) legitima apărare; b) reţinerea infractorului; c) starea de extremă necesitate; d) constrîngerea fizică sau psihică; e) riscul întemeiat; f) executarea ordinului sau dispoziţiei superiorului

3. a) legitima apărare; b) reţinerea infractorului; c) starea de extremă necesitate; d) constrîngerea fizică sau psihică; e) graţierea; f) executarea ordinului sau dispoziţiei superiorului

4. a) legitima apărare; b) reţinerea infractorului; c) amnistia; d) constrîngerea fizică sau psihică; e) riscul întemeiat; f) executarea ordinului sau dispoziţiei superiorului

Întrebarea 240.

Este în stare de legitimă apărare persoana care:

Variante de răspuns:

Page 95: Denumirea testului

1. săvîrşeşte fapta pentru a salva viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei persoane ori un interes public de la un pericol iminent care nu poate fi înlăturat altfel.

2. săvîrşeşte fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material şi real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.

3. săvîrşeşte fapta în scopul reţinerii persoanei care a comis o infracţiune şi al predării ei organelor de drept.

4. săvîrşeşte fapta pentru a respinge un atac indirect, imediat, material şi real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.

Întrebarea 241.

Este în stare de extremă necesitate persoana care:

Variante de răspuns:

1. săvîrşeşte fapta pentru a salva viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei persoane ori un interes public de la un pericol iminent care nu poate fi înlăturat altfel.

2. săvîrşeşte fapta pentru a salva viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei persoane ori un interes personal de la un pericol iminent care poate fi înlăturat altfel.

3. săvîrşeşte fapta pentru a se apăra pe sine sau pe membrii familiei de la un pericol iminent.

4. săvîrşeşte fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material şi real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.

Întrebarea 242.

Ce se înţelege prin răspundere penală?

Variante de răspuns:

1. este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală.

2. condamnarea publică, în numele legii, a faptelor infracţionale şi a persoanelor care le-au săvârşit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de constrîngere prevăzute de lege.

3. este raportul juridic dintre stat şi infractorul care a săvîrţit o contravenţie în care statul are dreptul de a aplica sancţiuni administrative şi penale, iar infractorul de a se supune şi a executa aceste sancţiuni

Page 96: Denumirea testului

4. condamnarea faptelor penale şi contravenţionale şi a persoanelor care le-au săvîrşit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de constrângere prevăzute de lege.

Întrebarea 243.

Ce se înţelege prin componenţă a infracţiunii?

Variante de răspuns:

1. este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală.

2. condamnarea publică, în numele legii, a faptelor infracţionale şi a persoanelor care le-au săvârşit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de constrîngere prevăzute de lege.

3. totalitatea semnelor subiective stabilite de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă drept infracţiune concretă

4. totalitatea semnelor obiective şi subiective, stabilite de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă drept infracţiune concretă

Întrebarea 244.

Care sunt cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării prevăzute de legea penală?

Variante de răspuns:

1. a) amnistia; b) legitima apărare; c) împăcarea

2. a) amnistia; b) graţierea; c) extrema necesitate

3. a) Legitima apărare; b) reţinerea infractorului; c) amnistia; d) graţierea; e) împăcarea

4. a) amnistia; b) graţierea; c) împăcarea

Întrebarea 245.

Ce este amnistia?

Variante de răspuns:

1. actul prin care persoana condamnată este liberată, în tot sau în parte, de pedeapsa stabilită ori pedeapsa stabilită este comutată. Ea se acordă de către Preşedintele Republicii Moldova în mod individual şi nu are efecte asupra drepturilor persoanei vătămate şi a pedepselor complementare, cu excepţia cazului în care se dispune altfel prin actul de graţiere.

Page 97: Denumirea testului

2. actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Amnistia nu are efecte asupra drepturilor persoanei vătămate. Ea este emisă de Parlamentul RM

3. actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă, iar în cazul minorilor, şi pentru o infracţiune gravă şi care produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale şi pînă la retragerea completului de judecată pentru deliberare

4. actul de condamnare a unei persoane pentru săvârşirea unei infracţiuni

Întrebarea 246.

Ce este graţierea?

Variante de răspuns:

1. actul de condamnare a unei persoane pentru săvârşirea unei infracţiuni

2. actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă, iar în cazul minorilor, şi pentru o infracţiune gravă şi care produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale şi pînă la retragerea completului de judecată pentru deliberare

3. actul prin care persoana condamnată este liberată, în tot sau în parte, de pedeapsa stabilită ori pedeapsa stabilită este comutată. Ea se acordă de către Preşedintele Republicii Moldova în mod individual şi nu are efecte asupra drepturilor persoanei vătămate şi a pedepselor complementare, cu excepţia cazului în care se dispune altfel prin actul de graţiere.

4. actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Amnistia nu are efecte asupra drepturilor persoanei vătămate. Ea este emisă de Parlamentul RM

Întrebarea 247.

Ce este împăcarea?

Variante de răspuns:

1. actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Amnistia nu are efecte asupra drepturilor persoanei vătămate. Ea este emisă de Parlamentul RM

2. actul de condamnare a unei persoane pentru săvârşirea unei infracţiuni

3. actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă, iar în cazul minorilor, şi pentru o infracţiune gravă şi care produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale şi pînă la retragerea completului de judecată pentru deliberare

Page 98: Denumirea testului

4. actul prin care persoana condamnată este liberată, în tot sau în parte, de pedeapsa stabilită ori pedeapsa stabilită este comutată. Ea se acordă de către Preşedintele Republicii Moldova în mod individual şi nu are efecte asupra drepturilor persoanei vătămate şi a pedepselor complementare, cu excepţia cazului în care se dispune altfel prin actul de graţiere.

Întrebarea 248.

Pedeapsa penală este:

Variante de răspuns:

1. o măsură de constrîngere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului ce se aplică de instanţele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, cauzînd anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor.

2. condamnarea faptelor penale şi contravenţionale şi a persoanelor care le-au săvîrşit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de constrângere prevăzute de lege.

3. condamnarea publică, în numele legii, a faptelor infracţionale şi a persoanelor care le-au săvîrşit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de constrîngere prevăzute de lege.

4. este raportul juridic dintre stat şi infractorul care a săvîrşit o contravenţie în care statul are dreptul de a aplica sancţiuni administrative şi penale, iar infractorul de a se supune şi a executa aceste sancţiuni

Întrebarea 249.

Care sunt categoriile pedepselor penale aplicate persoanelor fizice

Variante de răspuns:

1. amenda, confiscarea, privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii, munca neremunerată în folosul comunităţii, închisoarea;

2. închisoarea; detenţiunea pe viaţă, amenda, confiscarea, munca neremunerată în folosul comunităţii; trimiterea într-o unitate militară disciplinară (pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar în termen);

3. amenda, închisoarea; detenţiune pe viaţă, confiscarea, retragere a gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare;

4. amenda; privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate; retragere a gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) şi a distincţiilor de stat; munca neremunerată în folosul comunităţii; închisoarea; detenţiunea pe viaţă.

Întrebarea 250.

Page 99: Denumirea testului

Care sunt tipurile de penitenciare în care se execută pedeapsa cu închisoarea?

Variante de răspuns:

1. a) de tip deschis; b) de tip semideschis; c) de tip închis;

2. a) de tip deschis; b) de tip semiînchis;

3. a) de tip deschis; b) de tip semiînchis; c) de tip închis;

4. a) de tip deschis; b) de tip închis;

Întrebarea 251.

În penitenciare de tip deschis execută pedeapsa:

Variante de răspuns:

1. persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni deosebit de grave şi excepţional de grave, precum şi persoanele care au săvîrşit infracţiuni ce constituie recidivă.

2. persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni săvîrşite din imprudenţă

3. persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni săvîrşite de către minori

4. persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni uşoare, mai puţin grave şi grave, săvîrşite cu intenţie.

Întrebarea 252.

În penitenciare de tip semiînchis execută pedeapsa:

Variante de răspuns:

1. persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni săvîrşite de către minori

2. persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni deosebit de grave şi excepţional de grave, precum şi persoanele care au săvîrşit infracţiuni ce constituie recidivă.

3. persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni săvîrşite din imprudenţă

4. persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni uşoare, mai puţin grave şi grave, săvîrşite cu intenţie.

Întrebarea 253.

În penitenciare de tip închis execută pedeapsa:

Variante de răspuns:

Page 100: Denumirea testului

1. persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni uşoare, mai puţin grave şi grave, săvîrşite cu intenţie.

2. persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni săvîrşite din imprudenţă

3. persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni săvîrşite de către minori

4. persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni deosebit de grave şi excepţional de grave, precum şi persoanele care au săvîrşit infracţiuni ce constituie recidivă.

Întrebarea 254.

Care sunt categoriile pedepselor penale aplicate persoanelor juridice

Variante de răspuns:

1. amendă; privare de dreptul de a exercita o anumită activitate; lichidare.

2. amenda; privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate; retragere a gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) şi a distincţiilor de stat; munca neremunerată în folosul comunităţii; închisoarea; detenţiunea pe viaţă.

3. amenda, confiscarea, privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii, munca neremunerată în folosul comunităţii, închisoarea;

4. amenda, închisoarea; detenţiune pe viaţă, confiscarea, retragere a gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare;

Întrebarea 255.

Ce înseamnă individualizarea judiciară a pedepselor penale?

Variante de răspuns:

1. o măsură de constrîngere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului ce se aplică de instanţele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, cauzînd anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor.

2. concretizarea răspunderii penale a persoanei fizice/juridice ce a comis infracţiunea

3. este raportul juridic dintre stat şi infractorul care a săvîrşit o contravenţie în care statul are dreptul de a aplica sancţiuni administrative şi penale, iar infractorul de a se supune şi a executa aceste sancţiuni

4. condamnarea publică, în numele legii, a faptelor infracţionale şi a persoanelor care le-au săvîrşit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de constrîngere prevăzute de lege.

Page 101: Denumirea testului

Întrebarea 256.

Care sunt circumstanţele atenuante?

Variante de răspuns:

1. a) săvîrşirea pentru prima dată a unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave; b) provocarea prin infracţiune a unor urmări grave; c) săvîrşirea infracţiunii ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin personal sau familial; d) săvîrşirea faptei de o persoană cu responsabilitate redusă; e) prevenirea de către vinovat a urmărilor prejudiciabile ale infracţiunii săvîrşite, repararea benevolă a pagubei pricinuite sau înlăturarea daunei cauzate; f) autodenunţarea, contribuirea activă la descoperirea infracţiunii sau la identificarea infractorilor ori recunoaşterea vinovăţiei;g) ilegalitatea sau imoralitatea acţiunilor victimei, dacă ele au provocat infracţiunea;

2. a) săvîrşirea pentru prima dată a unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave; b) săvîrşirea infracţiunii de către un minor; c) săvîrşirea infracţiunii ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin personal sau familial; d) săvîrşirea faptei de o persoană cu responsabilitate redusă; e) prevenirea de către vinovat a urmărilor prejudiciabile ale infracţiunii săvîrşite, repararea benevolă a pagubei pricinuite sau înlăturarea daunei cauzate; f) autodenunţarea, contribuirea activă la descoperirea infracţiunii sau la identificarea infractorilor ori recunoaşterea vinovăţiei;g) ilegalitatea sau imoralitatea acţiunilor victimei, dacă ele au provocat infracţiunea;

3. a) săvîrşirea infracţiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracţiune similară sau pentru alte fapte care au relevanţă pentru cauză;; b) săvîrşirea infracţiunii de către un minor; c) săvîrşirea infracţiunii ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin personal sau familial; d) săvîrşirea faptei de o persoană cu responsabilitate redusă; e) prevenirea de către vinovat a urmărilor prejudiciabile ale infracţiunii săvîrşite, repararea benevolă a pagubei pricinuite sau înlăturarea daunei cauzate; f) autodenunţarea, contribuirea activă la descoperirea infracţiunii sau la identificarea infractorilor ori recunoaşterea vinovăţiei;g) ilegalitatea sau imoralitatea acţiunilor victimei, dacă ele au provocat infracţiunea;

4. a) săvîrşirea pentru prima dată a unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave; b) săvîrşirea infracţiunii de către un minor; c) săvîrşirea infracţiunii prin orice formă de participaţie; d) săvîrşirea faptei de o persoană cu responsabilitate redusă; e) prevenirea de către vinovat a urmărilor prejudiciabile ale infracţiunii săvîrşite, repararea benevolă a pagubei pricinuite sau înlăturarea daunei cauzate; f) autodenunţarea, contribuirea activă la descoperirea infracţiunii sau la identificarea infractorilor ori recunoaşterea vinovăţiei;g) ilegalitatea sau imoralitatea acţiunilor victimei, dacă ele au provocat infracţiunea;

Întrebarea 257.

Care sunt circumstanţele agravante?

Variante de răspuns:

Page 102: Denumirea testului

1. a) săvîrşirea infracţiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracţiune similară sau pentru alte fapte care au relevanţă pentru cauză; b) provocarea prin infracţiune a unor urmări grave; c) săvîrşirea infracţiunii ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin personal sau familial; d) săvîrşirea infracţiunii din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă; e) săvîrşirea infracţiunii cu bună ştiinţă împotriva unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor; f) săvîrşirea infracţiunii asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti; g) săvîrşirea infracţiunii prin intermediul minorilor, persoanelor aflate în dificultate, persoanelor retardate mintal sau dependente de făptuitor; h) săvîrşirea infracţiunii prin acte de o deosebită cruzime sau prin batjocorirea victimei; i) săvîrşirea infracţiunii prin mijloace care prezintă un pericol social sporit;

2. a) săvîrşirea infracţiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracţiune similară sau pentru alte fapte care au relevanţă pentru cauză; b) provocarea prin infracţiune a unor urmări grave;c) săvîrşirea infracţiunii prin orice formă de participaţie; d) săvîrşirea infracţiunii din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă; e) săvîrşirea infracţiunii cu bună ştiinţă împotriva unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor; f) săvîrşirea infracţiunii asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti; g) săvîrşirea infracţiunii prin intermediul minorilor, persoanelor aflate în dificultate, persoanelor retardate mintal sau dependente de făptuitor; h) săvîrşirea infracţiunii prin acte de o deosebită cruzime sau prin batjocorirea victimei; i) săvîrşirea infracţiunii prin mijloace care prezintă un pericol social sporit;

3. a) săvîrşirea pentru prima dată a unei infracţiuni uşoare sau mai puţin grave; b) provocarea prin infracţiune a unor urmări grave;c) săvîrşirea infracţiunii prin orice formă de participaţie; d) săvîrşirea infracţiunii din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă; e) săvîrşirea infracţiunii cu bună ştiinţă împotriva unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor; f) săvîrşirea infracţiunii asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti; g) săvîrşirea infracţiunii prin intermediul minorilor, persoanelor aflate în dificultate, persoanelor retardate mintal sau dependente de făptuitor; h) săvîrşirea infracţiunii prin acte de o deosebită cruzime sau prin batjocorirea victimei; i) săvîrşirea infracţiunii prin mijloace care prezintă un pericol social sporit;

4. a) săvîrşirea infracţiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracţiune similară sau pentru alte fapte care au relevanţă pentru cauză; b) săvîrşirea infracţiunii de către un minor; c) săvîrşirea infracţiunii prin orice formă de participaţie; d) săvîrşirea infracţiunii din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă; e) săvîrşirea infracţiunii cu bună ştiinţă împotriva unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor; f) săvîrşirea infracţiunii asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti; g) săvîrşirea infracţiunii prin intermediul minorilor, persoanelor aflate în dificultate, persoanelor retardate mintal sau dependente de făptuitor; h)

Page 103: Denumirea testului

săvîrşirea infracţiunii prin acte de o deosebită cruzime sau prin batjocorirea victimei; i) săvîrşirea infracţiunii prin mijloace care prezintă un pericol social sporit;

Partea 3 40%: Număr de întrebări - 103, (28,61%).

Grupul (tema): Tema09

Întrebarea 258.

Dreptul procesual penal constă în:

Variante de răspuns:

1. totalitatea normelor juridice care reglementează activitatea organelor judiciare şi a părţilor, precum şi raporturile dintre acestea, în vederea constatării tuturor faptelor ce constituie infracţiuni şi pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legea penală.

2. un sistem de norme juridice, a căror totalitate formează o ramură de drept de sine stătătoare ce reglementează ordinea de efectuare a justiţiei în cauzele civile

3. totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile personale nepatrimoniale şi patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopţie şi raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte cu raporturile de familie în scopul ocrotirii şi întăririi acesteia

4. ansamblu de norme juridice care reglementează relaţiile sociale ce iau naştere în acţiunea de prevenire şi combatere a infracţionalităţii, norme care determină faptele ce constituie infracţiuni, sancţiunile corespunzătoare lor, precum şi condiţiile de aplicare şi executare a acestora

Întrebarea 259.

Care sunt trăsăturile raporturilor de drept procesual penal?

Variante de răspuns:

1. Sunt raporturi juridice de putere în sensul că tragerea la răspundere penală este o manifestare a puterii, a autorităţii exercitate de către stat prin intermediul organelor judiciare; iau naştere cu acordul de voinţă al părţilor; unul dintre subiecţi este un organ al statului; drepturile subiective ale organelor judiciare au valoare de obligaţie pentru aceste organe.

2. Sunt raporturi juridice de putere în sensul că tragerea la răspundere penală este o manifestare a puterii, a autorităţii exercitate de către stat prin intermediul organelor judiciare; iau naştere peste şi în afara acordului de voinţă al părţilor; unul dintre subiecţi este un organ al statului; drepturile subiective ale organelor judiciare au valoare de obligaţie pentru aceste organe.

3. Sunt raporturi juridice de putere în sensul că tragerea la răspundere penală este o manifestare a puterii, a autorităţii exercitate de către stat prin intermediul organelor judiciare; iau naştere peste şi în afara acordului de voinţă al părţilor; ambele subiecte sunt organe ale statului; drepturile subiective ale organelor judiciare au valoare de obligaţie pentru aceste organe.

Page 104: Denumirea testului

4. Sunt raporturi juridice bazate pe egalitatea părţilor în proces; iau naştere peste şi în afara acordului de voinţă al părţilor; unul dintre subiecţi este un organ al statului; drepturile subiective ale organelor judiciare au valoare de obligaţie pentru aceste organe.

Întrebarea 260.

Dreptului procesual penal îi revin următoarele sarcini:

Variante de răspuns:

1. 1.Stabilirea organelor competente să acorde ajutor în procesul penal şi sfera atribuţiilor acestor organe; 2. Stabilirea persoanelor participante şi drepturile şi obligaţiile acestora; 3. Reglementarea efectuării probaţiunii în procesul penal; 4. Stabilirea măsurilor procesuale şi efectuarea oricăror acte de procedură; 5. Reglementarea desfăşurării procesului penal în fazele sale: urmărirea penală, judecata şi executarea hotărârilor judecătoreşti.

2. 1.Stabilirea organelor competente să participe în procesul penal şi sfera atribuţiilor acestor organe; 2. Stabilirea persoanelor participante şi drepturile şi obligaţiile acestora; 3. Reglementarea efectuării probaţiunii în procesul penal; 4. Stabilirea măsurilor procesuale şi efectuarea oricăror acte de procedură; 5. Reglementarea desfăşurării procesului penal în fazele sale: urmărirea penală, judecata şi executarea hotărârilor judecătoreşti.

3. 1.Stabilirea organelor competente să participe în procesul penal şi sfera atribuţiilor acestor organe; 2. Stabilirea persoanelor participante şi drepturile şi obligaţiile acestora; 3. Reglementarea efectuării probaţiunii în procesul penal; 4. Stabilirea măsurilor procesuale şi efectuarea oricăror acte de procedură; 5. Reglementarea procedurii de încheiere a căsătoriei.

4. 1.Stabilirea organelor competente să participe în procesul penal şi sfera atribuţiilor acestor organe; 2. Stabilirea persoanelor participante şi drepturile şi obligaţiile acestora; 3. Reglementarea sancţiunilor penale în procesul penal; 4. Stabilirea măsurilor procesuale şi efectuarea oricăror acte de procedură; 5. Reglementarea desfăşurării procesului penal în fazele sale: urmărirea penală, judecata şi executarea hotărârilor judecătoreşti.

Întrebarea 261.

Procesul penal este:

Variante de răspuns:

1. activitatea reglementată prin acordul părţilor şi desfăşurată de organele competente, cu participarea părţilor şi a altor persoane, în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni şi al justei pedepsiri a infracţiunilor, astfel încât orice persoană care a comis o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, urmărindu-se prin acestea apărarea ordinii de drept, a persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, prevenirea comiterii infracţiunilor şi educarea cetăţenilor în spiritul respectării legii.

Page 105: Denumirea testului

2. activitatea care stabileşte modul de soluţionare a cauzelor în legătură cu litigiile care izvorăsc din raporturile juridice civile, de familie, de muncă, funciare, etc.

3. activitatea reglementată prin lege şi desfăşurată de organele competente, cu participarea părţilor şi a altor persoane, în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie delicte civile şi al justei pedepsiri a infracţiunilor, astfel încât orice persoană care a comis o contravenţie să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, urmărindu-se prin acestea apărarea ordinii de drept, a persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, prevenirea comiterii infracţiunilor şi educarea cetăţenilor în spiritul respectării legii.

4. activitatea reglementată prin lege şi desfăşurată de organele competente, cu participarea părţilor şi a altor persoane, în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni şi al justei pedepsiri a infracţiunilor, astfel încât orice persoană care a comis o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, urmărindu-se prin acestea apărarea ordinii de drept, a persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, prevenirea comiterii infracţiunilor şi educarea cetăţenilor în spiritul respectării legii.

Întrebarea 262.

Procesul penal are ca scop:

Variante de răspuns:

1. protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, precum şi protejarea persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvârşite, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată.

2. examinarea şi soluţionarea calitativă, echitabilă şi rapidă a cauzelor civile pentru apărarea drepturilor social-economice, politice şi personale ale cetăţenilor, precum şi a drepturilor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţilor, a ordinii statale şi constituţionale a Republicii Moldova.

3. apărarea, împotriva infracţiunilor, a persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, proprietatea, mediul înconjurător, orînduirea constituţională, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea şi securitatea omenirii, precum şi întreaga ordine de drept

4. reglementarea raporturilor personale nepatrimoniale şi patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopţie şi raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte cu raporturile de familie în scopul ocrotirii şi întăririi acesteia

Întrebarea 263.

Page 106: Denumirea testului

Care sunt fazele procesului penal?

Variante de răspuns:

1. a) Urmărirea penală; b) Punerea în executare a hotărârii judecătoreşti; eliberarea

2. a) judecata; c) Punerea în executare a hotărârii judecătoreşti; condamnarea

3. a) Urmărirea penală; b) judecata; c) Punerea în executare a hotărârii judecătoreşti;

4. a) Urmărirea penală; b) judecata; c) condamnarea;

Întrebarea 264.

Ce reprezintă urmărirea penală?

Variante de răspuns:

1. activitatea procesuală care începe cu sesizarea instanţei prin rechizitoriul procurorului şi înaintarea întregului dosar cu probele administrate şi care continuă cu soluţionarea cauzei penale în condiţii de publicitate şi contradictorialitate, astfel încât hotărârea instanţei să exprime adevărul privind fapta şi vinovăţia autorului;

2. activitatea de identificare a autorului unei infracţiuni, reţinerea acestuia şi administrarea probelor pentru stabilirea faptei şi a vinovatului;

3. activitatea de identificare a autorului unei contravenţii, reţinerea acestuia şi administrarea probelor pentru stabilirea faptei şi a vinovatului;

4. activitatea de aplicare a hotărârii penale, realizarea practică a scopului legii penale şi procesuale penale.

Întrebarea 265.

Ce reprezintă judecata ca fază a procesului penal?

Variante de răspuns:

1. activitatea de identificare a autorului unei contravenţii, reţinerea acestuia şi administrarea probelor pentru stabilirea faptei şi a vinovatului;

2. activitatea de identificare a autorului unei infracţiuni, reţinerea acestuia şi administrarea probelor pentru stabilirea faptei şi a vinovatului;

3. activitatea de aplicare a hotărârii penale, realizarea practică a scopului legii penale şi procesuale penale.

4. activitatea procesuală care începe cu sesizarea instanţei prin rechizitoriul procurorului şi înaintarea întregului dosar cu probele administrate şi care continuă cu soluţionarea cauzei penale

Page 107: Denumirea testului

în condiţii de publicitate şi contradictorialitate, astfel încât hotărârea instanţei să exprime adevărul privind fapta şi vinovăţia autorului;

Întrebarea 266.

Care este scopul fazei procesului penal de punere în executare a hotărârii judecătoreşti?

Variante de răspuns:

1. activitatea procesuală care începe cu sesizarea instanţei prin rechizitoriul procurorului şi înaintarea întregului dosar cu probele administrate şi care continuă cu soluţionarea cauzei penale în condiţii de publicitate şi contradictorialitate, astfel încât hotărârea instanţei să exprime adevărul privind fapta şi vinovăţia autorului;

2. aplicarea hotărârii penale, realizarea practică a scopului legii penale şi procesuale penale.

3. activitatea de identificare a autorului unei infracţiuni, reţinerea acestuia şi administrarea probelor pentru stabilirea faptei şi a vinovatului;

4. activitatea de identificare a autorului unei contravenţii, reţinerea acestuia şi administrarea probelor pentru stabilirea faptei şi a vinovatului;

Întrebarea 267.

Numiţi organele competente care îşi desfăşoară activitatea în prima fază a procesului penal?

Variante de răspuns:

1. Organele de cercetare penală şi procurorii organele ministerului de interne şi cele ale ministerului justiţiei.

2. instanţa, procurorii, organele ministerului de interne şi cele ale ministerului justiţiei.

3. instanţa, cu participarea procurorului

4. Organele de cercetare penală şi procurorii (şi, excepţional, instanţa).

Întrebarea 268.

Numiţi organele competente care îşi desfăşoară activitatea în a doua fază a procesului penal?

Variante de răspuns:

1. Organele de cercetare penală şi procurorii (şi, excepţional, instanţa).

2. instanţa, procurorii, organele ministerului de interne şi cele ale ministerului justiţiei.

3. Organele de cercetare penală şi procurorii organele ministerului de interne şi cele ale ministerului justiţiei.

Page 108: Denumirea testului

4. instanţa, cu participarea procurorului

Întrebarea 269.

Numiţi organele competente care îşi desfăşoară activitatea în a treia fază a procesului penal?

Variante de răspuns:

1. Organele de cercetare penală şi procurorii (şi, excepţional, instanţa).

2. Organele de cercetare penală şi procurorii organele ministerului de interne şi cele ale ministerului justiţiei.

3. instanţa, cu participarea procurorului

4. instanţa, procurorii, organele ministerului de interne şi cele ale ministerului justiţiei.

Întrebarea 270.

Justiţia în cauzele penale se înfăptuieşte în numele legii numai de către:

Variante de răspuns:

1. Ministerul Afacerilor Interne şi poliţia

2. instanţele judecătoreşti.

3. procuratură

4. Ministerul Justiţiei

Întrebarea 271.

Nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârşirea unei infracţiuni, precum şi supus unei pedepse penale, decât în baza:

Variante de răspuns:

1. ordonanţei procurorului

2. hotărârii definitive a instanţei de judecată

3. ordinului ministerului justiţiei

4. hotărîrii parlamentului

Întrebarea 272.

Justiţia în cauzele penale se înfăptuieşte de:

Page 109: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. Curtea Constituţională, curţile de apel şi judecătorii

2. Curtea Supremă de Justiţie, tribunale şi judecătorii

3. Curtea Supremă de Justiţie, curţile de apel şi judecătorii.

4. Curtea Supremă de Justiţie, curţile de apel şi procuratura

Întrebarea 273.

Judecarea cauzelor penale se înfăptuieşte de către instanţă în complet format din:

Variante de răspuns:

1. 4 judecători sau de către 2 judecători

2. 3 judecători sau de către un singur judecător

3. 2 judecători sau de către un singur judecător

4. 5 judecători sau de 3 judecători

Întrebarea 274.

Câţi judecători judecă cauzele penale în instanţele de judecată de gradul întâi?

Variante de răspuns:

1. doar un singur judecător

2. complete formate din 5 judecători

3. complete formate din 3 judecători

4. un singur judecător, dar excepţional, în complete formate din 3 judecători

Întrebarea 275.

Numiţi situaţiile în care în instanţele de gradul întâi judecata se face de către un complet format din 3 judecători?

Variante de răspuns:

1. a) în cazul infracţiunilor excepţional de grave, pentru săvârşirea cărora legea prevede pedeapsă cu detenţiune pe viaţă; în cauzele penale deosebit de complicate, precum şi cele care prezintă o mare importanţă socială;

Page 110: Denumirea testului

2. în cazul infracţiunilor grave

3. în cazul infracţiunilor săvârşite de cetăţeni străini

4. în cazul infracţiunilor contra statului

Întrebarea 276.

Pe tot parcursul judecării cauzei penale completul de judecată:

Variante de răspuns:

1. nu trebuie să rămână acelaşi

2. nu poate să rămână acelaşi

3. trebuie să rămână acelaşi

4. poate să rămână acelaşi

Întrebarea 277.

Care sunt cazurile cînd judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei şi urmează a fi recuzat ?

Variante de răspuns:

1. a) dacă el personal, soţul său, sau alte rude ale lui, nu sânt direct sau indirect interesate în proces; b) dacă el este parte vătămată sau reprezentant al ei, parte civilă, parte civilmente responsabilă, soţ sau rudă cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor, soţ sau rudă cu învinuitul, inculpatul în proces ori cu apărătorul acestuia; c) dacă a participat în acest proces în calitate de martor, expert, specialist, interpret, traducător, grefier, persoană care a efectuat urmărirea penală, procuror, judecător de instrucţie, apărător, reprezentant legal al învinuitului, inculpatului, reprezentant al părţii vătămate, părţii civile sau părţii civilmente responsabile; d) dacă există alte circumstanţe care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea judecătorului

2. a) dacă el personal, soţul său, sau alte rude ale lui, nu sânt direct sau indirect interesate în proces; b) dacă el este parte vătămată sau reprezentant al ei, parte civilă, parte civilmente responsabilă, soţ sau rudă cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor, soţ sau rudă cu învinuitul, inculpatul în proces ori cu apărătorul acestuia; c) dacă a participat în acest proces în calitate de martor, expert, specialist, interpret, traducător, grefier, persoană care a efectuat urmărirea penală, procuror, judecător de instrucţie, apărător, reprezentant legal al învinuitului, inculpatului, reprezentant al părţii vătămate, părţii civile sau părţii civilmente responsabile; d) dacă există alte circumstanţe care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea judecătorului

3. a) dacă el personal, soţul său, sau alte rude ale lui, sânt direct sau indirect interesate în proces; b) dacă el este parte vătămată sau reprezentant al ei, parte civilă, parte civilmente responsabilă, soţ sau rudă cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor, soţ sau rudă cu învinuitul,

Page 111: Denumirea testului

inculpatul în proces ori cu apărătorul acestuia; c) dacă a participat în acest proces în calitate de martor, expert, specialist, interpret, traducător, grefier, persoană care a efectuat urmărirea penală, procuror, judecător de instrucţie, apărător, reprezentant legal al învinuitului, inculpatului, reprezentant al părţii vătămate, părţii civile sau părţii civilmente responsabile; d) dacă nu există alte circumstanţe care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea judecătorului

4. a) dacă el personal, soţul său, sau alte rude ale lui, sânt direct sau indirect interesate în proces; b) dacă el este parte vătămată sau reprezentant al ei, parte civilă, parte civilmente responsabilă, soţ sau rudă cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor, soţ sau rudă cu învinuitul, inculpatul în proces ori cu apărătorul acestuia; c) dacă a participat în acest proces în calitate de deputat, expert, specialist, interpret, traducător, grefier, persoană care a efectuat urmărirea penală, procuror, judecător de instrucţie, apărător, reprezentant legal al învinuitului, inculpatului, reprezentant al părţii vătămate, părţii civile sau părţii civilmente responsabile; d) dacă există alte circumstanţe care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea judecătorului

Întrebarea 278.

Recuzarea trebuie să fie:

Variante de răspuns:

1. motivată şi poate fi propusă, de regulă, după cercetarea judecătorească

2. pertinentă şi poate fi propusă, de regulă, în timpul cercetării judecătoreşti

3. concludentă şi poate fi propusă, de regulă, înainte de începerea cercetării judecătoreşti

4. motivată şi poate fi propusă, de regulă, înainte de începerea cercetării judecătoreşti

Întrebarea 279.

Cauza penală se judecă de instanţa:

Variante de răspuns:

1. în raza teritorială a căreia îşi are domiciliul făptuitorul

2. în raza teritorială a căreia au intervenit rezultatele infracţiunii

3. în raza teritorială a căreia a fost săvârşită infracţiunea

4. în raza teritorială a căreia îşi are domiciliul victima sau partea vătămată

Întrebarea 280.

Ce se înţelege prin enunţul că la înfăptuirea justiţiei în cauzele penale, judecătorii sânt independenţi şi se supun numai legii?

Page 112: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. Judecătorii judecă cauzele penale pe baza legii şi în condiţii care exclud orice presiune asupra lor şi potrivit convingerii organului de urmărire penală şi a procuraturii bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă.

2. Judecătorii judecă cauzele penale pe baza legii şi în condiţii care nu exclude anumite presiuni asupra lor din partea deputaţilor, miniştrilor sau judecătorilor de la o instanţă ierarhic superioară

3. Judecătorul trebuie să accepte concluziile date de organul de urmărire penală în defavoarea inculpatului sau să înceapă o judecată de la ideea preconcepută că acesta a comis o infracţiune ce constituie obiectul învinuirii

4. Judecătorii judecă cauzele penale pe baza legii şi în condiţii care exclud orice presiune asupra lor şi potrivit propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă.

Întrebarea 281.

La activitatea procesuală participă ca organe de stat:

Variante de răspuns:

1. instanţele judiciare, procurorii, organele de cercetare ale poliţiei judiciare, martorii

2. instanţele judiciare, procurorii şi organele de cercetare ale poliţiei judiciare.

3. instanţele judiciare, persoane ce duc o activitate de înfăptuire a justiţiei: martori, experţi, interpreţi etc.

4. procurorii, părţile din proces ce îşi exercită drepturile procesuale fie personal, fie prin substituenţi procesuali

Întrebarea 282.

Cine întră în partea acuzării ?

Variante de răspuns:

1. bănuitul, învinuitul, inculpatul, apărătorul şi partea civilmente responsabilă.

2. procurorul, organul de urmărire penală, victima, partea vătămată, partea civilă

3. procurorul, organul de urmărire penală, bănuitul, învinuitul

4. bănuitul, învinuitul, inculpatul, victima, partea vătămată, partea civilă

Întrebarea 283.

Care sunt atribuţiile procurorului în procesul penal?

Page 113: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. procurorul are sarcina de a efectua măsuri operative de investigaţii, inclusiv de a utiliza înregistrări audio şi video, filmări, fotografieri, şi de a efectua alte acţiuni de urmărire penală, prevăzute de lege, în scopul descoperirii indicilor contravenţiilor administrative şi persoanelor care le-au săvârşit, constatării datelor faptice, fixării procesuale a acestor acţiuni, care pot fi folosite în calitate de probe în cauza penală după verificarea lor în conformitate cu legislaţia procesuală penală.

2. Procurorul este persoana cu funcţie de răspundere care, în limitele competenţei sale, de a efectua măsuri operative de investigaţii, inclusiv de a utiliza înregistrări audio şi video, filmări, fotografieri, exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.

3. Procurorul este persoana cu funcţie de răspundere care, în limitele competenţei sale, exercită în numele statului urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţă, exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.

4. procurorul are sarcina de a efectua măsuri operative de investigaţii, inclusiv de a utiliza înregistrări audio şi video, filmări, fotografieri, şi de a efectua alte acţiuni de urmărire penală, prevăzute de lege, în scopul descoperirii indicilor infracţiunii şi persoanelor care au săvârşit-o, constatării datelor faptice, fixării procesuale a acestor acţiuni, care pot fi folosite în calitate de probe în cauza penală după verificarea lor în conformitate cu legislaţia procesuală penală.

Întrebarea 284.

Care sunt sarcinile organului de urmărire penală în procesul penal?

Variante de răspuns:

1. organul de urmărire penală este persoana cu funcţie de răspundere care, în limitele competenţei sale, de a efectua măsuri operative de investigaţii, inclusiv de a utiliza înregistrări audio şi video, filmări, fotografieri, reprezintă învinuirea în instanţă, exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege

2. organul de urmărire penală are sarcina de a efectua măsuri operative de investigaţii, inclusiv de a utiliza înregistrări audio şi video, filmări, fotografieri, şi de a efectua alte acţiuni de urmărire penală, prevăzute de lege, în scopul descoperirii indicilor infracţiunii şi persoanelor care au săvârşit-o, constatării datelor faptice, fixării procesuale a acestor acţiuni, care pot fi folosite în calitate de probe în cauza penală după verificarea lor în conformitate cu legislaţia procesuală penală.

3. organul de urmărire penală are sarcina de a efectua măsuri operative de investigaţii, inclusiv de a utiliza înregistrări audio şi video, filmări, fotografieri, şi de a efectua alte acţiuni de urmărire penală, prevăzute de lege, în scopul descoperirii indicilor contravenţiilor administrative şi persoanelor care le-au săvârşit, constatării datelor faptice, fixării procesuale a acestor acţiuni, care pot fi folosite în calitate de probe în cauza penală după verificarea lor în conformitate cu legislaţia procesuală penală.

Page 114: Denumirea testului

4. organului de urmărire penală este persoana cu funcţie de răspundere care, în limitele competenţei sale, exercită în numele statului urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţă, exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.

Întrebarea 285.

Victima este:

Variante de răspuns:

1. persoana fizică sau juridică în privinţa căreia există suficiente temeiuri de a considera că în urma infracţiunii i-a fost cauzat un prejudiciu material sau moral, care a depus la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată o cerere de chemare în judecată a bănuitului, învinuitului, inculpatului sau a persoanelor care poartă răspundere patrimonială pentru faptele acestuia.

2. persoana fizică faţă de care există anumite probe că a săvîrşit o infracţiune pînă la punerea ei sub învinuire

3. persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prin infracţiune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei

4. persoana fizică căreia, prin infracţiune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale

Întrebarea 286.

Partea vătămată este:

Variante de răspuns:

1. persoana fizică căreia, prin infracţiune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale

2. persoana fizică faţă de care există anumite probe că a săvîrşit o infracţiune pînă la punerea ei sub învinuire

3. persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prin infracţiune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei

4. persoana fizică sau juridică în privinţa căreia există suficiente temeiuri de a considera că în urma infracţiunii i-a fost cauzat un prejudiciu material sau moral, care a depus la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată o cerere de chemare în judecată a bănuitului, învinuitului, inculpatului sau a persoanelor care poartă răspundere patrimonială pentru faptele acestuia.

Întrebarea 287.

Partea civilă este:

Page 115: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. persoana fizică căreia, prin infracţiune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale

2. persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prin infracţiune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei

3. persoana fizică faţă de care există anumite probe că a săvîrşit o infracţiune pînă la punerea ei sub învinuire

4. persoana fizică sau juridică în privinţa căreia există suficiente temeiuri de a considera că în urma infracţiunii i-a fost cauzat un prejudiciu material sau moral, care a depus la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată o cerere de chemare în judecată a bănuitului, învinuitului, inculpatului sau a persoanelor care poartă răspundere patrimonială pentru faptele acestuia.

Întrebarea 288.

Bănuitul este:

Variante de răspuns:

1. persoana fizică faţă de care există anumite probe că a săvîrşit o infracţiune pînă la punerea ei sub învinuire

2. învinuitul în privinţa căruia cauza a fost trimisă în judecată

3. persoana fizică faţă de care s-a emis o ordonanţă de punere sub învinuire

4. Persoana în privinţa căreia sentinţa a devenit definitivă

Întrebarea 289.

Învinuitul este:

Variante de răspuns:

1. persoana fizică faţă de care există anumite probe că a săvîrşit o infracţiune pînă la punerea ei sub învinuire

2. învinuitul în privinţa căruia cauza a fost trimisă în judecată

3. persoana fizică faţă de care s-a emis o ordonanţă de punere sub învinuire

4. Persoana în privinţa căreia sentinţa a devenit definitivă

Întrebarea 290.

Apărătorul este:

Page 116: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. persoana fizică sau juridică care, în baza legii sau conform acţiunii civile înaintate în procesul penal, poate fi supusă răspunderii materiale pentru prejudiciul material cauzat de faptele învinuitului, inculpatului.

2. persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezintă interesele bănuitului, învinuitului, inculpatului, îi acordă asistenţă juridică prin toate mijloacele şi metodele neinterzise de lege

3. persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezintă interesele victimei, părţii vătămate, părţii civile, îi acordă asistenţă juridică prin toate mijloacele şi metodele neinterzise de lege

4. persoana fizică faţă de care există anumite probe că a săvîrşit o infracţiune pînă la punerea ei sub învinuire

Întrebarea 291.

Partea civilmente responsabilă este:

Variante de răspuns:

1. persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezintă interesele bănuitului, învinuitului, inculpatului, îi acordă asistenţă juridică prin toate mijloacele şi metodele neinterzise de lege

2. persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezintă interesele victimei, părţii vătămate, părţii civile, îi acordă asistenţă juridică prin toate mijloacele şi metodele neinterzise de lege

3. persoana fizică faţă de care există anumite probe că a săvîrşit o infracţiune pînă la punerea ei sub învinuire

4. persoana fizică sau juridică care, în baza legii sau conform acţiunii civile înaintate în procesul penal, poate fi supusă răspunderii materiale pentru prejudiciul material cauzat de faptele învinuitului, inculpatului.

Întrebarea 292.

Potrivit Codului civil, răspund pentru pagubele cauzate prin infracţiunile comise de alţii:

Variante de răspuns:

1. părinţii pentru copii lor minori; institutorii pentru personalul auxiliar; comitenţii pentru prepuşii lor, dacă fapta a fost comisă în exercitarea funcţiei încredinţate; Partea responsabilă civilmente poate răspunde pentru inculpat când acesta nu este solvabil (ex. copilul minor) sau poate răspunde alături de acesta, când este parţial solvabil

2. părinţii pentru copii lor minori; institutorii pentru elevii din supraveghere; comitenţii pentru prepuşii lor, dacă fapta a fost comisă în exercitarea funcţiei încredinţate; Partea responsabilă

Page 117: Denumirea testului

civilmente poate răspunde pentru inculpat când acesta nu este solvabil (ex. copilul minor) sau poate răspunde alături de acesta, când este parţial solvabil

3. părinţii pentru copii lor minori; institutorii pentru elevii din supraveghere; comitenţii pentru prepuşii lor, dacă fapta a fost comisă în exercitarea funcţiei încredinţate; Partea responsabilă civilmente poate răspunde pentru inculpat când acesta este solvabil (ex. copilul major) sau poate răspunde alături de acesta, când este parţial solvabil

4. părinţii pentru copii lor majori; institutorii pentru elevii din supraveghere; comitenţii pentru prepuşii lor, dacă fapta a fost comisă în exercitarea funcţiei încredinţate; Partea responsabilă civilmente poate răspunde pentru inculpat când acesta nu este solvabil (ex. copilul minor) sau poate răspunde alături de acesta, când este parţial solvabil

Întrebarea 293.

Ce înţelegeţi prin probe?

Variante de răspuns:

1. sunt elemente de drept care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.

2. elementele de fapt ce pot servi ca probe

3. sunt elemente de fapt care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.

4. elementele de drept ce pot servi ca probe

Întrebarea 294.

Administrarea probelor constă în:

Variante de răspuns:

1. operaţia finală a activităţii de probaţiune în cadrul căreia, organele judiciare determină măsura în care probele le formează încrederea că sunt în conformitate cu adevărul, în sensul că faptele la care se referă au avut loc sau nu în realitatea obiectivă

2. deducerea în faţa organului judiciar a faptelor şi împrejurărilor faptice care configurează orice probă, în aşa fel încât să se formeze o reprezentare exactă a celor petrecute.

3. sunt elemente de fapt care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.

Page 118: Denumirea testului

4. sunt elemente de drept care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.

Întrebarea 295.

Aprecierea probelor constă în:

Variante de răspuns:

1. operaţia finală a activităţii de probaţiune în cadrul căreia, organele judiciare determină măsura în care probele le formează încrederea că sunt în conformitate cu adevărul, în sensul că faptele la care se referă au avut loc sau nu în realitatea obiectivă

2. sunt elemente de drept care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.

3. sunt elemente de fapt care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.

4. deducerea în faţa organului judiciar a faptelor şi împrejurărilor faptice care configurează orice probă, în aşa fel încât să se formeze o reprezentare exactă a celor petrecute.

Întrebarea 296.

Pentru ca probele folosite de organele judiciare să conducă la aflarea adevărului şi la realizarea scopului legii penale, e necesar ca ele să îndeplinească anumite cerinţe:

Variante de răspuns:

1. să fie admisibile, să fie preţioase, să fie concludente şi să fie utile.

2. să fie admisibile, să fie pertinente, să fie concludente şi să fie reale.

3. să fie admisibile, să fie pertinente, să fie concludente şi să fie utile.

4. să fie admisibile, să fie pertinente, să fie concrete şi să fie utile.

Întrebarea 297.

Ce se înţelege prin admisibilitatea probelor?

Variante de răspuns:

1. Acele probe care conduc la constatarea unor fapte sau împrejurări care au legătură cu cauza urmărită sau judecată.

Page 119: Denumirea testului

2. acele probe a căror administrare este necesară pentru soluţionarea legală şi temeinică a cauzei penale

3. Acele probe dacă servesc la dovedirea unor fapte şi împrejurări de care depinde aflarea adevărului şi soluţionarea justă a cauzei penale

4. acele probe care sunt concludente şi utile pentru soluţionarea justă a cauzei penale

Întrebarea 298.

Ce se înţelege prin pertinenţa probelor?

Variante de răspuns:

1. Acele probe care conduc la constatarea unor fapte sau împrejurări care au legătură cu cauza urmărită sau judecată.

2. acele probe a căror administrare este necesară pentru soluţionarea legală şi temeinică a cauzei penale

3. acele probe care sunt concludente şi utile pentru soluţionarea justă a cauzei penale

4. Acele probe dacă servesc la dovedirea unor fapte şi împrejurări de care depinde aflarea adevărului şi soluţionarea justă a cauzei penale

Întrebarea 299.

Ce se înţelege prin concludenţa probelor?

Variante de răspuns:

1. acele probe care sunt concludente şi utile pentru soluţionarea justă a cauzei penale

2. Acele probe dacă servesc la dovedirea unor fapte şi împrejurări de care depinde aflarea adevărului şi soluţionarea justă a cauzei penale

3. acele probe a căror administrare este necesară pentru soluţionarea legală şi temeinică a cauzei penale

4. Acele probe care conduc la constatarea unor fapte sau împrejurări care au legătură cu cauza urmărită sau judecată.

Întrebarea 300.

Ce se înţelege prin utilitatea probelor?

Variante de răspuns:

Page 120: Denumirea testului

1. Acele probe dacă servesc la dovedirea unor fapte şi împrejurări de care depinde aflarea adevărului şi soluţionarea justă a cauzei penale

2. acele probe care sunt concludente şi utile pentru soluţionarea justă a cauzei penale

3. Acele probe a căror administrare este necesară pentru soluţionarea legală şi temeinică a cauzei penale

4. Acele probe care conduc la constatarea unor fapte sau împrejurări care au legătură cu cauza urmărită sau judecată.

Întrebarea 301.

Ce reprezintă urmărirea penală?

Variante de răspuns:

1. este prima fază a procesului penal şi are rolul de a pregăti şi asigura buna desfăşurare a procesului penal în faza de judecată

2. este activitatea procesuală şi procedurală desfăşurată de instanţa de judecată cu participarea procurorului, a părţilor şi a persoanelor chemate în interesul cauzei, în vederea aflării adevărului cu privire la faptă şi inculpatul cu care a fost sesizată şi soluţionării legale şi temeinice a cauzei penale.

3. este activitatea procesuală şi procedurală desfăşurată de organele de urmărire penală cu participarea procurorului, a părţilor şi a persoanelor chemate în interesul cauzei, în vederea aflării adevărului cu privire la faptă şi inculpatul cu care a fost sesizată şi soluţionării legale şi temeinice a cauzei penale.

4. este ultima fază a procesului penal şi are rolul de a pregăti şi asigura buna desfăşurare a procesului penal în faza de judecată

Întrebarea 302.

Ordonanţa emisă de organul de urmărire penală trebuie să cuprindă:

Variante de răspuns:

1. data şi locul întocmirii, numele, prenumele şi calitatea persoanei care o întocmeşte, cauza la care se referă, obiectul acţiunii sau măsurii procesuale, temeiul legal al acesteia şi semnătura învinuitului.

2. data şi locul întocmirii, numele, prenumele şi calitatea persoanei care a săvârşit infracţiunea, cauza la care se referă, obiectul acţiunii sau măsurii procesuale, temeiul legal al acesteia şi semnătura celui care a întocmit-o.

Page 121: Denumirea testului

3. data şi locul comiterii faptei, numele, prenumele şi calitatea persoanei care o întocmeşte, cauza la care se referă, obiectul acţiunii sau măsurii procesuale, temeiul legal al acesteia şi semnătura celui care a întocmit-o.

4. data şi locul întocmirii, numele, prenumele şi calitatea persoanei care o întocmeşte, cauza la care se referă, obiectul acţiunii sau măsurii procesuale, temeiul legal al acesteia şi semnătura celui care a întocmit-o.

Întrebarea 303.

Urmărirea penală are ca obiect:

Variante de răspuns:

1. colectarea urmelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condiţiile legii şi pentru a se stabili răspunderea acestuia.

2. colectarea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condiţiile legii şi pentru a se stabili răspunderea acestuia.

3. colectarea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală la procuror în condiţiile legii şi pentru a se stabili răspunderea acestuia.

4. colectarea probelor necesare cu privire la existenţa delictului sau contravenţiei, la identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condiţiile legii şi pentru a se stabili răspunderea acestuia.

Întrebarea 304.

Care sunt organele de constatare?

Variante de răspuns:

1. sunt organele care au dreptul de a încheia acte de constatare a săvârşirii unor infracţiuni denumite procese verbale

2. sunt organele care în ultima fază a procesului penal au rolul de a pregăti şi asigura buna desfăşurare a procesului penal în faza de judecată

3. sunt organele care au rolul de a pregăti şi asigura buna desfăşurare a procesului penal în faza de judecată

4. instanţa de judecată cu participarea procurorului, a părţilor şi a persoanelor chemate în interesul cauzei, în vederea aflării adevărului cu privire la faptă şi inculpatul cu care a fost sesizată şi soluţionării legale şi temeinice a cauzei penale.

Page 122: Denumirea testului

Întrebarea 305.

Numiţi organele de constatare din cadrul urmăririi penale

Variante de răspuns:

1. Poliţia; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul Vamal; Serviciul de Informaţii şi Securitate; comandanţii unităţilor şi formaţiunilor militare, şefii instituţiilor militare; şefii instituţiilor penitenciare; comandanţii de nave şi aeronave; instanţele de judecată sau, după caz, judecătorii de instrucţie

2. Poliţia; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul Vamal; Serviciul de Informaţii şi Securitate; curtea de conturi, şefii instituţiilor militare; şefii instituţiilor penitenciare; comandanţii de nave şi aeronave; instanţele de judecată sau, după caz, judecătorii de instrucţie

3. Poliţia; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul Vamal; Serviciul de Informaţii şi Securitate; comandanţii unităţilor şi formaţiunilor militare, şefii instituţiilor militare; şefii instituţiilor penitenciare; ministerul justiţiei; instanţele de judecată sau, după caz, judecătorii de instrucţie

4. Poliţia; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul Vamal; Serviciul fiscal de stat; comandanţii unităţilor şi formaţiunilor militare, şefii instituţiilor militare; şefii instituţiilor penitenciare; comandanţii de nave şi aeronave; instanţele de judecată sau, după caz, judecătorii de instrucţie

Întrebarea 306.

Numiţi cazurile în care organul de urmărire penală dispune, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale

Variante de răspuns:

1. în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârşită o infracţiune şi nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală, informând despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv

2. în cazul în care, din cuprinsul ordonanţei organului de urmărire penală sau al actelor procurorului, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârşită o infracţiune şi nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală, informând despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv

3. în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă o probă concludentă că a fost săvârşită o faptă ilicită şi nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală, informând despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv

4. în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârşită o infracţiune şi există circumstanţele care exclud

Page 123: Denumirea testului

urmărirea penală, informând despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv

Întrebarea 307.

În ce condiţii se emite ordonanţa de punere sub învinuire?

Variante de răspuns:

1. dacă, după examinarea raportului organului de urmărire penală şi a materialelor cauzei, procurorul consideră că probele acumulate sînt concludente şi suficiente

2. dacă, după examinarea raportului organului de urmărire penală şi a materialelor cauzei, procurorul consideră că probele acumulate sînt neconcludente şi insuficiente

3. în cazul în care, procurorul, după stabilirea identităţii învinuitului, îi aduce la cunoştinţă ordonanţa de punere sub învinuire şi îi explică conţinutul ei

4. în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârşită o infracţiune şi nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală, informând despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv

Întrebarea 308.

În ce condiţii are loc terminarea urmării penale şi trimiterea cauzei în judecată?

Variante de răspuns:

1. dacă, după examinarea raportului organului de urmărire penală şi a materialelor cauzei, procurorul consideră că probele acumulate sînt concludente şi suficiente

2. în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârşită o infracţiune şi nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală, informând despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv

3. Constatînd că probele administrate sînt concludente şi suficiente pentru a termina urmărirea penală, organul de urmărire penală înaintează procurorului dosarul însoţit de un raport, în care consemnează rezultatul urmăririi, cu propunerea de a dispune punerea sub învinuire a făptuitorului şi trimiterea cauzei în judecată sau încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire.

4. în cazul în care, procurorul, după stabilirea identităţii învinuitului, îi aduce la cunoştinţă ordonanţa de punere sub învinuire şi îi explică conţinutul ei

Întrebarea 309.

Page 124: Denumirea testului

Ce trebuie să întreprindă procurorul dacă constată probe obţinute contrar prevederilor legale şi cu încălcarea drepturilor bănuitului, învinuitului?

Variante de răspuns:

1. prin ordonanţă motivată, aprobată de procurorul ierarhic superior, organului de urmărire penală sancţiuni procesuale

2. prin ordonanţă motivată, aprobată de procurorul ierarhic superior, aplică organului de urmărire penală sancţiuni disciplinare

3. prin ordonanţă motivată, aprobată de procurorul ierarhic superior, întoarce dosarul organului de urmărire penală pentru remedierea situaţiei

4. prin ordonanţă motivată, aprobată de procurorul ierarhic superior, exclude aceste probe din materialele dosarului

Întrebarea 310.

Ce reprezintă judecata?

Variante de răspuns:

1. este prima fază a procesului penal şi are rolul de a pregăti şi asigura buna desfăşurare a procesului penal în faza de judecată

2. este activitatea procesuală şi procedurală desfăşurată de instanţa de judecată cu participarea procurorului, a părţilor şi a persoanelor chemate în interesul cauzei, în vederea aflării adevărului cu privire la faptă şi inculpatul cu care a fost sesizată şi soluţionării legale şi temeinice a cauzei penale.

3. este activitatea procesuală şi procedurală desfăşurată de organele de urmărire penală cu participarea procurorului, a părţilor şi a persoanelor chemate în interesul cauzei, în vederea aflării adevărului cu privire la faptă şi inculpatul cu care a fost sesizată şi soluţionării legale şi temeinice a cauzei penale.

4. este ultima fază a procesului penal şi are rolul de a pregăti şi asigura buna desfăşurare a procesului penal în faza de judecată

Întrebarea 311.

Judecata are ca obiect:

Variante de răspuns:

1. colectarea urmelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condiţiile legii şi pentru a se stabili răspunderea acestuia.

Page 125: Denumirea testului

2. colectarea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condiţiile legii şi pentru a se stabili răspunderea acestuia.

3. aflarea adevărului în cauza supusă judecăţii şi tragerea la răspundere penală a inculpatului găsit vinovat sau, dimpotrivă, absolvirea inculpatului de învinuirea formulată împotriva sa când există o cauză de excludere sau de înlăturare a răspunderii penale.

4. colectarea probelor necesare cu privire la existenţa delictului sau contravenţiei, la identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condiţiile legii şi pentru a se stabili răspunderea acestuia.

Întrebarea 312.

Pregătirea şedinţei de judecată presupune efectuarea următoarelor acte:

Variante de răspuns:

1. Fixarea termenului de judecată; Desemnarea completului de judecată; Citarea părţilor şi a altor persoane chemate în interesul cauzei (martori, experţi şi interpreţi); Asigurarea părţii învinuirii; Alte măsuri pregătitoare.

2. Fixarea termenului de judecată; Desemnarea completului de judecată; Citarea părţilor şi a altor persoane chemate în interesul cauzei (martori, experţi şi interpreţi); Asigurarea apărării; Alte măsuri pregătitoare.

3. Fixarea termenului de judecată; Desemnarea grefierului; Citarea părţilor şi a altor persoane chemate în interesul cauzei (martori, experţi şi interpreţi); Asigurarea apărării; Alte măsuri pregătitoare.

4. Fixarea termenului de judecată; Desemnarea completului de judecată; Citarea părţilor şi a altor persoane chemate în interesul cauzei (martori, experţi şi părinţi, copii etc.); Asigurarea apărării; Alte măsuri pregătitoare.

Întrebarea 313.

Neprezentarea procurorului la şedinţa de judecată atrage:

Variante de răspuns:

1. amânarea şedinţei cu informarea despre acest fapt a procurorului ierarhic superior

2. sancţionarea lui de către procurorului ierarhic superior

3. examinarea cauzei în lipsa lui cu informarea despre acest fapt a procurorului ierarhic superior

4. sancţionarea lui de către instanţa de judecată

Page 126: Denumirea testului

Întrebarea 314.

Deliberarea şi pronunţarea hotărârii se fac:

Variante de răspuns:

1. înainte de încheierea dezbaterilor sau în cel mult 10 zile înainte de încheierea dezbaterilor

2. de îndată după încheierea dezbaterilor sau în cel puţin 10 zile după încheierea dezbaterilor

3. la latitudinea completului de judecată

4. de îndată după încheierea dezbaterilor sau în cel mult 10 zile după încheierea dezbaterilor

Întrebarea 315.

Ce sunt încheierile?

Variante de răspuns:

1. hotărârile prin care prima instanţă soluţionează fondul cauzei sau se dezinvesteşte fără să soluţioneze fondul cauzei.

2. hotărârile prin care instanţa se pronunţă asupra apelului, recursului, recursului în interesul legii, precum şi hotărârile prin care instanţa de recurs soluţionează fondul cauzei după rejudecare.

3. hotărârile prin care instanţa de judecată rezolvă toate chestiunile premergătoare soluţionării fondului.

4. hotărârile prin care prima instanţă soluţionează fondul cauzei sau se investeşte fără să soluţioneze fondul cauzei

Întrebarea 316.

Ce sunt sentinţele?

Variante de răspuns:

1. hotărârile prin care instanţa de judecată rezolvă toate chestiunile premergătoare soluţionării fondului.

2. hotărârile prin care instanţa se pronunţă asupra apelului, recursului, recursului în interesul legii, precum şi hotărârile prin care instanţa de recurs soluţionează fondul cauzei după rejudecare.

3. hotărârile prin care prima instanţă soluţionează fondul cauzei sau se investeşte fără să soluţioneze fondul cauzei

Page 127: Denumirea testului

4. hotărârile prin care prima instanţă soluţionează fondul cauzei sau se dezinvesteşte fără să soluţioneze fondul cauzei.

Întrebarea 317.

La judecata în primă instanţă trebuie să se:

Variante de răspuns:

1. soluţioneze calea de atac, anume să se constate dacă învinuirea adusă inculpatului este întemeiată şi în caz afirmativ, să se aplice sancţiunea prevăzută de legea penală

2. soluţioneze fondul cauzei, anume să se constate dacă învinuirea adusă inculpatului este întemeiată şi în caz afirmativ, să se aplice sancţiunea prevăzută de legea penală

3. colecteze probele necesare cu privire la existenţa infracţiunii, identifice făptuitorul, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condiţiile legii şi pentru a se stabili răspunderea acestuia

4. fixeze termenului de judecată; desemneze completului de judecată; citeze părţile şi a altor persoane chemate în interesul cauzei (martori, experţi şi interpreţi); asigure apărării;

Întrebarea 318.

În ce constă începutul sau partea pregătitoare a şedinţei de judecată?

Variante de răspuns:

1. constă în deschiderea şedinţei de judecată, verificarea prezentării în instanţă, îndepărtarea martorilor din sala de şedinţă, stabilirea identităţii interpretului, traducătorului şi explicarea drepturilor şi obligaţiilor acestora, stabilirea identităţii inculpatului, stabilirea identităţii celorlalte părţi şi verificarea cunoaşterii drepturilor şi obligaţiilor lor, anunţarea completului care judecă cauza, precum şi soluţionarea cererilor de acuzare, a chestiunilor privitoare la participarea apărătorului şi a chestiunii judecării cauzei în lipsa vreuneia din părţi sau a altor persoane citate.

2. constă în deschiderea şedinţei de judecată, verificarea prezentării în instanţă, îndepărtarea martorilor din sala de şedinţă, stabilirea identităţii interpretului, traducătorului şi explicarea drepturilor şi obligaţiilor acestora, stabilirea identităţii inculpatului, stabilirea identităţii celorlalte părţi şi verificarea cunoaşterii drepturilor şi obligaţiilor lor, anunţarea completului care judecă cauza, precum şi soluţionarea cererilor de recuzare, a chestiunilor privitoare la participarea apărătorului şi a chestiunii judecării cauzei în lipsa vreuneia din părţi sau a altor persoane citate.

3. constă în deschiderea şedinţei de judecată, verificarea actelor de identitate, îndepărtarea martorilor din sala de şedinţă, stabilirea identităţii interpretului, traducătorului şi explicarea drepturilor şi obligaţiilor acestora, stabilirea identităţii inculpatului, stabilirea identităţii celorlalte părţi şi verificarea cunoaşterii drepturilor şi obligaţiilor lor, anunţarea completului care judecă cauza, precum şi soluţionarea cererilor de recuzare

Page 128: Denumirea testului

4. constă în deschiderea şedinţei de judecată, verificarea prezentării în instanţă, îndepărtarea martorilor din sala de şedinţă, stabilirea identităţii interpretului, traducătorului şi explicarea drepturilor şi obligaţiilor acestora, stabilirea identităţii inculpatului, stabilirea identităţii celorlalte părţi şi verificarea cunoaşterii limbii de stat, anunţarea completului care judecă cauza, precum şi soluţionarea cererilor de recuzare, a chestiunilor privitoare la participarea apărătorului şi a chestiunii judecării cauzei în lipsa vreuneia din părţi sau a altor persoane citate.

Întrebarea 319.

Cercetarea judecătorească are ca obiect:

Variante de răspuns:

1. readministrarea tuturor probelor care au fost administrate în cursul cercetării penale dar şi administrarea oricăror alte probe noi necesare pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele.

2. colectarea urmelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condiţiile legii şi pentru a se stabili răspunderea acestuia.

3. colectarea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condiţiile legii şi pentru a se stabili răspunderea acestuia.

4. aflarea adevărului în cauza supusă judecăţii şi tragerea la răspundere penală a inculpatului găsit vinovat sau, dimpotrivă, absolvirea inculpatului de învinuirea formulată împotriva sa când există o cauză de excludere sau de înlăturare a răspunderii penale.

Întrebarea 320.

Dezbaterile judiciare constau în:

Variante de răspuns:

1. hotărârile prin care instanţa de judecată rezolvă toate chestiunile premergătoare soluţionării fondului.

2. hotărârile prin care prima instanţă soluţionează fondul cauzei sau se investeşte fără să soluţioneze fondul cauzei

3. hotărârile prin care instanţa se pronunţă asupra apelului, recursului, recursului în interesul legii, precum şi hotărârile prin care instanţa de recurs soluţionează fondul cauzei după rejudecare.

4. concluziile pe care le spun oral procurorul şi părţile din proces asupra fondului cauzei

Întrebarea 321.

Page 129: Denumirea testului

Care este obiectul deliberării?

Variante de răspuns:

1. colectarea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită cauza penală în judecată în condiţiile legii şi pentru a se stabili răspunderea acestuia.

2. existenţa faptei şi vinovăţiei făptuitorului, stabilirea pedepsei, măsurile educative ori măsurile de siguranţă când este cazul sa fie luat o asemenea măsură, repararea pagubei produse prin infracţiune, măsurile preventive şi asigurătorii, mijloacele materiale de probă, cheltuielile judiciare, precum şi orice alte probleme privind justa soluţionare a cauzei

3. aflarea adevărului în cauza supusă judecăţii şi tragerea la răspundere penală a inculpatului găsit vinovat sau, dimpotrivă, absolvirea inculpatului de învinuirea formulată împotriva sa când există o cauză de excludere sau de înlăturare a răspunderii penale.

4. readministrarea tuturor probelor care au fost administrate în cursul cercetării penale dar şi administrarea oricăror alte probe noi necesare pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele.

Grupul (tema): Tema10

Întrebarea 322.

Ce se înţelege prin Justiţiei?

Variante de răspuns:

1. Justiţia este una din cele mai principale direcţii de ocrotire a normelor de drept în activitatea statului din cauza că este exercitată numai de către instanţele judecătoreşti într-o ordine procedurală deosebită

2. Justiţia este o activitate a unor factori de decizie specială - a anchetatorilor. Această activitate are scopul descoperirii infracţiunilor şi stabilirii persoanelor ce au comis infracţiune, pentru trimiterea lor în judecată sau reabilitarea celor nevinovaţi

3. Justiţia este una din cele mai principale direcţii de ocrotire a normelor de drept în activitatea statului din cauza că este exercitată numai de către organele procuraturii într-o ordine procedurală deosebită.

4. Justiţia este exercitată în vederea executării exacte şi unitare a legilor de către ministere şi departamente, organele de autoadministrare locală, alte organe ale administraţiei de stat, instituţii, organizaţii şi cooperative, precum şi de către partide, alte organizaţii şi mişcări social-politice, factori de decizie şi cetăţeni

Întrebarea 323.

Cu ce scop este exercitată supravegherea de procuror ?

Page 130: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. Supravegherea de procuror este exercitată în vederea executării exacte şi unitare a legilor de către ministere şi departamente, organele de autoadministrare locală, pentru a examina cauzele penale şi a achita persoana ori să aplice pedeapsa în numele statului.

2. în vederea executării exacte şi unitare a legilor de către ministere şi departamente, organele de autoadministrare locală, alte organe ale administraţiei de stat, instituţii, organizaţii şi cooperative, precum şi de către partide, alte organizaţii şi mişcări social-politice, factori de decizie şi cetăţeni.

3. Supravegherea de procuror este exercitată cu scopul de a examina cauzele penale şi să achite persoana ori să aplice pedeapsa în numele statului.

4. Supravegherea de procuror este exercitată cu scopul de a acorda consultări în domeniul dreptului, întocmirea documentelor de afaceri, de a lua parte în instanţa judecătorească în calitate de apărători în cauzele penale şi reprezentanţi în cauzele civile.

Întrebarea 324.

Cărui organ de stat este încredinţată ocrotirea ordinii publice?

Variante de răspuns:

1. Poliţiei şi Ministerului justiţiei cu scopul preîntâmpinării, persecutării şi descoperirii încălcărilor legalităţii şi ordinii de drept

2. Procuraturii şi Ministerului justiţiei cu scopul preîntâmpinării, persecutării şi descoperirii încălcărilor legalităţii şi ordinii de drept

3. Poliţiei şi procuraturii cu scopul preîntâmpinării, persecutării şi descoperirii încălcărilor legalităţii şi ordinii de drept

4. Organelor Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi, în primul rând, poliţiei cu scopul preîntâmpinării, persecutării şi descoperirii încălcărilor legalităţii şi ordinii de drept

Întrebarea 325.

Sistemul judiciar al RM este format din:

Variante de răspuns:

1. Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Apel şi judecătoriile.

2. Curea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Apel

3. Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Apel, Curtea de conturi.

Page 131: Denumirea testului

4. Judecătoriile, Tibunalele, Curtea de Apel, Curtea Supremă de Justiţie

Întrebarea 326.

Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie de:

Variante de răspuns:

1. Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procuraturii

2. Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii

3. Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii

4. Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procuraturii

Întrebarea 327.

Pe ce termen sunt numiţi în funcţie judecătorii?

Variante de răspuns:

1. Pentru prima dată pe un termen de 4 ani, apoi pe un termen de 8 ani. După expirarea termenului de 12 ani judecătorii vor fi numiţi în funcţie până la atingerea plafonului de vîrstă.

2. Pentru prima dată pe un termen de 5 ani, apoi pe un termen de 7 ani. După expirarea termenului de 12 ani judecătorii vor fi numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

3. Pentru prima dată pe un termen de 5 ani, apoi pe un termen de 10 ani. După expirarea termenului de 15 ani judecătorii vor fi numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

4. Pentru prima dată pe un termen de 6 ani, apoi pe un termen de 10 ani. După expirarea termenului de 16 ani judecătorii vor fi numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Întrebarea 328.

Preşedintele şi membrii Curtii Supreme de Justitie sînt numiţi în funcţie de:

Variante de răspuns:

1. Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procuraturii

2. Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

3. Parlament la propunerea Consiliului Superior al Procuraturii

4. Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii

Întrebarea 329.

Page 132: Denumirea testului

Prevederi ale Constituţiei asigură:

Variante de răspuns:

1. independenţa şi imunitatea judecătorilor

2. independenţa şi imparţialitatea judecătorilor

3. independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor

4. inamovibilitatea şi imunitatea judecătorilor

Întrebarea 330.

Definiţi noţiunea de Curte Constituţională:

Variante de răspuns:

1. organul central al administraţiei publice de specialitate, care exercita conducerea, coordonarea şi controlul în domeniile de competenta, asigura realizarea politicii de stat în sfera justiţiei si in activitatea sa se subordonează Guvernului

2. este unica autoritate publică politico-jurisdicţională, care examinează în exclusivitate probleme de drept şi contribuie la perfecţionarea actelor cu caracter normativ adoptate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern.

3. organul care are ca scop executarea exactă şi unitară a legilor de către ministere şi departamente, organele de autoadministrare locală, alte organe ale administraţiei de stat, instituţii, organizaţii şi cooperative, precum şi de către partide, alte organizaţii şi mişcări social-politice, factori de decizie şi cetăţeni.

4. este unica autoritate jurisdicţională, care examinează în exclusivitate probleme de înfăptuire a justiţiei şi contribuie la perfecţionarea actelor cu caracter normativ adoptate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern

Întrebarea 331.

Care sunt atribuţiile Curţii Constituţionale?

Variante de răspuns:

1. a) exercită controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; b) interpretează legile şi tratatele internaţionale la care RM este parte; c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane; e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova; f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea

Page 133: Denumirea testului

Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile; g) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie; h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.

2. a) exercită controlul legalităţii legilor, regulamentelor şi hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; b) interpretează Constituţia; c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane; e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova; f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile; g) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie; h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.

3. a) exercită controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; b) interpretează Constituţia; c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane; e) confirmă rezultatele alegerii Primarului Chişinăului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova; f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile; g) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie; h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.

4. a) exercită controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; b) interpretează Constituţia; c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane; e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova; f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile; g) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie; h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.

Întrebarea 332.

Curtea Constituţională se compune din:

Variante de răspuns:

Page 134: Denumirea testului

1. 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani

2. 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani

3. 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 4 ani

4. 5 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani

Întrebarea 333.

De către ce organe sunt numiţi în funcţie judecătorii Curţii Constituţionale?

Variante de răspuns:

1. 2 judecători sînt numiţi de Parlament, 2 de Preşedintele Republicii Moldova şi 2 de Procuratura generală

2. 2 judecători sînt numiţi de Parlament, 2 de Preşedintele Republicii Moldova şi 2 de Curtea Supremă de Justiţie

3. 2 judecători sînt numiţi de Parlament, 2 de Preşedintele Republicii Moldova şi 2 de Consiliul Superior al Magistraturii

4. 2 judecători sînt numiţi de Parlament, 2 de Preşedintele Republicii Moldova şi 2 de Guvern

Întrebarea 334.

Cine poate sesiza Curtea Constituţională?

Variante de răspuns:

1. Preşedintele Republicii Moldova; Guvernul; ministrul afacerilor interne; Curtea Supremă de Justiţie; Procurorul General; deputatul în Parlament; fracţiunea parlamentară; avocatul; Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauz-Yeri)

2. Preşedintele Republicii Moldova; Guvernul; ministrul justiţiei; Curtea Supremă de Justiţie; Procurorul General; deputatul în Parlament; fracţiunea parlamentară; avocatul parlamentar; Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauz-Yeri)

3. Preşedintele Republicii Moldova; Guvernul; ministrul justiţiei; Curtea Supremă de Justiţie; Procurorul General; deputatul în Parlament; fracţiunea parlamentară; avocatul parlamentar; persoanele fizice care au atins majoratul

4. Preşedintele Republicii Moldova; Guvernul; ministrul justiţiei; Curtea Supremă de Justiţie; Procurorul General; deputatul în Parlament; fracţiunea parlamentară; avocatul parlamentar; persoanele juridice ale RM

Întrebarea 335.

Page 135: Denumirea testului

Curtea Constituţională trebuie să soluţioneze sesizarea în termen de:

Variante de răspuns:

1. 6 luni de la data primirii materialelor

2. 2 luni de la data primirii materialelor

3. 1 lună de la data primirii materialelor

4. 3 luni de la data primirii materialelor

Întrebarea 336.

Căror căi de atac sunt supuse hotărîrile, deciziile şi avizele Curţii Constituţionale?

Variante de răspuns:

1. apelului

2. recursului în anulare

3. recursului

4. nici unei căi de atac, ele sînt definitive

Întrebarea 337.

Care sunt consecinţele juridice ale actelor normative sau unele părţi ale acestora declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională?

Variante de răspuns:

1. devin nule şi nu se aplică din momentul adoptării hotărîrii respective a Curţii Constituţionale

2. se trimit spre modificare Parlamentului

3. obţin forţă juridică şi se aplică din momentul adoptării hotărîrii respective a Curţii Constituţionale

4. se trimit spre modificare Ministerului Justiţiei

Întrebarea 338.

Ce include sistemul procuraturii?

Variante de răspuns:

Page 136: Denumirea testului

1. Procuratura Generală, Procuratura Transnistriei, procuraturile raionale, municipale si de sector, procuraturile specializate (militare, de transport, anticorupţie).

2. Procuratura Generală, procuraturile raionale, municipale şi de sector, procuraturile specializate (economice, de transport, anticorupţie).

3. Procuratura Generală, Procuratura Gagauziei, procuraturile raionale, municipale şi de sector, procuraturile specializate (militare, de transport, anticorupţie).

4. Procuratura Generală, Procuratura Găgăuziei, Procuratura Transnistriei, procuraturile raionale, municipale şi de sector

Întrebarea 339.

Ce este Ministerul Justiţiei?

Variante de răspuns:

1. Ministerul justiţiei este organul central al administraţiei publice de specialitate, care exercita conducerea, coordonarea şi controlul în domeniile de competenţă, asigura realizarea politicii de stat în sfera justiţiei şi in activitatea sa se subordonează Parlamentului.

2. Ministerul justiţiei este organul central al administraţiei publice de specialitate, care are menirea să exercite supravegherea supremă asupra aplicării stricte şi uniforme a legilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

3. Ministerul justiţiei este organul central al administraţiei publice de specialitate, care exercita conducerea, coordonarea şi controlul în domeniile de competenta, asigura realizarea politicii de stat în sfera justiţiei si in activitatea sa se subordonează Guvernului.

4. Ministerul justiţiei este organul central al administraţiei publice de specialitate care are drept scop descoperirii infracţiunilor şi stabilirii persoanelor ce au comis infracţiune, pentru trimiterea lor în judecată sau reabilitarea celor nevinovaţi.

Întrebarea 340.

În sarcina Ministerului Justiţiei intră:

Variante de răspuns:

1. participă, în condiţiile legii, la judecarea cauzelor civile, contravenţiilor administrative şi a litigiilor economice, in privinţa cărora acţiunile au fost intentate de ea;

2. elaborarea proiectelor de legi şi de hotarîri ale Guvernului în domeniul justitiei, precum şi a proiectelor celor mai importante legi în alte domenii social-economice

3. exercita controlul asupra legalităţii aflării persoanelor în instituţiile de reţinere şi detenţiune preventiva, in alte instituţii de executare a pedepselor;

Page 137: Denumirea testului

4. examinează şi soluţionează cererile şi reclamaţiile cetăţenilor;

Întrebarea 341.

Care sunt sarcinile principale ale poliției?

Variante de răspuns:

1. examinează şi soluţionează cererile şi reclamaţiile cetăţenilor;

2. exercita controlul asupra legalităţii aflării persoanelor în instituţiile de reţinere şi detenţiune preventiva, in alte instituţii de executare a pedepselor;

3. elaborarea proiectelor de legi şi de hotarîri ale Guvernului în domeniul justitiei, precum şi a proiectelor celor mai importante legi în alte domenii social-economice

4. apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei, demnităţii, drepturilor, libertăţilor, intereselor şi averii cetăţenilor de atentate criminale şi de alte atacuri nelegitime; constatarea şi descoperirea infracţiunilor, urmărirea persoanelor care le-au săvîrşit;menţinerea ordinii publice şi asigurarea securităţii publice;

Întrebarea 342.

Ce este avocatura?

Variante de răspuns:

1. este o instituţie public de drept, independentă a societăţii civile, menită să asigure, pe bază profesională, îndeplinirea de acte notariale persoanelor fizice şi juridice, în scopul apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, precum şi al asigurării accesului la înfăptuirea justiţiei

2. este o instituţie publică de drept abilitată să asigure, în condiţiile legii, ocrotirea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor şi statului prin îndeplinirea de acte notariale

3. este un organ armat de drept al autorităţilor publice, aflat în componenţa Ministerului Afacerilor Interne, chemat să apere, pe baza respectării stricte a legilor, viaţa, sănătatea şi libertăţile cetăţenilor, interesele societăţii şi ale statului de atentate criminale şi de alte atacuri nelegitime.

4. Este o instituţie de drept, independentă a societăţii civile, menită să asigure, pe bază profesională, acordarea de asistenţă juridică calificată persoanelor fizice şi juridice, în scopul apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, precum şi al asigurării accesului la înfăptuirea justiţiei.

Întrebarea 343.

Ce este notariatul?

Page 138: Denumirea testului

Variante de răspuns:

1. este o instituţie publică de drept abilitată să asigure, în condiţiile legii, ocrotirea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor şi statului prin îndeplinirea de acte notariale

2. Este o instituţie de drept, independentă a societăţii civile, menită să asigure, pe bază profesională, acordarea de asistenţă juridică calificată persoanelor fizice şi juridice, în scopul apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, precum şi al asigurării accesului la înfăptuirea justiţiei.

3. este un organ armat de drept al autorităţilor publice, aflat în componenţa Ministerului Afacerilor Interne, chemat să apere, pe baza respectării stricte a legilor, viaţa, sănătatea şi libertăţile cetăţenilor, interesele societăţii şi ale statului de atentate criminale şi de alte atacuri nelegitime.

4. este o instituţie public de drept, independentă a societăţii civile, menită să asigure, pe bază profesională, îndeplinirea de acte notariale persoanelor fizice şi juridice, în scopul apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, precum şi al asigurării accesului la înfăptuirea justiţiei

Grupul (tema): Tema11

Întrebarea 344.

Contractul colectiv de muncă este un contract :

Variante de răspuns:

1. contract normativ, unilateral, cu titlu oneros, comutativ, nenumit, solemn şi care presupune prestaţii succesive.

2. contract normativ, sinalagmatic, cu titlu gratuit, comutativ, numit, solemn şi care presupune prestaţii imediate.

3. contract normativ, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, numit, solemn şi care presupune prestaţii succesive.

4. contract obligatoriu, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, numit, consensual şi care presupune prestaţii succesive.

Întrebarea 345.

În cazul schimbării tipului de proprietate al unităţii, contractul colectiv de muncă:

Variante de răspuns:

1. continuă să-şi producă efectele în decurs de 6 luni.

Page 139: Denumirea testului

2. continuă să-şi producă efectele în decurs de 1 an.

3. continuă să-şi producă efectele în decurs de 1 lună.

4. încetează imediat.

Întrebarea 346.

Convenţia colectivă încheiată la nivel naţional (Convenţia generală) intră în vigoare:

Variante de răspuns:

1. la data indicată în textul convenţiei.

2. la data înregistrării lor la Ministerul Economiei şi Comerţului.

3. la data înregistrării lor la inspectoratul teritorial de muncă.

4. la data publicării ei în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Întrebarea 347.

Controlul asupra îndeplinirii contractului colectiv de muncă şi a convenţiei colective este exercitat de:

Variante de răspuns:

1. Departamentul revizie şi control de pe lângă Ministerul Finanţelor.

2. societatea civilă.

3. organele de ocrotire ale normelor de drept.

4. părţile parteneriatului social şi de Inspecţia Muncii.

Întrebarea 348.

Convenţia colectivă este :

Variante de răspuns:

1. actul juridic care reglementează raporturile de muncă şi alte raporturi sociale în unitate.

2. un act juridic care stabileşte drepturile şi obligaţiile salariaţilor şi a angajatorului.

3. un act juridic care stabileşte principiile generale de reglementare a raporturilor de muncă şi a raporturilor social-economice legate nemijlocit de acestea.

Page 140: Denumirea testului

4. un act juridic care stabileşte regulile de reglementare a raporturilor de muncă şi a raporturilor social-economice legate nemijlocit de acestea.

Întrebarea 349.

Contractul individual de muncă se caracterizează prin următoarele elemente:

Variante de răspuns:

1. specialitatea, profesia, calificarea, funcţia; atribuţiile funcţiei; drepturile şi obligaţiile salariatului; drepturile şi obligaţiile angajatorului.

2. condiţiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funcţiei sau cel tarifar şi suplimentele, premiile şi ajutoarele materiale; compensaţiile şi alocaţiile, inclusiv pentru munca prestată în condiţii grele, vătămătoare şi/sau periculoase; locul de muncă; regimul de muncă şi de odihnă.

3. numele şi prenumele salariatului; datele de identificare ale angajatorului; data de la care contractul urmează să-şi producă efectele.

4. prestarea muncii; salariul; subordonarea salariatului faţă de angajator.

Întrebarea 350.

Contractul individual de muncă este un contract:

Variante de răspuns:

1. normativ, numit, bilateral, sinalagmatic, cu titlu oneros, consensual, comutativ, intuitu personae, cu executare succesivă.

2. normativ, sinalagmatic, cu titlu gratuit, comutativ, numit, solemn şi care presupune prestaţii imediate.

3. obligatoriu, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, numit, consensual şi care presupune prestaţii succesive.

4. normativ, unilateral, cu titlu oneros, comutativ, nenumit, solemn şi care presupune prestaţii succesive.

Întrebarea 351.

Dacă în contractul individual de muncă nu este stipulată durata acestuia, contractul se consideră încheiat:

Variante de răspuns:

1. pe durata perioadei de probă.

Page 141: Denumirea testului

2. pe o durată de pînă la 5 ani.

3. pentru perioada îndeplinirii obligaţiilor de muncă ale salariatului al cărui contract individual de muncă este suspendat.

4. pe o durată nedeterminată.

Întrebarea 352.

La încheierea contractului individual de muncă, persoana care se angajează prezintă angajatorului următoarele documente:

Variante de răspuns:

1. buletinul de identitate; carnetul de muncă; documentele de evidenţă militară; diploma de studii sau certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială; certificatul medical.

2. buletinul de identitate; carnetul de muncă; documentele de evidenţă militară; diploma de studii sau certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială; certificatul medical ; cazierul juridic ; alte documente la nevoie.

3. buletinul de identitate; carnetul de muncă; certificatul de căsătorie; documentele de evidenţă militară; diploma de studii, certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială; certificatul despre componenţa familiei.

4. buletinul de identitate; certificatul de naştere ; carnetul de muncă; documentele de evidenţă militară; diploma de studii sau certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială; certificatul medical.

Întrebarea 353.

În cazul angajării muncitorilor necalificaţi, perioada de probă nu poate depăşi :

Variante de răspuns:

1. 1 lună.

2. 30 de zile calendaristice.

3. 3 luni.

4. 15 zile calendaristice.

Întrebarea 354.

Se admite aplicarea perioadei de probă în cazul încheierii contractului individual de muncă cu:

Variante de răspuns:

Page 142: Denumirea testului

1. persoanele în vîrstă de pînă 18 ani.

2. funcţionarii publici.

3. persoanele care au fost transferate de la o unitate la alta.

4. persoanele angajate prin concurs.

Întrebarea 355.

În cazul în care rezultatul perioadei de probă este nesatisfăcător, se emite ordinul cu privire la concedierea salariatului :

Variante de răspuns:

1. pînă la expirarea perioadei de probă, cu plata indemnizaţiei de eliberare din serviciu.

2. pînă la expirarea perioadei de probă, fără plata indemnizaţiei de eliberare din serviciu.

3. imediat după expirarea perioadei de probă, cu plata indemnizaţiei de eliberare din serviciu.

4. imediat după expirarea perioadei de probă, fără plata indemnizaţiei de eliberare din serviciu.

Întrebarea 356.

Nu se consideră modificare a contractului individual de muncă schimbările sau completările ce se referă la:

Variante de răspuns:

1. regimul de muncă şi de odihnă.

2. deplasarea în interes de serviciu sau detaşarea salariatului la alt loc de muncă.

3. cuantumul retribuirii muncii.

4. specificul muncii (condiţii grele, vătămătoare şi/sau periculoase).

Întrebarea 357.

Contractul individual de muncă se suspendă prin acordul părţilor, exprimat în formă scrisă, în caz de:

Variante de răspuns:

1. şomaj ethnic.

2. boală sau traumatism.

Page 143: Denumirea testului

3. carantină.

4. încorporarea în serviciul militar în termen, în serviciul militar cu termen redus sau în serviciul civil.

Întrebarea 358.

Contractul individual de muncă se suspendă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor în caz de:

Variante de răspuns:

1. urmare a unui curs de formare profesională sau de stagiere cu scoaterea din activitate pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice.

2. şomaj tehnic.

3. aflare în grevă, declarată conform codului Muncii.

4. îngrijire a copilului bolnav în vîrstă de pînă la 7 ani.

Întrebarea 359.

Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului:

Variante de răspuns:

1. ocupare a unei funcţii elective în autorităţile publice, în organele sindicale sau în cele patronale.

2. urmare a unui curs de formare profesională în afara unităţii.

3. concediu pentru îngrijirea unui membru bolnav al familiei cu durata de pînă la un an, conform certificatului medical.

4. pe durata anchetei de serviciu.

Întrebarea 360.

În caz de încetare a contractului individual de muncă pe durată determinată în legătură cu expirarea termenului său, salariatul trebuie să fie înştiinţat în scris de către angajator despre acest fapt înainte:

Variante de răspuns:

1. cu cel puţin 10 zile lucrătoare.

2. cu cel puţin 30 zile lucrătoare.

Page 144: Denumirea testului

3. cu cel puţin 7 zile lucrătoare.

4. cu cel puţin 14 zile lucrătoare.