SUBIECTE EXAMEN PRACTIC ANUL II

Dentistica preventivaPRECAUTIILE UNIVERSALE SUNT :

Utilizarea echipamentului de protecie Dezinfectia si sterilizarea ;

Igiena minilor Vaccinarea .

Educarea personalului sanitar ;

Controlul lanului infeciei. Depistarea suselor de infecie.

Anamneza medical Controlul transmiterii infeciei pe cale aerian ;

Controlul contaminrii reelei de ap a unit-ului dentar; Prevenirea transmiterii infeciei prin expunere la leziuni provocate de obiecte ascuite

1. Spalarea simpla a mainilor .Indicatii,produse,tehnica

Indicatii :

la inceputul zilei de lucru

inainte de fiecare pacient

dupa fiecare pacient

inainte de aplicarea manusilor

dupa ce intram in contact cu saliva sau sange

Produse:

sapun simplu sau antimicrobian

alcooli

clorhexidina, triclosan

iod si iodofori

compusi cuaternari de amoniu

Tehnica :

1. spalarea simpla : cu apa si sapun 15-30 sec

se indeparteaza accesoriile( ceas,bratari,inele)

se umezesc mainile cu apa apoi se aplica sapun

se freaca mainile timp de 15-30 sec

se clateste (apa trebuie sa curga spre cot)

se repeta spalarea

uscare mainilor si aplicarea manusilor

2. Pregatirea pacientului pentru tratamentul stomatologic- se aseaza pacient in scaunul stomatologic- se pun ochelarii de protectie

- se clateste gura cu substante dezinfectante (clorhexidina, triclosan)

- se aseaza scaunul in functie de manopera care trebuie realizata

- se aseaza sursa de lumina

- se aseaza aspiratorul de saliva ; pacientul trebuie instruit sa nu inchida gura in jurul aspiratorului 3. Dezinfectia in cabinetul dentar. Definitie, nivele de dezinfectie, indicatii.

Defintie : este manopera de eliminare sau distrugere a microorganismelor

patogene ( inafara de sporii bacterieni ) de pe mediile inerte , pana

la un nivel care nu pune sanatatea in pericol .Nivele de desinfectie :

1. Nivel inalt : distruge toate microorganismele inafara de sporii bacterieni

2. Nivel intermediar : inactiveaza mycobacterium tuberculosis, bacterii vegetative ,virusi dar nu si sporii bacterieni

3. Nivel scazut : distrug majoritatea bacteriilor, unii virusi si fungi ( nu distrug bacilii tuberculosi sau sporii bacterieni )

Indicatii :

pentru dezinfectarea suprafetelor sau instrumentarului

inainte de inceperea zilei de lucru

inainte de fiecare pacient (pentru zonele 1 si 2)

dupa fiecare pacient

la sfarsitul zilei de lucru

4. Echipamentul de protectie personala.Manusile de protectie.Circumstante :

- se folosesc la toate manoperele clinice

- sunt de unica folosinta, se schimba dupa fiecare pacient

- trebuie sa ne spalam pe maini inainte de aplicare

- indepartarea manusilor : se baga degetele mainii opuse in interiorul

manusii care trebuie sa fie intoarsa pe dos ( cu fata contaminata in

interior)

- spalarea mainilor dupa indepartarea manusilor

- manusile se schimba daca manopera este mai lunga

- punem manusi suplimentare dara vrem sa atingem alte suprafete au obiecte

- nu se dezinfecteaza manusile

- nu se foloseste alcool dupa scoaterea manusilor cu talc

Tipuri de manusi :

1. manusi de examinare :

- pentru examen clinic , tratamente nechirurgicale

- sunt sterile sau nesterile, de unica folosinta, se debaraseaza la contaniner

- sunt din latex,nitril,polivinil,poliuretan

2. manusi chirurgicale :

- sunt sterile, de unica folosinta ,se debaraseaza dupa utilizare

- pentru interventii chirurgicale

- sunt din latex,nitril,polivinil,poliuretan, cloropren

3. manusi non-medicale :

- pentru curatenie si dezinfectie

- pentru manipularea acelor sau substantelor chimice

- nu sunt sterile si nu se folosesc la pacienti

- sunt rezistente la intepare si substante chimice

- sunt din cauciuc, latex, cloropren, nitril, copolimer5. Echipamentul de protectie personala.Halatele de protectie.- sunt din bumbac,sintetic sau amestec de sintetic+bumbac

- sa fie lungi sau trei sferturi sau este din doua piese ( bluza ,pantaloni sau fusta)- se folosesc numai in cabinet

- se schimba zilnic sau in caz de umezire, murdarire sau deteriorare

- se debaraseaza in saci sau containere speciale

- se spala cu detergent si apa fierbinte (70 grade) sau cu clor si apa rece , uscare prin aer fierbinte sau cu fierul de calcat

6. Manipularea deseurilor combinate in cabinetul stomatologic.- deseutile combinate sunt reprezentate de deseurile medicale (obiecte ascutite , sange,saliva, reziduri patologice,dinti extrasi,echipament de protectie,obiecte de protectie a pacientului) si generale (hartie, plastic, sticla, aluminiu)- obiectele ascutite se depoziteaza in containere obiecte ascutite rezistente la intepare, etansen, etalonate, etichetate care se gasesc in apropierea unitului dentar

- obiectele contaminate cu saliva,sange sunt depozitate in container de deseuri iar lichidele contaminate sunt eliminate prin sistemul de canalizare- reziduri patologice sau dinti extrasi : se depoziteaza in containere sau se autoclaveaza

- echipamentul de protectie se depoziteaza in containere

- deseurile generale sunt depozitatea in containere pentru produse fara risc de contaminare

La ora actual nu exist proceduri de tratare i distrugere n deplin siguran a deeurilor infecioase .Metodele utilizate sunt:

incinerarea este practicat pe scar larg,

autoclavarea,

tratamentul chimic

microundele

ngroparea practicat n condiii de siguran, fr a reprezenta un pericol de contaminare a apei potabile.

7. Echipamentul de protectie personala. Ochelarii de protectie.Indicatii : protecia mpotriva agresiunilor fizice (particule de esuturi sau materiale ) , radiaiilor luminoase (n cursul tehnicilor fotoactive), chimice (materiale, substane) i microbiene (ex. virusul HBV). pot fi din sticl simpl sau plastic, transparenti sau colorati pentru UV.

Manevrarea ochelarilor de protecie trebuie -ncepnd de la tmpl, dup ndeprtarea mnuilor contaminate i splarea minilor.

Tehnica decontaminrii ochelarilor :

plasare pe un ervet de hrtie,

pulverizarea cu spray dezinfectant water based ( 5 minute) ,

cltire cu ap ,

reaplicarea dezinfectantului sau imersie n soluie dezinfectant ( de ex.:1: 50-1:100 hipoclorit de sodiu 5%),

cltire cu ap

uscare.

- unii ochelari de protecie permit sterilizarea prin autoclavare.

- Viziera sau scutul facial asigur o protecie total a feei oferind , totodat,un aspect estetic superior.(Fig.nr. 11 )

Viziera sau scutul facial

8. Organizarea circuitului de activitate clinica in cabinetul stomatologic.Zone operatorii.

- zone de activitate:

- zone de activitate a medicului : ore 8-11

- zone de activitate a asistentei : orele 2-5

- zona statica :orele 5-8

- zona de transfer : orele 11-2

- zone operatorii :

-zona 1: cea mai contaminata zona; are o raza de 1 m in care se gaseste

gura pacientului in centru si instrumente care vin in contact cu

mucoasa sau fluidele orale

-zona 2: instrumente sau aparate rar utilizate (seringa ,diga, detartraj)

-zona 3: zona de lucru,pentru pregatirea materialelor

-zona 4: birou,calculator,usi,chiuvete,plafon,lampa de iluminare cabinet

9. Sterilizarea prin vapori chimici nesaturati sub presiune(chemiclavarea). Indicatii,tehnica,avantaje.

Indicatii : instrumentar, freze,ace,material moale

Tehnica : solutie incalzita de alcool si formaldehida 0,23% sub presiune , la

132 grade ,20 min

Avantaje : timp scurt de sterilizare, nu corodeaza instrumentarul , se face uscarea instrumentarului dupa fiecare sterilizare.

10.Curatarea instrumentarului stomatologic.Curatarea instrumentarului se face prin :

1. tehnica manuala :

- se introduce instrumentarul in solutia 1(predezinfectie) cu detergent

sau dezinfectanti 15 min

- se curata instrumentarul cu peria moale din plastic sau cu masini de

spalat automate

- se clateste cu apa

2. tehnica ultrasonica :

- este mai eficienta de 1-9 ori mai mult

- in special cu instrumentar ascutit,freze

- se pune apa calduta si detergent in aparat se lasa sa mearga 5 min

pentru a scoate aerul

- se pun instrumentele pe un suport sau raft in aparat si se lasa sa

functioneze 16 min

- se clatesc instrumentele si apoi se usuca

11.Metode de sterilizare utilizate in stomatologie: sterilizarea cu oxid de etilen.Radiatii.

Sterilizarea cu oxid de etilen:Indicatii : instrumente complexe( instrumentar rotativ) si materiale delicate

Tehnica : dispozitivele de sterilizare functioneaza cu temperaturi inalte

( sub 100 grade) cateva ore sau la temperatura camerei 12 ore.

Sterilizarea cu radiatii :

- radiatii ionizante : radiatii gama,pentru materialul moale si obiecte din plastic; are penetrare buna - radiatii neionizante : UV; au penetrare redusa, eficienta redusa asupra HIV, sporilor ; este folosit pendtru decontaminarea aerului din cabinet ;este eficient impotriva bacilului tuberculozei

12.Monitorizarea sterilizarii. Eficiena sterilizrii instrumentarului este asigurat de monitorizarea de rutin.

Metode :

-Tehnici mecanice care realizeaz evaluarea timpului, temperaturii i presiunii (aparatur de msurare)

-Indicatori chimici care utilizeaz substane chimice (colorani termosensibili) pentru evaluarea unuia sau mai multor parametrilor fizici (timp, temperatur) Acetia se pot plasa n exterior, pe cutia sau punga de impachetare a instrumentelor sau n interiorul pachetelor sau cutiilor cu instrumente. Indicatorii interni multi-parametri sunt disponibili doar pentru autoclave.

- Indicatori biologici metoda cea mai exact de monitorizare care utilizeaz spori n stare uscat plasai pe benzi de hrtie absorbant condiionai a fi distrui atunci cnd toi parametrii procesului de sterilizare sunt atini i meninui un timp corespunztor. Documentaie : In registrul de eviden sunt notate monitorizrile zilnice i sptmnale Pachetele i sacii pentru sterilizarea instrumentarului datai zilnic ofer evidena final a programului de sterilizare.13.Metode de control al riscului de contaminare prin leziuni provocate de instrumente ascutite in cabinetul dentar.

Activitile prin care ne putem intepa sunt: manipularea acelor (inclusiv colectarea i debarasarea acelor folosite),

administrarea injeciilor , recoltarea de snge, reacoperirea acelor : Tehnica bimanual de reacoperire constituie o manevr de risc deosebit datorit posibilitii ca acul s treac pe lng capac, s penetreze capacul sau s nu se fixeze datorit alunecrii.

Masuri de protectie impotriva inteparii

- Echipament de protecie personal mnui de cauciuc, ochelari, masc, halat - Manipularea n condiii de siguran a seringilor i acelor de sering contaminate: - Tehnica unimanual de reacoperire a acului de sering :plasarea capacului pe o suprafa neted retragerea minii, introducerea acului seringii manevrat cu o singur man n capac, fixarea acului ptruns n capac cu ajutorul celeilalte mini. Manevrarea capacului se face de la baz. - Debarasarea n condiii de siguran a seringilor i acelor de sering contaminate in containere special, bioetalonate, care trebuie s fie rezistente la nepare, etane, etalonate sau codificate prin culoare(galbena), plasat n poziia optim, la distana convenabil n imediata apropiere a fotoliului dentar.

- igiena minilor, decontaminarea suprafeelor cabinetului dentar , sterilizarea instrumentarului, strategii funcionale (aplicarea conceptului Stomatologiei la patru mini). - dispozitivelor de siguran care trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:s constituie o barier ntre mini i acul contaminat, s permit plasarea permanent a minilor n spatele acului, s fac parte integrant din dispozitivul de manipulare, s fie eficient nainte i dup dezasamblare, s fie simplu de manevrat, s nu afecteze calitatea actului medical. Tipuri de dispozitive:

1.Dispozitive pasive (eficiente nainte, dup i n timpul utilizrii). Aceste dispozitive nu

necesit activarea de ctre personalul medical;

2.Dispozitive active necesit activare de ctre personalul medical deci anumite abilitai

de manevrare, existnd riscul de neglijare a proteciei;

3. Dispozitive cu design integrat care fac parte din dispozitivul de manevrare;

4. Dispozitive de siguran ca accesorii externe. Astfel de dispozitive sunt :

Seringa cu teac de protecie (autoacoperire) - permite scoaterea i reaplicarea capacului cu o singur mn, de mai multe ori la acelai pacient .

Dispozitivul cu ac rectractibil - permite retragerea acului n interiorul seringii dup efectuarea injeciei, eliminnd riscul de nepare .

Seringa cu dispozitiv de imunizare a vrfului ascuit al acului dup efectuarea interveniei prin activarea unui miez cu vrf bont.

Seringa ac bont

Seringa cu dispozitiv retractibil Seringa cu dispozitiv extern de protecie

Fig. nr.- Seringi cu dispozitive cu de siguran

Alte dispozitive i tehnici de control al expunerilor la leziuni provocate de ace de sering contaminate : Ace din material plastic . . Dispozitive de reacoperire a acului permit susinerea capacului pe un suport fix eliminnd riscul de nepare prin manevrarea manual a acestuia. (Fig. nr. ) Fig. nr. - Dispozitiv de reacoperire a acului Needleguard - dispozitiv cu design de siguran autoclavabil, sub forma unui disc octogonal ,care permite manevrarea capacului acului protejnd minile personalului medical. (Fig. nr. )

Fig. nr. - Needleguard Percuguard - dispozitiv special de protecie a minilor imaginat de un medic stomatolog din Houston i lansat n SUA n iunie 2003 care const dintr-un degetar din material plastic cu rezisten la nepare de 20 de ori mai mare dect mnuile din latex.

Dispozitive de adaptare a seringii la fiolele cu soluii injectabile care permit umplerea acesteia fr a necesita utilizarea unui ac.

.

Dispozitive de anestezie local fr ac (Fig. )- se bazeaz pe aplicarea sub presiune a unui jet de anestezic pe piele sau mucoase care ptrunde printr-un orificiu calibrat n esut pn la civa milimetri adncime, difuziunea substanei fcndu-se pe o distan de 1-1,5 cm.

Fig. nr. - Dispozitiv de anestezie fr ac

Dispozitive de distrugere a acelor de sering au fost imaginate n scopul eliminrii riscului reprezentat de manevrele de debarasare a acestora dup utilizare n cursul procedurilor clinice prin sisteme de dezintegrare la temperaturi foarte ridicate (curent electric) (Fig. nr. 30). Fig. nr. Dispozitiv de distrugere a acelor de

sering

14.Controlul contaminarii apei din reteaua unitului dentar.

Pentru a reduce riscul de transmitere a infectiei prin apa trebuie sa realizam:

- circularea apei prin dispozitivele de eliminare cteva minute nainte i n timpul activitii clinice (ntre edinele de tratament)

dispozitive antiretracie : valve de control, dispozitive de testare a retraciei, dispozitive de ntrerupere a spray-ului de ap, filtre microbiene sisteme de ap independente

tratarea intermitent sau continu a apei cu soluii biocide (iodofori, hipoclorit de sodiu, glutaraldehida, isopropanol). testare periodic a calitii apei

educarea personalului n vedere complianei fa de msurile de control a calitii apei 15.Sterilizarea prin caldura umeda in stomatologie. Indicatii, tehnica, avantaje.Sterilizarea prin cldur umedautoclav gravitaional sau sterilizatoare pre-vacuum (clasaB)

Indicaii: material moale, sticl, porelan, cauciuc, ap distilat, piese de mn, instrumente.

Avantaje : eficiente ca timp, bun penetrare, permite mpachetarea instrumentelor, procesarea unui numr mare de instrumente i materiale.

Etapele sterilizrii prin cldur umed:1. Curarea, decontaminarea i uscarea instrumentelor

2. Dezasamblarea instrumentarului. Instrumentele se plaseaz la distan

3. Pregtirea : mpachetare, plasare n tvie sau cutii metalice cu orificii deschise.

4. Introducere n autoclav. Aranjare la distan pentru a permite circularea vaporilor.

5. Sterilizare timp , presiune i temperatura indicate de productor

6. autoclave gravitationale : 15-30 min. la 121 grade C

7. autoclave pre-vacuum : 3,5 10 min la 132 grade C

a. Msurarea timpului ncepe din momentul atingerii temperaturii.

8. Deschiderea autoclavului dup scderea presiunii. Instrumentele rmn n interior pn la uscare (aprox. 30 minute)

9. Scoaterea instrumentelor . Plasare pe suprafee sterile pn la rcire.

10. Depozitare

16.Reciclarea instrumentarului stomatologic. Principii.Etape.

Instrumentele care ating mucoasa i penetreaz esuturile trebuie curate i sterilizate nainte de refolosire. Aceasta presupune adoptarea unor proceduri de reciclare cu respectarea strict a msurilor de control al infeciei n toate etapele de manipulare. (Fig. nr )

Procesarea instrumentarului se realizeaz ntr-o zon special care asigur controlul calitii procedurilor i msurile eficiente de protecie a personalului medical. Zonele de procesare necesit o delimitare spaial adecvat n vederea controlului fluenei traficului i prezenei agenilor contaminani .Spaiul afectat trebuie apreciat n funcie de dimensiunile, dotarea cabinetului i volumul de lucru anticipat. Acest Centru de Procesare a Instrumentarului (CPI) trebuie divizat n zone de lucru pentru :

1. Recepionare, curare i decontaminare

2. Pregtire i mpachetare

3. Sterilizare

4. Depozitare 1. Zona de recepionare, curare i decontaminare Recepionarea instrumentelor transportate n casete metalice perforate introduce n cutii metalice acoperite care conin o soluie de detergent/dezinfectant, necoroziv. Curarea i decontaminarea implic ndeprtarea resturilor i a contaminanilor organici de pe instrument sau dispozitiv i precede toate metodele de dezinfecie i sterilizare. Aceasta se poate efectua prin : metoda manuala sau ultrasonica(vezi la subiectul de mai sus ) 2. Pregtire i mpachetare Instrumentele sunt controlate, sortate pe seturi , infurate, mpachetate sau plasate direct

n sisteme container n vederea sterilizrii. Pentru mpachetare se pot utiliza : pungi textile, folii de naylon sau pungi de hrtie sau plastic din comer, cutii i casete disponibile n diferite modele i dimensiuni. Ele trebuie s permit penetrarea agentului de sterilizare i s fie compatibile cu metoda recomandat. 3. Sterilizare prin : I. Sterilizare prin caldura : a.Sterilizarea prin cldur uscat -pupinel b.Sterilizarea prin cldur umedautoclav c.Vapori chimici nesaturai sub presiune (chemiclavarea) Sterilizarea flash II. Sterilizarea chimic (la rece) cu dezinfectanti de nivel inalt sau sterilizarea cu oxid de etilen III. Alte metode de sterilizare : Radiaii ionizante sau neionizante 4 .Depozitarea instumentelor sterile in spatii uscate ,decontaminate

Ordinea utilizarii instrumentarului sterilizat :

- primul intrat primul iesit

- event-related care susine c un produs rmne steril pn n momentul cnd intervine un eveniment care determin contaminarea acestuia. In cazul deteriorrii pachetului steril, instrumentele trebuie rempachetate i resterilizate.

17.Controlul contaminarii pe cale aeriana in cabinetul stomatologic.. Ageni contaminani ai aerului:

In funcie de dimensiune contaminanii aerieni pot exista sub mai multe forme : -Aerosoli particule invizibile cu dimensiuni ntre 5 i 50 milimicroni, -Ceaa particule de peste 50 milimicroni

- Picturi cu dimensiuni mai mari de 50 milimicroni, Nucleii uscai provenind din particulele umede eliminate n aer conin microorganisme potenial viabile i urme de secreii n stare uscat; ele pot rmne suspendate n aer un timp nedefinit i pot fi transportate pe distane mari. a. Adoptarea Precauiilor Universale utilizarea echipamentului de protecie (masc, ochelari, mnui, halat) b. Cltiri orale pre-procedurale cu soluii antiseptice (gluconat de clorhexidin , povidone-iodina, uleiuri eseniale,)

c. Izolarea perfect a cmpului operator : diga d. Msuri de circulaie a aerului : ventilaie .

e. Dispozitive de purificare a aerului 18.Controlul contaminarii pieselor de mana.

Piesele de mn vin n contact cu mucoasele ele pot deveni contaminate cu snge sau alte fluide contaminate cu snge constituind o important surs de infecie .Piesele de mana (instrumentarul rotativ) pot fi sterilizate prin :

1. autoclavare : este rapida si se face dupa instructiunile producatorului;pentru piese din metal se face curatare , dezinfectie ,se usuca si se lubrefiaza apoi se impacheteaza 2. Sterilizarea prin vapori chimici sub presiune pentru anumite tipuri de piese cu component ceramic.3. sterilizarea cu oxid de etilen (ETOX) este o metod blanda de sterilizare a pieselor de mn prin penetrarea gazului n interiorul acestora; piesele se curata bine, se indeparteaza uleiul din interior ; dureaza cateva ore si necesita aparate speciale .. 19.Tehnici de dezinfectie a suprafetelor in cabinetul stomatologic.

Dezinfecatia suprafetelor se face cu dezinfectanti de diferite nivele in functie de zonele ce trebuie decontaminate .Dezinfectantii sunt de nivel inalt,intermediar si scazut.Suprafetele pot fi :

critice : ajung in contact cu mucoasa lezata pacientului -> sterilizare

semicritice : ajung in contact cu mucoasa sanatoasa -> sterilizare

non-critice : intra in contact cu suprafata externa a fetei sau cu mucoasa

( amprente, proteze ) -> dezinfectie de nivel inalt Tehnicile de dezinfectie a suprafetelor sunt :1. Tehnica spray/stergere/spray

pulverizare spray pe suprafata

stergere cu servetele de hartie

pulverizare spray

2. Tehnica stergere/debarasare/stergere/debarasare

stergerepentru curatare cu servetele cu dezinfectant

debarasarea servetelului

stergere pentru dezinfectie

debarasarea servetelului

20.Igienizarea mainilor.Indicatii,metode.Circumstante de igienizare.Indicatii :

la inceputul zilei de lucru

inainte de fiecare pacient

dupa fiecare pacient

inainte de aplicarea manusilor

dupa ce intram in contact cu saliva sau sange

Produse: sapun simplu sau antimicrobian,alcooli,clorhexidina, triclosan,iod si iodofori,compusi cuaternari de amoniu

Tehnica :

1. spalarea simpla : cu apa si sapun 15-30 sec

2. spalarea cu sapun antimicrobian 15-30 sec

se indeparteaza accesoriile( ceas,bratari,inele)

se umezesc mainile cu apa apoi se aplica sapun

se freaca mainile timp de 15-30 sec

se clateste (apa trebuie sa curga spre cot)

se repeta spalarea

uscare mainilor si aplicarea manusilor

3. Frecarea mainilor cu produse pe baza de acooli : se pune in palma lichid dezinfectant apoi se freaca mainile pana la evaporarea acoolului

4. Spalarea chirurgicala

se scot accesoriile ( ceas,bratari,inele)

se spala mainile cu apa si sapun antimicrobian si perie moale sau burete 2-6 min

clatirea cu apa in jet ,apa sa curga spre cot

se repeta spalarea

se aplica lichid dezinfectant si se freaca mainile pana la uscare

se pun manusile

21.Echipamentul de protectie personala.Mastile de protectie.

Mtile asigur protecia personalului medical n cursul manoperelor clinice care pot genera aerosoli, picturi sau stropi de snge sau alte fluide ale organismului . - au o eficien maxim prin reinerea a 95% din particulele de 3,0-3,2 microni n primele 30 de minute de utilizare, nainte de umezire. - pot fi confecionate din hrtie sau pnz (bumbac sau sintetic) i se pot ataa retroauricular, la ceaf, sau la halat. - Mtile de form rectangular asigur protecia impotriva aerosolilor, iar cele conice sunt mai eficiente n protecia contra picturilor de snge sau alte fluide contaminate cu snge care pot transmite ageni patogeni precum virusurile HBV i HIV Reguli generale de utilizare a mtilor de protecie:

- schimbarea mtilor la fiecare pacient sau

n caz de deteriorare sau umezire.

- acoperirea obligatorie a gurii i nasului

- evitarea contactului mtilor cu buzele sau tegumentele - evitarea purtrii n zona gtului, brbiei sau cefei pentru

prevenirea contaminarii acestor zone

In situaiile n care se impune protecia special a pesonalului medical mpotriva expunerii la microorganisme sau nuclei cu dimensiuni sub 5 milimicroni (de exemplu bacilul tuberculozei) sau fa de virusul gripei aviare se recomand utilizarea mtilor cu filtre 22.Pregatirea cabinetului stomatologic.Pregatirea zonei operatorii pentru fiecare pacient.- operarea sistemului de apa 30 sec si detartraj 3 min- acoperirea cu folii protectoare a unitului dentar si a aparaturii utilizate

- acoperirea suprafetelor orizontale cu bariere fizice (hartie,folii de aluminiu ,folii transparente ) sau dezinfectia cu un dezinfectant de nivel inalt

- se ataseaza aspiratorul de saliva ,piesele de mana sterile si seringa apa/aer

-aplicarea sacului menajer in container

- se aplica folie,servetel sau tavita pe masa de lucru

- plasarea truselor de instrumente pregatite pre-procedural dupa verificarea martorilor de sterilizare ; pregatirea materialelor- inchiderea usilor cabinetului si dulapurilor

- depozitarea separata a obiectelor personalului sanitar si pacientilor 23.Criterii de selectare a echipamentelor medicale privind controlul infectiei in cabinetul stomatologic. - daca in cabinet lucram dupa metoda Stomatologiei la patru mini trebuie sa alegem un echipament corespunztor. * Scaunul medicului trebuie s asigure poziia sit -down dar i postura convenabil de balans ;trebuie capitonat pentru a asigura confortul i a preveni presiunile asupra coloanei vertebrale, putnd fi adaptat ca nlime i poziie a sptarului n sens vertical i orizontal.

* Scaunul asistentei , capitonat,are o baz mobil stabil asigurat de cel puin 5 brae, fiind prevzut cu un cerc metalic pentru sprijinirea picioarelor datorit poziiei mai nalte a asistentei. Sptarul nu trebuie s interfereze cu transferul de instrumentei nu trebuie folosit ca sprijin pentru braul asistentei.

* Fotoliul pacientului , - sa aiba o baz solid i stabil, - sa permita vizibilitate i accesibilitate pentru echipa stomatologic - Sptarul i braele subiri i scurte faciliteaz poziionarea medicului n imediata apropiere a pacientului, fr a fi nevoie de o aplecare sau nclinare obositoare . - Scaunul trebuie s permit poziia culcat fr a compromite accesul operatorului iar baza fotoliului cu sistem rotativ ofer flexibilitatea poziionrii pacientului.-sa fie acoperit cu vinil pentru aplicarea soluiilor dezinfectante * Unit-ul dentar Echipamentul principal din dotarea cabinetului stomatologic, unit-ul dentar, trebuie plasat n zona de transfer n aa fel nct s permit accesul membrilor echipei stomatologice la toate instrumentele ataate prin sistem de tuburi fr a interfera cu transferul de instrumente. Exist 5 concepte de manevrare operatorie a sistemelor unit 1-.sistemul peste pacient

2-.sistemul de manevrare lateral

3-.sistemul de manevrare separat

4-.sistemul de manevrare posterioar

5.-sistemul de manevrare transtoracic

Fig. nr. - Manevrare transtoracic a sistemului unit

Sistemul de manevrare cel mai eficient i confortabil a unit-ului este considerat cel transtoracic care, presupune poziionarea instrumentarului n linie direct spre cavitatea oral i eliminarea complet a micrilor de ntoarcere, rsucire, aplecare, repoziionare a privirii i pierderii concentrrii asupra cmpului operator. * Modulele mobile - modulelor mobile destinate sunt dulapuri deplasabile in care se gasesc materiale ;

- avea o eficien deosebit n activitatea asistentei medicale prin asigurarea flexibilitii n poziionarea echipamentului n zona operatorie. - In prile laterale ale modulelor sunt plasate : un container pentru reziduurile clinice i un suport pentru braul opus al medicului.

Reguli generale de selectare a echipamentelor :

Zona operatorie i echipamentele nconjurtoare care s permit aplicarea procedurilor de control al infeciei

Zonele supuse contaminrii uor accesibile pentru curare, dezinfecie i, eventual, sterilizare

Suprafee netede uor de dezinfectat, rezistente la ageni chimici

ntreruptoare de control automate , manevrate la picior (uor de acoperit sau dezinfectat), activate vocal sau programate n funcie de procedur.

Fotoliu dentar, tetiera, scaunul personalului medical acoperite cu materiale non-absorbante, rezistente la substane chimice

Separarea suprafeelor de lucru curate de cele contaminate

Suprafee de lucru cu mbinri curbe

Echipamentul inutil n cursul unei proceduri plasat nafara zonei de lucru

Reducerea numrului de suprafeelor care necesit acoperire sau dezinfectare ntre pacieni24.Aplicarea Protocolului Post -expunere accidentala la infectia in cabinetul dentar. Producerea accidental a unei expuneri ocupaionale prin leziuni produse de obiecte ascuite impune aplicarea strict ct mai rapid posibil a unui protocol post- expunere (PPE) . PPE implic 2 categorii de msuri :

1. Tratamentul local al leziunii poart de intrare

Splarea leziunii cu ap i spun. Utilizarea unui antiseptic nu este absolut necesar. Nu se recomand ageni caustici (clorurai)

Splarea cu ap a picturilor de snge de pe mucoasa oral , nazal i de pe pielea intact.

Irigarea ochilor cu ap curat , salin sau soluii sterile

Raportarea incidentului2. Evaluarea expunerii i tratamentul pe cale general Factorii de evaluare a expunerii constau din : tipul de agent patogen implicat n expunere, tipul de expunere cantitatea de snge implicat n expunere, cantitatea de virus din sngele pacientului la momentul producerii expunerii

Daca ne-am intepat sau taiat si nu stim daca persoana este infectata, trebuie sa anuntam persoana de accident apoi se realizeaza testarile si tratamentul profilactic.- Profilaxia post expunere accidental la snge infectat cu virusul hepatitei virale B: Personalul cu risc de expunere la snge trebuie obligatoriu vaccinat contra HBV (serie complet ) i reevaluat la 1-2 luni dup ultima doz.

Profilaxia post-expunere trebuie facuta in primele 24 de ore, nu mai trziu de 7 zile n funcie de depistarea sursei pozitiv pentru antigen HBs, vaccinarea i starea de imunizare a personalului medical. Se va urmri, totui, apariia simptomelor sugestive pentru infecia hepatic .

- Profilaxie post expunere accidental la snge infectat cu HCV (virusul hepatitei virale C) Se face testarea sngelui persoanei expuse imediat dup expunere i la 4-6 luni dup incident. Se poate efectua testarea pentru virus la 4-6 sptmni dup expunere . Se urmresc simptomele caracteristice infeciei hepatice (grea, vom, oboseal accentuat, icter, artralgii, febr). - Profilaxie post expunere accidental la snge infectat cu HIV (virusul Imunodeficienei umane dobndite) Se face testarea de baz pentru anticorpi anti-HIV ct mai curnd posibil dup expunere i periodic timp de 6 luni (6 sptmni, 12 sptmni i 6 luni). Tratamentul profilactic post-expunere (PEP) 4 sptmni cu substane antivirale curnd posibil (ore) de la producerea expunerii dar, n cazuri extreme, se poate efectua i la intervale mai lungi de timp.

In cazul expunerii la virusul HIV se recomand : evitarea donrii de snge, sperm sau organe, evitarea contactelor sexuale n condiii nesigure, evitarea alptrii copiilor de ctre mamele expuse pentru a preveni transmiterea prin lapte a virusului.

25.Dezinfectanti utilizati in cabietul stomatologic in functie de nivelul de dezinfectie.Calitatile unui dezinfectant ideal: sa aiba spectru larg antimicrobian, sa actioneze in prezenta sangelui si salivei, activitate reziduala antimicrobiana, hipoalergenic,actiune rapida, inodor, sa nu fie toxic,compatibil cu orice suprafata, usor de lucrat cu el, economic.

Tipuri de dezinfectanti :

1. Dezinfectanti de nivel inalt : indeparteaza toate microorganismele inafara de spori

- exemple: glutaraldehida, foraldehida, oxid de etilen, peroxid de hidrogen,acid peracetic

2. Dezinfectanti de nivel intermediar : indeparteaza bacterii vegetative(Mycobacterium tuberculosis),virusi,fungi(fara spori).-exemple : halogeni hipoclorit de sodiu

Iodofori

Fenoli

Compusi cuaternari de amoniu

3. Dezinfectanti de nivel scazut : bacterii vegetative, virusi,fungi; a. Compusi cuaternari de amoniu

26.Pregatirea cabinetului stomatologic dupa sedinta de tratament.

-indepartarea manusilor in containere pentru deseuri medicale

-Spalarea mainilor 15-30 sec

-Completarea documentatiei pacientului

-Aplicarea manusilor rezistente de cauciuc

-Se pun instrumentele din zona 1 si 2 in contaninere etichetate cu risc biologic si se transporta in zona de curatare si dezinfectie

- depozitarea seringilor si obiectelor ascutite in containere speciale cu risc biologic

- produsele de unica folosinta in containere pentru reziduuri infectioase- piesele de mana sunt actionate 30 sec

- se curata piesele de mana de sange si materiale si se pun in cutii apoi duse in zona de sterilizare

- se scot foliile de protectie si se pun in saci apoi in containere speciale

- dezinfectia suprafetelor fara folii de protectie din zona 1 si 2

-se pun instrumentele in casete si se transporta in zona de prelucrare

- se scot manusile

- se spala mainile

-se scot ochelarii de protectie si dezinfectia acestora

-se scoate masca si capelina

-se scoate halatul de protectie fara sa atinge suprafata exterioara

- se ridica fotoliul in pozitia cea mai inalta pentru curatarea podelei de langa unitul dentar27.Sterilizarea prin caldura uscata in stomatologie. Indicatii,tehnica, avantaje. Sterilizarea prin cldur uscat -pupinel cu aer static sau aer foratIndicaii : instrumentarul metalic, endodontic, sticl, porelan, pulberi, uleiuri.Avantaje : necoroziv, un afecteaz instrumentele ascuite,cost redus. Etapele sterilizrii prin cldur uscat:1. Curarea, decontaminarea i uscarea instrumentelor

2. Pregtire : mpachetare, plasare n tvie sau cutii metalice. Nu necesit dezasamblare.

3. Plasarea instrumentelor n cuptor. nclzire pn la temperatura necesar (control

termometru). Timpul se marcheaz din momentul atingerii temperaturii.

170 grade - 1 or - aer static : 160 grade C (320 F) - 60-120 min

160 grade - 2 ore - aer forat : 190 grade C (375 F) 12 min.

150 grade -2,5 ore

140 grade - 3 ore

Pentru instrumentele ascuite i ace nu se vor depi 160 grade (pericol de degradare).

4. Rcirea instrumentelor n interiorul cuptorului. Scoaterea din cuptor.

5. Depozitare : instrumentele mpachetate rmn sterile ct timp pachetul este intact i uscat

Instrumentele nempachetate se utilizeaz imediat sau se pstreaz n containere sterile pn la

o sptmn.

28.Manipularea seringilor si acelor de seringa contaminate.

- Echipament de protecie personal mnui de cauciuc, ochelari, masc, halat - Manipularea n condiii de siguran a seringilor i acelor de sering contaminate: - Tehnica unimanual de reacoperire a acului de sering :plasarea capacului pe o suprafa neted retragerea minii, introducerea acului seringii manevrat cu o singur man n capac, fixarea acului ptruns n capac cu ajutorul celeilalte mini. Manevrarea capacului se face de la baz. - Debarasarea n condiii de siguran a seringilor i acelor de sering contaminate in containere special, bioetalonate, care trebuie s fie rezistente la nepare, etane, etalonate sau codificate prin culoare(galbena), plasat n poziia optim, la distana convenabil n imediata apropiere a fotoliului dentar.

- igiena minilor, decontaminarea suprafeelor cabinetului dentar , sterilizarea instrumentarului, strategii funcionale (aplicarea conceptului Stomatologiei la patru mini). - dispozitivelor de siguran care trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:s constituie o barier ntre mini i acul contaminat, s permit plasarea permanent a minilor n spatele acului, s fac parte integrant din dispozitivul de manipulare, s fie eficient nainte i dup dezasamblare, s fie simplu de manevrat, s nu afecteze calitatea actului medical.29.Sterilizarea chimica ("la rece") in stomatologie.Indicatii ,tehnica ,caracteristici.

Sterilizarea chimic (la rece) se face prin scufundarea instrumentelor n substane germicida : glutaraldehida, glutaraldehida cu fenol, peroxid de hidrogen, peroxid de hidrogen cu acid peracetic, acid peracetic.

Diferena dintre sterilizarea chimic i dezinfecia de nivel nalt const n timpul de contact a instrumentarului cu sterilizanii lichizi.

Indicatii : limitat doar n cazul instrumentelor termo-sensibile n lipsa celor de unic folosin. - este mai puin indicat n practica stomatologic deoarece nu poate fi monitorizat biologic, instrumentele astfel procesate vor necesita manipulare aseptic, cltire i uscare prin mijloace sterile greu de realizat, efectul

- timpul de contact necesar este de 6 10 ore .

Etapele sterilizrii chimice:1. Curarea, decontaminarea i uscarea instrumentarului (apa dilueaz soluia de sterilizare);

2. Prepararea soluiei de glutaraldehid (sau alt soluie) conform indicaiilor productorului. Pstrare n recipient etichetat.

3. Dezasamblarea instrumentelor. Introducerea n soluie trebuie s acopere complet instrumentele;

4. Sterilizare. Timpul necesar n funcie de instruciuni. Glutaraldehida 10-12 ore. Scoaterea instrumentelor cu ajutorul unui clete steril.

5. Cltire abundent cu ap steril . (Apa fiart nu este steril).

6. Depozitare pe raft steril sau n container steril care permit uscarea la curent de aer. Se utilizeaz imediat sau se pstreaz acoperite n container uscat steril i se pot utiliza timp de o sptmn.

PRINCIPII ERGONOMICE N MEDICINA DENTAR

Poziia de postur a medicului dentist

Standardul internaional ISO (International Organization for Standardization)11226 'Ergonomics Evaluation of static working postures. 2005.stabilete principiile de baz ale poziiei de postur sntoase cu urmtoarele caracteristici : Aplecare nainte din articulaia oldului maximum 10 20 grd. cu evitarea rotaiilor i aplecrilor laterale Capul (greutate medie de 4,5 Kg) poate fi aplecat nainte cu max. 25 grd.. Micrile i poziiile extreme ale minilor i braelor, inclusiv ridicarea umerilor, trebuie evitate

Sternul este mpins nainte i n sus iar muchii abdominali sunt uor contractai

Poriunea superioar a braelor ridicat fa de poriunea superioar a corpului n unghi de 10, maximum 15 astfel nct umerii s nu fie mpini n sus n poziie forat iar braele s menin un contact corespunztor cu poriunea superioar a corpului Ridicarea antebraelor n unghi de peste 25 determin plasarea cmpului vizual prea aproape de torace determinnd aplecarea nainte a acestuia. Braele pierd contactul cu poriunea superioar a corpului, umerii sunt ridicai prin ridicarea braelor cu creterea considerabil a contraciei musculare statice n cadrul lanului kinetic.Un unghi de 90 ntre bra i antebra este optim n cadrul lanului kinetic determinnd o aplecare redus a capului .

Distana dintre cmpul de lucru i ochi,cu sau fr ochelari sau sisteme de mrire (magnificaie,) trebuie s fie ntre 35 i 40 cm.Aceast distan determin nlimea de lucru bazat pe o coordonare optim a elementelor lanului kinetic. Dac aceast distan devine prea mare este necesar corecia cu ochelari.

Poriunea superioar a corpului aplecat cu maximum 10 din articulaia oldului; Trebuie evitat aplecarea n fa care crete ncrcarea static a coloanei vertebrale i reduce agilitatea corpului. Postura static aplecat i , mai ales, ridicarea sau poziia de protracie a umerilor, produce o ngustare a canalului costo-clavicular cu apariia presiunii asupra nervilor i vaselor de snge i diminuarea fluxului sanguin . Unghiul dintre coaps i poriunea inferioar a piciorului s fie de 110 pentru a obine balansarea pelvisului ca n cazul posturiin picioare a corpului uman Coapsele ndeprtate cu maximum 45 Antebraele trebuie sprijinite pe degetul 4 i 5 n sau nafara cavitii orale, preferabil la oarecare distan unul de cellalt pentru stabilitate suportnd greutatea antebraului . Pumnul se va sprijini pe suportul osos al capului. Se recomand un mod dinamic de lucru cu alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus pentru relaxarea muchilor i coloanei vertebrale precum i asigurarea unui corset muscular ferm prin sport nafara orelor de activitate Obinerea unei poziii de postur optime

Poziionarea medicului Poziionarea corect a medicului trebuie s se realizeze n etape succesive prin :1. Plasarea tlpilor picioarelor n ntregime pe podea.Gamba piciorului va avea o poziie perpendicular pe podea

2. Deprtare uoar a picioarele (unghi max. 45 grd.)3. Ridicarea scaunului medicului astfel nct unghiul dintre coaps i gamb s fie > 110 grd. 4. Adoptarea unei poziii drepte, cu bustul mpins nainte i umerii cobori Ajustarea nlimea sptarului astfel nct suportul lombar s se adapteze la curbura natural a coloanei vertebrale. Aezare ct mai n spate n scaun cu respectarea unei distane de 3 degete ntre zona posterioar a genunchilor i marginea anterioar a scaunului (ajustai adncimea scaunului prin manevrarea sptarului).5. Adaptarea nlimii scaunului pentru a asigura confortul i a evita presiunea asupra coloanei vertebrale sau poriunii superioare a coapsei . Butoanele de ajustare a scaunului trebuie protejate cu folii din plastic pentru a putea efectua modificri de poziie n cursul procedurilor clinice.Tipul de nclminte (cu sau fr toc ) poate influiena ajustarea scaunului.6. Ridicarea antebraelor cu maximum 25 grd.7. Impingerea antebraelor nainte cu maximum 10-20 grd.

8. Aplecarea capului n fa cu maximum 20 grd. 9. Contientizarea de ctre medic prin relaxare i concentrare a plasrii corpului su n scaun i anticiparea poziiei sale n cursul procedurii clinice care urmeaz a fi executat (Fig.31)

.Fig. 31 - Etape de poziionare a medicului

Poziionarea asistentei

1.Poziionare prin aezare ferm pe scaun cu greutatea corpului uniform distribuit 2. Ajustarea nlimii scaunului cu 10-20 cm peste medic pentru a asigura vederea peste minile acestuia n cavitatea oral a pacientului , anticiparea necesitilor n cursul procedurilor clinice, eficien

3. Coapsele ndreptate ctre capul pacientului pentru evitarea rsucirii torsului.oldurile vor fi plasate la nivelul umerilor pacientului prin adaptarea suportului pentru picioare4. Poziionare cu spatele drept, ct mai apropiat de pacient.

5. Plasarea suportul torsului asistentei la nivelul primei coaste n poziie neutral.Suportul nu se utilizeaz pentru sprijin frontal al corpului

6. Plasarea zonei de lucru deasupra coapselor asistentei, ct mai aproape de aceasta, n vederea obinerii eficienei maxime . (Fig, 32)Poziionarea pacientului

Regula de aur care trebuie respectat n poziionarea echipei medicale este de a NU adapta poziia medicului la cea a pacientului ci poziia pacientului la cea a medicului .

1. Plasarea pacientului ct mai n spate pe fotoliu2.Adaptarea tetierei n funcie de arcada de lucru pentru a asigura accesul vizual optim asupra cavitii orale

3. Adaptarea poziiei pacientului dup poziia medicului, ct mai aproape de acesta Pentru maxilar este preferabil ca pacientul s fie poziionat n poziie culcat. Prin ridicarea fotoliului antebraele pacientului vor fi paralele cu podeaua. Pentru arcada mandibular poziia pacientului va fi semiculcat. Scaunul medicului plasat ct mai aproape de tetier.

Utilizarea de ctre medic a echipamentului de protecie cu pantaloni mbuntete accesul la pacient.

Fig. 32. Poziionare corect a echipei medicale

PAGE 1