LATURA OBIECTIVĂ

Latura obiectivă, ca element al conţinutului constitutiv, este de

asemenea defalcată în element material, urmarea imediată şi legatura de

cauzalitate între cele două elemente, fără de care, infracţiunea de delapidare nu

ar exista.

Elementul material al infracţiunii de delapidare consta într-o acţiune de

sustragere definitivă sau temporară a unui bun din patrimoniul unei persoane

juridice în posesia sau detenţia căreia se află, de către o persoană care îl

gestionează sau administrează. Însusirea, folosirea sau traficarea nu reprezintă

decât modalităţi ale sustragerii. Nu are relevanţa pentru existenţa infracţiunii

dacă sustragerea s-a efectuat în interesul făptuitorului sau a unei alte persoane.1

“Însuşirea”2 ca modalitate a sustragerii unui bun constă în scoaterea unui

bun din posesia sau detenţia unei persoane juridice şi trecerea acestuia în

stăpânirea făptuitorului care poate dispune de el adică poate să-l consume, să-l

utilizeze, ori să-l înstrăineze. Se realizează delapidarea prin aceasta modalitate

în cazul în care autorul şi-a însusit sumele achitate de beneficiar pentru unele

contracte de lucrări încheiate în numele unităţilor şi pe formulare ale acestora, ori

dacă sustrage bunuri care numai scriptic au fost scoase din gestiunea sa, în fapt

nefiind predate beneficiarului, ori dacă gestionarul ia din gestiune o motocicletă

pe care o înregistrează pe numele sau. 3

1 Alexandru Boroi, „op.cit.”, p. 397.

2 Georgiana Bodoroncea, Irina Kuglay, Lavinia Lefterache, Ionuţ Matei, Iuliana Nedelcu,

Francisca Vasile, „op.cit.”, p.798. (Insusirea. Diferenţierea faţă de infracţiunea frauduloasă. – n

perioada martie – iulie 1997 inculpatul, factor poştal, şi-a însusit suma de 27.282.071 lei

reprezentând valoarea unor pensii şi alte drepturi băneşti ale unor persoane. Însuşirea de către

inculpat a banilor pe care îi avea în gestiune constituie infracţiunea de delapidare, iar nu de

gestiune frauduloasă. C.S.J., s.pen., d. nr. 2762/2000). 3 Alexandru Boroi, „op.cit.”, p. 397.

“Folosirea”4 constă dintr-un act iniţial de luare sau scoatere a unui bun

din sfera patrimonială a unei unităţi publice sau private şi apoi dintr-un act

subsecvent de întrebuinţare a bunului sustras prin care se obţine un folos în

beneficiul făptuitorului sau a altei persoane. De aceea, constituie delapidare “prin

folosire“ scoaterea repetată a unor sume de bani din gestiune pentru acoperirea

unor lipsuri anterioare, sau luarea din gestiune a unor aparate electronice pentru

a le folosi o perioada de timp. Existenţa infracţiunii nu este afectată de

împrejurarea că, prin folosirea bunului, nu s-a produs un prejudiciu evaluabil în

bani; atâta vreme cât bunul a fost scos, temporar, din sfera patrimonial în care se

găsea, s-a creat o stare de pericol pentru acel patrimoniu existând posibilitatea

ca bunul să fie pierdut sau însuşit.

De remarcat faptul că, spre deosebire de însuşire, când bunul luat ramâne

la făptuitor, în cazul folosirii, bunul este readus în unitatea publică sau privată,

fiind vorba numai de o sustragere temporară a acestuia.

“Traficarea“5 este tot o formă de sustragere şi constă, pe de o parte, în

scoaterea bunului din sfera patrimoniului persoanei juridice şi apoi din actul de

speculare, în vedea obţinerii unui profit. Aşadar, traficarea presupune ca după

scoaterea bunului din sfera patrimonială a unităţii publice ori private să fie dat în

folosinţa altei persoane în schimbul unui profit sau câstig. În cazul “traficării “

scoaterea bunului este temporara ca şi la “folosire” dar scopurile sunt diferite, la

“traficare “ se urmareşte realizarea unui profit, la “ folosire “ se satisface o nevoie

personală.

În caz de delapidare prin folosire sau traficare, paguba constă în uzura

bunului pe timpul cat a fost scos din gestiune, sau, dacă obiectul material este o

suma de bani, în echivalentul dobanzii legale pe durata folosirii sumei. Existenţa

delapidarii, în limitele sumelor însuşite, nu este afectată de faptul că gestionarul

are de recuperat de la unitate o suma de bani, ori că a avut aprobarea şefului

unităţii pentru a lua bunuri din gestiune, sau, ca în locul banilor însuşiţi, au fost

4 Ibidem, p.397.5 Ibidem, p. 397.

introduse în gestiune bunuri proprietate personală ori sustrase de către alte

persoane din alte gestiuni.

Urmarea imediată la infracţiunea de delapidare, indiferent de modalitatea

de comitere, constă în scoaterea bunului din sfera patrimonială în care se gaseă

şi lipsirea unitătii publice sau private de bunul sustras, de posibilitatea de a-l

avea şi de a folosi bunul respectiv, ceea ce duce şi la producerea unei eventuale

pagube unităţii, constând din valoarea bunului sustras prin însuşire.

Prejudiciul (aspect esenţial al laturii civile a cauzei) nu se confundă cu

„urmarea” ca element component al laturii obiective a infracţiunii. 6

Legatura de cauzalitate este necesar să existe, pentru întregirea laturii

obiective a infracţiunii de delapidare, între acţiunea de însusire, folosire sau

traficare şi urmarea imediată , deposedarea unităţii publice sau private de acel

bun. Dacă deposedarea se datorează altei cauze, ca de pilda pierderea bunului,

furtul acestuia, distrugerea lui, etc. , nu poate exista infracţiunea de delapidare.

Simpla constatare a unor lipsuri în gestiune nu prezumă savârşirea

infracţiunii de delapidare.

LATURA SUBIECTIVĂ

Infracţiunea de delapidare se săvâşeşte, din punct de vedere subiectiv

numai cu intenţie7 directă, deoarece făptuitorul acţionează în scopul obţinerii unui

6 Gheorghe Ivan, „op.cit.”, p. 322.

7 Georgiana Bodoroncea, Irina Kuglay, Lavinia Lefterache, Ionuţ Matei, Iuliana Nedelcu,

Francisca Vasile, „op.cit.”, p. 797. (Intenţie. Criterii de stabilire. – În perioada 1 iunie 1999 – 19

octombrie 2001, activitatea casieriei centrale a societăţii comerciale CNTART, desfăşurată în

cadrul Serviciului Trezorerie, a fost realizată de inculpata M.F.,conform contractului demuncă al

acesteia prin care a conformat luarea la cunoştintă a conţinutului fişei postului pentru funcţia de

casier. În sensul dispoziţiilor legale care reglementează materia gestiunii, în principal Legea nr.

22/1969, modificată prin Legea nr. 54/1994, funcţia de gestionar derivă nemijlocit din principalele

atribuţii de serviciu ale funcţionarului, fiind dobândită în cadrul raportului juridic de muncă şi

folos pentru sine sau pentru altul. Nu are relevenţă dacă folosul s-a realizat sau

nu, ori dacă s-a realizat este în folosul infractorului sau al altei persoane.8

conferă titularului ei drepturi şi obligaţii pe care acesta le exercită în contactul nemijlocit şi

material pe care îl are cu bunurile. Printre atribuţii de serviciu ale inculpatei, conform fişei postului

se enumeră şî atribuţii în a căror exercitare inculpata era îndreptăţită să efectuieze primirea,

păstrarea şi eliberarea bunurilor din avutul persoanei juridice respective. Infracţiunea de

neglijenţă în serviciu presupune, sub aspectul laturii subiective, vinovăţia făptuitorului sub forma

culpei, spe deosebire de infracţiunea de delapidare care se săvârşeşte numaicu intenţie. În mod

greşit unele instanţe au reţiunut că inculpata a săvârsit fapta din culpă, din probele administrate

în cauză rezultând că acesta a acţionat cu intenţie directă,prin întreaga sa activitate infracţională

urmărind însuşirea unorsume de bani aflateîn gestiunea sa. Întenţia de insuşire este dovedită

chiar de modalitatea de acţiune a inculpatei de a-şi însuşi banii din gestiune, prin efectuarea

acestor falsuri dorind să acopere însuşirea unor sume de bani....Cum faptele inculpatei M.F.,

casier la o societate comercială, de a-şi însuşi din gestiune în perioada 1 ianuarie 2000-

19octombrie 2001, la diferite intervale de timp, dar în executarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale,

suma totală de 2.298.925.401 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare

prevăzută în art. 2151 alin. (2) cu aplicarea art. 41 alin. 2) C.pen, recursul declarat de procuror a

fost admis. I.C.C.J., s.pen., d. nr. 2643/2006.)

8 Valerică Lazăr, „Drept penal. Parte specială.”, Editura „Universitară”, Bucureşti, 2006, p. 244.