deformare plastica

Download deformare plastica

Post on 18-Feb-2015

68 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

R15

10

R10

R10

Fig.1 Piesa de executat Material OL 37 conform: STAS 500 - 86 Grosimea materialului: g = 2 mm

Productia anuala: 40000 buc/an Nr. de schimburi 19

Continutul proiectuluiA. B. A. Memoriu tehnico-economic. Partea grafica 1. Analiza piesei. 2. Stabilirea formei si a dimensiunilor semifabricatului.

3. Analiza croirii semifabricatului 4. Stabilirea schemei de lucru a stantei5. Calculul fortelor de lucru si a coordonatelor. 6. Alegerea utilajului. 7. Proiectarea constructiva a stantei. 8. Calculul dimensiunilor nominale si stabilirea tolerantelor partilor active. 9. Normarea tehnica pe stanta sau piesa prelucrata. 10. Calculul pretului de cost. B. 1. Desenul de executie al piesei la scara 1:1. 2. Desenul de ansamblu al stantei la scara 1:1. 3. Desenul de executie al elementelor active.

A. Memoriu tehnico-economic1. Analiza piesei1.1. Citirea si verificarea desenuluiAnalizand schita piesei se constata ca aceasta piesa se poate realiza avand toate cotele necesare.

1.2. Tehnologicitatea piesei

Operatiile de deformare la rece prin care se poate realiza piesa sunt: - perforare;- decupare;

- retezare.

1.3. Materialul pieseiMaterialul piesei este OL 37, avand caracteristicile, conform STAS 500 86: I. - domenii de utilizare: organe de masini supuse la solicitari moderate (biele, manivele, flanse, forme metalice solicitate usor). - caracteristici de baza: otel rezistent la rupere prin tractiune, r = 45 daN/mm2 - compozitia chimica: otel carbon obisnuit mediu aliat cu mangan C = 0,20% pe produs; Mn = 0,80%; P = 0,060%; S = 0,060%. - caracteristici mecanice si tehnice: rezistenta la forfecare - f = 40 daN/mm2 alungirea - s = 21% pentru L0 = 5,65 II. - Forme de livrare: foaie de tabla dreptunghiulara de dimensiuni 1500 1000, grosime 2 mm din OL 37.2. Stabilirea formei si dimensiunilor semifabricatului plan

Conditiile privind forma pieselor decupate, perforate si retezate. Distanta minima dintre orificiile perforate sau marginea piesei si orificiul se determina in functie de forma orificiului, conturul exterior si grosimea piesei ca in figura 2.

Fig.2

Valorile indicate tin cont de posibilitatea realizarii in piesa respectiva a orificiilor din punct de vedere calitativ si al preciziei. Distanta minima dintre orificii si dintre marginea placii active si a orificiului tin cont de rezistenta placii active si e indicata in tabelul 1.Distantele minime intre muchiile active ale orificiilor placilor de taiere.

TABEL 1

g (mm) a (mm) g (mm) a (mm)

0,4 1,4 2,8 6,4

0,6 1,8 3,0 6,7

0,8 2,3 3,2 7,1

1,0 2,7 3,4 7,4

1,2 3,2 3,6 7,7

1,4 3,6 3,8 8,1

1,6 4,0 4,0 8,5

1,8 4,4 4,2 8,8

2,0 4,9 4,4 9,1

2,2 5,2 4,6 9,4

2,4 5,5 4,8 9,7

2,6 6,0 5,0 10,0

Avand grosimea g = 2 mm alegem din tabel a = 4,9 mm.Deoarece conturul piesei este circular piesa trebuie sa indeplineasca conditia:

a > 0,8 g => a > 0,8 2 => 4,9 > 1,6 Din conditiile de durabilitate a stantei in cazul unui contur unghiular al piesei trebuie sa se asigure valorile minime ale razelor de racordare.TABEL 2 Decupare Materialul Perforare

900

< 900

900

< 900

Otel, alama, aluminiu

0,3 g

0,5 g

0,4 g

0,7 g

decupare pentru < 900 R1 = 0,5 g => R1 = 0,5 2 => R1 = 1 [mm] pentru 900 R1 = 0,3 g => R1 = 0,3 2 => R1 = 0,6 [mm] La decupare detaliile conturului profilat al piesei trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

la perforare

;

Dimensiunile minime ale orificiilor obtinute la perforareTABEL 3Forma orificiului Circulara Patrata Dreptunghiulara Ovala Dimensiunea minima a orificiului Diametru d Latura a Latura mica b Latimea b Materialul piesei alama moale cupru 1,0g 0,8g 0,9g 0,7g 0,7g 0,6g 0,9g 0,65g

Otel Dur 1,2g 1,1g 0,9g 1,0g

aluminiu

0,7g 0,5g 0,5g 0,55g

In cazul orificiului circular alegem : d > 1,0 g d > 1,0 2 d>2 => 10 > 2 la retezare dimensiunea minima k de separare intre 2 piese se alege conform relatiei:

k = 3 [mm] pentru g 1 [mm] k = (2 3) g pentru g > 1 [mm] Deoarece g = 2 [mm] alegem k = (23) g => k = 2 2 = 4 [mm]Fig.3

Precizia pieselor obtinute prin decupare, retezare si perforare este indicata in tabelele 4, 5, 6, 7 si 8. Precizia obtinuta prin operatiile de taiere la foarfecaTABEL 4 Grosi mea mater ialulu i in (mm) sub 0,5 0,5 1,0 1,1 2,0 2,1 3,0 3,1 4,0 6,1 7,0 7,1 10,0 su b 50 Latimea benzii in (mm) 51 10 0 10 120 0 20 130 0 30 150 0 pe ste 60 0

0 ,2 5 0 ,5 0 0 ,7 5 1 ,0 0 1 ,0 0 1 ,2 5 1 ,5 0

0 ,5 0 0 ,7 5 0 ,7 5 1 ,0 0 1 ,2 5 1 ,5 0 1 ,8 0

0 ,7 5 1 ,0 0 1 ,0 0 1 ,2 5 1 ,5 0 1 ,8 0 2 ,2 0

1 ,0 0 1 ,0 0 1 ,2 5 1 ,5 0 1 ,5 0 2 ,0 0 2 ,2 0

1 ,2 0 1 ,2 0 1 ,5 0 1 ,8 0 2 ,0 0 2 ,2 0 2 ,5 0

1 ,5 0 1 ,5 0 2 ,0 0 2 ,2 0 2 ,5 0 2 ,5 0 3 ,0 0

Precizia la dimensiunile pieselor obtinute prin decupare

TABEL 5 Grosimea materialului in (mm) 0,2 0,5 0,5 1,0 1,0 2,0 2,0 3,0 3,0 4,0 4,0 6,0 6,0 10,0 Dimensiunile piesei in (mm) 50 - 120 0,15/0,05 0,20/0,06 0,30/0,10 0,40/0,12 0,50/0,15 0,60/0,40 0,80/0,50 120 - 260 0,20/0,08 0,30/0,10 0,40/0,12 0,50/0,15 0,60/0,20 0,80/0,50 1,00/0,70 260 - 500 0,30/0,10 0,40/0,15 0,50/0,15 0,60/0,20 0,80/0,25 1,00/0,70 1,20/0,80

Pana la 50 0,1/0,03 0,15/0,04 0,20/0,06 0,30/0,10 0,40/0,10 0,50/0,30 0,70/0,50

Precizia la dimensiunile pieselor obtinute prin perforareTABEL 6 Grosimea materialului Pana la 10 in (mm) 0,2 1,0 1,0 4,0 4,0 10,0 0,06/0,02 0,08/0,03 0,10/0,06 10 - 50 0,08/0,04 0,10/0,06 0,12/0,10 50 - 100 0,10/0,08 0,12/0,10 0,20/0,15 Dimensiunile orificiului in (mm)

Precizia distantei intre doua orificii alaturate, (in mm).

TABEL 7 Grosimea materialului pina la 50 in [mm] pina la 1.0 1.0-2.0 2.0-4.0 4.0-6.0 0.10/ 0.12/ 0.15/ 0.20/ 0.03 0.04 0.06 0.08 Dimensiunile dintre orificii, in [mm] 50-150 0.15/ 0.20/ 0.25/ 0.30/ 0.05 0.06 0.08 0.10

150-300 0.20/ 0.30/ 0.35/ 0.40/ 0.08 0.10 0.12 0.15

Precizia distantei dintre marginea orificiului si conturul pieseiTABEL 8

Grosimea materialului in (mm) Pana la 1,0 1,0 2,0 2,0 4,0 4,0 6,0

Distanta de la marginea orificiului la contur in (mm) Pana la 50 0,50/0,25 0,50/0,25 0,60/0,30 0,70/0,35 50 - 150 0,60/0,30 0,60/0,30 0,70/0,35 0,80/0,40 150 - 300 0,70/0,35 0,70/0,35 0,80/0,40 1,00/0,60

In functie de grosimea materialului alegem din tabelele de mai sus urmatoarele: pentru operatiile de taiere la foarfece precizia este de 0,75 pentru latimea benzii sub 50 mm (tabel 4) ; pentru decupare precizia este de 0,20/0,06 pentru dimensiunea piesei pana la 50mm (tabel 5) ; pentru perforare precizia este de 0,08/0,03 pentru dimensiunea orificiului pana la 10 mm (tabel 6); pentru distanta dintre doua orificii alaturate precizia este dimensiunile dintre orificii pana la 50 mm (tabel 7); 0,12/ 0,04 pentru

pentru distanta dintre marginea orificiului si conturul piesei pana la 50 mm precizia este de 0,50/0,25 (tabel 8).

3. Analiza croirii semifabricatului

3.1. Croirea materialului pentru stantePrin croire, se intelege repartizarea judicioasa pe suprafata semifabricatului a produsului cu forma bine determinata in vederea taierii acestuia astfel incat deseurile sa fie minime pentru economisirea maxima a materialului.

3.2. Croirea tablei in benzi sau semifabricate individualePentru economisirea de material croirea tablei se face comform fasiei de croire care se intomneste astfel incat deseurile sa aiba valori minime.

Croirea tablelor poate fi: croire transversala figura 4a. croire longitudinala figura 4b. croire combinata figura 4c.

Croirea transversala pe foaie de tabla a.

Croirea longitudinala pe foaie de tabla b.

Croirea combinata a semifabricatelor individuale c.

Fig.4

3.3. Croirea benzilor de metal la stantarePiesele care se stanteaza au forme variate asa ca asamblarea lor pe banda metalica va fi in functie de forma semifabricatului. Dupa cantitatea de material (deseuri) care apar la croirea pieselor pe banda procedeele de croire pot fi: 1. croirea cu deseuri

2. croirea cu deseuri putine

Scheme de croire

1. Croirea cu deseuri

2.Croirea cu deseuriputine

Fig .5 Croirea benzii

3.4. Marimea puntitelorPuntitele, reprezinta de fapt cea mai mare parte a deseurilor, si de aceea, in vederea economisirii de material, trebuie dimensionate strict, in asa fel incat sa asigure o rigiditate suficienta a benzii, pentru avansul ei usor in stanta si decuparea totala a piesei in conditiile de precizie impuse. Marimea puntitelor depinde de: grosimea si duritatea materialului, dimensiunile si forma piesei, tipul de croire, tipul avansului.

Valorile puntitelor in functie de grosimea materialuluisunt date in tabelul 9 pentru cazul benzilor croite inclinat sau intrepatruns. Dimensiunile minime ale puntitelor

TABEL 9

Grosimea a1 materialului [mm] 0,3 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5

Puntite, in [mm] b1

Grosimea a1 materialului [mm] 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0 Alegem din tabel: puntita marginala a1= 2.5 [mm]

Puntite, in [mm] b1

1,3 1,8 2,0 2,2 2,5 2,8 3,0 3,2

1,3 1,8 2,0 2,2 2,5 2,8 3,0 3,2

3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 6,5 -

3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 6,5 -

puntita intermediara b1=2.5 [mm].

3.5. Calculul latimii benziiPentru a calcula latimea nominala a benzii (B) se va tine cont de modul de lucru al stantei, de toleranta la latimea benzii (l), de valoarea puntitei laterale (a) si de valoarea jocului dintre latimea maxima a benzii si o rigla de ghidare (j).Calculul latimii benzii si a desch