birui îi voi da să şadă cu Mine pe sca-unul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie” (Apoc. 3:21). Dreptul de a şedea cu Hristos pe tron! Nu la voia întâmplării următoarea ima-gine care apare în cartea Apocalipsa este în ceruri, în jurul tronului lui Dum-nezeu. Şi asta pentru ca cititorul Bibliei să ştie că Dumnezeu este Dumnezeul Adevărului, este credincios promisiu-nilor Lui.

Dar poate că unii părinţi nu sunt convinşi că şi copiii lor sunt potenţiali candidaţi pentru Împărăţia lui Dum-nezeu. Aş aminti câteva afirmaţii ale lui Dumnezeu în Biblie. Iată ce spune Însuşi Domnul Isus Hristos în afirma-ţia de aur a întregii Biblii: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea că a dat pe Singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică”. Cuvântul „ori-cine” te include şi pe mine şi pe tine. Ea include şi pe copiii mei şi pe copiii tăi. Nu-i minunat? Citiţi ce spune apos-tolul Pavel în 1 Timotei 2.1-7! Aşadar „Dumnezeu Mântuitorul nostru, … voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului”.

Dar de unde să afle copiii noştri despre acest plan de mântuire al lui Dumne-zeu prin credinţa în Isus Hristos, sin-gurul mijlocitor între Dumnezeu şi oa-meni, dacă noi, părinţii lor nu le spunem?

Tot Pavel spune: „Dacă mărturi-seşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit. […] Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos” (Romani 10.9-17).

Diavolul ştie mai bine decât noi acest adevăr biblic. Şi el ştie citi. Şi încă în orice limbă omenească. De aceea el încearcă să ne împiedice să le spunem copiilor noştri despre planul lui Dum-nezeu pentru ei. Misiunea de părinte este cea mai importantă bătălie spiri-tuală pentru că miza ei este Împărăţia cerurilor, tronul lui Dumnezeu. Nimic în lumea aceasta nu poate fi mai impor-tant pentru noi şi copiii noştri.

Invitaţie la aplicaţie

Dragul meu cititor, pentru că ai citit acest articol, te rog acum, încearcă să faci următoarele lucruri:

1. Roagă pe soţul tău sau pe soţia ta să citească acest articol.

2. După ce l-aţi terminat de citit amândoi, propuneţi-vă ca în timpul unei săptămâni să discutaţi în fiecare zi câte un argument din cele cinci. Discutaţi şi pasajele biblice aferente fiecărui argument.

3. Staţi de vorbă şi încercaţi să găsiţi soluţii concrete prin care să îi ajutaţi pe copiii voştri să înţeleagă voia lui Dumnezeu pentru ei. Vorbiţi-le despre Domnul Isus Hristos.

4. Rugaţi-vă sistematic pentru ei şi cereţi-I lui Dumnezeu să le deschidă mintea şi inima să Îi înţeleagă planul de mântuire prin Hristos.

5. Rugaţi-L pe Dumnezeu să pună în ei pasiune pentru citirea şi studierea Bibliei. Oferiţi-le voi înşivă un exemplu în senul acesta. Dacă sunt mai mici, citiţi-le voi întâmplări din Biblie legate de viaţa Mântuitorului. Puneţi-le întrebări, ca să vă asiguraţi că au înţeles.

6. Nu uitaţi că o singură dată în viaţă aveţi şansa de a creşte un copil. Atenţie cum îl creşteţi!

10 CUVÂNTUL ADEVĂRULUI Iulie 2014 Iulie 2014 CUVÂNTUL ADEVĂRULUI 15

Darul credințeiDarul credinței

DA

RU

RIL

E D

UH

UL

UI

SF

ÂN

TD

AR

UR

ILE

DU

HU

LU

I S

FÂ

NT

Extrase din carteaLucrarea Duhului Sfânt în

planul veşnic al lui Dumnezeu, care poate fi comandată pe adresa:Revista „Dragoste pentru Adevăr”

Calea Aurel Vlaicu, Nr. 121-125, Arad, cod 310365, România,

www.dragostepentruadevar.ro,e-mail: dragoste_adevar@yahoo.com

Mobil: 0740 437777, 0746 046080

Pastor IOSIF ANCA,Biserica Penticostală BETEL, Arad

A. PREZENTARECuvântul pistis (în limba greacă)

are sensul de cunoaștere, încuviințare, încredere în adevăruri divine, iar în în-țeles biblic este darul și harul de a iden-tifica intențiile planului lui Dumnezeu și siguranța încrederii în voia și scopu-rile Sale (1 Corinteni 12:9).

Darul credinței are la bază Cuvântul lui Dumnezeu, după cum darul credinței mântuitoare se bazează pe Cuvântul scris al lui Dumnezeu. Definiția credinței din Evrei 11:1 este valabilă și pentru darul credinței. „Și credința este o în-credere neclintită în lucrurile nădăjdu-ite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd. Pentru că prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie". Toți trebuie să credem fără rezerve, pentru că fără credință este imposibil să ne apropiem de Dum-nezeu să fim mântuiți, dar unii au darul să creadă în anumite lucrări și astfel să le poată face posibile. Cei trei tineri din Babilon și-au declarat deschis cre-dința în Dumnezeu și minunea a fost o lucrare de slavă pentru Dumnezeu, de care a fost uimit chiar și împăratul: „Iată, Dumnezeul nostru, căruia Îi slu-jim, poate să ne scoată din cuptorul aprins, și ne va scoate din mâna ta, împă-rate... [...] Nebucadnețar a luat cuvân-tul și a zis: „Binecuvântat să fie Dum-nezeul lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego, care a trimis pe îngerul Său și a izbă-vit pe slujitorii Săi care s-au încrezut

în El, au călcat porunca împăratului și și-au dat mai degrabă trupurile lor decât să slujească și să se închine altui dumnezeu decât Dumnezeului lor!” (Daniel 3:17-28). Evident că nu în toate situațiile Dumnezeu a intervenit. Au fost atâția martiri, care au rămas doar cu credința lor mântuitoare.

În Evanghelii întâlnim multe lucrări pe parcursul cărora Domnul cerea cre-dință celor în cauză, celor apropiați sau persoanei cu care trebuia să se facă acea lucrare. Astfel, cu ocazia vindecării fiicei lui Iair, Domnul l-a îmbărbătat să ră-mână ferm în credință, în provocarea și ispita celor care îi ziceau că fetița deja a murit: „Dar Isus, fără să țină seamă de cuvintele acestea, a zis fruntașului sinagogii: «Nu te teme, crede numai!»” (Marcu 5:36). În umblarea pe mare a lui Petru, lucrarea s-a realizat prin cre-dința într-un cuvânt pe care Domnul i l-a spus, cuvânt valabil pentru el, atunci. Nu putem să avem pretenția ca măcar o dată în viață să umblăm și noi pe ape, celorlalți le-a spus doar să fie fără frică în fața pericolului furtunii și a valurilor: „Isus le-a zis îndată: «îndrăzniți, Eu sunt; nu vă temeți!» «Doamne», I-a răspuns Petru, «dacă ești Tu, porun-cește-mi să vin la Tine pe ape»” «Vino!» i-a zis Isus. Petru s-a coborât din cora-bie și a început să umble pe ape ca să meargă la Isus. Dar, când a văzut că vântul era tare, s-a temut; și fiindcă începea să se afunde, a strigat: «Doam-ne, scapă-mă!» Îndată, Isus a întins mâna, l-a apucat și i-a zis: «Puțin cre-

A. Prezentare1. Pistis - cunoaștere, încuviințare, încredere în adevăruri divine (1 Corinteni 12:9)2. Darul credinței are la bază Cuvântul lui Dumnezeu ca și în cazul credinței mântuitoare, dar privește lucrări specifice (Evrei 11:1; Daniel 3:17, 28; Matei 14:24-27; 19:26; Iov 42:2)3. Darul credinței se asociază (lucrează) de regulă cu alte daruri (Marcu 16:17,18; Ioan 14:12; Marcu 9:23; Evrei 11:33-40)B. Exemple biblice: 1. Avraam - „părintele celor credincioși” (Evrei 11:12, 17, 19; Ioan 8:56)2. Moise - credința minunilor prezente și a răsplătirii viitoare (Evrei 11:27-29)3. Ilie - cuvintele de autoritate ale credinței (1 Regi 17:l,13:21-24;18:41-46; Iacov 5:17-18)4. Ștefan - credința asociată cu minunile (Fapte 6:5,8)5. Pavel - semnele credinței și ale apostoliei (Fapte 14:9; 20:10; 27:23-25)

VIA

ȚĂ

CR

EȘ

TIN

ĂV

IAȚ

Ă C

RE

ȘT

INĂ

Imoralitatea juvenilăImoralitatea juvenilă

n acest proverb sunt prezentate două „iubiri” cu efec-

Îtele lor; prima iubire este pentru valorile înțelepciunii și cealaltă pentru „sexul frumos”.

În generația de astăzi, se încearcă unirea acestor două valori opuse. De altfel, aceasta a fost însăși slăbiciunea lui Solomon, despre care puteți citi mai pe larg în 1 Împărați 11 și în cartea Eclesiastul. Eu vă arăt doar finalul, ca să știți unde veți ajunge dacă veți merge pe acest drum. „O, deșertăciune a deșertăciunilor, zice Eclesiastul; totul este deșertăciune” (Eclesiastul 12:8).

Pentru lămurire, precizez că adevărata înțelepciune pre-supune nu doar valori științifice și tehnice, ci și valori morale, fără de care primele nu sunt decât bombe atomice pregătite pentru distrugerea omului. Astfel, orice părinte se bucură de un copil inteligent, premiant, olimpic, întreprinzător, harnic, dar nu va avea satisfacție dacă nu are și nota zece la purtare.

Copii, faceți bucurie părinților, căci fericirea lor va fi baza fericirii voastre! Cât despre „cine umblă cu curvele”, poate cel mai tipic exemplu este cel al fiului risipitor, care „a mân-cat” jumătate din averea tatălui și bineînțeles toată partea lui cu „femeile desfrânate” (Luca 15:13, 30).

M-am gândit să scriu despre acest subiect, care n-ar trebui abordat decât la tineri, silit de „imoralitatea juvenilă”, căci filmele și internetul au victimizat copiii. „Vă jur (vă rog fier-binte – 8:4), fiice (și fii) ale Ierusalimului, pe căprioarele

și cerboaicele de pe câmp: nu stârniți, nu treziți dragostea, până nu vine ea!” (Cântarea Cântărilor 2:7). Dragi copii și adolescenți! Feriți-vă, fugiți, închideți ochii, nu vorbiți provocator despre/ cu sexul opus; creșteți mari întâi și apoi va veni și timpul pentru iubire. Dacă o veți face prematur, este ca și cum v-ați hrăni cu florile în loc de fructele pomilor, sau le-ați consuma fructele înainte de coacere – sunt tari și acre.

Un efect distructiv este cheltuirea nejustificată a banilor părinților. Apropo – cât plătesc pentru telefonul vostru?

Pe lângă bani se cheltuiește și timp, sănătate și ce-i mai unic și mai valoros, fecioria (cinstea, castitatea).

Știu că aveți în jur o lume obraznică și fără scrupule, în care nu trebuie să cauți după o fată de plastilină (care se „mode-lează” cum vrei), căci există la tot pasul. Am văzut, fetelor, că nu vă este ușor să faceți opinie separată între colege care poartă haine mai degrabă dominate de duhul de curvie decât de mândrie și că băieții sunt obișnuiți să le caute și să le înlocu-iască precum piesele de schimb. Dar știu, de asemenea, și am văzut băieți curați ca Iosif, nu ca frații săi, Ruben, Iuda, sau ca sora lor, Dina. Și fete cinstite ca Rut, nu ca Gomera (a cărei mântu-ire ar putea fi valorificată, dacă și-ar schimba viața).

Un ultim sfat: împrieteniți-vă cu copii credincioși și folo-siți-vă vârsta potrivit cu valoarea ei. Nu vă pierdeți copilăria și adolescența, nu risipiți valoarea aceasta unică, ci aduceți bucurie părinților voștri! Pastor IOSIF ANCA

„Cine iubește înțelepciunea înveselește pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipește averea” Proverbe 29:3)„Cine iubește înțelepciunea înveselește pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipește averea” Proverbe 29:3)