cvj nr 955, joi1 octombrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 955

Miercuri, 1 Octombrie 2015

G uvernul îºi abandoneazã propriile investiþii mari. Dacã în urmã cucâþiva ani, în þarã s-au început proiecte mari de dezvoltare turisticã,

acestea sunt trase pe partea dreaptã tot de Guvern. Vor fi finanþate doarproiectele care nu depãºesc cinci milioane de euro, asta în condiþiile încare în Valea Jiului au fost începute trei investiþii majore care însumateajung la aproape 200 de milioane de euro. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Copilãviolatã laVulcanO copilã de doar

6 ani din Vulcana fost violatã acumcâteva zile, iar familiaa adus-o la spital.

În timp ce medicii confirmã violul, se pare cãpãrinþii s-au oprit ºi, celpuþin deocamdatã, cazuleste suspect, având învedere cã nici la medicinãlegalã, nici la poliþie nu aajuns nicio plângere.

Fetiþa are numai 6 aniºi locuieºte împreunã cufamilia sa la Vulcan, iaracum câteva zile a ajuns cuaceºtia la Spitalul dinVulcan, la urgenþã. Familiaa cerut o investigare.Pãrinþii sunt cei care le-auzis medicilor cã fetiþa ar fifost violatã, iar în urmaconsultaþiei, acest fapt s-aadeverit.

„A fost o prezentare,sãptãmâna trecutã, în datade 23 septembrie, în jurulorei 17,25. O fetiþã de 6 ani a venit cu pãrinþii.

Suspicionau un abuz sexual. Dupã ce a fostexaminatã de medicul deturã din urgenþã ºi demedicul de gardã care arespecializarea chirurgie, s-aconstatat o uºoarãhiperemie analã ºi leziunianale superficiale, dreptpentru care fetiþa a fostîndrumatã împreunã cupãrinþii cãtre serviciul demedicinã legalã de laPetroºani. Pãrinþii nu audeclarat cã ar fi fost vorbaºi despre o suspiciune deviol, adicã sã spunem cã nua întreþinut relaþii sexualenormale”, a spus drClaudiu Valas, directormedical Spitalul Vulcan.

Fetiþa, însã, ar putea sãrãmânã cu trauma pe viaþã,pentru cã, cel puþin pânãîn acest moment, nimenidin familia ei nu a depusplângere. În afarã de faptulcã au adus-o la medic,pãrinþii ei nu s-au adresatnici poliþiei din Vulcan,lucru confirmat de angajaþiide la Poliþia Vulcan, darnici la serviciul de medicinãlegalã.

În fapt, cazul în sine esteextrem de dubios ºi nimeninu cunoaºte finalitateaacestuia.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

O bandã de scandalagiia ajuns duminica trecutã,dimineaþã, la secþia deurgenþã a spitalului dinVulcan, iar încãierarea adegenerat într-o adevãratãbãtaie cu arme albe.

Totul, sub privirile uluite ale medicilor ºi asis-tentelor, care încercau sãpanseze doi pacienþi, ceiniþial s-au bãtut într-un bar

din localitate. „Duminicãdimineaþa, în jurul orei6,20, au fost aduºi perând doi pacienþi, victimeale unei agresiuni. Dupãfinalizarea consultului medical de cãtre personaluldin urgenþã, chiar înaintesã pãrãseascã incintaurgenþe, s-au prezentat unnumãr de agresori, care auagresat pacienþii din nou.

Practic s-a declanºat obãtaie în cadrul serviciuluide urgenþã, în spaþiul desti-nat chirurgiei”, a declaratdr. Cãtãlin Popa, directorla Spitalul din Vulcan.

Poliþia a venit, dar dupãminute bune ºi mai multetelefoane, pe care mediciiºi asistentele le-au dat casã cearã ajutor. Au scãpatcu bine ºi nici nu s-a pro-dus vreo pagubã materialã,dar faptul cã astfel deevenimente degenereazãîntr-un spital, este un semnal de alarmã.

„Tuturor le-a fost fricãde ce s-ar fi putut întâm-pla. Am înþeles cã brancar-dierul din urgenþã a fost

luat pe sus, nesuferindvreo traumã, dar scos dincabinetul de chirurgie,pentru a nu asista la bãtaiacare s-a petrecut acolo”, amai spus medicul CãtãlinPopa. Au scãpat de dataasta, dar au rãmas cu otraumã ºi acum cei careconduc unitatea medicalãse gândesc sã punã pazãla spital. „Este adevãrat,noi nu avem un contractcu o firmã de pazã, ci paza o asigurãm cu personalul ce lucreazã peture. Avem instalat acestsistem de supravegherevideo ºi vom analiza, cusiguranþã, oportunitateaîncheierii unor astfel decontracte, în mãsura încare vom stabili cã,

într-adevãr, avem nevoiede sprijin suplimentar în a ne asigura paza ºi protecþia”, a conchis directorul spitalului dinVulcan.

Nu este pentru prima datã când bãtãiledin baruri degenerazã însecþiile de urgenþã ale spitalelor din Valea Jiului.S-a întâmplat ºi laPetroºani ºi la fel medicii ºi asistentele au fostnevoiþi sã panseze rãnilepacienþilor, printre lovi-turile rivalilor. Din pãcate,fenomenul s-a repetat iar ºi conducerea unitãþiimedicale de la Vulcan ia încalcul sã pãzeascã spitalul.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Turismul din Valea Jiului, neeligibilla finanþare europeanã

Medici ºi asistenþi, în pericol la urgenþãM ai mulþi angajaþi ai secþiei de urgenþã de la

spitalul din Vulcan s-au trezit, week-endultrecut, în mijlocul unui adevãrat scandal, care a ºidegenerat într-o bãtaie cruntã. Medicii ºi asistenþiiau fost pur ºi simplu uluiþi de ceea ce s-a petrecutacolo ºi numai o minune i-a salvat din mijloculluptei, care se dãdea în secþia de la spital.

Astfel, Curtea deConturi trebuie sãplãteascã CompanieiNaþionale a Huileisuma de 12.620 delei, însã sentinþa nueste definitivã, aceastaputând fi atacatã curecurs.

“Admite în parteacþiunea formulatã dereclamanta C.N.H.SA, prin lichidator E.I.SPRL, în contradicto-

riu cu pârâta C.C.R.Admite în parte cererea de intervenþieaccesorie formulatã deintervenienþii J.C.,

P.V., S.M., D.P., N.C.,Z.D.N. ºi J.ª.Anuleazã în parteÎncheierea nr.129/11.10.2012emisã de C.C.R. ºipct. ÎI, subpunctele 1 -integral, 6 – integral, 7 – integral ºi 9 - înceea ce priveºteintrarea în legalitate ºirecuperarea prejudiciu-lui rezultat din efectu-area serviciilor decurãþenie, acceptate la platã la nivelulsucursalelor, în condiþi-ile în care au fost fac-turate pentru suprafeþecare nu fac obiectulcontractului ºi în ceeace priveºte intrarea înlegalitate ºi recupera-rea prejudiciului rezultat din efecuareaserviciilor de curãþenie

zilnicã decontate lanivelul tarifului aplicatpentru curãþenia generalã din Decizianr. 17/07.08.2012emisã de C.C.R. –Departamentul IV, precum ºi menþiunilecorespunzãtoare subpunctelor anulatecuprinse în raportul de control nr.100381/16.07.2012,emis de C.C.R. –Departamentul IVMenþine în rest acteleatacate. Respinge celelalte cereri, caneîntemeiate. Obligãpârâta sã plãteascãreclamantei suma de12.620 lei, cu titlu decheltuieli de judecatã.Respinge cererea

intervenienþilor acce-sorii privind acordareacheltuielilor de jude-catã”, se aratã însoluþia Curþii de ApelAlba Iulia.

Potrivit raportuluiCurþii de Conturi,Compania Naþionalã aHuilei a plãtit nejustifi-cat sume de bani.Majorarea nejustificatãa cheltuielilor deexploatare cu suma de446.787 lei, reprezen-tând servicii decurãþenie neefectuate.La aceastã sumã seadauga penalitãþi însuma estimatã de49.241 lei, conformprevederilor din con-tract. CN a Huilei SAPetroºani, în timpul

mandatului directoruluigeneral JujanConstantin, a încheiatcontractul de serviciiîn 05.10.2010, acordul cadru în10.11.2010, contrac-tul subsecvent în10.11.2010 ºi con-tractul de servicii în14.11.2011, pentruperioada 2010-2012,având ca obiect “ser-vicii de curãþenie pen-tru CNH ºi sucursalelesale”. Au fost efectuateplati necuvenite însuma de 446.787 lei,reprezentând 205.352lei, servicii de curãþe-nie pentru suprafeþecare nu fac obiectulcontractului, 4.504 lei,servicii de curãþenie ºide întreþinere pentrusuprafeþe mai maridecât cea determinatãîn baza releveurilor ºi241.848 lei, serviciide curãþenie acceptatela plata la nivelulsucursalelor, pentrusuprafeþe care nu facobiectul contractului.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Octombrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

SC ACOMIN SA DevaANGAJEAZÃ:

muncitori necalificaþi dulgheri; mecanici utilaje ( buldoexcavator, compactor, excavator, buldozer).

ingineri constructori specialitatea civile,infrastructura rutierã.

Oferim salarii motivante, cazare, diurna,transport la domiciliu.

CV-urile pot fi depuse pânã în data de 15Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr.15, sau pot fi trimise prin email la adresa:[email protected] sau prin fax la nr.

0254.218.151 tel: 0254.215.770.

MESAJUL PRIMARULUITIBERIU IACOB RIDZI

CU OCAZIAZILEI VÂRSTNICILORZiua Internaþionalã a Persoanelor

Vârstnice este un frumos prilej de a neîndrepta gândurile, pline de dragoste,respect ºi recunoºtinþã, faþã de fiecare

persoanã de vârsta a treia din comunitatea noastrã ºi de a le mulþumipentru sfaturile lor înþelepte ºi pentru

exemplul lor de viaþã.Cu aceastã frumoasã ocazie, am

onoarea ºi plãcerea sã le urez, din totsufletul, cetãþenilor din generaþia celor cu

mai multe amintiri, sãnãtate, bucurii ºi un sincer

LA MULLA MULÞI ANI, ÞI ANI, dar ºi sã le mulþumesc, încã o datã, pentru tot ceea ce au realizat în

comunitatea noastrã localã ºi pentru ceeace reprezintã pentru noi toþi.

Tiberiu IACOB-RIDZIPrimarul municipiului Petroºani

MESAJ DE ZIUA INTERNAÞIONALÃ

A VÂRSTNICILOR

Înþelepciunea ºi responsabilitatea oamenilor se accentueazã odatã cuînaintarea în vârstã. De aceea, ºi în activitatea Apa Serv Valea Jiului nebucurãm de seriozitatea pe care o

dovedesc pensionarii Vãii Jiului. Iatã de ce,aniversarea Zilei Internaþionale a

Persoanelor Vârstnice este încã un bunprilej pentru noi de a mulþumi fiecãrei

pesoane de vârsta a treia din portofoliulnostru de clienþi ºi colaboratori, pentruseriozitate ºi responsabilitate, precum ºi

pentru sfaturile utile pe care le primim, înmod constant, de la dânºii.

Cu aceastã ocazie, doresc sã le transmittuturor persoanelor de vârsta a treia dinValea Jiului, sincere urãri de sãnãtate,

putere de muncã ºi înþelegere.Dumnezeu sã vã rãsplãteascã cu viaþã

îndelungatã ºi multã fericire!

LA MULÞI ANI !Costel AVRAM,

Director general Apa Serv Valea Jiului

Curtea de Conturi bunã de platãF oºtii ºefi ai Companiei Naþionale a Huilei, au câºtigat parþial

procesul intentat împotriva raportului Curþii de Conturi aRomâniei din anul 2012. Curtea de Apel Alba Iulia a dat soluþiaîn cazul în care Compania Naþionalã a Huilei prin ExpertInsolvenþã a chemat la barã Curtea de Conturi a României.

Z onele miniere nusunt considerate

defavorizate. MinisterulEconomiei nu mai vedezonele miniere ca fiindzone defavorizate.

Valea Jiului a fãcut parte dinaceastã categorie mai bine dezece ani, iar acest statut a fostun stigmat care nu a fãcut altce-va decât sã încurce mai rãu iþeledezvoltãrii. Acum, Valea Jiuluinu se mai încadreazã în aceastãcategorie, aici curgând doarlapte ºi miere în opiniaguvernanþilor.

“În ceea ce priveºte domeniulde activitate al ministerului nusunt instituite zone defavorizateacolo unde sunt desfãºurateactivitãþi miniere, ºi pe cale deconsecinþã, nu sunt luate mãsuride protecþie speciale în acestezone”, se aratã într-un docu-ment al Ministerului Economiei.

În anii ‘90, Guvernul a inclus28 de localitãþi din þarã într-ocategorie a zonelor defavorizate,iar mãsura a fost elaboratã pen-tru a le scoate pe acestea dinsãrãcie. A apãrut Ordonanþa Nr.24 din 30 septembrie 1998,prin care o "arie geograficã strictdelimitatã teritorial" a fostdeclaratã "zona defavorizatã"dacã îndeplinea cel puþin unadintre urmãtoarele condiþii: dacãavea structuri monoindustriale,care sã mobilizeze mai mult de50% din populaþia zonei; dacãera zona minierã, unde perso-nalul a fost disponibilizat în pro-porþie de peste 25 % prin con-cedieri colective; dacã în urmalichidãrii, restructurãrii sau priva-tizãrii unor agenþi economici auapãrut concedieri colective ce auafectat mai mult de 25% dinnumãrul angajaþilor cu domiciliulstabil în zona respectivã; dacãrata ºomajului din zona depãºeacu 30% rata ºomajului la nivelnaþional; dacã erau zone izolate,lipsite de mijloace de comunicaþiiºi aveau o infrastructurã slabdezvoltatã. Firmele, persoanelejuridice º.a. care îºi desfãºurauactivitatea în zona defavorizatãbeneficiazã pentru investiþiilenou-create de scutirea de taxevamale ºi TVA pentru echipa-mente, mijloacele de transport,alte bunuri amortizabile impor-tate în vederea derulãrii deinvestiþii în zonã, de restituireataxelor vamale pentru materiileprime, piesele de schimb etc.

necesare producþiei în zonarespectivã, de scutirea de laplata impozitului pe profit pedurata de existenþa a zonei defavorizate etc. Facilitãþile eraumenite sã asigure zonelorrespective o dezvoltare egalã cucea a altor zone geografice.

În realitate, însã, lucrurile austat pe dos. Au apãrut firme –fantomã, cu puncte de lucrudeclarate în aceste zone defa-vorizate, în apartamente sauclãdiri dãrãpãnate. Cât desprelocurile de muncã ce ar fi trebuitsã fie create, nici vorbã, iar decâºtigat au avut, de regulã, doarcei care au gãsit în aceastã ordonanþã de urgenþã o portiþãlegalã de a scãpa de dãrileîmpovãrãtoare. ªi asta fãrã sãpãþeascã nimic.

Autoritãþile au realizat cãstatutul de zonã defavorizatã decare au beneficiat 10 ani nu le-aadus nimic bun ºi s-au apucat sãconceapã programe de atragerea celor care au puterea financia-rã sã investeascã, fie cã vorbimdespre turism sau chiar despreminerit.

“Acest statut nu ne-a ajutatfoarte mult. Deºi existau niºtefacilitãþi vis-a-vis de stimulareainvestiþiilor, nu au apãrut în zonãniºte investitori foarte puternici,care sã creeze mii de locuri de

muncã, sã creeze o alternativãadevãratã la activitatea monoin-dustrialã de minerit care este înzona noastrã, deºi acel act normativ avea anumite facilitãþi.Eu cred cã nu ne-a ajutat foartemult. Poate au existat uniiinvestitori care ºi-au mutat unpunct de lucru aici, dar activi-tatea principalã ºi profitul nu aurãmas în Valea Jiului”, spuneAdrian Negoe. Mai multe, ofi-cialul este de pãrere cã statutulde zonã defavorizatã a constituitchiar ºi un impediment la unmoment dat: “Era chiar ºi omicã patã pentru aceastã zonã.Cred cã atunci când vrei sã atragi un investitor, spre exem-plu în domeniul turismului, ºi dinstart îi spui sã vinã într-o zonãdefavorizatã, cred cã îi creeziniºte îndoieli”, declara în urmãcu ceva timp Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani.

Ca statut, Valea Jiului nu maieste consideratã zonã defa-vorizatã ºi asta, deºi este totmonoindustrialã, iar rata realã aºomajului este tot mai mare.

Deºi au nenumãrate terenurila dispoziþie, autoritãþile locale cugreu îi conving pe investitori sãvinã în Valea Jiului sã înceapãafaceri. Nici parcurile industrialenu s-au înfiinþat aici.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Octombrie 2015 Actualitate 3

M ina Petrila,aflatã în

administrareaSocietãþii Naþionalede Inchideri MineValea Jiului(SNIMVJ) se închidedefinitiv pânã lasfârºitul acestui an.

Aurel Anghel, directorul general alSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine ValeaJiului spune cã la datade 31 octombrie de lamina Petrila va fiextrasã ultima tonã decãrbune, iar la 31decembrie va fi închisãtoatã activitatea subtera-nã. De la sfârºitul luniioctombrie mina va intraîn programul de ecolo-gizare prevãzut pentruexploatãrile minierenerentabile ºi apoiterenul va intra în pose-sia Primãriei Petrila.Aurel Anghel spune cãîn prezent, la aceastãunitate sunt în jur de350 de angajaþi, iar oparte dintre ei se vorocupa cu operaþiunilede închidere propriuzisã a minei Petrila,respectiv vor izolagaleriile ºi abatajele, astfel încât cãrbunelerãmas sã nu se aprindã,

iar ceilalþi vor fi reparti-zaþi la minele Paroseniºi Uricani, aflate înadministrarea SNIMVJ,sau vor fi disponibilizaþi.

Persoanele careurmeazã sã fie dispo-nibilizate vor intra înpreaviz în 1 noiembriecu ieºire din activitate în1 decembrie. Vor primiplãþi compensatorii de31.000 de lei fiecare,iar cei care nuîndeplinesc condiþiilepentru pensionare, timpde doi ani vor primivenit de completare ºiajutor de ºomaj, sumeleajungând la 1.800 delei. În total, anul acesta,de la Societatea deÎnchideri de Mine aufost trecuþi pe lista dedisponibilizãri 695 deangajaþi, iar primii 225de mineri au fost scoºidin activitate în lunaiunie. Încã douã mine,Paroºeni ºi Uricani,cuprinse în programulde închideri îºi vorîncheia activitatea pânãîn anul 2018.

Mina Petrila este unadintre cele mai vechimine de cãrbune dinRomânia, primaatestare documentarã aexploatãrii cãrbuneluiaici fiind datatã 30decembrie 1858.

În Valea Jiului curge doar lapte ºi miere

Ministerul Economiei nu vedezona a fi defavorizatã

31 Octombrie, ultima tonãde cãrbune de la mina Petrila

Se deschide stagiunea 2015-2016

A.M.R. 3 zile......pânã la deschiderea stagiunii 2015-2016.

Dupã o perioadã de pauzã,actorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroºani îºireiau locurile de pe scenã, iarspectatorii îºi reiau, ºi ei,locurile din sala de spectacol.

Comedia „Caniota”, de EugeneLabiche - regia artisticã Horaþiu IoanApan, scenografia Alexandru Radu, muzica Dorin Griguþa – va deschide sâmbãtã, 3 octombrie 2015, de la ora18:00, prezenta stagiune.

„Împreunã cu Victorien Sardou, dar mai ales cu Georges Feydeau,Eugene Labiche a cimentat încomedia francezã arta vodevilului.

Considerat egalul lui Moliere,Labiche, dramaturg prolific, seadreseazã, ca public þintã,burgheziei, pe care nu osteneºtesã o ridiculizeze. Piesele salecomplexe ºi îngãduitor satiricefac trecerea de la comedia clasicã la farsa modernã, avândchiar trimiteri spre teatrul absurdului.

Pãlãria florentinã, Gramaticasau Voiajul d-lui Perrichon

reprezintã câteva succese ale dramaturgului Labiche, care prezintãparizienilor, în 1864, la Theatre du PalaisRoyal, comedia vodevil Caniota.

ªi eroi ºi ticãloºi, nici sfinþi dar nicideºãnþaþi, personajele Caniotei, ajunºi laParis, trec printr-un ºir întreg deperipeþii. Robi ai formei ei se supunbucuroºi atât plãcerii de a mânca, dar ºicelei de a avea ºi a cheltui bani.Aventurile lor par a fi neîntrerupte decâtde cuplete cântate pe ºlagãrele zilei.

Caniota îºi poartã protagoniºtii într-unjoc al aparenþelor generator de situaþiicomice.

Eugene Labiche clãdeºte astfel propriilor personaje un univers spumos,caracterizat prin replici tãioase, umor finºi hohote de râs”, Horaþiu Ioan Apan,regizorul spectacolului Caniota.

Duminicã 4 octombrie 2015, de la ora 12:00, cei mici sunt aºteptaþi ºi ei la primul spectacol pentru copii din stagiunea 2015-2016, „Frumoasa ºi Bestia”.

Oana Oana TUÞU TUÞU

Judecat pentruultraj dupã ce a sãrit la unjandarm

U n tânãr din Petroºanieste judecat pentru ultraj

dupã ce a atacat un jandarmmontan care se afla în misiune.Acesta a lovit miºeleºte iarprocurorii ºi judecãtorii audecis cã sunt suficiente probe încât agresorul sã aparãîn faþa instanþei.

Incidentul în urma cãruia indi-vidul s-a ales cu dosar penal pentruultraj ºi riscã închisoarea dacã va figãsit vinovat, a avut loc în Parâng.Jandarmul montan este angajat alPostului de Jandarmi din staþiune ºiintervenise la aplanarea unui con-flict. Subofiþerul legitima persoaneleºi a fost lovit miºeleºte, din spate,de tânãrul care n-a realizat cã estevorba de un angajat al MAI.

Procurorii Parchetului de pelângã Judecãtoria Petroºani, înurma probelor adunate, au decissã-l trimitã în judecatã pe individ,pentru ultraj. Procesul se aflã perolul Judecãtoriei Petroºani dupã ceºi magistraþii au dispus „începereajudecãþii cauzei privind pe inculpatul Hosu Cãtãlin Valentin ºi

stabileºte termen de judecatã ladata de 17 noiembrie 2015, termen pentru care se vor citainculpatul ºi persoana vãtãmatã,aceasta din urmã cu menþiunea cãse poate constitui parte civilã pânãla începerea cercetãriijudecãtoreºti”.

Subofiþerul atacat, CristianCernãianu, este unul dintre jandarmii montani care arboreazãan de an, de Ziua Naþionalã aRomâniei, drapelul þãrii pe unuldintre cele mai înalte vârfuri montane din þarã. Cernãianu are ocarierã de excepþie ºi a arboratdrapelul þãrii ºi pe vârful MontBlanc, dupã o ascensiune care adurat 26 de ore. A participat lanumeroase acþiuni de salvare, fiindunul dintre cei mai experimentaþijandarmi montani. În anul 2013 afost recompensat de inspectorulgeneral al Jandarmeriei Române cu Emblema de Merit „AcþiuniUmanitare” clasa a II-a pentrumerite deosebite pe timpul participãrii la intervenþii în situaþiide urgenþã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

C onstrucþia reali-zatã pe fonduri

europene a fost dis-trusã parþial în urmaaccidentului de circulaþie provocat de

vicepreºedintele PSDPetroºani. Reparaþiaeste fãcutã de munici-palitate iar costurileîi vor fi suportate depolitician.

Costurile estimate dePrimãria Petroºani pen-tru reparaþiile la Centrulde Informare Turisticã,imobil realizat în acestan, în Piaþa Victoria, seridicã la circa 17.000

de lei. Municipalitatea aangajat o societate pen-tru reparaþiile care auînceput în aceastã sãptãmânã, iar în urmalucrãrilor sunt refãcuteuºile de acces în imobil,sistemul de alarmã, sistemul de incendiu,dar ºi o componentãdin structura de rezis-tenþã a construcþiei.

„Ciuperca” aºa cuma fost denumitã cons-trucþia a fost avariatã înurma unui accident

petrecut pe ºase augusta.c., vinovat de produ-cerea lui fiind profesoruluniversitar Radu Sorin.Vicepreºedinte PSDPetroºani, Radu Sorin,aflat la volanul autotu-rismului personal, aintrat în plin în clãdiredupã ce s-a rãsturnat.

Profesorul a susþinutcã a ajuns cu maºina în„Ciupercã”, dupã ce unalt autoturism i-a tãiatcalea înainte de un sensgiratoriu. În urmaanchetei s-a mai stabilitcã a consumat bãuturi

alcoolice ºi cã în urmaaccidentului au rezultatdosar pagube materiale.

Profesorul universitareste anchetat de poliþiºtiºi procurori. Centrul deInformare ºi PromovareTuristicã de la Petroºania costat 617.705,64lei, din care488.875,81 lei au venitpe program europeande finanþare. Centrul arfi trebui inaugurat ºi datîn folosinþã chiar în lunaaugust a acestui an.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

PREMIERÃ 3 octombrie 2015, Ora 18:00

Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Octombrie 20154 Actualitate Actualitate 5

“Investiþiile în infrastruc-tura de turism sunt limitate la infrastructura la scarãmicã, ce oferã facilitãþi recreative, în vederea pro-movãrii incluziunii sociale ºicombaterii sãrãciei, în specialîn comunitãþile marginali-zate.investiþiile propuse trebuie sã facã parte dintr-ostrategie de dezvoltare localã, care sã contribuie lavalorificarea durabilã aresurselor turistice, a avantajelor competitive aleturismului la nivel regionalprecum ºi la creºterea gradului de ocupare a forþei de muncã”, se aratã îndocumentele MinisteruluiAdministraþiei ºi DezvoltãriiRegionale.

Potrivit celor de la minister, prioritate vor aveainvestiþiile în infrastructurabalnearã ºi proiectele a cãror valoarea nu depãºeºte5 milioane de euro.

“Vor fi finanþate numaiproiectele la scarã micã, va-loarea proiectului nu trebuiesã depãºeascã 5 milioane de

euro. Impactl economicrezultat în urma implemen-tãrii trebuie sã fie clardemonstrat. Astfel vor aveaprioritate la finanþare aceleobiective localizate în teritoriiconectate la creºterea eco-nomicã, a cãror dezvoltare vacontribui în mod direct lacreºterea competitivitãþii are-alului în care sunt realizate”,se mai aratã în document

Activitãþile specifice turismului ºi infrastructuriiaferente pot fi finanþate prinintermediul axei prioritare 7a POR – Diversificareaeconomiilor locale prin dez-voltarea durabilã a turismului.Bugetul total dedicat acesteiaxe prioritare este de 118milioane de euro.

În Valea Jiului au fost începute în urmã cu aproape6 ani lucrãri de dezvoltare astaþiunilor montane Straja,Parâng ºi Pasul Vâlcan.Proiectele au fost anunþatecu surle ºi trâmbiþe, valoarealor totalã fiind de aproape200 de milioane de euro.Acum, se pare cã prioritate

la finanþare chiar ºi din fonduri europene vor aveaproiecte la scarã micã.

Autoritãþile locale de laPetroºani au începutlucrãrile la dezvoltarea dome-niului schiabil în anul 2009.timp de trei ani de zile, min-isterul de resort a alocataproape 26 de milioane delei. Cel mai mare domeniude schi din Europa de Esttrebuia sã fie construit laPetroºani, în Parâng. În afarade reamenajarea celor cincipârtii existente, acolo urmausã aparã 17 piste noi, 2telegondole, ºaptetelescaune, 30 de tunuri dezãpadã ºi 7 maºini de bãtutzãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costulfinal: 99 de milioane deeuro.

Staþiunea montanã

Pasul Vâlcan ar trebui sãfie unitã cu cea din Straja.Cel puþin acesta este proiec-tul de dezvoltare a domeniilorschiabile din vestul Vãii Jiului.Consiliul Local Vulcan înimplementarea proiectului„Schi în România, oraºulVulcan” începând cu anul2009. Pânã în prezent,Autoritatea Naþionalã pentruTurism a plãtit cãtre ConsiliulLocal Vulcan, În conformi-tate cu actele normative în vigoare la momentelerespective ºi al contractelordintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Vulcan, suma de48.051.000 lei

La Vulcan, ultima alocarefinanciarã dateazã din anul2011 atunci când ministerul a alocat suma de19.180.000 de lei. În anul2009 ºi 2010 s-au alocat10.700.000 lei, respectiv 18.171.000 lei.

Contribuþia Consiliul LocalVulcan la contractul delucrãri a fost de 600.000 lei.

Potrivit documentelor,Ministerului Dezvoltãrii,nivelul de cofinanþare aproiectelor derulate în comunde Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului ºiautoritãþile publice locale esteurmãtorul, unitãþile adminis-trativ-teritoriale asigurã pânãla 50%, dar nu mai puþin de5%, din valoarea totalã acontractelor de lucrãriîncheiate în conformitate culegislaþia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unitãþile administra-tiv-teritoriale asigurã pânã la50%, dar nu mai puþin de5%, din valoarea contractuluiaferent realizãrii documen-taþiei tehnico-economice,încheiat în conformitate culegislaþia în vigoare, în cazul domeniului schiabil,Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismuluifinanþeazã procurarea insta-laþiilor de transport pe cabluºi montajul acestora, în limitafondurilor disponibile.


“A trebuit sãcumpãrãm manuale noipentru cã li s-a spus laºcoalã cã cele vechi pecare le-au avut colegiilor nu mai corespund.40 de lei a costat unmanual de limbaenglezã. Ce sã facem,am dat banii ºi asta este.Copiii trebuie sã înveþedupã ceva ºi dacã li se cer manuale ne conformãm”, a declaratun pãrinte.

ReprezentanþiiMinisterului Educaþiei,susþin însã cã dascãliipot folosi multe altealternative pentru

predarea la clasã. “Pentru ciclul superior

al liceului (clasele a XI-aºi a XII-a), profesoriicare desfãºoarã procesulde predare-învãþare-evaluare, pe baza pro-gramelor ºcolare, învigoare, pot pune la dis-poziþia elevilor, în funcþiede specificul disciplinei,de necesitãþile elevilor ºide posibilitãþile existenteîn unitatea deînvãþãmânt în care îºidesfãºoarã activitatea, omultitudine de resurse,în vederea realizãriidemersului didactic decalitate: auxiliare curricu-

lare, fiºe elaborate decãtre fiecare cadrudidactic, materiale didactice preluate de peplatforme virtuale careutilizeazã resurse educaþionale libere”, searatã în documenteleMinisterului Educaþiei.

Pentru a faceeconomii, elevii au gãsitºi o modalitate. Aceºtiacumpãrã un manual pecare îl folosesc doi elevi.

“Ne-am cuplat câtedoi la un manual, ca sãnu cumpãrãm fiecare. Emai dificil, dar ce sãfacem, asta este”, spuneAlexandra, o elevã.

Ministerul Educaþieivrea sã le decontezeliceenilor de clasele a XI-

a ºi a XII-a cheltuielile cumanualele ºcolare, înlimita maximã a 55 delei pentru fiecare elev.Potrivit unui proiect deHotãrâre de Guvernpublicat astãzi, decontarea se realizeazãpentru anul ºcolar2015-2016. Proiectulvine dupã ce douã asociaþii de elevi auacuzat MinisterulEducaþiei cã nu respectãlegea, pentru ca liceeniidin ultimele clase nu maiprimesc manuale ºcolaregratuite de 4 ani, deºiConstituþia ºi legea educaþiei prevãd aceastãgratuitate.


Turismul din Valea Jiului, neeligibil la finanþare europeanãG uvernul îºi abandoneazã propriile investiþii

mari. Dacã în urmã cu câþiva ani, în þarã s-auînceput proiecte mari de dezvoltare turisticã, acesteasunt trase pe partea dreaptã tot de Guvern. Vor fifinanþate doar proiectele care nu depãºesc cinci milioanede euro, asta în condiþiile în care în Valea Jiului aufost începute trei investiþii majore care însumateajung la aproape 200 de milioane de euro.

Centrul de Informare Turisticã a intrat în reparaþie

Manualele elevilor, sute de leigaurã în bugetul pãrinþilor

S ute de lei pentru manualele elevilor dinclasele a XI-a ºi a XII-a. Pentru elevii

claselor a XI-a ºi a XII-a învãþãmântul numai este obligatoriu, astfel cã acestora nu lise acordã manuale gratuit, iar elevii trebuiesã ºi le cumpere. Pãrinþii sunt nevoiþi sã scoatãdin buzunar ºi câte 300 de lei doar pentrumanuale, asta în condiþiile în care sunt noi.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Octombrie 20156 Administratie

HOTÃRÂREANR. 88 / 2015

privind alegereapreºedintelui de

ºedinþã pentru lunaseptembrie 2015hotãrârea a fost apro-

batã prin vot liber exprimat cu

unanimitate de voturi

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni,

Având în vedere Notade fundamentare aViceprimaruluiMunicipiului Lupeni ºiRaportulCompartimentului juridicdin cadrul PrimãrieiMunicipiului Lupeni;

Vãzând Legea nr.200/2015 pentru modi-ficarea art. 47 din Legeaadministraþiei publicelocale nr. 215/2001;

Þinând cont de avizeleComisiilor de specialitateal Consiliului local alMunicipiului Lupeni;

În temeiul art.36 alin2 lit d si e si art.45 alin1 din Legea adminis-traþiei publice locale nr.215/ 2001, republicatã,cu modificãrile ºi com-pletãrile sale ulterioare;

HOTÃRÃªTE:Art 1 Se alege ca

preºedinte de ºedinþã,pentru luna septembrie2015, domnul Consilierlocal Mangu Teodor.

Art. 2 Hotãrâreapoate fi contestatã pecalea contenciosuluiadministrativ în 30 dezile de la comunicare.

Art 3 Prezentahotãrâre va fi comuni-catã Instituþiei Prefectuluijudeþului Hunedoara învederea verificãrii legal-itãþii, PrimaruluiMunicipiului Lupeni,domnului Mangu Teodor,iar la cunoºtinþã publicãprin grija Secretaruluimunicipiului Lupeni.

Lupeni, 24 septembrie 2015

hotãrârea a fostaprobatã prin vot liber

exprimat cu unanimitate de voturi

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni,

Þinând cont de prevede-rile Hotãrârii Consiliului localal Municipiului Lupeni nr.16/2014 privind aprobareaBugetului local pe anul 2015ºi a Programului de investiþiipublice pe anul 2015;

Având în vedereContractul de finanþare nr.8657/11.09.2015 încheiatîntre U.A.T. MunicipiulLupeni ºi MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice careare ca obiect alocarea uneifinanþãri din bugetul minis-terului în sumã totalã de951.124,00 lei pentrurealizarea obiectivului deinvestiþii “Modernizare Calea Brãii”;

Examinând Expunerea demotive a PrimaruluiMunicipiului Lupeni, domnulCornel Resmeriþã, RaportulDirecþiei Economice ºi alServiciului Achiziþii, Investiþii,Lucrãri, Patrimoniu dincadrul aparatului de specialitate al PrimaruluiMunicipiului Lupeni;

Þinând cont de avizeleComisiilor de specialitate alConsiliului local alMunicipiului Lupeni;

În concordanþã cu prevederile art. 49(5) dinLegea nr. 273 din 2006privind finanþele publicelocale cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare princare se prevede faptul cãvirãrile de credite bugetareîn cadrul aceluiaºi capitolbugetar, inclusiv între programele aceluiaºi capitol,care nu contravin dispoziþi-

ilor prezentului articol, legiibugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competenþa fiecãrui ordona-tor principal de credite, pentru bugetul propriu ºibugetele instituþiilor ºi ser-viciilor publice subordonate,ºi se pot efectua înainte deangajarea cheltuielilor;

În temeiul art. 36 alin. (1)ºi alin. (2) lit. “b” ºi art. 45din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrilesale ulterioare

HOTÃRÃªTE:Art. 1 Se aprobã modifi-

carea Programului deinvestiþii publice pentru anul2015 prin diminuarea cusuma de 346.000 lei aobiectivului prevãzut lapunctul B - Obiective noi deinvestiþii cap. 84 –Transporturi, poziþia 3 –Modernizare strada CaleaBrãii ºi repartizarea acesteisume în cadrul aceluiaºicapitol, poziþia 2 –Modernizare drumuri dinmunicipiul Lupeni, conformanexei nr. 1 care face parteintegrantã din prezentahotãrâre.

Art. 2 – (1) Se aprobãrectificarea bugetului local alMunicipiului Lupeni pentruanul 2015 atât la venituricât ºi la cheltuieli conformanexei nr. 2 care face parteintegrantã din prezentahotãrâre.

(2) În urma rectificãrii

bugetul local anual va fi însumã de 51.882,48 mii leila venituri ºi 53.243,27 miilei la cheltuieli.

(3) Se aprobã modificareaProgramului de investiþiipublice pentru anul 2015,conform anexei nr. 3 careface parte integrantã dinprezenta hotãrâre.

Art. 3 – Hotãrârea poatefi atacatã conform preveder-ilor Legii nr. 554/ 2001 acontenciosului administrativ.

Art. 4 Prezenta hotãrâreva fi comunicatã InstituþieiPrefectului JudeþuluiHunedoara în vedereaexercitãrii controlului cuprivire la legalitate, adusã laîndeplinire de cãtre PrimarulMunicipiului Lupeni ºiDirecþia Economicã iar lacunoºtinþã publicã prin grijaSecretarului MunicipiuluiLupeni.

Lupeni, 24 septembrie 2015

PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ TEODOR MANGU

CONTRASEMNEAZÃ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

HOTÃRÂREA NR. 89 / 2015pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2015

aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului localal Municipiului Lupeni nr. 16/ 23.02.2015

Vaccinulpentru copii,obligatoriuD ureros dar sãnã-

tos. Chiar dacãsunt din ce în ce maimulþi pãrinþi care seopun vaccinãrii copi-ilor, aceºtia s-ar puteasã piardã bãtãlia pen-tru cã a fost elaboratun proicet de lege princare se încearcã imu-nizarea celor mici.

Acest lucru ar puteafi obligatoriu altfelaceºtia nu ar mai puteafi primiþi la ºcoalã.

Proiectul de lege propus de grupul delucru alcãtuit la iniþiativaMinisterului Sãnãtãþii ºiformat din specialiºti îndomeniu menþioneazãcã “pentru vaccinãrileobligatorii, informareapãrintelui este obligato-rie iar consimþãmîntuleste prezumat”. Adicãpãrintele va trebuie sãsemneze o declaraþieprin care refuzã sã-ºivaccineze copilul, în cazcontrar considerîndu-sedin oficiu cã este deacord cu vaccinarea.Înscrierea copiilor îngrãdiniþe ºi ºcoli – fie destat sau private – se vaputea face doar dupãprezentarea de cãtrepãrinþi a dovezii vac-

cinãrii copilului cu vaccinurile care previnbolile mai sus precizate.Sunt exceptaþi doarcopii “care fac dovadacontraindicaþiilor medi-cale definitive pentruanumite vaccinãri”.

Dacã la înscrierea lagrãdiniþã/ºcoalã pãrin-tele nu va putea prezen-ta dovada vaccinãriicomplete, atunci va trebui sã aducã de laComisia Judeþeanã deVaccinare un documentîn care sã fie precizateclar datele de recupera-re în urmãtorul an avaccinãrii cu vaccinurilecare previn bolile maisus. În aceeaºi perioadã,pãrinþii vor beneficia deexplicaþii ºi consilieredin partea specialiºtilorîn privinþa vaccinãrii.Mai mult decît atît dacãnici dupã un an vac-cinarea nu va fi com-pletã, grãdiniþã/ºcoalãnu-l mai poate înscriepe copil, iar directorulgrãdiniþei/ºcolii areobligaþia prin lege de aaduce cazul în atenþia

comisiei judeþene devaccinare. Copilul vaputea fi înscris la grã-diniþã/ºcoalã doar dupãce medicul de familie vascrie pe adeverinþã sintagma “antecedentevaccinale completecorespunzãtoarevîrstei”. Vaccinãrileobligatorii se efectueazãdoar în unitãþile medicale autorizate.

În România vordeveni obligato-rii opt vaccinuriadministrate lacopii împotrivahepatitei B, adifteriei,tetanosului,pertussis,poliomielitei,rujeolei,oreionului ºirubeolei, vac-cinul contraformelor gravede tuberculozã,nu este inclusprintre vaccinu-rile obligatorii.

Chiar dacãresponsabilidirecþi pentruprocesul devaccinare suntpãrinþii, în cazulîn care se opunimunizãrii celormici aceºtia nuvor putea fitraºi la rãspun-dere pentruinconºtienþa lor.

MonikaMonikaBACIU BACIU

Z iua educa-torului,

bucuria elevilor.Luni este ziuaeducatorului, iarcu acest prilej elevii nu vorfrecventa cursurile.

La Petroºani,cadrele didactice care au fãurit viitorulgeneraþiilor întregi vorfi recompensaþi demunicipalitate.Cadrele didactice careanul acesta ºi-auîncheiat activitateavor fi premiate încadrul unui evenimentfestiv.

“În luna octombriese sãrbãtoreºte Ziua Mondialã aEducatorului, aceastafiind ziua în care lemulþumim per-soanelor care, cu rãbdare ºi dãruire desine, au devenit for-matori ai cetãþenilorde mâine. Respectulºi demnitatea acor-date profesorilor carene formeazã oamenitrebuie sã devinã unfapt comun pentrusocietatea noastrã. Cuaceastã ocazie propun

Consiliului Local sã-isãrbãtorim ºi sã îi premiem pe cei care,prin educaþie, îi ajutãpe copiii noºtri sã-ºiconstruiascã un drumîn viaþã, îi ghideazã ºistimuleazã perma-nent, contribuind ladezvoltarea lor per-sonalã. Astfel, 14persoane (educatori,învãþãtori, profesori,personal auxiliar ºididactic) care anulacesta ºi-au încetatactivitatea, vor fi premiate în cadru festiv, fiindu-le recom-pensatã în mod simbolic munca demodelare a tinereigeneraþii”, spuneTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Astfel, fiecare persoanã va primi un premiu de 300 delei oprecum ºi odistincþie.

Municipalitatea dela Petroºani a alocatsuma de 6.500 de leipentru organizareaacestui evenimentcare îi are în prim-plan pe formatori. În1994, UNESCO ainaugurat prima zimondialã a educato-rilor, pentru acomemora semnarea,în 1966, a reco-mandãrii fãcute deUNESCO ºiOrganizaþiaInternaþionalã aMuncii privindcondiþiile de muncãale personalului didac-tic. Aceastã zi se sãr-bãtoreºte în data de 5octombrie în peste200 de þãri.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Octombrie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

În acest proiect arputea intra un numãr depeste 110 mii de copiicare ar putea fi benefi-ciarii acestor tichetesociale. Acest tichetsocial se dã sub formaunui voucher care nu vaputea fi transformat înbani, cu el se vor puteacumpãra alimente, hãinuþe, jucãrii saurechizite pentru aceºticopii care provin dinfamiliile defavorizate.Tichetul are valoarea de50 de lei pe lunã.

Vor primi copiii din

familiile defavorizate alcãror venit pe membrude familie nu depãºeºtede douã ori venitulminim garantat.

Aceste tichete vorveni totuºi ºi cu o obligaþie din parteapãrinþilor care vor trebuisã-ºi trimitã copii înfiecare zi la grãdiniþã.Mai mult decât atâtacordarea acestui tichetsocial se va face înfuncþie de prezenþafiecãrui copil la grãdiniþã, iar absenþelemotivate pot fi fãcute

numai pe o perioadã de50% din timpul lunii încare aceºtia merg la grãdiniþã.

Pentru acest efortbugetar statul ar trebuisã scoatã din buzunarepentru aceºti peste 110mii de copii o sumã depeste 39 de milioane delei anual.


Merg la grãdiniþã, primesc ajutorP rimesc ajutor de la începutul anului.

Este vorba despre un proiect de legeprin care începînd cu 1 ianuarie 2016 famililenevoiaºe care au copii mici cu vîrste cuprinseîntre trei ºi ºase ani ar trebui sã primeascãcîte un tichet social lunar în valoare de 50 delei pentru a putea merge la grãdiniþã.

Formatorii de caractere,premiaþi la Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 Octombrie 20158 Sport

Etapã fructuoasã în week-end-ul trecut pentruhandbalistele de la CSSP,care au reuºit în

Campionatul Naþional douãvictorii în deplasare.

La junioare II (U.16),fetele lui Daniel Brânzãu s-au

impus categoric la L.P.S. Tg.Jiu, învingând cu 31-9, cu oprestaþie excelentã a echipei.

La junioare III (U.14),C.S.S. a învins cu 28-10 laC.S.S. Sibiu, menþinându-ºi

prima poziþie. Echipa a jucat în formula:

Sara Rus, Bianca Krautner(portari), Dalia Câmpean (12 goluri), Denisa Avãdanei(5 goluri), Evelyn Avãdanei

(3 goluri), Denisa Niþu (2 goluri), Giula Kovacs (2 goluri), Daciana Codarcea(2 goluri), Gabriela Peptenar(1 gol), Bianca Þârle (1 gol),Denisa Surd.

...buni rugbyºti, da`fãrã bani!

Cam aºa s-ar puteacataloga echipa derugby ªtiinþa Petroºani,care a avut un forcingde toamnã incredibil,reuºind sã spargãtoate barierele neîn-crederii, sã încheie peun nesperat loc 4 în

Divizia NaþionalãSeniori, aºa cum estedenumitã „Divizia B”a rugby-ului românesc.

O echipã care nu abeneficiat de avantajemateriale consistente– sau aproape deloc...–, evoluând mai multdin entuziasm, oechipã care, poate, a

avut acea tresãrire deorgoliu, cu gândul lapredecesorii sãi, aiciminunaþi sportivi ai„Florii de colþ” din anii`70-`80-`90, mândriasportului universitarpetroºenean. Oechipã cu numeleantrenorului în derivã,o echipã ce nu a avut,poate nici cea maibunã comunicaremediaticã, ºi asta dinpricini neînþelese decei care au venit cu

sufletul deschis spreea. Dar toate astea numai conteazã acum,când, iatã, ªtiinþaPetroºani încearcã sãrepunã în undã ceeace pãrea la unmoment dat scãpat desub control: dorinþa deperformanþã.

Drumul nu s-aîncheiat, când mulþi îicântau prohodul.ªtiinþa Petroºani agãsit tãria ºi putereade a micºora difer-

enþele ce pãreau la unmoment dat de nere-cuperat ºi sã ne deasperanþa cã pasulpânã la elitã, acolounde joacã Dumbravã,Vlaicu, Calafeteanusau foºtii „ºtiinþari”Sabãu sau GigiMilitaru, nu este atâtde imposibil de fãcut.

Sã urmãrim în con-tinuare episoadele cubalonul oval, gânditeacolo, în „DealulInstitutului”.

Henþ cu mâna

Ca la 20 de ani...

Fotbal juniori

Între 1-9 ºi31-0!

Scoruri mari în a 3-a etapãa juniorilor din Valea Jiului, lanivelul tuturor celor trei categoriide vârstã. La juniori C (13-14ani), scor uriaº înregistrat de ªc.Jiul, 12-2 (D. Matei a marcat 4goluri) cu echipa lui A. Sultan,Dynamic Lupeni. La juniori D(11-12 ani), trei scoruri astro-nomice: ªc. Jiul - ªc. Jiul II 7-0(Rãzvan Rotea a înscris 3 goluri),Sorii Junior`s Lupeni – MinerulUricani 6-1 (pentru gazde mar-când M. Ungureanu 2, Ov.Iepure, Cr. Condoiu, ªindea, N.Baraghin) ºi UniversitateaPetroºani – Fair Play Vulcan 8-0(autori R. ªchiopu 5 goluri,Teslici 2 ºi Cãploiu). În fine,cei mai mici juniori din com-petiþie, juniorii E (9-10 ani) auînregistrat un scor record: ªc.Jiul – Universitatea Petroºani31-0 (cei mai prolifici jiuliºti aufost Cipr. Iftimie ºi Lovas cu câte3 goluri ºi (apoi, 4 goluri), iarInter Petrila – Pro Fotbal

Petroºani, 1-9 (pentru ProFotbal marcând Bulboacã – 5 g.,Mãrgãrit – 2 g., Pataki ºi Irimie).

Declaraþia etapei: „Am luat 31-0 pentru cã noi

jucãm cu cei mai mici dintre toþicopiii, au 8-9 ani. Cei de la Jiulnu ne-au menajat deloc, copiii s-au speriat ºi au cedat fãrã dreptde apel” (Gabi Niþu, antrenorjuniori E, UniversitateaPetroºani).

CAMP. JUDEÞEAN –SERIA VALEA JIULUI

Etapa a 3-a, 26-27 sept. 2015

Juniori C (gr. 2001)Fair Play Vulcan – ACS Fotbal Jiul 3-0ªc. Jiul – Dynamic Lupeni 12-1

Juniori D (gr. 2003)ªc. Jiul - ªc. Jiul II 7-0Sorii Jun. Lupeni – Minerul Uricani 6-1Univ. Petroºani – Fair Play Vulcan 8-0

Juniori E (gr. 2005-2006)ªc. Jiul – Univ. Petroºani 31-0Fotbal Jiul – Minerul Uricani 5-2Inter Petrila – Pro Fotbal 1-9

Rugby D.N.S. (liga a doua)

ªtiinþaPetroºanifinal fericit!

O adevãratã revelaþieechipa de rugby din„Dealul Institutului”, carea reuºit a cincea victorieconsecutivã, încheind enfanfare campionatul reg-ulat al ligii secunde,Divizia Naþionalã Seniori.

La ultimul joc dinsezonul regulat pe 2015(acest campionat se joacãîn sistem primãvarã-toamnã), ªtiinþa a reuºito victorie strãlucitã cuBucovina Suceava, scor39-13, ceea ce i-a aduscalificarea de pe locul 4,în play-off, urmând a vãoferi detalii într-o ediþieviitoare.

JUNIOARE II, SERIA EEtapa a 4-a, 26 sept. 2015LPS Tg. Jiu – CSS Petroºani 9-31CSS Craiova – CSS Caracal 15-36HCM Craiova – CSS D.T. Severin 22-24LPS Slatina a stat

Etapa a 5-a, 11 oct. 2015CSS Petroºani - CSS CraiovaCSS D.T. Severin - LPS Tg. JiuLPS Slatina - HCM CraiovaCSS Caracal stã

JUNIOARE III, SERIA GEtapa a 3-a, 27 sept. 2015ªc. Gen. 7 Timiºoara – Banatul Tm.13-37Unirea Sn. Mare – CSS Mediaº 31-21CSS Sibiu – CSS Petroºani 10-28LPS Sebeº - CSO Cugir 22-8

Etapa a 4-a, 4 oct. 2015CSS Petroºani - LPS Banatul Tm.CSS Mediaº - ªc. Gen. 7 TimiºoaraCSO Cugir - Unirea Sânnic. MareCSS Sibiu - LPS Sebeº

CLASAMENT JUNIOARE II, SERIA E1. CSS Caracal 4 4 0 0 134-67 8p.2. CSS Petroºani 4 2 0 2 99-80 4p.3. LPS Slatina 3 2 0 1 77-70 4p.4. HCM Craiova 4 2 0 2 87-85 4p.5. CSS D.T. Severin 3 1 0 2 62-77 2p.6 CSS Craiova 3 1 0 2 49-75 2p.7 LPS Tg. Jiu 3 0 0 3 36-90 0p.

CLASAMENT JUNIOARE III, SERIA G1. CSS Petroºani 3 3 0 0 85-29 6p.2 LPS B. Timiºoara 3 3 0 0 101-66 6p.3 Unirea Sânnnic. Mare 3 2 0 1 97-72 4p.4 LPS Sebeº 3 2 0 1 69-47 4p.5 CSS Mediaº 3 1 0 2 45-61 2p.6 CSO Cugir 3 1 0 2 32-63 2p.7 CSS Sibiu 3 0 0 3 25-57 0p.8 ªc. Gen. 7 Timiºoara 3 0 0 3 39-98 0p.

Handbal, junioare

C.S.ª. Petroºani, douã victorii în deplasare!

ETAPA A 18-A, 27 SEPT. 2015ªtiinþa Petroºani – CSM Bucovina Suceava 39-13CS Nãvodari – RCM Galaþi 15-7Polit. Iaºi – Stejarul Buzãu 43-7RC Bârlad – CSM U.23 Bucureºti 14-23CSA Steaua U.23 – CSUAV Arad 0-5(neprezentare)

Paginã realizatã de Genu TUÞU

cvj nr 955, joi1 octombrie

Documents