cutie viteze opel astra

Upload: zooperel

Post on 17-Jul-2015

530 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

ARGUMENT

Cu mult timp n urm s-a considerat c reparaiile de calitate a automobilelor se pot face doar prin nlocuirea pieselor defecte cu piese de schimb noi. Costul ridicat al acestui tip de reparaii precum criza de energie i material, au impus schimbarea acestei reparaii profilndu-se tot mai mult orientarea ctre aciunile de recondiionare i folosire a pieselor uzate ale automobilelor. Apelnd la metode tiinifice rezultat al cercetrilor din multiple domenii adiacente industria de automobile verificnd performantele altor tiine a aprut o disciplina noua aceea a reparaiilor pe automobile. Pentru ca un automobil s funcioneze corect, sigur i economic este necesar ca toate elementele componente ale acesteia s corespund uor. Viitorii specialiti n domeniul automobilelor trebuie s dobndeasc o pregtire corespunztoare care s le permit cunoaterea ntregii tehnologii de reparaii ale autovehiculul. n acest scop se prezint mai nti structura sistemului autovehiculul precum i sistemele de producie specifice unitilor constructoare i celor de reparaii. Un ansamblu capital cuprinde tehnologiile propriu zise de reparare a principalelor prese, componente ale ansamblurilor autovehiculelor. Autovehiculul Opel Astra este un autovehicul confortabil. Este la un pre avantajos i este foarte uor de ntreinut pentru c piesele sunt foarte ieftine si se gsesc mai uor. Eu mi-am ales aceasta tem pentru c am lucrat la aa ceva si mi sa prut mai pe interesul meu.

1

Cutia de viteze

2

GENERALITI

Destinaia cutiei de viteze

n funcie de valoarea rezistenei care se opune naintrii automobilului trebuie modificat fora de traciune a acestuia, motoarele cu ardere intern a automobilului permit o variaie limitat a momentului motor respective a forei de traciune. Din aceasta cauz, automobilele echipate cu motoare cu ardere intern trebuie s fie prevzut cu cutie de viteze cu scopul: S permit modificarea forei de traciune in funcie de variaia rezistenelor la naintare. S realizeze ntreruperea ndelungat a legturii dintre motor i restul transmisiei n cazul n care automobilul st pe loc cu motorul n funciune S permit mersul napoi al automobilului fr a inversa sensul de rotaie a motorului Condiii impuse cutii de viteze Cutia de viteze a unui automobile trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: S prezinte o construcie simpla, rezistenta si sa fie uor de manevrat. S prezinte o funcionare fr zgomot si a aib un randament cat mai ridicat S aib o rezistenta mare la uzare. S fie uor de ntreinut. S asigure caliti dinamice si economice bune. S prezinte sigurana in timpul funcionarii.

3

Clasificarea cutiilor de viteze Cutiile de viteze utilizare la automobile se clasific dup modul de variaie in raporturile de transmisie si dup modul de schimbare a treptelor de viteze. Dup modul de variaie a raportul de transmitere, cutiile de viteze pot fi: Cu trepte (etaje), la care variaia raportului de transmitere este discontinua. Continue sau progresive, care asigura intre anumite limite o variaie continua a ropotului de transmitere. Dup felul micrii a axei arborilor, cutiile de viteze in trepte pot fi: Cu axe fixe(simple), la care arborii au axa geometrica fixa. Planetare, la care axele unor arbori ai cutii de viteza au o micare in jurul unui ax central. Dup numrul treptelor de viteze cutiile de viteze pot fi cu trei, patru, cinci, ase, sau chiar mai multe trepte. Dup modul de schimbare a treptelor de viteze cutiile de viteze pot fi cu acionare directa, cu acionare semiautomata, cu acionare automata.

4

Pari component si funcionare Cutia de viteze se compune din : Mecanism reductor Mecanism de acionare Mecanismul de fixare a treptelor Mecanismul de zvorre a treptelor Mecanismul redactor Mecanismul redactor constituie partea principal a cutiei de viteze si servete la modificarea raportului de transmitere in funcie de variaia rezistentelor la naintarea automobilelor. Mecanismul reductor se compune din doi sau trei arbori pe care se afla montate mai multe perechi de roti dinate dintr-un carter. Arborele primar este in general arborele ambreiajului. Arborele secundar este prevzut cu caneluri e care i se pot culisa blocul roilor dinate.

Mecanismul de acionare a cutii de viteze Mecanismul de acionare servete la cuplarea si decuplarea perechilor de roti dinate cu scopul obinerii diferitelor trepte.

5

Acionarea poate fi directa, cu maneta pe capacul cutiei de viteze (fig. 12.15). sau la distanta, utilizata la automobilele la care cutia de viteze nu se gsete in apropierea locului conductorului. In capacul 1 pot culisa tijele 2 pe care sunt fixate furcile 3. Furcile au nite locauri in care intra captul inferior al manetei 16. Fiecare furc poate comanda succesiv dou trepte. Articulaia sferic 5 este apsat n locaul sau de arcul 15. La cuplarea unei trepte, conductorul deplaseaz maneta 16, n plan transversal, astfel nct captul inferior al ei s intre n locaul manonul 4 de pe una din tijele 2 apoi , prin deplasarea manetei n plan longitudinal tija culiseaz si deplaseaz odat cu ea i furca pe care o poarta cuplnd treapta corespunztoare. Rezult, deci, ca pentru cuplare unei trepte sunt necesare dou operaii: selectarea (alegerea treptei) i cuplarea propriezisa. Mecanismul de acionare prezentat este prevzut cu trei tije culisate 2 cu ajutorul crora se obin cele cinci trepte pentru mersul nainte si una pentru mersul napoi. Pentru mbuntirea selectrii, treapta I si mersul napoi sunt comandate de aceeai tija, iar pentru cuplarea lor maneta 16 trebuie acionata cu o fora mrita pentru a nvinge fora arcului 13.

Dispozitiv de fixare a treptelor Dispozitivul de fixare a treptelor exclude posibilitatea autocuplrii si autodecuplrii treptelor. El menine cutia de viteze intr-o anumita treapta sau la punctual mort att timp cat nu intervine conductorul auto.

6

La automobilele, dispozitivele de fixare cele mai rspndite sunt cele cu bile. Fiecare tija culisat 1 (figura 12.16) are la partea superioara trei locauri semisferice n care intr bila 2 apsata de arcul 3. Locaurile extreme ale tijei 1 corespund celor doua trepte pe care le realizeaz furca respective, iar cel din mijloc poziiei neutre. Distantele 1 dintre aceste locauri trebuie astfel alese nct s asigure angrenarea roilor dinate ale fiecrei trepte pe toata lungimea dinilor.

Dispozitivul de zvorre a treptelor Dispozitivul de zvorre (blocare ) a treptelor exclude posibilitatea cuplrii simultane a doua sau mai multor trepte.

7

Dispozitivul de zvorre a treptelor unei cutii de viteze cu trei tije in acelai plan este prezentata in fig. 12.17 , a si b . Tijele culisate extreme 4 si 9 sunt prevzute in plan orizontal, pe partea interioara, sus cate un loca semisferic. Tija central 8 este prevzut n plan orizontal cu cate doua locauri semisferice. In dreptul locaurilor, tija central este prevzut cu un orificiu in care se monteaz tiftul 1. Intre tijele extreme si tija centrala se gsesc zvoare 2 si 7. In poziie neutra (fig. 12.17, a ), toate locaurile se afla pe aceeai linie, iar intre zvoare si locauri exista un mic joc j. In cazul deplasrii tijei extreme 4 ( fig. 12.17. b), ea va aciona asupra zvorului 2, scondu-l din locaul lui si obligndu-l sa intre in locaul tijei 8; acesta va deplasa tiftul 1 in locaul din cealalt parte a tijei 8. Prin aceasta deplasare, tiftul 1 va mpinge zvorul 7 in locaul tijei 9. In acest fel, tijele 8 si 9 sunt zvorte in poziie neutral. La deplasarea tijei 8 se vor zvora tijele 4 si 9, iar la deplasarea tijei 9 se vor zvora tijele 8 si 4.8

In figura 12.17, c se prezint dispozitivul de zvorre a treptelor la o cutie de viteze cu trei tije culisate 1 , 2 si 3 care nsa nu sunt dispuse in acelai plan. In poziie neutra intre locaurile din tije si zvorul 4 exista un anumit joc. La deplasarea unei tije (exemplu tijei 2). zvorul 4 este scos din orificiu acestei tije si introdus, fr joc, in orificiu tijelor 1 si trei pe care le blocheaz(fig. 12.17,d).

9

ntreinerea cutiei de viteze ntreinea cutiei de viteze cuprinde urmtoarele lucrri: Controlul fixrii pe carterul ambreiajului sau pe cadru; Verificarea strngerii piulielor de la flana arborelui secundar; Verificarea etaneitii carterului prin observarea locurilor pe unde au loc pierderile de ulei; Controlul cu stetoscopul a zgomotelor; Controlul funcionarii dispozitivelor de fixare si zvorre; Reglarea mecanismelor de acionare a treptelor; Gresarea articulaiilor mecanismului de acionare controlul si completarea nivelului lubrifiantului; Schimbarea lubrifiantului din carter; Ungerea cutii de viteze se face cu ulei special pentru transmisie. Schimbarea uleiului consta in golirea celui uzat si umplerea pana la nivel cu ulei proaspt de tip corespunztor. Golirea uleiului se face printr-un orificiu dispus la partea inferioara a carterului si astupat cu un buon filetat. Pentru o scurgere mai buna a lubrifiantului din carter, golirea trebuia fcut la venirea din cursa. Introducerea uleiului in carter se face, in general, printr-un orificiu lateral astupat tot cu un buon. Periodic, se controleaz nivelul lubrifiantului in carter, care trebuie sa fie pana la nivelul orificiului de alimentare.

10

Defecte n exploatarea cutiei de viteze

Defectele in exploatare ale cutii de viteze se pot manifesta sub forma: blocarea cutiei de viteze, rmnerea intr-o treapta fr posibilitatea de a mai cupla alta;autodecuplarea cutii de viteze schimbarea sus zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul decuplat complet;zgomotul continuu mai puternic la mersul in plina sarcina. Blocarea cutii de viteze. Defectul se manifesta mai ales la pornirea din loc sau la mersul napoi, ca urmare a deteriorrii dispozitivului de zvorre a treptelor sau din cauza ruperii de dantura. Defectarea dispozitivelor de zvorre a treptelor poate conduce la cuplarea simultana a doua trepte, in acelai timp rezultnd o blocare a cutii de viteze. nlturarea defectului consta in nlocuirea pieselor uzate ale dispozitivului de zvorre Ruperea dinilor pinioanelor conduce la blocarea cutii de viteze atunci cnd fragmente din dantura Sparta se nepenesc intre dinii pinioanelor. nlturarea defectului poate fi numai intr-un atelier reparator, prin nlocuirea pinioanelor cu dini rupi. Rmnerea cutii de viteze intr-o treapta, fr posibilitatea de a mai decupla alta. Defectul se datoreaz mai multor cauze, cele mai importante fiind: ruperea manetei de schimbare a treptelor, ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisate , defectarea dispozitivului de zvorre si congelrii uleiului pe timp de iarna. Ruperea manetei de schimbare a treptelor de viteze se poate datora oboselii materialului sau a manevrrilor brute, ndeosebi iarna cnd uleiul din carter este prea vscos. Daca ruperea manetei s-a fcut deasupra articulaiei sferice, pentru a se continua drumul pana la atelierul reparator se va folosi o cheie tubular sau o eava introdusa pe captul manetei - cu ajutorul creia se vor schimba treptele.

11

Ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisante se produce datorita oboselii materialului, schimbrilor brutale sau manevrrilor forate cnd uleiul este congelat. Defectul se constata prin faptul ca, dei maneta se poate manevra, totui nu se realizeaz cuplarea treptelor. Pentru a preveni producerea unor astfel unor astfel de deteriorri , la imposibilitatea cuplrii pinioanelor se debreiaz si se oprete motorul. Autodecuplarea cutiei de viteze(sare din viteza). Defectul se poate datora urmtoarelor cauze: defectarea dispozitivului de fixare a treptelor, danturile pinioanelor si danturile de cuplare (saboi) uzate accentuat, rulmeni cu jocuri mari, jocuri axiale mari ale pinioanelor pe arborele secundar. Defectarea dispozitivului de fixare a treptelor conduce la autodecuplarea treptei, nlturarea defectului consta in nlocuirea prilor uzate ale dispozitivului de fixare. Uzura excesiva a danturii pinioanelor se datoreaz funcionarii ndelungate sau manevrrii incorecte a manetei cutiei de viteze. nlturarea defectului consta in nlocuirea roilor uzate peste limitele admise. Schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul complet decuplat. Cauza defeciunii o poate constitui uzura sau deteriorarea sincronizatoarelor cuplarea treptelor se face cu zgomot datorita faptului ca vitezele unghiulare ale elementelor in momentul cuplrii nu mai sunt egale. Zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina care se datoreaz uzurii sau deteriorrii rulmenilor arborilor. De asemenea, el poate aprea si la montajul prea strns, fiind urmat de nclziri locale ale lagrelor si eventual, de griparea rulmenilor. Btaia ritmica se datoreaz rupturii danturii roilor dinate. Continuarea drumului se va face cu autovehiculul remorcat pana la atelierul reparator.

12

Remedieri Repararea cutiei de viteze Carterul cutiei de viteze poate prezenta urmtoarele defecte care se nltura dup cum urmeaz: Fisurile carterului daca sunt mai mici de 50 mm sau nu traverseaz mai mult de doua guri se nltura prin sudare oxiacetilenica si refacerea suprafeelor afectate de fisuri la dimensiunile iniiale; Locaurile pentru axul de mers napoi uzate se alezeaz la cote majorate si se folosesc axe majorate; Filetul gurilor deteriorat se recondiioneaz prin ncrcarea cu sudura a gurilor, gurirea si refiletarea la cota nominal; Locaurile rulmenilor arborilor cutiei de viteze uzate se recondiioneaz prin alezarea la o cota majorata - bucare (buce montate cu strngere prin presare) prelucrarea alezajului la cota nominal sau prin metalizare, urmata de prelucrarea la cota nominal. Arborele primar al cutiei de viteze poate prezenta urmtoarele defecte care nltura dup cum urmeaz: Suprafaa locaului pentru sprijinirea arborelui secundar uzata se recondiioneaz prin rectificarea la cota majorata. Recondiionarea se poate face si prin cromare, dup care se rectifica la cota nominala; Suprafaa de fixare a rulmentului din carterul cutii de viteze uzata se recondiioneaz prin cromare metalizare cu pulberi metalici sau metalizarea cu sarma si rectificarea la cota nominal; Uzura in lime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreiajului peste limita admisa duce la rebutarea arborelui; Fusul de ghidaj in arborele cotit uzat se recondiioneaz prin cromare si rectificare la cota nominal sau metalizare cu pulberi metalice si rectificarea la cota nominal; Suprafaa de alunecare a inelului de etanare uzata se recondiioneaz prin cromare sau metalizare cu pulberi si rectificare la cota nominal;13

Suprafeele de lucru ale dinilor de angrenare sau cuplare tirbite se recondiioneaz prin polarizarea marginilor daca defectul nu depete 25% din suprafaa dintelui si nu apare la doi dini alturai. Arborele intermediar poate prezenta urmtoarele defecte care se nltura dup cum urmeaz: Fusurile pentru rulmeni uzate se recondiioneaz prin cromare si rectificare la cota nominala; Suprafeele de contact cu rotile dinate uzate se recondiioneaz prin cromare si rectificare la cota nominal cnd se folosesc roti dinate cu diametrul interior la cota nominal; prin cromare si rectificare la cota majorata cnd se folosesc roti dinate la o treapta de reparaie; Uzarea grosimii a dinilor danturii roilor peste limita admisa conduce la rebutarea arborelui; ncovoierea sau torsionarea arborelui conduce la rebutarea acestuia daca btaia frontal msurata in locuri precizate depete valoarea prescrisa; Fisurile de orce natura sau poziie conduc la rebutarea arborelui; Suprafee de lucru ale dinilor tirbite se recondiioneaz prin polizarea marginilor daca nu depesc 25% din suprafaa dintelui si nu se produc la doi dini alturai. Arborele secundar poate prezenta urmtoarele defecte care se nltura dup cum urmeaz: Suprafeele de centrare a canelurilor uzate nu se recondiioneaz. Daca dimensiunile sunt limita admisa arborele se rebuteaz; Uzura in grosime a canelurilor conduce la nlocuirea arborilor daca cota este sub limita admisa; Suprafeele de lucru pentru rulmeni cu role-ace(pe care se sprijin rotile dinate) uzate se recondiioneaz prin: cromare dura si rectificare la cota nominal ; metalizare cu pulberi metalice si rectificare la cota nominala; rectificarea la treapta de reparative, nlocuirea rolelor-ace iniiale cu unele avnd diametru majorat si folosirea roti dinate recondiionate; Fusurile pentru rulmeni de sprijin uzate se recondiioneaz prin rectificare si uniformizare, cromare dura si rectificare la cota nominal;14

ncovoierea arborelui se mascara cu un dispozitiv cu comparator. Btaia radical la prindere intre vrfuri nu trebuie sa depeasc o anumita valoare prescrisa. Arborele ncovoiat nu se recondiioneaz. Recondiionarea roilor dinate. innd seama de complexitatea problemelor ridicate de danturri, nu este indicat a se recondiiona danturile roilor dinate. tirbirile mici se ndeprteaz cu o main portabila cu piatra abraziva. suprafeele laterale funcionale se recondiioneaz prin cromare, urmata de rectificare. Daca sunt mari, suprafeele se rectifica, iar diferena de cota la montaj se compenseaz prin aibe plane. Alezajele butucilor roilor dinate se recondiioneaz prin cromare, urmata de rectificarea la cota nominal. La uzuri mari, se pot buca, prelucratu-se apoi la cota nominala.

Demontarea/ Montarea cutiei manuale de viteze Pentru demontare este necesara ridicarea automobilului pe capre la o nlime suficienta. In plus se recomanda utilizarea unui cric de service pentru cutii de viteze. Atenie : deoarece este necesara demontarea suporilor tampoanelor motorului cutiei de viteze din ambele pari precum si a cadrului fata, ansamblu motor/cutie de viteze trebuie centrat precis dup montare. Service-urile OPEL folosesc dornuri de centrare a motorului pe cadru fata. Descrierea conine montajul folosind aceste dornuri. Daca acestea nu sunt disponibile, mai exista posibilitatea marcrii de semen pe tampoanele motorului si cadru fata, cu carioca, pentru a permite remontarea propulsorului in aceeai poziie. Demontarea Se deconecteaz cablul de masa(-) al bateriei cu contactul motor ntrerupt. Atenie : prin aceasta se terg memoriile unitarilor electronice; de exemplu codul antifurt al radioului. In lipsa codului, radioul poate fi deblocat doar de fabricant, respective de ctre un service autorizat OPEL. De aceea trebuiesc15

parcurse in prealabil indicaiile din capitolul Demontarea/montarea bateriei. Se demonteaz bateria si suportul bateriei. Se demonteaz carcasa filtrului de aer. Se ridica automobilul pe capre. Daca exista, se demonteaz scutul de sub motor. Se demonteaz eava anterioara de eapament, catalizatorul si toba centrala. Indicaie: pentru a se mpiedica scurgerea unei cantitatea mari de lichid de frna la demontarea conductei hidraulice a stemului de ambreiaj se recomanda etanarea rezervorului de capac etan. In lipsa acestuia se poate etana rezervorul si cu ajutorul unei folii de plastic si a unui elastic. Atenie: lichidul de frna se va colecta intr-o laveta.

Se decupleaz conducta de presiune a ambreiajului cu racordul -1- de la mecanismul ambreiajului. Pentru aceasta se scoate cu urubelnia clema -2. Dup demontare se ndoaie puin clema -2- si se introduce napoi in canalul racordului pentru a nu se pierde.

16

Se deconecteaz mufa -4- de la ntreruptorul luminilor de mers napoi -3-.

Se fixeaz in uruburi dispozitivul OPEL KM-909-B-3- pe cadrul fata. Se ridica tija filetata -2- prin rotire pana cnd ajunge in orificiu din blocul cilindric, lng baia de ulei.

17

Se slbesc uruburile vezi sgeile inelor de ajustare -1- ale dispozitivului OPEL KM-6001. Se monteaz dispozitivul cu fusurile -2- si -5in orificiile de centrare ale cadrului fata. Se strng uruburile inelor de ajustare. Se ridica buca filetata anterioara -4- sic ea posterioara a tamponului anterior al motorului si suportul tamponului posterior al motorului. Se prinde motorul cu cabluri si se demonteaz cadrul fata. Indicaie: dispozitivele OPEL KM-909-B si KM-6001 rmn montate pe cadrul fata. Cutie de viteze cu tija de cuplare: se slbete urubul colierului de strnge a tijei de cuplare si se dezmembreaz mecanismul de cuplare.

18

Cutie de viteze F23 cu cabluri de cuplare (unele motoare de 2.0 l fabricate dup 9/98); se demonteaz niplurile cablurilor de cuplare -1- de la cutia de viteze. Se demonteaz suportul -2- al cablurilor pe cutia de viteze prin desfacerea urubului. Atenie: a nu se rsuci sau ndoi cablurile de cuplare.

19

Se demonteaz uruburile -1- ale tamponului dreapta fata.

Se demonteaz uruburile -2- ale tamponului tanga fata a cutiei de viteze; se noteaz poziia de montare a uruburilor de lungimi diferite. Se demonteaz apoi suportul tamponului cutiei de viteze prin demontarea uruburilor -1-.

20

Se demonteaz cele 4 uruburi superioare dintre motor cutia de viteze. Se coboar ntregul agregat circa 5 cm cu ajutorul macaralei. Se demonteaz arborii planetari din cutia de viteze i se suspend cu srm. Atenie: se va scurge ulei din transmisie; este necesara aezarea unui vas de colectare dedesubt. Se demonteaz uruburile -1- (vezi figura O3015) de fixare a suportului tamponului anterior al motorului/cutiei de viteze. Se scoate suportul.

21

Se demonteaz uruburile -2- de fixare a cutiei de viteze pe baia de ulei.

Se aduce cricul pentru cutii de viteze -1- sub cutia de viteze, in modul prezentat in figura. Se monteaz cricul la cutia de viteze. Daca acest tip de cric nu este disponibil, se utilizeaz cricul cu un suport intermediar gros de lemn.

22

Se demonteaz cele 2 uruburi inferioare dintre motor/ cutia de viteze. Se ridica puin cutia de viteze si se desprinde de motor folosind un levier. Se coboar cutia de viteza cu atenie si se scoate afara cu ajutorul unui asistent. Atenie: cutia de viteze trebuie depozitata cu atenie. Nu este permisa aezarea acesteia cu fusul arborelui primar, pe articulaia tijei de cuplare sau pe ntreruptorul luminilor de mers napoi. Montarea naintea montrii se verifica ambreiajul. Se curate arborele principal al cutiei de viteze si se unge cu vaselina MoS. Cutia de viteze se ridica in poziie si se cupleaz la ambreiaj. In cazul in care cuplarea nu este posibila, se nvrte puin cu mana arborele primar al cutiei si se ncearc din nou. Se monteaz cele 2 uruburi inferioare dintre motor-cutia de viteze si se strng cu 60 Nm. Se monteaz uruburile cutiei de viteze pe baia de ulei si se strng 40 Nm. Se ridica motorul cu macaraua in poziie de montare. Se fixeaz tamponul anterior pe cutia de viteze, strngnd uruburile 60Nm Se monteaz arborii planetari Se monteaz tija de cuplare a vitezelor la mecanism, nc nu se strnge colierul. Se conecteaz mufa ntreruptorului luminilor de mers napoi, se fixeaz cablul in clipsuri pe cutia de viteze. Se monteaz cadrul fata. Se fixeaz suportul tamponului drept pe motor, strngnd uruburile cu 55 Nm. Se monteaz carcasa filtrului de aer. Se fixeaz suportul tamponului stng pe cutia de viteze, strngnd uruburile cu 35Nm.23

Se fixeaz tamponul stng pe suport, respectnd poziiile uruburilor de lungimi diferite. Se strng uruburile cu 55 Nm. Se strng cu 60 Nm uruburile superioare dintre motor cutia de viteze. Daca s-au utilizat, se ndeprteaz dornurile de centrare OPEL de pe cadrul fata. Se monteaz conducta de presiune cu racordul la mecanismul de debreiere. Daca s-a folosit, se deurubeaz buonul etan de pe vasul de lichid de frna si se nlocuiete cu buonul normal cu orificiu de aerisire. Se monteaz eava anterioara de eapament, catalizatorul si toba centrala. Se fixeaz suportul bateriei strngnd uruburile cu 15 Nm si se monteaz bacteria. Atenie: se reprogrameaz sistemul de ridicare coborre electrica a geamurilor, se fixeaz ceasul si se introduce codul antifurt al radioului. Se verifica nivelul din cutie si se completeaz daca este cazul. Cutie de viteze F23 cu cabluri de cuplare (unele motoare de 2.0 l fabricate dup 9/98); se fixeaz suportul cablurilor de cuplare pe cutia de viteze. Se monteaz niplurile cablurilor la cutia de viteze. Se regleaz mecanismul de selectare a vitezelor. Se aerisete ambreiajul. Daca exista, se monteaz scutul sub motor. Atente: daca montajul s-a efectuat fr dornurile de centrare OPEL, se efectueaz o cursa de proba. Daca in deplasare se produc zgomote neobinuite nseamn ca ansamblul motor-cutie de viteze nu a fost centrat exact. In acest caz trebuiesc slbii din nou suporii tampoanelor motorului. Se modifica puin poziia motorului, pana cnd nu se mai produc zgomote. Se strng uruburile suporilor tampoanelor motorului la cuplurile prescrise.

24

Sigurana i securitatea n munc SSSM Se interzice introducerea in hale i ateliere de reparaii a automobilelor nesplate. Imediat dup oprirea autovehiculul in hale se deconecteaz de la borne instalaia electrica a acestuia. Se interzice introducerea autovehiculului in hala prin mersul napoi. Intrarea in hala se face numai cu fata, iar mersul napoi va fi dirijat de o alta persoana. Se interzice introducerea in hala a autovehiculelor ncrcate cu diferite materiale. Se interzice lucrul cu autovehiculul cu cabina rabatata, fr verificarea poziiei crligului de sigurana contra revenirii cabinei. La orice rabatare a cabinei se va monta dispozitivul suplimentar de sigurana. Fac excepie cabinele care se rabateaz prin sisteme hidraulice. Intervenia la autovehicul a muncitorilor este permisa numai dup ce au fost aezate stabil pe bancurile de lucru, calate sau prinse in dispozitivul care sa permit rotirea lor uoare si a asigure reducerea efortului fizic. Se interzice desfacerea cu dalta si ciocanul a piulielor si prizoanelor. Trecerea peste canale de revizie se va face numai pe podee special amenajate Unsoarea consistenta, folosita in procesul tehnologic, se va pstra in cutii de table sau de lemn acoperite cu capac. Pornirea motoarelor este interzisa in hala fr aprobarea sefului de munca. nainte de pornirea motorului se verifica daca nu sunt oameni in vehicul. Se interzice ncercarea frnelor cu autovehiculul in mers prin hale, ateliere si platform tehnologice. Se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat controlul sistemelor de sigurana rutiera. Scoaterea autovehiculului din hala se face numai sub supravegherea maistrului.

25

Paza si securitatea mpotriva incendiilor PSI Se interzice cu desvrire folosirea aparatelor electrocasnice n spatiile de lucru ale personalului Pe parcursul desfurrii activitii din ateliere este interzisa ncuierea uilor cailor de acces sau de evacuare. La folosirea instalaiilor de fora de iluminat, se va asigura o buna funcionare a utilajelor si a aparatelor respective prin revizie nainte de intrarea acestora in funciune si prin nlturare imediata a defeciunilor constatate. Tablourile electrice vor fi prevzute cu carcase de protecie iar la tablou se va ntrebuina numai sigurana fuzibila conform normelor in vigoare. Se interzice: Folosirea in stare defecta a instalaiilor electrice si a consumatorilor de energie precum si a celor uzate si improvizate. Folosirea legturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fr techer direct in prize. Tablourile generale de distribuie vor fi nchise in permanenta cu cheia accesul la ele fiind permis numai maistrului. Corpurile agregatelor pentru sudare si a transformatoarelor, carcasele tablourile de distribuie pentru sudare si piesele sudurii trebuie legate electric la pmnt(impmntare); Punerea la punct a instalaiilor transportabile de sudura se executa nainte de nceperea lucrului, iar contactul la locul de fixare trebuie bine realizat. Se interzice lucrul la agregatele care au cabluri electrice sau izolaie deteriorate. Transformatoarele si aparatele de sudura montate in aer liber se vor proteja de aciunea precipitaiilor atmosferice. Se interzice legarea cablurilor electrice prin nnodare; legarea lor se va face prin capete de lipire sau papuci de legtura Capetele electrozilor in stare calda se vor pune intr-un vas metalic sau pe platform incombustibile.26

Protecia mediului nconjurtor PM Pentru prevenirea si combaterea polurii mediului nconjurtor in locaiile urbane si rurale consiliile populare, municipal, oreneti si comunale vor lua urmtoarele masuri: Perfecionarea organizrii si dirijrii circulaiei, modernizarea mijloacelor de transport si a celor de circulaie mbuntirea stemelor de colectare, transport si neutralizare a deeurilor si rezidiurilor menajere si industrial , amenajarea de spatii pentru recuperarea si valorificarea sau distrugerea acestora. Folosirea transportului, manifestarea si depozitarea in interiorul aezrilor omeneti si in jurul acestora, a substanelor radioactive si a celor puternic toxice, nu pot fi efectuate diferit cu asigurarea unor condiii special de prevenire a polurii mediului nconjurtor. Este interzisa circulaia mijloacelor de transport care elimina substane poluante peste limitele stabilite prin normele legale. Este interzisa producerea de zgomote cu intensitatea peste limita admisa. Comitetele executive ale consiliilor vor avea in vedere realizarea treptata a devierii circulaiei la mare intensitate in afara zonelor populate precum si pentru reducerea zgomotului produs de mijloacele de transport. Organele de stat care efectueaz controlul nivelului de zgomot produs de mijloacele de transport, vor autoriza funcionarea acestora numai daca sunt ndeplinite condiiile de protective mpotriva zgomotului.

27

BIBLIOGRAFIE GH Fril, Mariana Fril, S. Samoil, Editura didactic i pedagogic, R.A. Automobile;cunoatere, ntreinere si reparare; Documentaie reprezentanta Opel; Internet, totul despre automobile; Manual de reparaii si ntreinere auto, Opel Astra;

28