storicul anatomiei umane

Anatomia : Gr. ana= prin tomnein= disectie, taiere

A. Portal, 1770-1779 : “Histoire de l`anatomie et de la chirurgie”Th. Bartholin, 1654-1660: ‘’Historiarum anatomicarum et medicarum centuriae’’ Ch. Singer, 1955: ‘’The evolution of anatomy’’I. Th. Riga, 1970:

Arabii SB3- 640 i e.n. arabii cuceresc Alexandria si ard cartile, fara cele de medicina. Le traduc, dar nu fac mari progrese, religia interzicandu-le sa se atinga de cadavre.- 923- dreptul de libera practica medicala este conditionat de un certificat de aptitudini- Abulcasis(912-1013) ABU`L QUASIN UHALEF IBN ABBAS az ZAHRAVI: oprirea sangerarii arteriale prin cauterizare; ligatura cu fir puternic*“Ratiunea pentru care noi nu avem operatori abili este aceea ca arta medicinei cere imp. pt a o insusi. Acela care vrea sa o practice(chirurgia), trebuie mai intai sa cunoasca diferitele oase, tendoane si muschi, numarul si pozitia lor, venele, arterele, ca si regiunile prin care trec. Daca anatomia este ignorata, vor fi comise greseli si pacientul va fi omorat.”- Avicena(988-1037)- printul medicinii arabe Abu-Ali al Ossein Ibn Abdallah Ibn Sina- autorul “Canonului practicii medicale” cu constatari anatomice: insertia m. globului ocular

- Codul Abu-Ali: Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte - face distinctie intre tendoane si nervi si le-a numit ligamente - bun cunoscator al pulsului - considerat al 3-lea din cei mai mari medici, dupa Hipocrate si Galenus - nu se stie daca a facut disectie si pe cadavre

- Ibn al Nafis(1210-1282) din Damasc- ‘’Comentarii’’, primul care descrie corect ciculatia sangelui - 1230- imp. Frederic al II-lea al Germaniei interzice practicarea medicinii daca nu ai disecat cadavre umane timp de 1 an, decret anulat la 1300 de Papa Bonifacio. Sixtes al IV-lea legifereaza disectia pt studiul medicinei.- Hammurabi(1728-1686 i e.n.)

Chinezii SB4- interzisa disectia cadavrelor, structura corpului fiind dedusa prin cosmologie- omul are 360 de oase- conform zilelor anului, gradelor unui cerc si tot atatia muschi si articulatii.- inima omului are 7 orificii, ca si numarul astrilor ce compune Carul Mare- sufletul vital este corespondentul vantului- organele principale ale organismului sunt legate intre ele prin 12 vase- Wang Ts`Ingjen-1796: “Corectarea erorilor medicale”(greseli: vezica urinara comunica cu intestine)

- distinge 7 specii de puls extern si de puls intern si 9 al caror prognostic este mortal - intre 1796-1800 a dezgropat si disecat 20 de cadavre de copii ce au murit

de holera si au fost ingropate superficial

1

- a descris epiglota, ureterele, arcul aortic, aorta descendenta, pancreasul, VCI

- 1340/1341 Hona Cheon- imparte oasele in 12 grupe principale- nu accepta disectia-se bazeaza doar pe acupunctura

- se poate vorbi despre inceputul unei anatomii reale, chinezii adoptand ulterior medicina europeana moderna.

Egiptenii SB1- Herodot. - Egiptenii stiau sa imbalsameze atat de bine, dar cunoasteau foarte putine date exacte despre corpul pe care il deschideau-> din cunoasterea animalelor si fantezia imbalsamarilor. - Au fost practicate disectii pe cadavre umane, ba chiar si pe oamenii vii(aveau voie) condamnati la moarte- ex. Alkmaion din Kroton, sec VI i e.n.- a disecat peste 100 de indivizi-Alkmaion- avea cunostinte despre structura ochiului, anatomia urechii, tuba auditiva, s-a ocupat de embriologie- 10 papirusuri cu ample referiri medicale, nu anatomice!(procedee de imbolnavire)- medicii cunosteau anatomia externa a corpului, pt cea interna- cunosteau oasele si organele, nefacand disectia clara intre nervi, vene, artere

Erasistrat sec III -studiaza sitemul nervos.Herofil- TC, fete craniu(post)->scrierile- in Biblioteca din Alexandria sec Vi e.n. distrusa 48-47->complet in sec IV (de romani)

Grecii SB2- nu se practica autopsii, cadavrele fiind inmormantate in ziua gasirii lor.- Parintele medicinei- ASCLEPIOS(initiat de vindecatorul Chiron)- cunostinte in Iliada si Odiseea- sunt denumite mai toate partile somatice ale corpului omenesc si termeni pt viscere: intestin, ombilic, vezica urinara. Ii vindeca si ii invie pe cei morti, astfel Zeus il ucide cu trasnetul sau datorita maniei. Fii sai care mostenesc harul sunt predecesorii lui Hipocrat. Au fondat 3 scoli celebre: Rhodos, Kos, Kuidos, unde se faceau observatii anatomice pe viu si disectii pe animale.- operele lui HOMER(850 i e.n.) contin anatomie si informatii medicale despre: epidemii, boli, tratamente; descrie tendonul lui Achile si oprirea sangerarilor, spalarea ranilor. + clavicula, astragal, 2 oase ale gambei, intestin, peritoneu, epiploon, vezica urinara, ombilic, grasime perineala- Se mentioneaza ca de la gat si cap pleaca vase mari; bataile inimii se simt in regiunea pericardiala.- Remarcabil- HIPOCRATE(460-377 i e.n.)- “parintele observatiei rationale in medicina; patriarh al gandirii medicale”, care sustine ca “cel mai bun medic este natura, caci le vindeca jumatate din boli”. “mai intai sa nu faci rau, apoi sa vindeci”- Pt Hipocrate- “inima este originea sangelui, apa provine din splina, iar bila din ficat”; apoi se contrazice “venele, ca si arterele vin din inima”

2

- “artera are mai multa caldura decat vena cava”- “creierul este rezervorul spiritului”- “inima este musculoasa si de forma piramidala”- confunda nervii, tendoanele si ligamentele.

- Hipocrate a fost- reprezentantul scolii din Kos; creator de scoala medicala- a avut multi discipoli - a despartit medicina de religie, dar si de practicile vrajitoresti- bun chirurg(operator), ortoped- serii de metode de reducere a luxatiilor,

bun terapeut - aerul RAU produce boli (bacterii)- observatii despre nasterea prematura si tardiva

- Aristotel- descrie dentitia si miscarile fetale la 40 zile- Galen- descriere oase

Permisiunea disectiei1230- imp. Frederic al II-lea al Germaniei interzice practicarea medicinii daca nu ai disecat cadavre umane timp de 1 an17 sept. 1299(1300): papa Bonifaciu al VIII-lea “De sepulturis”Sixtus al IV-leaCarol Quintul, 1530- imp. spaniolClement al VII-leaSe infiinteaza primele facultati de medicina:1220 Montpellier1228 Padova(primul amfiteatru,prof-un roman; constituie si azi o forta in med europeana)1215 Paris(?)1250 Bologna1348 Praga1426 Louvain(Bruxelles)- fac. celebra

GALEN (129 – 201 dH); Cl. Nicon SB5- medic grec- studiul medicinei- de la 19 ani- calatoreste, face ani de anatomie; la 34 de ani- medicul gladiatorilor la Roma si a 3 imparati romani- mare chirurg si anatomist; autor a 43 de carti de medicina – 2 de anatomie: “DE USU PATRIUM”, “CORPORIS HUMANI”- *“Acela care va citi acest tratat nu trebuie sa se pronunte pro sau contra afirmatiilor mele decat dupa ce le-a verificat cu proprii sai ochi.”- reinvie medicina Hipocratica- face demonstratii publice de vivisectie pe animale, observand instalarea paraliziei prin sectionarea maduvei spinale(la diferite nivele pt a observa distributia nervilor spinali), digestia gastrica la capre si maimute- nu a disecat cadavre umane- “Preparatii anatomice”, “Oasele”, “Despre disectia muschilor”, “Rolul partilor corpului”, “Rolul mediastinului si pleurei”, “Studentilor”, “Medicamente”-> pe animale => Renastere- descopera: rolul mediastinului, al pleurei , valvulele inimii, organele de simt, anastomozele arterio- venoase, vezica dubla(animale)- descrie: oase lungi si scurte- cu toate reliefurile; introduce termenii: apofiza, epifiza, condil- timp 1500 ani toate descrierile- considerate dogme (inclusiv cele incorecte)

3

In perioada imediat premergatoare Renasterii:

Anatomia si artele SB11- reprezentant de seama- Leonardo Da Vinci- 1445-1448, Donatello- “Miracolul inimii avarului”; modele anatomice->bazoreliefToti marii pictori, sculptori: - realizeaza ca este nevoie sa stie anatomie pentru sculptura si pictura- Antonio del Pallaiolo- pictor, gravator si sculptor, a realizat lucrari de disectie- Michelangelo Buonarotti(1475-1564)- disectii in Florenta- Rafaello Santi(1483-1520)- Tiziano Veccelia(1450-1576)- Marc Antonio della Torre, Andrea del Verrocchio=> au dezvoltat si perfectionat studiul formelor exterioare in miscari si expresivitate- Benvenuto Cellini- Rembrandt- Paolo Caliari- interogat pentru ideile laice din tabloul “Casa Domnului”, schimband numele in “Cina din casa lui Levi”- Albrecht Durer- a realizat “Adam si Eva”- modele de anatomie pe viu, dovedind o temeinica cunoastere a formulelor exterioare ale corpului uman.

Anatomia Renasterii SB7- cunoscuta cand oamenii culturii realizeaza ca este nevoie sa stie anatomie pentru sculptura, pictura. Da Vinci, Vesalius.- descrierile anatomice reale si concrete din ultimele decenii ale perioadei renascentiste nu isi mai gaseau incadrare in dogma lui Galenus; atmosfera fiind una rigida, incatusata se doreste innoirea- “Innoitorul anatomiei”= Vesalius. Prin disectia sistematica si nu prin deductii, pune bazele anatomiei umane reale. Astfel, deschide posibilitate Renasterii in medicina.- Gabrieles Faloppio(1523-1562): “Observationes anatomicae’’(1561, Venetia): sinusul sfenoidal, canalele semicirculare ale urechii int, nervul coarda timpanului, arcada inghinala, trompele uterine, clitorisul, himenul,(ramurile nv trigemen; sifilisul- prezervativul)- trompa lui Eustachio, orificiul fetal interatrial BOTALLO, canalul de comunicare intre vena ombilicala si VCI- Arantius, valvulele venelor supercifiale- Bauhin, apeductul Sylvius, canalul pancreatic Wirsung- Carolus Stephanus(1504-1564): “De dissectione partium corporis humani libri tres” (Paris, 1545)- Fabrizio d`Acquapendente- intemeietorul primuli amfiteatru permanent de antomie de la univ din Padova, cu masa de disectie in mijloc. Ridicarea capacului ei permitea aducerea cadavrului care era transportat pe un canal de apa in acel loc. - elev Vesalius- Renaldus Columbus Cremonesis(1516-1559): ‘’De re anatomicae’’ (1558)- descrie circulatia sangelui- Symphorien Champier- Lion; Leonard Fuchs- german ; William HUNTER si John HUNTER- descriu canalul arterei femurale; Antonio SCARPA- descrie triunghiul inghino-crural (trinugiul Scarpa)

4

Andreas Vesalius Bruxellensis(1514-1564) SB10-> familia Witing, Wesel- a pus bazele anatomiei moderne   ; diseca de copil/ vivisectii pe animale25 feb. 1530- la 15 ani- la Univ. din Louvre- rector   - initial, merge pe literatura- engleza, franceza, spaniola. Ulterior a vrut sa devina farmacist pentru a continua traditia familiei, insa devine apoi medic.- nemultumit de ceea ce face la Bruxelles, pleaca la Paris, unde il are profesor pe Sylvius. Acesta, enervat de curajul lui Vesalius de a-l contrazice in domeniul medical, ii devine dusman : odata ajuns cardinalul Frantei, ordona moartea lui. 1542- aparitia cartii a dus la “decapitarea” teoriei lui Galenus, Sylvius fiind un aparator al acestuia.- pleaca de la Louvre la Padova, unde isi termina facultatea si doctoratul, fiind cunoscut ca si medic chirurg. 1533 Paris, 1537 Louvre, Padova- 5 dec. 1537- lector de chirurgie6 dec. 1539- profesor de anatomie si chirurgie   :‘’Profesorul trebuie sa execute el insusi disectia’’  metoda- anatomie comparata.1544- se retrage la Padova 1546- medicul imp. Carol Quintul, Filip al II-lea-(1548 se duce in Spania); se casatoreste si pleaca de la Padova. Capata renume foarte bun, fiind si chirurg si medic legist. Condamnat la moarte prin ardere pe rug, este salvat de Filip. *“Tratamentul(insanatosirea) este primul scop al medicinii si rolul principal al studiului anatomiei este acela de a fi o baza pt atingerea acestui scop.”Don Carles, Henric al II-lea, Ambroise Pare1564- Insula Zante - a naufragiat si a murit de foame / tifos1538- “Tabulae anatomicae” la Venetia1539- Basel: “Epistola de vena seconda”1541- Venetia: “Galeno opera omnia”1542- Basel: “De humani corporis Fabrica ” (7 volume: oase si cartilagii; ligamente si muschi; vase; nervi; digestiv si urogenital; inima si plaman; creier si org de simt; ilustratii Stephano von Calcar KNIDOS(elevul lui tizian)), liborurum epitome1561- “Chirurgia magna”- prima descriere a urechii interne, externe, mezenterului, mediastinului, sternul, corpii galbeni- elev Vesalius- Renaldus Columbus Cremonesis(1516-1559): ‘’De re anatomicae’’ (1558)- descrie circulatia sangelui

Leonardo da Vinci(1452-1519) SB8-> DISECA-> desene (sotia); notorietate- A invatat anatomia cu Marc Antonio della Torre*schite; Mulaje anatomice- injectare de ceara in ventriculii cerebraliVentriculii laterali: sediul perceptieiV III: sediul sufletului (diencefal)V IV: sediul memoriei- Diseca la spitalul(Italia): “Santa Maria Nueva” din Florenta, “Magiore” din Milano, “Sf Spirit” din Roma- Bronhiile nu sunt legate de inima- Valvulele de la originea vaselor mari

5

- Sectiuni anatomice prin membre si viscereTratat de anatomie cu 120 capitole   : - 750 desene in 26(60) caiete; desenele redau diferite organe interne, pozitii in miscare, musculatura diferitelor regiuni, scopul lui final fiind insa aplicatia plastica - 228 planse   : 215 biblioteca castelului regal la Windsor - s-a retras la castelul Cloux din Franta, unde a continuat diesctia; cand a murit desenele au fost disperasate in biblioteci din Franta, Germania, Anglia. Facute publice dupa 3-4 secole, majoritatea se afla in prezent in biblioteca castelului sau regal din Windsor.- “sangele circula intotdeauna plecand de la inima, urcand pana in varful capului”- descrie curburile coloanei vertebrale, particularitatile atlasului, axisului si sacrumului, sinusul frontal, maxilarul superior si dintii- nu a fost anatomist de profesie

Miguel Cerveto da Villanova(1509/1511-1553) SB9- Saragoza, Toulouse- unul dintre primii discipoli ai “circulatiei mici”, fiind precursorul lui Harvey(cu un secol)- tara natala, Spania- la Paris, studiaza cu vestitii profesori- Sylvius, Frenel, pentru a deveni medic- aprofundand anatomia, devine profesor si face disectii la LyonTratat asupra siropurilor

1531- “De trinitatris erroribus”1533- “Restitutio christianisimi”- Sufletul se afla in sange; descrie corect mica

circulatie- in publicatiile sale, nu separa teologia de medicina si amesteca biblia cu astrologia/ scolastica cu botanica- chemat la Paris sa se apere in fata Fac. de Medicina, este lipsit de drepturi, iar publicatiile sale sunt confiscate- 1540- paraseste Parisul, parcurge mai multe orase din Franta si ajunge la Toulouse. - a continuat sa practice medicina, scriind sub pseudonim (sub scandalul catolicilor si furia protestantilor)- batut crunt si alungat din Franta, ajunge in Viena, unde in fata Curtii scapa de inchisoare, evadand.- calatoreste prin Germania, unde este persecutat si revine in Franta, unde este rapit si dus la Geneva- acuzat de Calvin pt erezie(conflict cu biserica catolica), a fost ars pe rug de viu impreuna cu scrierile sale- victima fanatismului religios- nu a facut experiente pe animale, a fost doar medic.

William Harvey(1578-1657) SB12- medic englez- la disectiile cadavrelor a luat parte in timpul studiilor de la Cambridge, unde s-a specializat in medicina- reprez. a 3-a mare directie de dezvoltare a gandirii stiintifice cea mai importanta din punctul de vedere al fiziologiei; precursor al biofizicii moderne- a ajuns medic la spitalul Sf. Bartolomeu din Anglia, unde timp de cativa ani si-a largit cunostintele privind functionarea sistemului circulator la mamifere

6

- a banuit ca Galenus nu avea dreptate si ca ficatul nu este elementul cel mai important al circulatiei sangelui, ci inima- a efectuat multe vivisectii pe caini- a publicat lucrarea ‘’De Mote Cordis’’, ce a demonstrat veridicatea teoriei sale pe seama circulatiei sangelui in organismul uman - a fost medicul de curte a 2 regi : Iacob I, Carol I; in razboiul civil din Anglia a fost altaturi de rege in calitate de medic personal al acestuia- avand in vedere opiniile sale regaliste, Cromwell i-a demodat casa, distrugand astfel majoritatea notitelor- “Exercitio anatomica de motu cordis et sanguinis circulatione in animalibus’’(1628)- ”Cercetare anatomica asupra miscarii inimii si sangelui la animale”; descrie circulatia mica a sangelui si miscarile inimii- se invata de 17, se uita de 16 si se retine 1 data.- trece de la descrierea structurilor macro si microscopice la verificarea prin experiment- 1651- a publicat un studiu de embriologie, facand experiente pe embrionii de gaina.

Antatomia franceza SB13- anatomie tributara conceptiilor lui Galenus, prin conservatorismul lui Sylvius - Prima carte de anatomie în limba franceză “Anatomie universelle du corp humain”(1561)- de chirurgul şi anatomistul Ambroise Pare(1510 – 1571)- Alfonso Borelli- “De motu animalium”: mecanisme de mişcare în articulaţii la om şi alte vertebrate-> bazele biomecanicii, un aport la fondarea ortopediei moderne.- Riolani- a fost organizat primul teatru anatomic. Jack Riolan(tata&fiu)-arcada lui Riolan

- a studiat structura intestinului şi encefalului- K. Bişa- discipol al profesorului de anatomie şi chirurgie Marc-Antonie Petit

- in “Anatomia generală şi aplicarea ei în fiziologie şi medicină” isi expune concepţia sa despre ţesuturi, organe şi sisteme de organe: toate organele sunt grupate în vegetative(contribuie la creşterea şi dezvoltarea organismului) şi somatice(asigură deplasarea în spaţiu). Astfel, SN este vegetativ şi animal. Jean Leo Testut.

Anatomisti romani celebrii SB141884 Mircea Ionescu- Al. Mavrocordat- filozof, teolog, medic- Nicolae Kretzulescu- “Manual de anatomie descriptivă”- T. Ionescu- 1982, la Paris susţine teza de doctoratcu tema “Evoluţia intrauterină a colonului pelvin”, iar în 1984 devine coautor la prima ediţie a Tratatului de anatomie umană al lui Poirier de la Paris (compartimentul despre tubul digestiv). Cu D. Gerota- “Anatomia simpaticului cervical” - Francisc I. Rainer- cu discipoliul George E. Palade; lucrarea “Anatomia este ştiinţa formei vii”: “cadavrul trebuie să servească nu la cunoaşterea cadavrului, adică a unei materii care mai păstrează doar o formă îngheţată a organizării sale, ci a omului viu, a omului care se mişcă, gândeşte şi îşi ţese neîntrerupt destinul”- Ernest Juvara; Dimitrie Gerota(prof. Poirier- ţesutului adipos pararenal); elev pe Constantin Brâncuşi, viitorul geniu al sculpturii româneşti şi mondiale contemporane.- Grigore T. Popa: “Sistemul port venos hipofizar”, cu soţia sa, a tradus în româneşte anatomia lui Gray, completând-o cu preţioase adnotări şi completări.

7

- Victor PAPILIAN(1888 – 1956)- medic, anatomist şi scriitor român, discipol al profesorului D. Gerota.

- fondatorul şcolii româneşti de anatomie umană, de embriologie, de antropologie + al unui muzeu de anatomie.

- autorul primului tratat românesc complet de anatomie umană: “Manual practic de disecţie” şi “Tratatul elementar de anatomie descriptivă şi topografică” cu aplicaţii medico-chirurgicale în trei volume, dedicat învăţătorului său ;Cluj.

- 1966: “Anatomia copilului”, 1970- in rusă. - 1987 a publicat “Anatomia dezvoltării omului. Embriologie medicală’’

- Ioan ALBU- profesor si medic primar anatomie patologica; a avut ca mentor pe Papilian- preparator si asistent universitar al Fac de Med din Cluj- cu bogata activitate stiintifica- autorul lucrarilor in domeniul structurii

osoase, studiul SNV, studiul unor regiuni herniare, probleme de anatomie comparativa- Ion Turai(1907-1970)- medic chirurg, anatomist, membru corespondent(1955) al Academiei Romane.

- a cercetat patologia hipertrofiei de prostata in 1949, iar mai tarziu a facut diferite investigatii clinice si experimentale asupra tensiunii arteriale- a studiat “socul chirurgical” dpdv fiziopatologic, clinic, profilactic si dpdv al tratamentului - a studiat medicina la Bucresti- elevul lui Francisc Iosif Rainer- premiul Academiei Romane pt lucrarea “Les troubles lacaux dus au roid”- premiul de stat pt lucrarea ‘’Mica chirurgie fiziopatologica’’(1955)- Lucrari: Urgente medico-chirurgicale(1950), Jocul(1957), Chirurgia

stomacului(1963).

8