curs-restaurari ale dintilor cu leziuni carioase prin incrustatii de compozit

11
RESTAURARI ALE DINTILOR CU LEZIUNI CARIOASE PRIN INCRUSTATII DE COMPOZIT Pentru reconstructia leziunilor coronare din zona laterala, INLAY-urile din materiale compozite reprezinta o alternativa frecvent utilizata. Avantaje: 1.reduc mult contractia de polimerizare a compozitului 2.sunt mai rezistente la abraziune, urmarindu-se mentinerea stopurilor ocluzale in zonele laterale 3.polimerizarea se face inainte de inserarea compozitului in cavitate 4.un strat fin de rasina de cimentare va fi supus polimerizarii in timpul procesului de cimentare a incrustatiei in interiorul preparatiei Avantajele incrustatiilor estetice din compozit sunt: -necesita o preparative minimala -permit o adaptare buna a restauratiei la marginile preparatiei,in special la nivelul pragului gingival -permit reducerea contractiei de priza a materialului compozit prin polimerizarea piesei in afara cavitatii bucale -efectul estetic si comportamentul in timp sunt bune -materialul compozit este usor de manipulat 1

Upload: iulia-lupascu

Post on 26-Sep-2015

27 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

un curs de restaurari ale dintilor

TRANSCRIPT

RESTAURARI ALE DINTILOR CU LEZIUNI CARIOASE PRIN INCRUSTATII DE COMPOZITPentru reconstructia leziunilor coronare din zona laterala, INLAY-urile din materiale compozite reprezinta o alternativa frecvent utilizata.Avantaje: 1.reduc mult contractia de polimerizare a compozitului2.sunt mai rezistente la abraziune, urmarindu-se mentinerea stopurilor ocluzale in zonele laterale3.polimerizarea se face inainte de inserarea compozitului in cavitate 4.un strat fin de rasina de cimentare va fi supus polimerizarii in timpul procesului de cimentare a incrustatiei in interiorul preparatieiAvantajele incrustatiilor estetice din compozit sunt:-necesita o preparative minimala-permit o adaptare buna a restauratiei la marginile preparatiei,in special la nivelul pragului gingival-permit reducerea contractiei de priza a materialului compozit prin polimerizarea piesei in afara cavitatii bucale-efectul estetic si comportamentul in timp sunt bune-materialul compozit este usor de manipulat-permit ajustari ulterioare ale suprafetelor ocluzale, fiind usor de adaptat si reparat-sunt radioopace-pret de cost accesibil-tehnologia de laborator a acestor piese e mai simpla decat a celor din portelan sau metalAtunci cand ne decidem sa alegem ca metoda de restaurare estetica un inlay din rasina compozita este necesara o evaluare corecta a urmatoarelor elemente: Status dentar, estimarea imaginilor radiologice Efectuarea unei fotografii ca document a situatiei clinice initiale Starea dintelui ce va fi restaurant si tipul de preparatie ce va primi inlay-ul Localizarea dintelui pe arcada, pentru a aprecia efortul mecanic pe care restauratia il va sustine Marimea si numarul restauratiilor:-tehnici semidirecte-in care se va restaura un numar limitat de2-3 dinti localizati pe hemiarcade diferite-tehnici directe cand trebuie tratati mai multi dinti, simultan, pe aceiasi hemiarcada Aprecierea riscului de carie Calitatea igienei orale Estimarea culorii Realizarea unor modele de studiu Timpul avut la dispozitie si rabdarea pacientului Posibilitati financiare ale pacientului

Indicatiile incrustatiilor de compozit:-restaurarea molarilor si premolarilor ambelor arcade dentare -dinti care prezinta margini de smalt necesare sigilarii cu o grosime de cel putin 0,5mm-restaurari conservative ale dintilor care au un istm vestibulo- oral de cel putin 1/3 din distanta intercuspidiana-restaurari protetice la pacienti cu bruxism, pentru a modela abraziunea dintilor antagonisti-inlocuirea unor restaurari de amalgam din motive estetice sau datorita unor defecte de inchidere marginala ale acestora, fracturi ale restauratiei sau ale peretilor dentari-inlocuirea restauratiilor din material composite compromise din punct de vedere al integritatii lor sau a aspectului coloristic

Prepararea dintelui:Conceptul restaurarilor estetice adezive a schimbat principiile clasice, stabilite de Black in preparatia cavitatilor pentru incrustatii:-----reducerea de tesuturi dure dentare devine mult mai conservatoare intrucat tehnica de colare asigura sigilarea corecta a interfetei preparatie /restauratie fara a mai fi necesara o extensie preventiva si retentive suplimentara

Principii in prepararea dintelui: Se vor elimina tesuturile dure dentare afectate de procesul carios Se va realiza o cavitate care sa permita o grosime a materialului restaurator care sa reziste la presiunile masticatorii(cel putin 1mm in zonele nesupuse fortelor ocluzale si de minim 1,5mm in zonele expuse acestor forte) Intalnirea dintre peretii preparatiei trebuie sa se realizeze prin linii si unghiuri rotunjite pentru a facilita realizarea piesei si a reduce riscul de propagare a fracturilor Peretii vestibulari si orali ai cavitatii verticale( clasa a II-a)trebuie sa fie usor divergenti spre ocluzal si spre dintele vecin, iar unghiurile de intalnire dintre peretele gingival si cel axial sa fie bine exprimate Plasarea marginilor cavitatii sa fie in afara zonelor centrale ocluzale unde exista pericolul de fractura al marginilor restauratiei, e de preferat ca toate marginile cavitatii sa se termine in smalt, dar este posibila si situatia in care marginea cervicala a unei preparatii sa fie in cement Peretii preparatiei sa fie netezi, fara anfractuozitati Peretale pulpar trebuie plasat la cel putin 1,5-2mm adancime si la cel putin 0,5mm in dentina Plasarea peretelui axial se va face in raport cu extinderea procesului carios Forma peretelui pulpar nu trebuie neaparat sa fie plana,ea va depinde de extinderea procesului carios si de necesitatea de insertie si dezinsertie a piesei in cavitate Daca peretele pulpar este mai putin de 0,5mm de tesutul pulpar, se va aplica un strat de protectie pulpara. Se va recurge la o reconstructie a peretelui pulpar cu cimenturi ionomer de sticla care ofera si o posibila protectie la carie prin eliberarea de fluor. Aceasta protectie prin reconstructie cu ionomeri de sticla este aplicabila si acolo unde marginea cervicala se termina in cement.

Metode de realizare a inlay-urilor:Realizarea unei incrustatii din material compozit se poate face prin doua metode:A-metoda semidirecta ( direct-indirecta)B-metoda indirect

A-Metoda semidirecta (directa-indirecta)Presupune realizarea incrustatiei direct in gura pacientului dar care se va termina in afara ei.Se va proceda in felul urmator: dupa realizarea preparatiei dintelui, cavitatea va fi spalata, uscata, bine izolata (diga); dintele si cavitatea astfel preparate vor fi lubrefiate prin pensulare cu un lubrefiant (compatibil cu materialul compozit) care va fi intins cu un jet de aer- scop-sa permita ca inlay-ul, dupa realizarea sa, sa poata fi indepartat cu usurinta din cavitate . Pentru cavitatile ocluzo-proximale se va aplica o matrice transparenta si o pana reflectorizanta Rasina compozita aleasa va fi plasata in preparatie dupa tehnica indicata tipului de material compozit si dupa tipul de cavitate Se polimerizeaza Dupa polimerizare, piesa va fi scoasa din cavitate.Pentru inlay-ul proximo-ocluzal se va folosi in acest scop: O sonda dentara cu care se exercita presiuni dinspre zona interproximala spre ocluzal, cu atentie sa nu se fractureze marginile sale - un fir de ata plasat interdentar si fixat intr-o excrescenta a materialului compozit, de regula la nivel central, in zona fosei, ea jucand rol de maner. Dupa indepartarea sa, piesa va fi supusa unei noi polimerizari, in afara cavitatii bucale, timp de 60 secunde, dupa care va fi supusa unui process termic sau fototermic (post-polimerizare)intr-un cuptor la 110oC timp de 7 minute.Combinatia dintre caldura si lumina asigura o polimerizare complete a materialului.Aceasta tehnica inbunatateste astfel proprietatile fizico-chimice ale materialului, rezistenta sa la abraziune,stabilitatea dimensional si permite o mai buna adaptare si sigilare.Piesa astfel obtinuta va fi probate in gura, urmarindu-se : Integritatea marginala a piesei Interrelatiile de contact proximal cu dintii vecini Relatiile de ocluzie cu arcada dentara antagonista Culoarea inlay-ului.Dupa efectuarea eventualelor retusuri piesa va fi cimentata in cavitate. Inainte de cimentare :-curatarea atenta a inlay-ului si a suprafetei dentare inaintea gravarii sale acide -se realizeaza gravarea acida, apoi se spala si se usuca-se va alege sistemul adeziv astfel : Pentru un inlay foarte transparent se va utilize un system de colaj complet fotopolimerizabil Pentru un inlay mai putin transparent si o restauratie mai mare se va alege un sistem Se va indeparta excesul ocluzal si proximal, se polimerizeaza rapid sis curt inlay-ul, dupa care se va verifica daca in zona proximala nu exista exces. Rasina in aceasta faza nu este inca total polimerizata, ceea ce permite indepartarea resturilor existente cu destula usurinta, cu atat mai mult cu cat inlay-ul este sufficient fixat pentru a nu putea fi dizlocat. Dupa indepartarea excesului de material existent se va face polimerizarea complete a inlay-ului prin fotopolimerizarea acestuia timp de 3 minute (1 minut ocluzal sic ate 1minut vestibular si oral) dupa care se verifica suprafata sa si se vor indeparta eventualele resturi ramase neobservate in faza anterioara. Se scoate diga si se trece la finisarea preparatiei. Pacientul va fi instruit asupra igienei orale cotidiene, va fi chemat la control la 2 saptamani pentru a indeparta siu ultimile resturi de ciment ce mai pot exista.B-Metoda indirectaDispune de 2 variante de lucru: O metoda indirect imediata, care presupune realizarea piesei in aproximativ 20-30 minute in laborator O metoda indirect realizata in laborator in doua sedinte de tratament1. Metoda indirect imediata-amprenta in alginate-model din silicon cu vascozitate scazuta si prize rapida-modelul se plaseaza pe un soclu din silicon dur -modelul va fi taiat cu o lama de ras-fiecare dinte in parte-pastrand contactul la nivel gingival (bont mobil)-pe model tehnicianul va realize inlay-ul dupa tehnica descrisa la metoda semidirecta-polimerizarea se va face complet cate 40 secunde / fiecare fata -dupa polimerizare inlay-ul se scoate de pe model prin usoara presiune dinspre proximal spre ocluzal-se polimerizeaza prin caldura 1000Ctimp de 15 minute in cuptorul CRC 100 Curing Oven (Kuraray) sau 7 minute la 1100C in coptorul de fotopolimerizare DI 500 (Coltene) sausistemul Ivomat depolimerizare la caldura/presiune (Ivoclar Vivadent)-proba in cabinet si cimentarea

2.Metoda indirecta in doua sedinte de tratament Se ia o amprenta prin care se obtine amprentarea intr-un timp atat a dintilor de restaurant cat si a antagonistilor, cu un material care sa ramana stabil pentru a putea fi trimis in laborator Tehnicianul realizeaza modelul cu preparatia pentru inlay pe un bont mobil- pe care marcheaza, cu un creion rosu, marginile preparatiei, iar pe suprafata preparatiei va plasa un mediu de separarie prin pensulare si uscare cu un jet fin de aer care sa permita acoperirea fiecarei zone a preparatiei. Preparatia de la nivelul dintelui, va fi protejata cu o rasina acrilica autopolimerizabila, fara a se realiza izolarea-un strat fin de saliva sa umecteze preparatia, avand astfel, rol de lubrefiant necesar indepartarii Dupa ajustarea restauratiei provizorii in ocluzie prin miscari de inchidere si deschidere a gurii si miscari de lateralitate, dupa polimerizarea initiala pana la cea finala, restauratia va fi miscata sus-jos pentru a nu se lipi. Dupa terminarea polimerizarii piesa este scoasa din gura, se indeparteaza excesul, se finiseaza, se fixeaza in gura, unde,cu ajutorul hartiei de articulatie va fi controlata ocluzia si facute ultimile retusuri. Piesa, astfel pregatita va fi cimentata temporar cu un ciment non-eugenol In laborator tehnicianul va realiza inlay-ul dupa aceiasi tehnica a metodei indirect imediate dupa care, in sedinta urmatoare, piesa e trimisa in cabinet Medicul va indeparta restauratia provizorie evitand deteriorarea preparatiei si va realize o curatire a acesteia de urmele de ciment Urmeaza o spalare, uscare si izolare a dintelui, precum si curatirea inlay-ului care va fi asezat cu blandete in cavitate unde va fi evaluat dupa aceleasi criterii ca la metoda semidirecta, retusat, individualizat, finisat si lustruit, dupa care va fi cimentat in preparatie dupa tehnica descrisa anterior. 4