Subclasa inosilicaţi

A. PiroxeniiStructura piroxenilor este constituită din lanţuri simple de tetraedri [SiO4]4-, unite prin

două tipuri de poliedre de coordinaţie: un poliedru octaedric ce conţine poziţia M1 şi un poliedruoctaedric deformat, cu poziţia structurală M2. Cationii cu rază ionică mare, cum sunt Ca2+ şi Na+, potocupa numai poziţia structurală M2. Cationii cu rază ionică mică pot ocupa atât poziţia M1 cât şipoziţia M2. Din acest motiv, piroxenii formează două tipuri de soluţii solide:

- soluţie solidă continuă între termenii magnezian şi feros (enstatit – ferosilit), calco-magnezian şi calco-feros (diopsid - hedenbergit), calco-magnezian şi sodo-feric (diopsid -egirin);

- soluţie solidă cu miscibilitate limitată între termenii magnezian, feros şi calcic; înaceastă situaţie, termenul final calcic este considerat wollastonitul (formula utilizată în calculeeste 2CaSiO3 sau Ca2Si2O6) iar termenii intermediari sunt augitul şi pigeonitul.

Formula structurală este M2M1[Si2O6]. M2 are CN = 6 (Mg, Fe, Li) sau 7 (Ca, Na). M1are întotdeauna CN = 6 (Mg, Fe, Mn, Al, Ti).

Cristalizează în sistemele rombic – ortopiroxenii (Opx)- sau monoclinic – clinopiroxenii(Cpx). Habitus scurt prismatic. Cristale izolate sau agregare granulare. Culoarea în general verde,gălbuie, brună, neagră (funcţie de conţinutul în fier). Bronzitul prezintă irizaţii metalice,caracteristice. Clivaj bun după două direcţii - {110}, cu unghi de clivaj de cca. 87o, respectiv 93o (însecţiune transversală). La clinopiroxeni, macle simple sau multiple după {100} sau {001}. Laortopiroxeni, uneori structuri lamelare de dezamestec enstatit-diopsid. H=5-6. G=3,1-3,5. Constituieminerale principale în roci magmatice intermediare, bazice şi ultrabazice și în unele rocimetamorfice, de exemplu eclogitele.

I. Ortopiroxenii – Opx (piroxenii rombici)

Enstenitele. (Mg,Fe)2[Si2O6].

Soluţie solidă între enstatit (En) şi ferosilit (Fs)

Enstatit – Mg2Si2O6 – 0-10% Fs (En100 - 90)

Bronzit – 10-30% Fs (En90 - 70)

Hipersten – 30-50%Fs (En70 - 50)

Ferohipersten – 50-70%Fs (En50 - 30)

Eulyt – 70-90 %Fs (En30 - 10)

Ferosilit – 90-100%Fs (En10 - 0)

Geneza:

a) lichid magmatică în aproape toate tipurile de roci (ferosilitul numai în unelegranitoide);

b) metamorfică de contact (enstatit + forsterit + granat + flogopit);

c) metamorfică regională (ferosilit) în sedimente bogate în Fe, metamorfozate(eulysite);

c) artificial, în zguri metalurgice (ferosilit).

Ocurenţe: cristale mari de enstatit la Uroiu.

II. Clinopiroxenii – Cpx (piroxenii monoclinici)

1) Clinoenstenite. (Mg,Fe)2[Si2O6].

Soluţie solidă între clinoenstatit şi clinoferosilit

Geneza: lichid magmatică, în roci vulcanice, mai rar în cele hipoabisice (presiune scăzută).

2) Diopsid. CaMg[Si2O6]

Culoarea: cenuşie, gălbuie, verde

Geneza:

a) lichid magmatică, în roci bazice şi ultrabazice;

b) metamorfică de contact, în corneene şi skarne, în parag. cu tremolit, granat calcic şi wollastonit;

c) metamorfică regională, în unele amfibolite (diopsid bogat în Fe).

Ocurenţe: a) Căzăneşti-Ciungani; b) Moldova Nouă, Dognecea, Ocna de Fier.

3) Hedenbergit. CaFe[Si2O6]. Formează cu diopsidul soluţie solidă continuă.

Geneza:

a) lichid magmatică, în sienite cuarţifere şi foyaite, în parag. cu fayalit;

b) metamorfică de contact, în skarne, în parag. cu granat calcic şi actinot;

c) metamorfică regională, în eulysite.

Ocurenţe: b) Moldova Nouă, Sasca, Ocna de Fier.

4) Augit. (Ca,Mg,Fe2+,Fe3+,Al,Ti)2 [Si (Si,Al)O6]

Geneza: a) lichid magmatică, în roci intermediare, bazice şi ultrabazice;

b) metamorfică de contact, în calcare metamorfozate, în parageneză cu granat, vezuvian, epidot, hornblendă.

Ocurenţe: a) M-ţii Metaliferi, Călimani, Gurghiu; b) Ocna de Fier, Dognecea.

5) Pigeonit. (Mg,Fe, Ca) (Mg,Fe)[Si2O6].

Termen intermediar între clinoenstenite şi augit. Apare numai în roci vulcanice (andezite, dacite).

Piroxeni alcalini

1) Egirin (acmit). NaFe3+[Si2O6].

Geneza: lichid magmatică, în roci peralcaline (Na2O+K2O>Al2O3) , în parag. cu riebeckit, feldspaţi ± feldspatoizi (nefelin).

Ocurenţe: Turcoaia, Cîrjelari, Ditrău, Ogradena, Bârzava.

Egirin-augit, egirin-diopsid termeni intermediari.

2) Spodumen. LiAl[Si2O6].

Culoarea: alb cenuşie, alb verzuie, verzuie, gălbuie, violetă (kunzit).

Geneza: pegmatitică

Ocurenţe: Teregova, M-ţii Lotru-Cibin.

Utilizări: prepararea Li; kunzitul – piatră semipreţioasă.

3) Jadeit. NaAl[Si2O6]. Mineral de presiune ridicată.

Geneza: metamorfică regională, de presiune ridicată, în gnaise, amfibolite şi şisturialbastre (şisturi cu glaucofan).

4) Omfacit. Mineral de presiune ridicată

Termen intermediar între diopsid, jadeit şi egirin. Este mineral caracteristic pentru eclogite, în parageneză cu granatul piralspitic.

Piroxenii triclinici (piroxenoizi)

1) Wollastonit. CaSiO3. Agr. fibroase, radiare, foioase. H=5. G=2,8. Clivaj perfect după {100} şi bun după {001} şi {102}. Culoarea: alb, galben,cenuşiu, roşu sau brun.Geneza: metamorfică de contact, în parag. cu tremolit, granat calcic şi diopsid.Ocurenţe: Moldova Nouă, Sasca, Dognecea, Băiţa Bihorului.

2) Rodonit. MnSiO3

Agr. granulare, compacte H=6. G=3,6. Clivaj perfect după {110}. Culoarea: roz, roşu, roşu brun, galben, mai rar negru.Geneza: a) hidrotermală, în parageneză cu rodocrozit (minerale de gangă);b) metamorfică regională, în şisturi manganifere, în parag. cu tefroit, knebelit, dannemorit, spessartin şi rodocrozit.Ocurenţe: a) Cavnic, Săcărâmb; b) Răzoare, Ciocăneşti, Iacobeni, Şarul Dornei, Delineşti.Utilizări: piatră ornamentală.

Amfibolii

Au structura formată din lanţuri infinite duble de tetraedri [SiO4]4-. Unitatea structurală este [Si8O22](OH)2

14-. Frecvent, din cauza substituţiilorcomplexe, Si4+ poate fi înlocuit de Al3+ până la 3 apfu, unitatea structuralădevenind [Si5Al3O22](OH)2

17-. Mai rar, Si4+ poate fi substituit şi de Ti4+. Principalele substituţii care generează soluţiile solide din cadrulamfibolilor sunt substituţia Tschermak, cu vectorul de schimb VIAl -1

IVAl -1(Mg,Fe,Mn)Si şi substituţia cu vectorul de schimb Si -1NaIVAl. Amfiboliicristalizează în sistemele rombic sau monoclinic.

Habitus lung prismatic, acicular, fibros, pâslos. Culoarea alb cenuşie, galben, galben-brun, brun, verde, verde-negru, albastru (amfibolii alcalini). Clivaj foarte bun după două direcţii - {110}, cu unghi de clivaj de 56o, respectiv 124o (în secţiune transversală). H=5-6. G=2,9-3,5.

Formula structurală este:

X0-1 VIY2

VIZ5[Si5(Si,Al)3O22](OH,F)2 sau

A0-1B2C5[Si5(Si,Al)3O22](OH,F)2.

Ocuparea “normală” a poziţiilor X, Y şi Z de către cationi este următoarea:

K+ - numai în X;

Na+ - în X sau Y;

Ca2+ - numai în Y;

Mg, Fe2+, Mn2+, Li, Zn, Ni, Co - în principal în Z dar în mai

mică măsură şi în Y;

Fe3+, Mn3+, Cr3+ (ioni M) - numai în Z;

Al3+, Ti4+ - numai în Z (şi în tetraedri!).

A.Amfibolii de Mg-Fe-Mn-Li

I. Amfibolii rombiciAntofilit. (Mg,Fe)7[Si8O22](OH)2 – gedrit (Mg,Fe)5Al2 [Si6Al2O22](OH)2

Geneza: a) metamorfică regională, în partea inferioară a faciesului amfibolitelor, în parag. cu staurolit + cordierit, granat + cordierit, alumosilicaţi sau talc (şisturi talc-antofilitice);

b) metamorfică de contact, în jurul intruziunilor intermediare;

c) metasomatică.

Ocurenţe: a) Rudăria (jud. Caraş-Severin); b) Budureasa, Pietroasa; c) gnaisele cu cordierit şi antofilit din regiunea Orijärvi (Finlanda), cu compoziţie foarte diferită de intervalul compoziţional normal al rocilor magmatice, metamorfice sau sedimentare.

II. Amfibolii monoclinici1. Cummingtonite. (Mg,Fe)7[Si8O22](OH)2 – grunerite (Fe,Mg)7[Si8O22](OH)2

Geneza: metamorfică regională, în amfibolite sărace în Ca.

Ocurenţe: Cummington (SUA).

2. Dannemorit (mangano-cummingtonit) - (Mn,Mg,Fe)7[Si8O22](OH)2

Geneza: metamorfică regională, în şisturi manganifere.

Ocurenţe: Dannemora (Suedia), Răzoare, Ciocăneşti, Iacobeni, Delineşti.

B. Amfibolii calcici

Cristalizează numai în sistemul monoclinic.Tremolit - Ca2Mg5[Si8O22](OH)2

Actinolit - Ca2(Mg,Fe)5[Si8O22](OH)2

Feroactinolit - Ca2Fe5[Si8O22](OH)2

Geneza: a) metamorfică regională, în calcare cristaline şi şisturi verzi (actinolitul + ?);b) metamorfică de contact, în skarne (tremolitul + ?)Ocurenţe: a) Voşlobeni, M-ţii Rodnei (tremolit), M-ţii Gilău (actinolit); b) Moldova Nouă, Sasca, Ocna de Fier.

Hornblenda comună – Na0-1Ca2 (Mg,Fe)3-5(Al,Fe3+)2-0[Si5-8Al3-0O22](OH)2

Termenul este utilizat pentru a defini toţi amfibolii calcici cu aluminiu. Cuprinde mai mulţi termeni finali, ceimai importanţi fiind:

a) Magneziohornblendă – ferohornblendă (hornblendă sensu stricto) Ca2 (Mg,Fe)4(Al,Fe3+)[Si7AlO22](OH)2

b) Tschermakit – ferotschermakit Ca2 (Mg,Fe)3(Al,Fe3+)2[Si6Al2O22](OH)2

c) Edenit – feroedenit NaCa2 (Mg,Fe)5 [Si7AlO22](OH)2

d) Pargasit – hastingsit NaCa2 Mg4Al[Si6Al2O22](OH)2 - NaCa2Fe4Fe3+[Si6Al2O22](OH)2

e) Magneziosadanagait – sadanagait NaCa2 (Mg,Fe)3(Al,Fe3+)2[Si5Al3O22](OH)2

Geneza: • lichid magmatică, în aproape toate tipurile de roci (mai frecvent în cele acide şi intermediare), cu excepţia

hornblendei tschermakitice.• metamorfică regională, în amfibolite, gnaise amfibolice şi unele şisturi amfibolice; creşterea gradului de

metamorfism determină transformarea actinolit → hornblendă s.s. → pargasit, habitusul modificându-se de la fibros – acicular – prismatic;

• metamorfică de contact, în corneene.• secundar, pe seama piroxenilor (rezultă hornblendă fibroasă denumită uralit).

În rocile vulcanice, prin procese de oxidare, hornblenda este transformată în oxihidroxizi de Fe±Ti, fenomenul fiind denumit “opacizare” (întîlnit uneori şi la biotit).

C. Amfibolii sodici (alcalini)

Cristalizează numai în sistemul monoclinic. Majoritatea au culoarea albăstruie.

1. Glaucofan – riebeckit. Na2Mg3Al2[Si8O22](OH)2 - Na2Fe3Fe3+2[Si8O22](OH)2

Culoarea: cenuşie albăstruie, albastră, albastru închis, negru .

Geneza:

a) metamorfică regională; glaucofanul este mineral de presiune ridicată şi apare în parag. cu jadeit (în şisturi cu glaucofan sau șisturi albastre);

b) lichid magmatică (riebeckit), în roci peralcaline, în parag. cu egirin.

Ocurenţe: riebeckitul in granitele alcali-feldspatice din Dobrogea (Turcoaia, Cîrjelar) şi Poiana Mărului (jud. Braşov).

2. Eckermannit – arfvedsonit. NaNa2Mg4Al[Si8O22](OH)2 - NaNa2Fe4Fe3+[Si8O22](OH)2

Culoarea: verde albăstruie.

Geneza: lichid magmatică, în roci peralcaline, în parag. cu egirin.

3. Nyböit. NaNa2Mg3Al2[Si7AlO22](OH)2

Geneza: apare în eclogite, împreună cu jadeitul.