Chirurgie curs

PATOLOGIA CHIRURGICALA A INTESTINULUICa si in patologia gastro-duodenala si in cea intestinala examenul clinic atent al bolnavului poate orienta diagnosticul care va fi confirmat prin examenele paraclinice: radiologic, endoscopic, biopsic.

Cand vom suspecta o suferinta intestinala ? Principiu: durerea abdominala localizata in etajul mijlociu sau inferior, insotita de tulburari ale tranzitului este (90%) de origine intestinala. Daca durerea are caracter colicativ sau crampa repetitiva originea intestinala este sigura.Rezulta ca un bolnav cu dureri abdominale colicative in etajul mijlociu sau inferior, insotite de diaree, constipatie, oprirea tranzitului, (varsaturi), hemoragii (melena, hematokezis, rectoragii, hemoragii oculte) trebuie suspectat de o afectiune intestinala:

1. Ocluzia intestinala acuta 2. Cancerul intestinului 3. Afectiuni inflamatorii ale intestinului: - Apendicita - Boala Chron - Rectocolita Ulcero-Hemoragica - Entero-Colite nespecifice

Ocluzia intestinala acuta (O.I.A.)Definitie: oprirea patologica persistenta, indiferent din ce cauza si in ce mod, a tranzitului intestinal normal. = Prezinta o simtomatologie capabila sa conduca singura la un diagnostic corect si la o motivatie operatorie in majoritatea cazurilor (reprezinta o urgenta chirurgicala maxima: Mondor: daca soarele a apus nu trebuie sa rasara peste O.I.A., iar daca - a rasarit nu trebuie sa apuna: CLASIFICARE - A. Ocluzii neischemiante - B. Ocluzii ischemiante

A. Ocluzii neischemiante

cu lumen liber ( = FUNCTIONALE): intestin inert- metabolice(acidoza) - reflexe (postoperatorii) - septice(secundare peritonitei acute)

cu lumen obturat (=MECANICE): intestin obturat *- obstr. intraluminala (corpi straini) - obstr. parietala (tumori, stricturi) - obstr. extraparietala (bride, tumori) 1

B. Ocluzii ischemiante:

cu lumen obturat (MECANICE): intestin: obturat + ischemiat- strangulari = (Hernii) - volvulusuri = (Sigmoid) - invaginatii *entero-enteralee / entero-colice

cu lumen liber (VASCULARE): intestin necrozat-infarctul entero-mezenteric -hipovolemii mezent.(socul hipovolemic)

Deci exista: Ocluzii: = nechirurgicale: functionale = chirurgicale: - mecanice: - obturate: (nu exista ischemie) - strangulate (exista ischemie) - vasculare: infarctul entero-mezenteric (IEM)

Fiziopatologia ocluziei intestinaleDistesia hidrogazoasa (aparitia sect.III = parazitar) din lumenul intestinului secundara ocluziei, cu consecinte in sect: - intracelular - extracelular a) Cosecinte locale: 1. Tulburari trofice parietale ischemia parietala (circulatie deficitara) 2. Tulburari ale peristalticei I = accentuarea peristalticei = abdomen de lupta, zgomotos II = epuizare peristalticei = Liniste abdominala = prevesteste moartea 3. Tulburari ale absorbtiei si ale secretiei intestinale: scaderea fazei de absorbtie intest: tulb h-e, proteice, nutritive si cresterea secretiei care alimenteaza sect III - parazitar; 4. Alterarea permeabilitatii peretelul intestinal - pentru toxine (endotoxine) soc endotoxinic Soc toxico septic - pentru microbi Peritonita soc septic Soc toxico septic

b) Cosecinte generale: 1. Tulburari hidroelectrolitice (h-e) + acido-bazice(a-b)+ Hipoproteinemie (secundara sechestrarii unei cantitati importante de lichide in sect parazit.) disfunctie enzimatice multiple Metabolism viciat 2. Hipovolemie acuta: - disfunctii cardio-circulatorii - disfunctie renala acuta 3. Disfunctie ventilatorie restrictiva (limitarea diafragmatica) insuficienta respiratorie acuta; 4. Stare toxico-septica Disfunctii multiviscerale progresive cu evolutie ireversibila spre exitus daca nu se intervine cu tratam. energic medico-chirurgical. 2

DIAGNOSTIC Diagnosticul clinic se bazeaza pe triada simtomatica a) Subiectiv: 1. Durere abdominala 2. Oprirea tranzitului pentru gaze si M.F. 3. Varsaturi: - alimentare apoi staza - INTOLERANTA DIGESTIVA ABSOLUTA b) Obiectiv: 1. Distensie abdominala (Meteorism) 2. Tulburari ale peristalticei: / - abdomen zgomotos I \ - abdomen tacut II 3. Semne de iritatie peritoneala = TARDIVE 4. T.R. = ampula rectala ~ goala (plina nu exclude ocluzia); S. Gold. c) Starea generala alterata: Facies =toxic, deshidratare (pliu lenes) Sindrom Cardio-Respirator Sindrom Hepato-Renal Febra; Ex. Rx - abdomen pe gol nivele hidro-aerice multiple Ex. Laborator: - tulburari h-e + acido-bazice si nutritive - stare septica - finala Examenul clinic amanuntit (permite precizarea tipului de ocluzie): Debutul simptomatic este: - progresiv = ocluzie neischemica - brusc = ocluzie ischemica a) Durerea: - distensie dureroasa ~ medie = Ocluzie functionala (jena dureroasa difuza: functionala) - colici repetitive, peristaltice = Ocluzie obturata (durere colicativa: obturata) - durere severa, continua = Ocluzie strangulata (localizata) (exista H, operatie abdominala anterior) - durere vie (ischemica) Ocluzie vasculara (cand exista in antecedente valvulopatii, ATS, aritmii, IM) I: localizata la locul isch. II: apoi difuza=in tot abdomenul3

b) Oprirea tranzitului pentru gaze si M.F. - nu se poate stabili cu precizie = Ocluzie Functionala - intermitenta, alternanta = Ocluzie obturata - completa = Ocluzie strangulata - relativ completa (exista emisii mici de MF sanghinolente: Ocluzie vasculara Invaginatie enterocolica (-Triada OMBREDANE: Varsaturi + Melena)

S.ocluzie + Melena: Durere +

c) Varsatura: - Ocluzie functionala - facila, prin prea plin (ca o regurgitatie) - Ocluzie obturata - I reflexa = productiva (alimentara): II stazaS.prevest. moarteaFecaloida - Ocluzie strangulate - I reflexa - neproductiva - Ocluzie vasculara frecvent = nu exista varsatura Ex. Radiologic.: A. Rx. abdomen pe gol = nivele hidro-aerice multiple: In ocluzia intestin subtire: nivele hidro-aerice sunt multiple, largi, cu marele ax orizontal; sunt dispuse central in cuib de randunica, tabla de sah, tuburi de orga, in scara, etc In ocluzia intestin gros: nivele hidro-aerice sunt mai putine, dispuse periferic, inalte, cu marele ax vertical. S. Friemann: trei linii opace = converg catre pelvis = Volvulus de sigma. B. Irigografia: ofera imagine de stop baritat sau balon rasucit( volvulus de sigma) sau pantaloon de golf sau trident (invaginatie ileocolica). Ex de laborator: - tulburari h-e + acido-bazice (acidoza) si nutritive: - Hemoleucograma: - anemia - leucocitoza: - moderata in O.I.A. strangulata - pseudoleucemica in O.I.A. vasculara - Uree crescuta - Ionograma sg. modificata - RA este scazuta stare de acidoza4

- amilaze, LDH: crescute (O. strangulate) - stare septica - finala Alte examene utile: - ecografia, endoscopia, computertomografia, RMN (ofera date despre obstacol si consecintele locale si de vecinatate); - angiografia mezenterica (informeaza despre vascularizatia regiunhii), etc.

Diagnostic diferential:- Pancreatita acuta (durere abdom in bara, amilaze crescute) - Peritonita acuta purulenta (contract abdom generalizata, febra) - Colica renala (durere lombo-abdom cu irad tipica spre org genit.. - SEU (semen de hemorag interna la o femeie cu s. de gravidit)

TRATAMENT Tratamentul este medico-chirurgical:A) MEDICAL - Monitorizarea diurezei (sonda urinara a demeure), curba febrila, monitorizarea respiratiei pulsului si tensiunii arteriale. - Reechilibrare hemo-hidro-electrolitica, acidobazica si nutritiva (Aspiratie n-g, perfuzie: sol hidroelectrolitice, aminoacizi, lipide, glucide) - Antibioterapie - Tratament antisoc: cortizon, O2, analeptice cardio-respiratorii

B) CHIRURGICAL: - Indepartarea obstacolului: (rezectia intestinului lezat = tumoral sau infarctat, etc) + restabilirea tranzitului (Entero-EnteroAnastomoza, Entero-ColoAnastomoza, Anus iliac stang, etc) Evolutia clinica fara tratament conduce spre exitus (stare toxicoseptica finala).

5

Infarctul entero-mezenteric (IEM)Obstructia vasculara in teritoriul mezenteric superior are drept consecinta, de cele mai multe ori constituirea infarctului entero-mezenteric (infiltratia peretelui intestinal cu elemente figurate ale sangelui, urmate de necroza acestuia).

MFP: Infactizarea se produce in 3 stadii: 1. stadiul de apoplexie: infiltrat plasmatic in interstitiul peretelui interior = ansa: rosie cianoticaedematiata (reversibila). 2. stadiul de infarct veritabil: infiltrat cu elemente figurate ale segmentului peretelui interior = ansa: violacee-neagra (ireversibila). 3. stadiul de gangrena: necroza parietala intestinala = ansa: verde neagra (frunza-vesteda). Continut intestinal: - hemoragic - toxico-septic (leziune maxima = mucoasa)

Dupa intindere infarctul entero-mezenteric poate fi: - limitat - ansa defunctionala - segmentar - subtotal - total(primii 50 cm jejunali raman frecvent aproximativ normali)

Etiopatogenie:

- I.E.M. - arterial (60%): -prin tromboze (61%) -prin embolie (37%) -limitatansadefunctionalizata(cu elimin mucoasei Intest = tub rigid) - I.E.M. - venos (40%): - tromboflebita sistem. mezent. Superior prin: - hemoconcentratie - policitemie - carcinomatoza - staza portala (ciroza) - I.E.M. - fara ocluzie vasculara (apoplexia intestinala) - spasme prelungite de origine: - toxica microbiana (colibacil) - neuromediatori - hipovolemii acute

CLINICA IEM Teren: - arteritic + - flebitic

carcinomatoza peritoneala ciroza hepatica

Debut: - brusc = abdomen acut (60%) - progresiv = (40%)6

IEM evolueaza cu semnele unei ocluzii intestinale (dureroase): - dureri abdominale - anorexie varsaturi - balonare - oprirea tranzitului: - gaze - M.F. = tardiv: melena/rectooragia + stare de soc - colaps: - paloare/cianoza - transpiratii reci - hipotensiune arteriala - puls slab - rapid Examen obiectiv: Inspectie Abdomen: meteorizat si dureros Palpare + Percutie + zona de impastare mata in centrul abdomenului (Semnul Mondor) Examen Paraclinic Rx: - distensie gazoasa omogena a intestinului subtire + aero jejunie - lipsa peristalticii - uneori: ansa in doliu (ingrosata opaca) ansa sentinela cu un nivel hidroaeric aeric) Laborator: - Hemoleucograma: - anemia- leucocitoza - Uree crescuta - Ionograma modificata - RA crescuta

Diagnostic diferential:

- Ocluzia intestinala - Pancreatita acuta - Peritonita - Colica renala - SEU PROGNOSTIC: FOARTE GRAV ( MOARTE: 80-90%)

TRATAMENT Tratamentul este medico-chirurgical:A. MEDICAL - aspiratie n-g; - reechilibrare hemo-hidro-electrolitica, acidobazica si nutritive; - ABT ; - tratament antisoc (cortizon O2, protectie cardio-respiratorie) B.CHIRURGICAL: rezectia intestinului infarctat + restabilirea tranzitului (EEA). OBS. Infarct venos: tratamentul este conservator (medical). 7

Cancerul intestinuluiCancerul intestinului il intalnim la ambele sexe, cu frecventa ridicata odata cu inaintarea in varsta. Ca localizare ocupa locul II dupa cancerul stomacului la barbat si locul IV dupa cancerul uterin, stomac, san la femeie. La nivelul intestinului, localizarea cea mai fracventa este rectala apoi colonica si mult mai rar la nivelul intestinului subtire.

Factori predispozanti: - ereditatea- stari precanceroase: - POLIPOZA - TUMORI VILOASE - RUH (rectocolita ulcero-hemoragica) - alimentatia:- alcalina - fara reziduuri (vegetale) - exces grasimi: - sterolilor biliari - flora anaeroba

Anatomie patologicaa) Macroscopic - cancer ulcerovegetant tot intestinul F.de localizare: - cancer schiros in virola frecvent: cancer colon stang - cancer coloid mucipar frecvent cancer colon drept - carcinomul papilar: frecvent la niv. rectului b) Microscopic: Cel mai frecvent: Adenocarcinoame, () Rar Sarcoame (sarcoamele =frecvente in C. intestine.subtire Evolueaza extinzandu-se: - longitudinal = dreapta - circular / stenozant = stanga

Stabilizare TNM: T0 (in situu) T1: T=mucoasa submucoasa T2 : T = musculara + seroasa N0 = fara mts ggl N1 = epi-paracolici, = mezorect N2; N3 = mezenterico-colici (nu se aplica in C.Rect) N4 = juxta. aortico-cavi

T3 : T = invad tes vecine pericolice (grasime) a) = nefistulizata b) = fistulizata Metastaze________________ T4 : T = extinsa local = la distanta (la niv organ vecine)8

M0 (abs); M1 (prez) Mx (necunoscute)

Stadiile de evolutie ale cancerului de intestin Stadiu I: -a = T0 T1 N0 M0 -b = T2 N0 M0 Stadiu II = T3 Stadiu III = Toricare N0 M0 N1 M0

Stadiu IV = Toricare N4 (oricare) M1

CLINICAPacient trecut de 40 ani cu semne generale de impregnatie neoplazica:

1 - inapetenta 2 - scadere ponderala marcanta 3 - sindrom anemic 4 - astenie fizica si intelectuala care prezinta: 1. Tulburari de tranzit a) transit alternant: - constipatie care devine rebela la tratam. (frecv = cancer stang; in cancerul rectal scaune creionate - diaree - debacluri ce usureaza bolnavul (frecv = cancer drept): aspect dizenteriform = Cancer Recto - Sigmoid b) (H.D.I.) sangerarea: 1. (H. Oculte) - Cancer Colon 2. Hematokezis (scaun amestecat cu sange) C. colon 3. Rectoragii Cancer Rectal 4. Melena (uneori in Cancerul Intestinului Subtire) (Semnul Juvara = melena precedata de colici) 2. Durerea: - cu debut insiduos (apar tardiv in evolutia bolii) cu intensit.crescanda; - caracter colicativ Sindrom Kenig: Crize dureroase ( insotite de borborisme + balonare provocate de intensificarea peristalticii deasupra obstacolului - care cedeaza imediat ce peristaltica reuseste sa evacueze dincolo de obstacol continutul intestin. In localizarile joase9

(rectosigmoid), durerile si distensia abdomenului cedeaza imediat dupa ce bolnavul are scaun sau elimina gaze; Sediul durerii = fix = la nivelul obstacolului intest. Durerea are caractere clinice in functie de topografia tumorii: - intest subtire, colon transvers, colon sigmoid, rect)= Sindrom Kenig - cancer colon drept: Durei cu caracter permanent; surde - cancer rectal: Greutate dureroasa + Tenesme Rectale + + Sindrom urogenital - Polakiurie - Disurie - Dismenoree 3. Febra Examenul obiectiv: - Palparea Tumorii = - dura - dureroasa - Cancer rectal = tumora rect ~ fixa poate fi perceputa la tuseul rectal (daca e localizata la 10 cm de orificiu anal). - Sindrom Bouveret : distensia cecului in cancerul colon stang. - [ Semne: Ascita, Hepatomegalie, Metastaze peritoneale] Ex. Radiologic: - Irigografia dublu contrast evident. Tumora - Rx. Toraco-pulmonara = Prez/abs Metastaze pulmon. - Urografia relatia tumorii cu ureterul Cistoscopia = rel Tumorii rectale cu vezica urinara) Ecografia: - abdominala = ofera relatii despre tumora - hepatica Metastaze hepatice? Endoscopia + Biopsia = Confirma diagnosticul Laborator: - Anemie H. OCULTE; VSH- Hipoproteinemie - Tulburari h-e, a-b, nutritive

Markeri Carcinogenetici:- VSH - Dozare ACE (exista in: Cancer: gastric, colic, pancreatic - Dozare Fosfataza. alc. = = - Dozare Calciu = metastaze osoase 10

Diagnostic diferential:- Apendicita ac in faza de plastron apendicular - TBC ileo-cecala - T. Retroperitoneale - Colite banale - RCH, Boala Crohn - Tumori benigne intestinale, T. epiploon - Hemoroizi, Fisura anala, Boli venerice

EVOLUTIE FARA TRATAMENT Intoxicare neoplazica Insuficienta pluriviscerala progresiva EXITUS Complicatii: Accident acut Perforatie: - directa Peritonita ac secundara . - diastatica Peritonita ac secundara . Hemoragie . Ocluzie, Invaginatie . Supuratie . Compresiune Fistule EXITUS TRATAMENTTratamentul este medicochirurgical asociat cu tratam oncologic (radiochimioterapie 5.FU) pre si post operator. A. Trat. MEDICAL - Monitorizarea diurezei (sonda urinara), curba febrila, monitorizarea respiratiei pulsului si tensiunii arteriale; - Reechilibrare hemo-hidro-electrolitica, acidobazica si nutritive; - Aspiratie n-gastrica; - Antibioterapie - Tratam tarelor organice asociate B. T.CHIRURGICAL: - Hemicolectomia dreapta in Cancer colon drept - Hemicolectomia stg in Cancer colon stang - Colectomia segmentara Reibardt in C. colon sigmoid - Rezectie.RectoSigmoid Dixon in C. rectal sup si mijl - Amputatia de rect Miles in C. rect - Op. Hartmann in C. rect inoper.(ablatia tumorii+AISD) - AISD (anus iliac stg definitiv) in C.rectal inoperabil.

11

Tumori benigne ale intestinului

Polipi intestinului sunt cel mai des intalniti (sindrom Peutz Yagers). Diverticuloza intestinului, ocupa locul doi avand ca si polipii o evolutie clinica asimtomatica (sunt descoperiti intamplator = Rx., Endoscopic), pana la aparitia complicatiilor: polipii multiplicitate antrenarea unei ocluzii prin invaginatie hemoragie (prin ulcerare) malignizarea diverticulii Hemoragia Perforatia Fistula Ocluzia periviscerala (loc sigur) suprainfectia

Forme particulare:Diverticulita Meckel - Clinic prezinta semnele apendicitei acute, doar ca topografia durerii are o localizare mediala de Iacobovici i-op obliga chirurgul la explorarea ultimilor 90 cm de ileonul terminal unde se poate afla diverticolul Meckel (rest embrionar) complicat.

ApendiciteleProcesul inflamator apendicular poate surveni la orice varsta, frecventa maxima fiind insa intre 10-40 ani dar gravitatea maxima se inregistreaza la extremele de varsta (batranul prezinta forme grave asimtomatice).

Apendicita acutaSe poate prezenta sub 3 forme anatomo-patologice: 1. apendicita catarala = congestia apendiculara care se poate insoti de o reactie peritoneala seroasa (lichidserocitrin in cantitate invariabila, mica, in cavitatea peritoneala).

2. apendicita flegmonoasa = apendice inegal ingrosat maniliform care prezinta micro-abcese parietale,inconjurat de obicei de false membrane; se insoteste de reactie peritoneala cu lichid tulbure lus. 12

3. apendicita gangrenoasa - rezultat al infectiei cu germeni anaerobi, pe fondul unor leziuni ischemiceapendiculare; apendicele are aspect de frunza vesteda, este flasc, cu edem al mezo?; este insotit de lichid intraperitoneal hiperseptic fetid.

CLINICA:Prezinta tablou clinic variabil: (nu exista boala ci bolnav).

Simptome majore: 1. Durere abdominala 2. Sindrom dispeptic 3. Febra Care se insotesc paraclinic de leucocitoza

Durerea: in fosa iliaca dreapta

- durerea este localizata initial in epigastru - apoi sa se localizeze in fosa iliaca dreapta. - poate prezenta si alta tipografie fata de sediul apendicelui: in flancul drept, deasupra crestei iliace drepte, lombar, pelvin. - iradiaza la baza membrului inferior drept, (sau lombar, pelvin, mezogastru) - are caracter continuu paroxisme. EX. OBIECTIV Inspectie: abdomen normal configurat, participa la misc respiratorii.

Palpare: dureri la palpare in fosa iliaca dreapta in aria Iacobovici.

hiperestezie cutanata

\

= S.de iritatie peritoneala locala: aparare musculara locala / forma flegmonoasa (S. Meyer) forma gangrenoasa13

Apendicita acuta = permite palpare profunda = dar este foarte dureroasa;

Percutie = dureroasa locala = S.Mandel (S. clopotelului);

Ascultatie = relatii normale Evolutie fara tratament:

1. Plastromul apendicular = bloc visceral de protectie in jurul focarului septic (apendicular)OBIECTIV: impastare dureroasa relativ delimitata, fixa, in fosa iliaca dreapta, uneori cu caracter pseudotumoral, insotita de febra + leucocitoza marcata. - poate evolua catre rezolutie in 3 saptamani (urmata de operatie la 3 luni). - poate evolua catre:

2. Abces apendicular (ramolire centrala) = puroi febra septica Alterarea starii generale) hiperleucocitoza = 20 000. OBIECTIV: Fluctuenta locala = (fosa iliaca dreapta corespunzator plastronului anterior).

3. Peritonita generalizata- in 2 timpi: 1. Apendicita acuta interval liber 2. Peritonita sau - in 3 timpi: 1. Apendicita acuta 2. Plastron care abcedeaza 3. Peritonita (abcesul se deschide in P) Clinic: Triada Dieulafoy sau Dupley: - durere abdominala (fosa generalizata) - hiperestezie cutanata difuza abdominala - contractura abdominala generalizata

Forme Clinice topografice:a) Apendicita retro-cecala: simptomatologie dureroasa in flancul drept,deasupra cr. iliace drepte. (Bolnav decubit lateral stang). b) Apendicita pelvina: apendice care incruciseaza vasele iliace coborand pelvis evidentiat clinic prin S. OBTURATORULUI. (Se apasa pe fosa obturat.si se imprima rotatie interna a coapsei) Durere c) Apendicita mezoceliaca - cu evolutie pseudoocluziva (dg. diferential cu Ocluzie intestinala) d) Apendicita subhepatica localizare inalta a Durerii = hipocondrul drept + sindrom dispeptic biliar ( dg. diferential Colecistita acuta)

14

Forme Clinice evolutive: 1. Apendicita acuta cu peritonita primitiva (aparent) - Durere vie - lovit de pumnal = fosa iliaca dreapta = perforatia apendicelui (primul timp scurt), durere care devine generalizata prin evolutia peritonitei in al doilea timp), faza in care se prez. boln la medic. 2- Gangrena apendiculara - forma hiperseptica (g. anaerobi) = cu alterare rapida si grava a starii generalizate cu semne locale abdominale = minime 3- Apendicita toxica - cu germeni foarte virulenti - evolutie cu stare toxica grava ce evolueaza spre Insuficienta hepatorenala grava - semne locale minime 4- Apendicita la batrani - este paucisimptomatica - leziuni grave cu semne locale minime care evolueaza spre peritonita (semne putine la inceput) care imbraca forma unei ocluzii = (meteorism, febra, dureri abdominale difuze).

Examen Paraclinic- Ex. Laborator: leucocitoza - Ecografia: utila in diagnosticul diferential al formelor paucisimptomatice, (la varstnic) - Rx: abdominal pe gol = distensie aerica a cecului

Diagnostic diferential: colica renala dreapta, ulcer duodenal in criza sau perforat, Colica menstruala,Apendice epiploic torsionat, Anexita dreapta, Diverticulita Meckel.

TRATAMENTTratamentul este chirurgical Apendicectomie cu ligature si infundarea bontului Drenaj peritoneal.

Apendicita cronicaInflamatia cronica a apendicelui care poate urma dupa o apendicita acuta (cu evolutie spontan favorabila) sau poate fi cronica de la inceput. CLINIC: 1. Durere cu aceeasi topografie dar de intensitate medie sau mica, uneori fiind cautata prin manevre care evidentiaza: - M. Rowsing - impingere retrograda a continut.colic catre cec Durere - M. Blumberg - decomprimarea brusca dureroasa in fosa iliaca dreapta - M. Jaworschi-Lapinski compresiune apendicelui pe un plan dur (realizat prin contractia musch. psoas prin ridicarea piciorului drept de catre bolnav).15

- Puncte dureroase in apendicita cronica (au importanta istorica): (Mondor interzice palparea abdomenului cu un singur deget)

2. Sindrom dispeptic discret: greturi, varsaturi-alimentare, rar constipatie 3. Stare subfebrila 4. Leucocitoza ~ (inconstant prezenta) TRATAMENTTratamentul este chirurgical: Apendicectomie cu ligature si infundarea bontului

Alte afectiuni inflamatorii intestinale1. Enterita regionala = BOALA CROHN =Numita initial ileita terminala datorita localizarii preferentiale pe ileonul terminal este o inflamatie foliculara cu tendinta la ulcerare si stenozare a segmentului intestinal afectat. CLINIC: = tabloul unei apendicite acute care evolueaza cu DIAREE alterarea starii generale deshidratare hipoproitemie astenie, slabire anemie

16

Forme clinice:-Forma colitica: crize dureroase la 6 ore postprand + diaree sanghinolenta Irigografia releva diagnosticul (stenoza filiforma-ileon) -Forma ocluziva: prez.o evolut. lunga cu sindr.Knig (Subocluzie persistenta) -Forma pseudotumorala: evolueaza spre Plastron - Abcedare - Fistulizare org.vecine sau la peretele abdomenului.

piostercorala catre

Evolutie: cronicizare complicatii, ocluzie, fistule

TRATAMENT Tratamentul este medico-chirurgical (chir. ptr formele complicate)

2. Rectocolita ulcerohemoragicaEvolueaza clinic cu - diaree mucohemoragica (+ puroi) - febra - alterarea starii generale, slabire - tenesme, (frecvent = fara Dureri abdominale) (Sub forma rar acuta, frecvent = cronica in puseuri evolutive).

3. Enterocolitele acute, cronice =

evolueaza clinic cu dureri abdominale colicative(variabile f. de etiologia bacter),

(periombilical sau pe cadrul colic) + Diaree = scaune numeroase Abdomen - meteorizat - zgomotos

Febra,

Tratamentul este medico-chirurgical (chir. ptr formele complicate)

/ de fermentatie / acide 4. Dispepsiile intestinale: = DIAREE= \ - de putrefactie \ alcalina - nu exista Durere - tratamentul este medical

17