Curs 1

Definitia aparatului ortodontic

- Acea constructie simpla sau complicata care aplicata in cavitatea bucala produce miscari ale unuia sau mai multor dinti, ale proceselor alveolare si ale muschilor ( 1961 )

- Constructie speciala din acrilat, metal sau combinatia celor doua, care aplicata la nivelul aparatului dento- maxilar impiedica sau corecteaza o anomalie dento- maxilara

Aparat ortodontic forta ortodontica dinti izolati, grupe dentare, arcade, maxilare, ATM

Daca un corp actioneaza cu o forta asupra altui corp, acesta din urma actioneaza la randul sau asupra primului corp cu o forta egala si de sens contrar ( al 3- lea principiu al dinamicii- principiul actiunii si reactiunii )

Forta aplicata pentru deplasarea unui dinte trebuie sa dispuna de o forta cel putin egala si opusa pentru ancoraj.

Trinomul ortodontic

1. Zona de sprijin ( ancoraj ) – este necesara pentru ca actiunea fortei sa se poata exercita2. Forta ortodontica3. Zona de aplicare a fortei – dinti, arcada sau maxilarul asupra caruia se exercita actiunea

Inchiderea diastemei ----- actiunea = reactiunea

Expansiunea transversala ----- actiunea = reactiunea

Distalizarea caninului ----- mezializarea molarului

Distalizarea molarului ----- vestibularizarea incisivilor

Retruzia incisivilor ----- mezializarea molarilor

Mezializarea molarilor ----- lingualizarea incisivilor

Intruzia unui dinte ----- extruzia dntilor alaturati

1

Clasificarea fortelor ortodontice

- Dupa modul de aparitie- Dupa tipul de actiune- Dupa modul de actiune- Dupa intensitate

Forte ortodontice dupa modul de actiune

Artificiale ( mecanice ) Naturale ( functionale )

Fortele artificiale

- sunt generate de proprietatile materialului din care sunt constituite aparatele ortodontice: oteluri inoxidabile, materiale elastic, suruburi ortodontice

- deformarea componentei elastic ( arcul ) – tendinta la revenire spre forma initiala – forta care aplicata asupra dintelui ii modifica pozitia

- intensitatea actiunii fortei trebuie reglata periodic de catre medic sau pacient

Fortele naturale

- generate de contractiile musculaturii orofaciale- intensitatea lor este reglata reflex de proprioceptori parodontali, articulari- pericolul supradozarii este redus

Forte ortodontice dupa tipul de actiune

forte intermitente – generate de aparte mobile, activatoare, dispozitive extraorale, actionand doar o parte din zi

forte discontinue – initial forte puternice, diminua dupa deplasarea dintilor forte continue – cu intensitate aproximativ constanta

Forte ortodontice dupa modul de actiune

forte principale – se aplica perpendicular pe o suprafata plana si se epuizeaza lucrand in sensul actiunii sale

forte secundare – rezulta prin descompunerea unei forte ce actioneaza oblic asupra unei suprafete

Forte ortodontice dupa intensitate

forte subliminare ( 15 – 20 g / cm 2 ) a caror presiune este mai mica decat presiunea capilara, sunt forte necesare stimularii troficitatii tisulare

2

forte usoare ( 20 – 25 g / cm2 ) produc modificari histologice si deplasari dentare daca actioneaza continuu

forte mari ( 30 – 40 g / cm2 ) intrerup circulatia sanguina, determina modificari histologice si deplasari dentare cu conditia sa actioneze intermittent

forte supraliminare ( peste 40 g / cm2 ) sunt nocive, produc necroze tisulare, resorbtii radiculare

Intensitatea fortelor ortodontice depinde de:

- proprietatile elastice ale materialului din care sunt confectionate- grosimea elementului declansator ( direct proportional )- bratul fortei – distant de la punctual de sprijin al elementului active in aparatul ortodontic

pana la punctul de aplicare al fortei ( invers proportional )- gradul de activare al elementului declansator ( direct proportional )

Clasificarea aparatelor ortodontice

1. dupa modul de actiune : aparate pasive si active2. dupa modul de agregare : aparate fixe, mobilizabile, mobile3. dupa zona de aplicare : intraorale, extraorale, intra- extra-orale

Aparate ortodontice dupa modul de actiune

Aparate pasive

- mentin pozitia dintilor si relatiile ocluzale- se folosesc in cazul extractiilor premature ( mentinatoare de spatiu )- se folosesc dupa tratamente ortodontice active ( aparate de contentie : placa Hawley,

arcul lingual )

Aparate active

- genereaza forte ( naturale sau artificiale ) care duc la modificarea pozitiei dintilor sau a relatiilor ocluzale

Aparate ortodontice dupa modul de agregare

Aparate fixe

- sunt mentinute in cavitatea bucala prin cimentare sau colaj- pot fi aplicate sau indepartate numai de medic

3

Aparate mobilizabile

- prezinta sisteme de agregare ( crosete / gutiere )- pot fi inserate sau dezinserate atat de catre medic cat si de catre pacient

Aparate mobile

- nu prezinta niciun element de ancorare- sunt mentinute prin forta de contractie muscular ( aparate functionale )

Aparate ortodontice dupa zona de aplicare

Aparate intraorale

- zonele de sprijin si de actiune se gasesc in interiorul cavitatii bucaleo monomaxilare: ambele zone se gasesc pe acelasi maxilar; zona de sprijin este mai

puternicao bimaxilare: zona de sprijin se gaseste pe un maxilar, iar zona de aplicare a fortelor

pe maxilarul opuso cu actiune reciproca: ambele zone se gasesc pe acelasi maxilar, au implantare

identica, fiecare dintre ele servind ca aplicare a fortelor pentru modificarea sa si sprijin pentru deplasarea zonei opuse

Aparate extraorale

- zonele de sprijin si de actiune se gasesc in afara cavitatii bucale

Aparate intra- extra-orale

- zona de aplicare a fortei este undeva in cavitatea bucala la nivelul unei dintre arcade- zona de sprijin se gaseste in exteriorul cavitatii bucale ( calota craniana sau regiunea

nucala )

4

Curs 2

APARATE BIOMECANICE MOBILIZABILE

CARACTERISTICI

Declanșarea forțelor ortodontice:

Deformarea componentelor elastice – arcuri de oțel inoxidabil; Prin acțiunea unor elemente mecanice - șuruburi ortodontice;Aplicarea și îndepărtarea lor se poate face de către medic și de către pacient.

AVANTAJE:

o Exercită acțiuni complexe, iar elementele funcționale sporesc utilizarea lor;

o Se confecționează în laborator, printr-o tehnică simplă, unele elemente ( active sau de

ancoraj ) se găsesc prefabricate;o Prețul;

o Se pot repara relativ ușor;

o Control la intervale mari, activarea poate făcută chiar de către pacient sau de părinți;

o Acomadarea nu e dificilă;

o În caz de supradozare a forțelor scade stabilitatea deci nu vor exista efecte negative

asupra parodonțiului;o Pot fi îndepărtate de către medic sau de către pacient la apariția unor suferințe sau pentru

efectuarea unor tratamente odontale.

DEZAVANTAJE:

Pot fi îndepărtate de către pacient; Unele arcuri necesită activării săptămânale; Probleme de ordin fizionomic sau fonetic, complexe de inferioritate; Nu permit redresări de finețe; Nu sunt active decât în condițiile unei retenții și a unui ancoraj corespunzător.

5

Componentele unui aparat mobilizabil

Elemente active sau resorturi auxiliare

Arcuri -Arc vestibular-Arc în ac de siguranță-Arcuri orale, în S,8, ciupercă, U, arcul în diapazon ( resort auxiliar liniar )-Arc Coffin

Șuruburi

Elemente de retenție (ancorare)

Baza plăcii

ELEMENTE ACTIVE O parte activă, în contact cu dintele ce trebuie deplasat. Una sau mai multe bucle de retenție. Una sau mai multe cozi de acrilat în acrilatul bazei plăcii.

Arcuri1. Arcul vestibular

Confecționat din sârmă de oțel inoxidabil cu diametrul de 0,7 mm.Este format din: - curbura vestibulară;

- bucle de activare: pornește de la fața mezială a caninului spre fundul de sac vestibular, cu o înălțime de 5-6 mm și trece arcada prin nișa dintre canin și premolarul 1;

- sistem de retenție ondulat;Utilizare: - alinierea sau retrudarea grupului frontal superior sau inferior;

- distalizarea și încadrarea caninilor;- derotarea în cuplu de forțe cu un arc cu sediul oral;- dacă arcul este plasat în treimea incizală are o acțiune de ingresiune;- dacă arcul este plasat în treimea gingivală are acțiune de egresiune;

Exemple: arc vestibular cu buclă în deget de mănușă ( efect de distalizare a caninului ). Arc vestibular cu buclă în "T" ( efect de oralizare a caninului ). Arc vestibular cu buclă în "M".

2. Arc în ac de siguranță Utilizat pentru încadrarea pe arcadă a caninilor ectopici ( distopalatinizare și egresiunea caninilor ).Traseu: extremitatea sa liberă ( partea activă ) vine în contact cu fața mezială a caninului la nivelul coletului. Traseul se continuă spre vestibul unde formează un helix, apoi trece peste planul ocluzal prin nișa dintre cei doi premolarii și se termină printr-o retenție în baza plăcii.Activare: de la nivelul buclei în helix, iar deplasările optime sunt aproximativ 1mm/ lună.

6

3. Arcuri oraleArcul în diapazon sau resortul auxiliar liniar

Mezial sau distal unui dinte; Formă de diapazon; Capătul liber vine în contact cu dintele; E îndoit ușor spre dinte; Porțiunea liberă 15-20 mm; I se poate adăuga o buclă;

Arcuri de vestibularizare Formă de „S" sau "8", ciupercă ( pt. vestibularizarea grupurilor de dinți ) sau "U"; Utilizarea: în vestibularizarea unui dinte sau în cuplu de forțe cu arcul vertibular

pentru derotare; Vine în contact cu fața orală a dintelui;

Resortul auxiliar în "U" Are aspectul literei "U" sau a unei anse închise cu două retenții în baza plăcii.

Spre deosebire de resorturile în „S" și "8" – nu aplică o lungime mare de sârmă → plaja de activare este mai redusă, dar forța declanșată e intensă;

Utilizat pentru derotarea caninilor, acționând în cuplu de forțe cu arc vestibular;4. Arcul Coffin

Unește fragmentele plăcii; Are forma unei lire cu bucla orientată spre palatul moale; Din oțel inoxidabil cu diametrul 1.2 mm; Se întinde simetric paramedian cu extremitatea exterioară la nivelul unui plan

transversal ce trece prin fețele meziale ale primilor premolarii și extremitatea posterioară, bucla principală la nivelul intersecției liniei mediene cu o tsngentă la fețele distale ale molarilor de 6 ani.

Șuruburi ortodontice:- Ax central filetat: piulițe, și culise,- Pasul șurubului: 360°→0,64 – 1 mm ( 90°-un sfert de tură/săpt.)→0,16 mm.- Tipul de șurub se alege în funcție de modificările dorite,- Acționeză pe un dinte , un grup de dinți, arcade, sutura medio-palatină;- Pot fi mici sau mari, unice, duble sau triple, uni-, bi- sau tridirecționale, cu acțiune

angulară simetrică sau asimetrică ( în V );

7

Exemple obiectiv: dilatarea transversală simetrică a maxilarului superior

Mijloace:placă palatinală secționată sagital cu șurub montat transversal

Obiectiv: expansiunea maxilarului superiorMijloace: placă palatinală secționată în Y ( se aplică două șuruburi ortodontice ) placă palatinală cu șurub în V baza plăcii→efect de mărire radiară a arcului prin utilizarea unui șurub tridimensional.

Obiectiv: protrudarea grupului frontal superiorMijloace: placă palatinală acționată transversal la nivelul liniei intercanine cu șurub montat sagital.

Obiectiv: dilatarea asimetrica a maxilarului superior în cazul unei ocluzii încrucișate unilateralMijloace: secționarea asimetrica a plăcii.

Obiectiv: distalizarea dinților laterali în scopul creării de spațiu pentru 2.3Mijloace: placă palatinală secționată în L

Placă inferioară secționată paramedian unilateral→ dilatare asimetrică.Placă inferioară secționate paramedian bilateral→ dilatare simetrică.

Curs 3

8

Baza plăcii – caracteristici

- Participă la stabilitatea aparatului- Asigură menținerea arcului din sârmă principal și auxuliar- Determină transmiterea forțelor ortodontice- Trebuie să fie suficient de rezistentă, dar nu foarte groasă pentru a asigura un bun comfort

pacientului ( 2-3 mm)- Marginile să fie ușor îngroșate și rotunjite pentru a nu determina leziuni de decubit- Fața mucozală vine în contact intim și uniform cu mucoasa câmpului maxilar- Fața opusă, lucioasă trebuie să fie cât mai netedă si bine lustruită pentru

o A evita aderențele

o A nu creea dificultăti suplimentare mișcărilor limbii

o A permite o bună întreținere

- Baza acrilică poate fi extinsă la nivelul unor spații edentate având rol de menținător de spațiu

Baza plăcii superioară- Acoperă palatul urmărind fețele palatinale ale dinților superiori și pătrund în spațiul

interdentar sub punctul de contact sub forma unor prelungiri acrilice ( digitații ) cu rol în menținerea aparatului

- Posterior, se extinde până la nivelul fețelor distale ale ultimilor molari de pe arcadă, fiind răscroită pe linia mediană și în zona elementelor active

- În zona frontală, forma și contactul plăcii cu dinții sunt variabile în funcție de scopul terapeutic ( baza aparatului se extinde până la muchia incizală )

- In zona laterală placa se extinde pe fața orală a dinților până la unirea 1/3 medii cu 1/3 incizală

- Posibilitățile de retenție ale bazei sunt influențate și de condițiile anatomice locale și depind de:

1. Forma arcadelor dentare și a bolții palatine2. Forma, dimensiunea, poziția și înclinarea dinților ( dinți cu coroane înalte,

convexităti bine exprimate)

Baza plăcii inferioare- Este în contact intim cu rebordul alveolar, urmărind festonul gingival până la ultimul

molar prezent pe arcadă- Se extinde până în fundurile de sac paralingual pentru a-și putea exercita acțiunea- Pe fața internă a osului mandibular prezintă o ușoară răscroire anterior pentru a nu

provoca leziuni de decubit ale limbii

Elementele de ancorare a plăcilor

9

Alegerea numărului, a tipului și poziției elementelor de ancorare se face după: Cunoașterea factorilor naturali de retenție și valorificarea lor Evaluarea factorilor secundari care tind să desprindă placa ( cu cât

elementele de acțiune sunt mai multe cu atât ancorarea trebuie să fie mai puternică)

Cu cât elementele de ancorare sunt mai aproape de forțele secundare ce tind să desprindă placa, cu atât eficiența lor e mai mare.

Retenția trebuie asigurată cât mai uniform de ambele părți.Cu cât suprafața de ancorare este mai mare ( suprafața delimitată de croșete e

mai mare ), crește eficiența plăcii.

Există 2 tipuri de elemente de ancorare: Croșete Gutiere

Se aleg în funcție de cazul clinic În cazul în care avem nevoie de înălțarea ocluziei se preferă gutiera

Clasificarea croșetelor:o Croșete ce folosesc pentru ancorare retentivitatea oferită de triunghiul interdentar:

1. Croșetul Stahl2. Croșetul în delta3. Croșetul în săgeată Schwarz ( croșetul în treflă )4. Croșetul în semisăgeată Schwrz

o Croșete ce folosesc retentivitățile anatomice ale coroanelor dentare:

5. Croșetul direct6. Croșetul Adams

Croșetul Stahl- Caracteristici:

o Stabilitate foarte bună

o Necesită prezența unui spațiu interdentar unde să se aplice, deci prezența a cel

puțin doi dinți vecini ( permanenți, temporari )o Împiedică egresia dinților pe care se aplică, traversând planul de ocluzie

( întrebare examen )o Poate realiza contacte premature cu arcada antagonistă, determinând înălțarea

provizorie a ocluziei sau laterodeviație mandibularăo E un croșet rezistent care se fracturează rareori și poate fi reparat

- Alcătuire:o Mai este denumit și croșet ocluzo-interdentar sau croșet în picătură

o Părți componente:

10

1. Ansa de formă circulară și de dimensiunea spațiului interdentar în care se aplică

2. Bucla ce reprezintă prelungirea spre ocluzal a ansei ( traversează arcada prin nișa masticatorie și reprezintă porțiunea elastică a croșetului )

3. Coada de retenție în baza plăciio Ansa croșetului e la distanță de fațele vestibulare ale dinților pe care se aplică,

putând leza mucoasa jugală și favoriza retenția alimenteloro Pentru a înlătura acest dezavantaj croșetul poate fi utilizat în varianta prefabricată

( ansă metalică în formă de sferă plină ); dezavantaj NU respectă dimensiunea spațiului interdentar

Croșetul în delta- Asemănător croșetului Stahl- Diferă ansa care are forma literei grecești delta

Croșetul Schwarz ( săgeată sau treflă )- Denumirea provine de la forma romboidală a ansei, similară varfului unei săgeți- Este un croșet pluridentar ce se aplică pe 2,3 sau 4 dinți laterali vecini, necesitând

prezența punctelor de contact interdentar- Elemente componente:

1. Ansa romboidală corespunzătoare fiecărui spațiu interdentar: Ansa e formată dintr-un vârf ce pătrunde în triunghiul interdentar

sub punctul de contact și din 2 umeri ( mezial și distal ) care se sprijină subecuatorial pe cei doi dinți vecini

Ansele romboide sunt conectate între ele la nivelul mucoasei fixe prin segmente rectilinii de sărmă, paralele cu mucoasa, dar la distanță de ea

2. Două bucle ce traversează arcada: Bucla anterioară prin nișa masticatorie dintre C și PM Bucla posterioară la 1-2 mm de fața distală a ultimului molar

prezent pe arcadă3. Două cozi de retenție în baza plăcii ortodontice

- Avantaje:o Conferă bună stabilitate aparatului ortodontic

o Se aplică în zonele laterale ale arcadei, exclusiv pe dinții permanenți

o Datorită lungimii sale și gradului de elasticitate este rigid, iar acțiunea lui blândă

și lentăo Permite egresiunea dinților laterali pe care se aplică, de aceea contactul între placă

și arcada laterală se reduce la zona subecuatorială

- Dezavantaj:

11

o Adaptarea se face greu ( vârful săgeții să pătrundă în spațiul interdentar, dar să nu

îl preseze și să nu lezeze papila )o Creează zone retentive pentru alimente, fiind necesară o bună igienizare orală

o Accidentele sunt frecvente datorită multiplelor plieri ale sârmei și impun

repararea sau înlocuirea în laborator

Croșetul în semisăgeată- E o variantă a croșetului în săgeată cu ansa în forma unei ½ de romb- Pe lângă ancoraj, produce și deplasări reduse ale dinților spre M sau D în funcție de cum

se dispune semisăgeata ( în sensul umărului semisăgeții )- Croșetul în semisăgeată are contact cu unul dintre dinți, fiind la distanță de aproximativ

1 mm de celălalt dinte

Croșetul Adams- E croșetul de elecție pentru ancorarea plăcilor ortodontice, când sectorul lateral de arcadă

nu prezintă puncte de contact interdentar- Se aplică în special pe molari de 6 ani izolați, dar și pe arcade integre la nivelul dinților

laterali sau frontali- După Adams, croșetul poate fi aplicat și în cazul dinților permanenți erupți dacă inainte

de realizare se gravează corespunzător modelului- Elemente componente:

o Două anse mici ce vin în contact cu fețele proximale ale dinților pe care se aplică,

folosind pentru retentivitate divergența lorș cele două anse sunt unite printr-o porțiune rectilinie de sârmă, la distanță de fața vestibulară a dintelui

o Două bucle în continuarea anselor vestibulare care traversează arcada și străbate

planul de ocluzie prin nișele masticatoriio Două retenții în baza plăcii ortodontice

- Caracteristici ( avantaje ): Oferă bună stabilitate aparatului ortodontic și e frecvent utilizat

atât pe dinții laterali cât și frontali, fiind singurul croșet ce permite acest lucru

Se poate aplica pe dinți izolați sau pe arcade integre monodentare sau pluridentare

Împiedică egresiunea dinților pe care se aplică Accidentele sunt destul de rare, repararea sau înlocuirea se vor face

în laborator Uneori se poate transforma în element de acțiune

12

Curs 4

Elemente funcționale

1. Platoul retroincizal2. Planul înclinat3. Scutul lingual4. Masa interocluzală5. Gutiera ortodontică

Aceste elemente funcționale acționează: În sensul propulsiei sau retropulsiei mandibulara; În scopul reeducării funcției aparatului dento- maxilar și al antrenamentului muscular;

- Platoul retroincisiv O modelare particulară sau o îngroșare a bazei plăcii superioare în zona

retroincisivă având ca scop stabilirea contactului intermaxilar între placa superioară și incisivi inferiori;

Consecutiv apare o inocluzie verticală în zonele laterale ceea ce permite și stimulează egresiunea dinților laterali, simultan se produce produce și ingresiunea incisivilor inferiori care suportă forța ocluzală la nivelul platoului cu care vine în contact;

Lățimea= suficientă de mare pentru ca incisivi inferiori să nu alunece spre distal sau posterior;

Trecerea de la platou la restul bazei plăcii se face treptat, iar în zonele cu contact cu incisivii se modelează prin șlefuiri selective;

După prelucrare, platoul poate lua forma unui șanț mic ( supraocluzia accentuată a incisivilor inferiori ).

- Planul înclinat Reprezintă o modelare oblică a bazei acrilice superioare în regiunea anterioară și

are rolul de a conduce mandibula în propulsie sau retropulsie; Planul înclinat aplicat la placa superioară, aceasta conduce mandibula în

propulsie; Inferior, dirijează mandibula spre posterior ( retropulsie ) vestibularizează

incisivilor superiori; Placa inferioară cu plan înclinat este indicat pentru realizarea saltului articular în

angrenajele inverse ( ocluzie inversă frontală; În acest caz incisivi inferiori suportă întreagă forța declanșată de musculatura

ridicătoare la nivelul planului inclinat care vine în contact cu suprafața lor orală în treimea incizală și îi vestibularizează;

Saltul articular în ocluzia inversă frontală se realizează:

13

Plan înclinat cu baza mare ( gutiera inferioară ). Aparatul Reichenbach- Bruckel ( placa inferioară cu plan înclinat ancorată

pe croșete Schwarz cu arc vestibular inferior ). Acțiune triplă:

De deplasare posterioară a mandibulei; Vestibularizarea incisivilor superiori; Retruzia incisivilor inferiori prin arcul vestibular;

- Scutul lingual Este un element funcțional metalic aplicat la placa superioară cu rolul de a împiedica interpunerea limbii între arcade în repaus, în deglutiție ( deglutiția infantilă ) sau în fonație.Pe lângă corectarea mișcărilor limbii, este permisă continuarea erupției în zona frontală și alinierea corectă a incisivilor.Se realizează din sârmă de 0,8-0,9 mm sub forma unor ondulații în zona retroincisivă. Se plasează cât mai anterior posibil în baza plăcii superioare , dar în spatele proiecției incisivilor inferiori pe mucoasa palatinală pentru a permite închiderea corectă a gurii fără deviații ale mandibulei.Dimensiunea orizontală este cuprinsă între dinții ce măresc spațiul de inocluzie verticală, respectiv dinții care stabilizează contactele verticale.Dimensiunea verticală a scutului lingual cuprinde toată înălțimea spațiului de inocluzie verticală ( fețele orale ale incisivilor inferiori și 1-2 mm din procesul alveolar inferior fără a ajunge în contact cu acesta.

- Masa interocluzală Se realizează prin prelungirea bazei plăcii peste fețele ocluzale ale dinților laterali în scopul de a produce dezangrenarea acestora. Nu are rol în ancorarea plăcii, ci doar produce o înălțare provizorie de ocluzie, și în acest fel facilitează acțiunea unor arcuri sau resorturi auxiliare pentru a efectua saltul articular. Împiedică egresiunea dinților laterali pe care se aplică.

- Gutiera ortodontică Gutiera este un element funcțional de ancorare realizat din acrilat asemanător unui grup de coroane de înveliș solidarizate între ele cărora li s-au desființat pereții intermediari. Se aplică pe dinți neșlefuiți, pe fețele lor vestibulare, orale și ocluzale, nu pătrund subgingival și produce înălțare.Pereții gutierei trebuie să aibă grosime uniforme:- Peretele vestibular la distanță de marginea gingivală; fiind modelat după marginea

dinților și a festonului gingival.- Peretele oral trebuie lustruit foarte bine pentru a nu leza mucoasa.

14

- Marginile gingivale trebuiesc prelucrate și lustruite astfel încât să nu retenționeze alimentele.

Suprafața ocluzală a gutierei se confecționează în funcție de cazul clinic:- Netedă în contact cu toți dinți antagoniști, când efectul este de dezangrenare

interarcadică sau de alunecare pe cuspizii antagoniști.- Relieful ocluzal sau microplanurile înclinate ce conduc mandibula în propulsie și

retropulsie.Ex. În ocluzia încrucișată unilateral este indicată placa palatinală cu șurub de dilatare, ancorată prin 2 gutiere laterale cu suprafeță netedă pe o hemiarcadă și cu relief ocluzal pe cealaltă hemiarcadă. Zona de arcadă cu relief ocluzal opune o rezistență mai mare și devine zonă de sprijin pentru forța ortodontică exercitată de șurub.

Gutiera se aplică pe dinți neșlefuiți, de aceea trebuie să fie elastică pentru a depăși ecuatorul anatomic al dinților pe care se aplică. Gutiera reprezintă un excelent mijloc de ancorare și în cazurile unde croșetele oferă o stabilitate precară. Ancorarea plăcilor ortodontice poate fi bilaterală sau mixă, adică gutiera pe o hemiarcadă și croșetele pe cealaltă.Dezavantaje:

Fricțiunea dintre dinte și suprafața internă a gutierei se produce cu un anumit grad de uzură cu pierderea stabilității aparatului ortodontic ( necesită căptușirea gutierei ).

Cu cât acrilatul din care se confecționează gutiera este mai elastic cu atât retenția este mai bună, dar rezintența la abraziunea ocluzală mai redusă. Din acest motiv gutiera suferă fracturi sau perforații frecvente, fiind reparată în laborator sau cabinet.

Efectele gutierei: Înălțarea provizorie a ocluziei fiind indicată atunci când dorim o dezorientare a ocluziei

în regiunea frontală ( salt articular, migrări dentare ). Împiedică egresiunea și chiar favorizează ingresiunea ca urmare a suprasolicitării în sens

vertical atât dinți pe care se aplică cât și pe dinți antagoniști.Elemente active asociate plăcilor ortodontice ancorate pe gutiere au următoarele particularități:

Arcul vestibular poate fi fixat atât în baza plăcii cât și în peretele lateral al gutierei; Planul înclinat poate fi de dimensiune mai mică pentru că o parte din conducerea

mandibulară este asigurată de gutieră. Scutul lingual trebuie să aibă o dimensiune verticală mai mare.

Confecționare:- Se realizează în cabinet sau laborator prin:

Tehnica directă Tehnica cu grosime dirijată ( are avantaj obținerea unei grosimi uniforme ).

Avantaje:

15

o Asigură o deplasare corporală a dinților;

o Determină înălțarea provizorie a ocluzie , favorizând unele etape ale tratamentelor

ortodontice ( ex. saltul articular ).o Gutierele vin în contact cu suprafața dentară necesitând o igiena bucală mai riguroasă.

o Pentru aplicarea gutierei este nevoie de cel puțin 2 dinți.

o Asigură o eficiența crescută forțelor ortodontice aplicate deoarece toate porțiunele plăcii

ancorate pe gutiere se deplasează în sensul dat de elementele active.o Reparație în cabinet sau laborator.

Croșete vs. Gutiere- Permit deplasări individuale ale dinților ( croșete ).- Croșetul Schwarz sigurele care permit egresiunea dinților laterali.- Lasă liberă o parte din suprafața coroanei dentare.- Permit aplicării individuale la nivelul dinților.- Exercită o fricțiune mai mare la nivelul coroanei.- Reparația sau înlocuirea doar în laborator.

Accidente în terapia cu plăcii:I. Placa nu prezintă stabilitate:

- Nu a mai fost purtată, apare o recidivă spontan.- șuruburi hiperactive.- modificarea condițiilor locale de retentivitate ( pierderea dinților temporari, extracți,

dinți fracturați ).- Deformarea croșetelor ca urmare a manevrării incorecte.

II. Fracturarea elementelor de ancorare, elementelor active.III. Blocarea șurubului.IV. Fracturarea plăcii.

Curs 5

16

Aparate atractive

- Pentru a preveni migrarile datorate extractiilor se aplica mentinatoare de spatiu

Mentinatoare de spatiu

conditii:- Sa reface integritatea morfofunctionala a arcadelor- Sa impiedice migrarea orizontala a dintilor ce marginesc bresa si migrarea verticala a

antagonistilor- Sa nu jeneze dezvoltarea arcadelor- Sa nu irite parodontiul marginal al dintilor existenti- Sa nu favorizeze eruptia dintilor succesionali de la nivelul bresei- Sa fie cat mai comod, sa permita exercitarea functiilor si mai ales sa refaca eficienta

masticatorie Clasificare:

- Clasificarea mentinatoarelor de spatiu independenteo Mentinatoare fixate pe dinti la ambele extremitati

o Mentinatoare fixate pe dinti la o extremitate

o Mentinatoare mobile

Mentinatoare fixate la ambele extremitati

- Se realizeaza prin cimentarea la cele doua extremitati ale bresei a doua inele sau doua coroane metalice

- Cele doua elemente de agregare sunt solidarizate rigid fie prin doua sarme groase asezate vestibular si ocluzal, fie printr-o sarma sau chiar o punte provizorie

Dezavantaje: Nu permit cresterea maxilarului pe acel sector de arcada Realizare tehnica dificila Adaptarea coroanelor pe dinti neslefuiti nu e corespunzatoare

Mentinatoare fixate la o singura extremitate

- Sunt frecvent folosite pentru mentinerea spatiului unui singur dinte si au urmatoarele elemente componente:

Inel metalic ce se aplica de obicei pe dintele situat distal ( molar de 6 ani sau molar 2 temporar ). Daca acesta este foarte distrus se poate folosi o coroana metalica

Partea intermediara sub forma unei anse de sarma sau chiar dinti artificiali- Mentinatorul de spatiu fixat la o singura extremitate mai poate fi folosit pentru dirijarea

eruptiei molarului de 6 ani in cazul unor extractii premature ale molarilor temporari. Dispozitivul poarta numele de “distal shoe”

17

Avantajele majore:

Nu impiedica cresterea arcadelor Ofera certitudinea ca va fi purtat

- In cazul unor brese bilaterale situate mezial de molarii permanenti se va folosi un arc lingual pentru mandibula, respectiv un arc palatinal sau mentinator de spatiu mobil sub forma unei placi acrilice la maxilar

Mentinatoare de spatiu mobile

- Se mai numesc proteze profilactice- Prezinta dinti sau valuri de ocluzie la nivelul breselor edentate, sustinute si unite printr-o

baza- La arcada superioara, baza va fi rascroita cat mai mult distal pentru a oferi comoditate la

purtare- Crosetele cu actiune puternica trebuiesc evitate ( ancorarea prin crosete simple pentru a

nu frana dezvoltarea)Avantaje

Permit prevenirea migrarilor de la nivelul mai multor brese situate pe aceeasi arcada

Permit desfasurarea aproape a tuturor functiilor Nu deranjeaza dezvoltarea arcadelor Desi voluminoase sunt bine tolerate de catre copii

Terapia ortodontica functionala ( aparate functionale )

- A aparut si s-a dezvoltat in Europa- Se bazeaza pe cunoasterea rolului factorilor functionali in dezvoltarea aparatului dento-

maxilar- Terapia cu aparate functionale este o terapie etiopatogenica- Aparate functionale clasice- Aparate functionale moderne- Terapia cu aparate functionale este legata de planul inclinat- Planul inclinat e acea parte a aparatului ortodontic care prezinta o suprafata neteda, mai

mult verticala decat orizontala- Aceasta determina o modificare a fortelor natural, cu aparitia unei rezultante orizontale

- Cea simpla forma de plan inclinat: spatula de lemn

Planurile inclinate:

18

- Sa permita ocolirea obstacolului creat de arcada antagonista- Sa nu irite parodontiul marginal si sa nu il traumatizeze- In momentul in care planul inclinat vine in contact cu mucoasa antagonista, devine

practice inactiv, deoarece se interpune reflex contractia musculara, protejand de traumatism direct mucoasa gingivala

Inelul ortodontic cu plan inclinat:- Inelul se confectioneaza din table de cupru pe baza perimetrului V-O- Inelul se turteste V-O, iar fata palatinala se transforma in plan inclinat care vine in

contact cu marginea incizala a dintilor inferioriIndicatii

o Numai pe incisivii superiori

o Inelul va fi suficient de lung pentru a impiedica pacientul sa inchida gura in

pozitia de ocluzie propulsatao Inelul se adapteaza correct transversal si axial la colet, pentru a nu leza

parodontiul si pentru a evita descimentarea dispozitivuluio Aparatul devine activ in momentul inchiderii gurii prin descompunerea fortelor

masticatorii pe plan inclinato Cimentarea se face cu gura deschisa, pentru a evita deformarea fetei palatinale ale

ineluluio Dupa efectuarea saltului articular se trece la indepartarea dispozitivului

Gutiera frontala inferioara cu plan inclinatParticularitati

o Ofera posibilitatea unor modificari successive ale planului inclinat slefuirii

o Spatiul de inocluzie din regiunea laterala e mai mic la inceput si poate fi mentinut

la o marime constanta prin modificari ale planului inclinato Asigura o adaptibilitate intima la toata suprafata coroanei dentare

o Are actiune mai blanda decat inelele

o E mai comoda si mai fizionomica

o Se poarta 3-6 saptamani, urmarind sa nu apara contacte in zona laterala ?? reduce

din inaltime, in zona frontalao Se menajeaza spatiul limbii, rascroind gutiera in zona orala la nivelul frenului

o Planul inclinat trebuie sa fie neted si foarte bine lustruit

Inaltimea planului inclinato Se modeleaza suficient de mare pentru a permite contactul cu fata palatinala a

incisivilor superiori si suficient de scurt pentru a nu atinge mucoasa palatineo Limitele vertical, gingivale

19

o Vestibular, gutiera se intinde pana la colet, iar lingual trebuie prelungita pana la

nivelul procesului alveolarIntinderea orizontala a gutierei

o Numarul de dinti pe care trebuie sa ii cuprinda depinde de felul si numarul

deplasariloro Se indica gutiere de la canin la canin ( inferior ), cu plan inclinat pentru unul sau

mai multi incisive superiori ( planurile inclinate cu baza mare )o Deplasarea se face la nivelul dintelui superior

- La tratamentul prin gutiere cu plan inclinat, riscul pierderii supraocluziei incisive e mai mare decat la inele si redresarea se produce mai lent

- Se evita utilizarea acestei metode in caz de supraacoperire minima

Monoblocul : e un aparat ortodontic functional, denumirea e data de faptul ca sunt unite mai multe aparate, intr-un singur tot unitar Elemente componente:

Placa maxilara Placa mandibulara Masa interocluzala

Placa maxilara : - Acopera bolta palatina si fata orala a arcadei, de 2-3 mm grosime si e rascroita pe linia

mediana- Arc palatinal tip Coffin confectionat din sarma de otel elastic de 1,2 mm- Arc vestibular din sarma de 0,7-0,8 mm fixat prin cele 2 extremitati retentive in baza

placii superioare ( nisa dintre canin si premolarul 1 )- Prezinta 2 bucle de activare rotunjite (??) in vestibulul superior si ??? in contact cu fata

vestibulara a incisivului

Placa inferioara :- Cu o adancime de 5-10 mm si o grosime de 2-3 mm si prezinta:- Planul inclinat reprezentat de partea sa anterioara mai ingrosata, inclinarea este de jos in

sus si dinapoi inainte- Aripioarele ( prelungirile ) paralingual, care ??? baza dincolo de coletul dintelui pana in

fundurile de sac paralinguale

Masa interocuzala:– in zona laterala se intinde pana la nivelul varfului cuspizilor vestibulari ai arcadei

superioare- In zona frontala imbraca muchiile incizale superior si inferior

Curs 6 – continuare terapia functionala

20

Activatorul cu șurub median- E asemănător cu monoblocul, dar în loc de arc Coffen prezintă șurub median- Acest șurub e prezent la nivelul trecerii de la arcada superioară la cea inferioară- Pentru poziționarea perfectă a aparatului și păstrarea caracterului mobil al acestuia se

folosesc anse de poziție în contact cu fața meziala a molarilor I permanenți- În funcție de necesitate ăpot fi folosite și alte elemente:

o Arcuri de conducere a dinților laterali spre lingual sau vestibular

o Arcul lingual poate avea forme și trasee variate sau pot fi chiar 2: unul superior,

unul inferior sau unul singur superior/inferior- Scherrington a arătat în 1917 că stimuli aplicați în segmentul anterior al cavității bucale

provoacă o deschidere a gurii, urmată apoi de un reflex de închidere, declanșate de întinderea mm. ridicători – „reflex miotatic” ce va funcționa atât timp cât între arcade va exista ceva

- în acest fel e declanșată contracția reflexă a mm. ridicători ai mandibulei, compensând lipsa fiziologică a funcției de masticație din timpul nopții

- avantaj: permite eruptia dinților pentru că nu necesită ancorare- ca și monoblocul, necesită ocluzie corectată

Ocluzia corectată:1. trasarea pe model a liniilor mediene (superioară și inferioară) și a reperelor cheii Angle2. ramolirea plăcii de ceară3. așezarea ruloului pe arcada superioară și corectarea poziției mandibulei, având grijă săa

păstrăm corespondența liniilor mediene4. corectarea sensului vertical (Teoria constanței = 8mm)

Activatorul – mod de acțiune:- contracția mm. ridicătoare (miogimnastică). Copilul închide gura pentru a nu-i cădea ap- masa aparatului are rol de ecran → eficient la respiratorii orali- crește fluxul de sânge în mușchi și oase → conditii mai bune de dezvoltare- acțiune sagitală prin masa interocluzală- acțiune transversală prin șurub- acțiune carioprofilactică prin hipersalivație

Indicații activator:- anomalii de etiologie funcțională- la vârste mici- la cazurile la care se întâlnesc modificări multiple, de amplitudine mică deoarece oferă

posibilitatea unei acțiuni simultane în toate sensurile

21

- în perioadele de permutare dentară din regiunile laterale deoarece nu necesită elemente de ancorare și oferă posibilitatea unor modificări periodice, care pot fi precedate și succedate de alte tipuri de aparate

- indicații: compresia de maxilar (endalveolia), în special forma cu protruzie ocluzia adâncă, unde trebuie prevăzut un platou sau o gutieră frontală

pentru incisivii inferiori, iar masa interocluzală se desființează pentru a permite egresiunea dinților laterali

ocluzia deschisă, când partea anterioară trebuie să nu împiedice eventuala egresiune a incisivilor

ocluziile inverse fronatale unde se aplică și arc vestibular inferior (pentru retrudarea incisivilor inferiori). Arcul vestibular superior stă la distanță de fața vestibulară a incisivilor, protejându-i de presiunile buzei superioare. Aparatul se șlefuiește retroincisiv inferior și se pastrează masa interocluzală care poate fi mai groasă

Precauții activator:- aparatul, în totalitate, nu trebuie să reducă prea mult din spațiul limbii (macroglosie,

deglutiție infantilă) pentru a putea fi purtat

Dezavantaje:- voluminos și incomod – nu e purtat timp suficient- deși e un aparat funcțional nu beneficiază de momentul masticator - e deranjată activitatea limbii care e obligată să ocupe o poziție posterioară- durata mare de timp la tratament

Mod de utilizare:- aparatul se aplică în cavitatea bucală seara, la culcare și copilul va dormi toată noaptea cu

el- în timpul zilei aparatul se păstrează într-o cutie potrivită și într-un loc bine stabilit (de

preferință lângă peria și pasta de dinți a copilului) și se poartă 1-2 ore- dimineața, după purtare, aparatul se spală cu periuța de dinți, clătindu-se apoi cu un jet de

apă- după 2,3 zile de la aplicare copilul trebuie să vină la control pentru a-i spune medicului

cum s-a obișnuit cu aparatul

Acomodare:- încă din prima noapte aparatul a fost bine suportat, fără a provoca oboseală musculară sau

articulară- aparatul nu a căzut din gură în timpul somnului, însă copilul simte o jenă musculară sau

articulară

22

- Aparatul cade noapte din gură. Cauze: Aparatul prin hiperactivarea arcului V sau corectarea exagerată a ocluziei Pacientul din cauza hipotoniei musculare, caracteristică respiratorilor

bucali (indicație: purtarea mai mult ziua pentru tonifierea musculaturii)

Activatorul ca aparat de contenție:- Durata tratamentului e variabilă, depinzând de natura și gravitatea anomaliei, de

reactivitatea țesuturilor și de disciplina copilului- Când obiectivele de tratament au fost atinse, activatorul va fi purtat în continuare, ca

aparat de contenție, pentru menținerea rezultatului obținut. Șurubul poate fi suprimat pentru ca aparatul să fie mai ușor suportat (în laborator șurubul se acoperă cu acrilat)

APARATE FUNCȚIONALE MODERNE – PowerPoint

23

APARATE FUNCTIONALE MODERNE

1. Grele2. Rare3. Dificil de confectionat

ACTIVATOARE MODIFICATE

Reg. incisivilor şi a osului alv. adiacent râmâne liberă pt. acţiunea limbii.

Partea ant. a plăcii sup. este desfinţată, fiind fenestrate ant

Bionatorul Balters Reglatorul funcţional Frankel Activatoare scheletate Ap. Twin-block Ap. Herbst

ACTIVATOARE SCHELETATE

Activatorul Klammt Activatorul Van Thiel Activatorul Teuscher-Stöckli Activ. Harvold-Woodside Aparatul Bimmler Kinetorul Stockfisch Activatorul Karwetzky Activatorul Wunderer Activatorul Herren

Bionatorul BALTERS

Filozofia terapiei cu bionator :

- forma arcadelor dentare corespunde zonei de neutralizare a forţelor muschilor interni şi externi, limBa având rol activ

- modificarea posturii limbii:o protejează zonele asupra cărora limba a avut o acţiune exagerată

o dirijează actiunea limbii spre zonele ce trebuie dezvoltate

- schimbarea comportamentului lingual duce la remodelarea maxilarului (max.îngustat)- Spaţiul funcţional pt. limbă este esenţial în dezv. sistemului oro-facial ( teoria matricei

funcţionale)

24

- Lb. exercită asupra arc. dentare o forţă de 4 ori mai mare decât mm.vestib. şi labială - Modif. comportamentului general al pacientului

o postura corporală

o alimentaţia

o respiraţia

- Aceasta este terapia funcţională extinsă (exerciţii musc, respir)

Aparatul Balters

- Poziţionează mandib în raport incisiv cap la cap. Astfel se măreşte sp. cav. orale aducând partea dorsală a lb.în contact cu palatul moale

Sunt trei tipuri de aparate:

- aparatul de bază (tipI):

în ocluzia distalizată, în compresiile de max. (lb e hipotonă ) şi este necesară deplasarea ei ant.

- ap. inversat (tip II) - în ocluzia deschisă ant. - ap. inversat (tipIII) - în ocluzia mezializată, prognaţia mandibulară funcţională.

- Este un activator fenestrat, la care placa sup. s-a redus la 2 pelote acrilice laterale ce se întind de la faţa dist. a M1 până la faţa mez. a Pm1.

- Aceste pelote sunt unite cu un arc trans -palatinal similar arcului Coffin - Arcul se întinde de la Pm1 până la feţele dist. ale M1 şi este la o dist. de 1 mm de

mucoasa pal- Palatul este liber de la caninul din stg până la cel din dreapta, lb. păstrând contactul

direct cu mucoasa bolţii pal. şi suprafaţa palat a front. sup. - Arc vestibular prelungit distal de canini cu 2 bucle, cu rol în îndepărtarea obrajilor. - La mandibulă : placă linguală care se întinde de la suprafaţa dist. a M 1 dr-stg. şi coboară

cu 2-4 mm mai jos de coletul dinţilor.

Bionatorul tip I are ca scop:

o reorientarea poz. mandib. faţă de maxilar,şi faţă de baza craniului ( Ocl.

Funcţională)o Poziţionează mandib în raport incisiv cap la cap. (partea dorsală a lb.în contact

cu palatul moale)o Buclele arc. vestib.îndepărt. musc. obrajilor de procesele dento-alv .

o Arcul palatinal este deschis spre ant.

25

Ap. inversat ( tip II ) - în ocluzia deschisă

o Ecranul aparatului protejează zona incisivă de acţ. lb.

o Aripioarele acrilice sunt unite prin o prelungire front care împiedică interpoz. lb.

o Porţ. oriz. a arc. V este în dreptul fantei labiale, stimulând buzele pt. o rel.normala

( competenţă labială)

Ap. inversat ( tipIII ) - în ocluzia mezializată, prognaţia mandib. funcţ.

o Baza acrilică nu atinge feţele ling. ale dinţilor, a.î forţele mm. lb. vor fi dirijate

spre maxilar.o Arcul palatinal este deschis post. ghidând lb. înainte şi în sus pt. a vestib. front.

supo Arcul vestib. aşezat în treimea medie a front. inf pe care-i lingualiz. la activare

Aparatul Frankel

- Prof. Rolf Frankel susţine că activitatea musculaturii perioraleee importanta pt creşterea arcadelor

- Ap. funcţional ce are sediul în vestibulul bucal având ca funcţii principale:o îndepărtarea acţ. exercitate de musc.jugală

o eliberarea potenţialului favorabil de dezv. a maxilarelor în sens transv. ,

exercitat de musculatura limbii - acordă rol imp. deglutiţiei:- se form. o presiune negativa în cavitatea buc. datorită mm. ext.( sigiliu ant) şi int

(limba+palatul moale (sigiliu post), a.î obrajii sunt aspiraţi în spaţiul interocluzal - Rezultatul este o constricţie la niv. proces. dento-alv. şi frânarea erupţiei- Scuturile aparatului evită presiunile buccinatorului în deglutiţie şi repaus - În funcţie de anomalia dento-maxilară, Frankel a conceput 4 tipuri de aparate :

o Aparatul Frankel tip I pt compresia de maxilar cu protruzie şi ocluzie distalizată

(anomalii cl. II/1 Angle)

o Ap. Frankel tip II pt. ocluzia adâncă acoperită ( cl. II/2 )

o Aparatul Frankel tip III sau aparatul inversat. indicat pt. anomaliile din grupa

progeniilor ( clasa III)

o Aparatul Frankel tip IV indicat în ocluziile deschise, fiind prevăzut cu un scut

lingual.

Alcătuire :

26

- 2 pelote acrilice jugale ce se întind de la faţa dist a caninilor până la faţa dist a ultimilor M. şi din fundul de sac vestib sup. în cel inf.

o Pelotele au rolul de a menţine obrajii la distanţă de arcadele dentare. Din

aceste pelote pornesc restul elementelor componente - 2 anse de poziţionare în jurul caninilor sup.pt poziţionarea ap în cav. Bucală- Arc transpalatinal ce pleacă din pelotele jugale la niv. feţelor meziale ale M I şi

formează o buclă mediană. - Rol de expansiune a arcadei sup. transmiţând impulsuri date de contracţia limbii.- 2 stopuri ocluzale sau pinteni ocluzali la nivelul mol.I ce rezultă din recurbarea

extremităţilor arcului palatinal. - Trebuie să fie orizontale pt a nu împiedica expansiunea lat. a max. în zona molară.- Arc vestibular sup. în contact cu feţele vestib. ale frontalilor sup.şi cu bucle în dreptul

caninilor. ( fav. retruzia front. sup ) - Arc vestibular inf. confecţionat la distanţă de frontalii inf. cu 2 bucle mici în dreptul

caninilor şi o buclă mai mare în dreptul frenului buzei inf. - Două pelote mici acrilice, unite printr-un segment de sârmă înglobate în arcul vestib.

inf, ţin buza la distanţă şi servesc pt. propulsia mandibulei - Arc lingual retroincisiv, cu rol în menţinerea propulsată în raport cu max. sup

• Ap. Frankel II modifică sensul şi rata de creştere a proces. dento-alv. sup şi inf.

- Apare un echilibru morfo-funcţ. şi estetic, la care concură şi masele musc. conformate.

• Ap. Frankel III ind. în anom.cl. III

- Masa acrilică are rol dublu:o decuspidarea arc ( salt artic)

o expansiune max.

- Arc retroincizal sup.- Scut labial sup (repoziţionează buza )- Scuturile lat îndepărtează musc. ext oferind max. posibilit. de expansiune sub

acţiunea limbii

• Ap Frankel tip IV se confecţionează cu masă interocluzală sau se aplică stopuri ocluz. la nivelul tuturor M de 6 ani. Este asemănător aparatelor tip I şi II, dar este prevăzut cu scut lingual

Activatorul Klammt

27

Activator elastic cu masă acrilică redusă EOA (Elastic Offener Aktivator)

- Alcătuire:• parte acrilică• arc vestib. sup.• arc vestib. inf• arc palatin tip Coffin• arcuri secundare de ghidaj aşezate în contact cu feţele palat. ale I.sup şi orale

ale I. Inf- Este îndepărtat acrilatul din zona frontală, aplicând arcuri de sârmă, care controlează

poz.incis. - Reg. incisivilor rămâne liberă pt. acţiunea limbii- Post. se aplică un arc Coffin- Este purtat perm. datorită vol. redus

Indicaţii:

- compresia de maxilar- protruzia d. front. sup- ocl. adâncă- dentaţia mixtă pt. corectarea decalajului sagital

Activator VanThiel

- Este un activator fenestrat anterior, asemănător unei placi inferioare prelungită cu pelote palatinale.

- Conţine un şurub plasat inf, arc vestib. Sup- Dacă prezintă şi elem. de ancorare, devine ap cu caracter mixt (mecanic şi

funcţional).- Se poate deforma uşor

Activatorul Teuscher-Stöckli

- Analizând implicaţiile bio-mecanice ale vectorilor forţă şi centrii de rezistenţă osoasă (max. şi mand.), Teuscher arată că activatorul produce retrudarea punctului A .

- Ap. rotaţia post. a planului bispinal şi retruzia incis. sup, deci o eficienţă redusă în corectarea cl II/2.

- indicat în anomaliile clasa II/1

28

Alcătuire:

- asocierea forţelor extraorale prin intermediul unui headgear. (ingresie, egresie molară)

- Ap. are aspectul unui activator, cu partea acrilică palatinală redusă la 2 pelote laterale unite printr-un arc palatinal rigid

Activatorul Harvold-Woodside

- A fost conceput pt. a realiza o întindere extremă a musculaturii jugale , urmărind menţinerea ap. endo-bucal prin această contracţie maximă.

- Ocluzia corectată prezintă o înălţare f. mare în plan vertical, putând ajunge până la 20 mm

- Masa interoculzală este modelată neted, în contact cu dinţii lat. sup., fiind apoi şlefuită pt. erupţia dinţilor lat. inferiori.

- La nivelul frontalilor se confecţionează gutiere pt ambele arcade şi se aplică un arc vestib. superior .

- Woodside susţine că realiz. unei ocluzii verticale modeste va influenţa numai dezvoltarea orizontală a etajului mijlociu al feţei.

- Construcţia unei ocluzii verticale ample va produce o creştere condiliană imp. cu efect fav.în rotaţiile ant.

- După Woodside ( 1984 ), Petrovic şi Moss, creşterea condiliană este imp. pt crearea şi menţinerea unui sistem stomatognat echilibrat

- Cercetările lor au arătat că mm. pterigoidian lateral, joacă rol imp. în creşterea condiliană.

- Pt.succesul tratam. ortodontic funcţ. sunt necesare o direcţie de creştere fav. şi un stimul de creştere corect.

- Activatorul poate, într-o măsură limitată, să controleze vectorul de creştere sup. , prin intermediul sincondrozei sfeno-occipit.

- Dacă mandibula nu poate fi poziţionată ant, creşterea max. poate fi corectată.- În aceste condiţii, ap. trebuie să modifice rapoartele scheletice verticale. - Prin schimbarea înclinării bazei max. se poate compensa rotaţia vectorilor de creştere

mandibulari.- În prezent s-a renunţat la distanţarea exagerată intermax, construindu-se activatorul

cu o deschidere moderată, după principiul constanţei - Suma dintre gradul de corectare în plan sagital şi vertical să nu depăşească 8 mm

Activatorul Bimler

29

- Este un activator integral scheletizat, a cărui parte acrilică este redusă la minim

- Se construieşte în 3 variante:

o tipul A pt. cazuri standard ( Angle cl II/1, în care cele două pelote acrilice sunt

unite printr-un arc Coffin )o tipul B pt. cl II/2

o tipul C pt. cl.III ( arc Coffin sup., iar arcul vestib are traseul la nivelul d.

frontali sup).

Kinetorul Stockfisch

- Este un ap. bimaxilar elastic alcătuit din 2 plăci ( maxilară şi mandib) unite între ele prin 2 bucle de sârmă vestib. (arcuri intermaxilare)

- Arcurile ies din placa sup. distal de caninii sup. şi intră în cea inf. distal de caninii inf., având un traseu rectangular către distal.

- Arcurile au rol de a scoate arcadele de sub influenţa musculaturii jugale, similar pelotelor jugale ale ap. Frankel

- Între cele 2 plăci sunt aplicate 2 tuburi de cauciuc care declanşează reflex contracţii musc. ale mm. masticatori

- Tuburile au fost adăugate de autor, pt. că în opinia lui, contactele dintre materialul dur al plăcilor sunt percepute în mod neplăcut de către pac. şi limitează mişcările.

- Ap. trebuie construit a.î. plăcile să nu ajungă în contact direct, chiar dacă se exercită o presiune maximă asupra kinetorului.

- Poziţia tuburilor de cauciuc trebuie să fie de aşa natură incât ele să nu pătrundă între feţele ocluzale ale dinţilor (cu excepţia cazurilor de OD) şi să să rămână în contact cu feţele lor orale.

- Ap. se construieşte pe modele montate în ocluzor, în poziţie de ocluzie corectată.

- În caz de necesitate, ap se completează cu alte elem (arcuri, şuruburi) utilizate la plăci.

Activatorul Karwetzky,cu bucle în U

30

- Activator elastic, alcătuit din placă maxilară şi placă mandibulară (masă interocluzală frontală şi laterală,)

o arcurile intermaxilare în formă de „U” aplicate pe partea internă a celor

două plăci în reg laterală., o un arc vestibular confecţionat din sârmă elastică de 0,9 mm

o un arc palatinal de protuzie confecţionat din sârmă elastică de 0,7 mm.

o şurub median cu rol pasiv de readaptare,

o tubuşoare pentru headgear sau cârlige pentru J-hooks. la placa maxilară

o RA din sărmă elastică de 0,7 mm.

- Arcurile intermaxilare în formă de „U” au acelaşi aspect şi poziţionare în dreptul M de 6 ani la toate variantele constructive, dar au orientări diferite în funcţie de anomalia tratată

- Tipul I ( activatorul pentru retrognaţii mandibulare ) prezintă ambele arcuri deschise către mezial şi curbura către distal. Retenţia maxilară este mai anterioară şi cea mandibulară mai posterioară.

- Tipul II ( activatorul pt prognaţii mandibulare ) prezintă ambele arcuri deschise către distal şi curbura către mezial. Retenţia maxilară este mai post. şi cea mandibulară mai anterioară.

- Tipul III ( activatorul pt.laterodev mandibulare ) prezintă arcurile deschise unul către distal şi unul mezial.

- Dacă trebuie corectată o laterodeviaţie către dreapta, arcurile vor fi montate pt. activarea către stg ( arcul din stânga deschis către distal, cel din dreapta către mezial )

- Activatorul se confecţionează în etape, mai întâi placa maxilară şi cea mandibulară şi apoi, după prelucrarea şi lustruirea acestora, se frezează două casete şi se fixează arcurile intermaxilare cu acrilat autopolimerizabil.

Aparatul Twin- Block

- Folosit pe scară largă în Anglia, foarte modern şi confortabil, aparatul conceput de W. Clark s-a impus în terapia ortodontică prin rezultatele fav. obţinute într-un timp relativ scurt.

- Terapia funcţională cu ap Twin Block se adresează anomaliilor :o clasa II/1

o II/2 Angle,

o ocluziilor deschise în cl. I Angle

o anomaliilor din clasa III Angle,

o disfuncţiilor ATM

31

Alcătuire:

- două părţi separate (aparatul sup. şi cel inf.) - elemente de ancorare (croşete Adams, respectiv Stahl),- planuri înclinate în porţiunile laterale acrilice - şurub median atât la placa sup. cât şi la cea inf.

Elemente componente

- Placa superioară prezintă masă acrilică interocluzală în zona molară - Placa inferioară în zona Pm - Cele două mase interocluzale se angrenează prin intermediul unui plan înclinat de 70°.

Acesta reprezintă porţiunea funcţională a aparatului - Ancorarea se face cu ajutorul croşetelor în delta derivate din croşetul Adams pe molarii I

permanenţi şi prin croşete Stahl aplicate între canini şi premolarii.- Se mai poate aplica un şurub pentru dilatare. - Aparatul permite un control tridimensional prin:

o planurile de ghidaj ocluzal

o posibilitatea de modelare selectivă a acrilatului

o ghidarea controlată a erupţiei

o şurubul median

- Faza ortopedică de tratament cu Twin-Block necesită erupţia mol. inf, pt. a elimina overbite-ul excesiv şi deficitul în DV

- Astfel molarii inf. nu au contact cu acrilatul şi sunt liberi să erupă.- În cazurile de OD, relieful ocluzal al mol. vine în contact cu acrilatul ap pt. a inhiba

erupţia, închizând asfel ocluzia.

Aparatul Wunderer

- Principiul de acţiune constă în conducerea orizontală spre distal a mandibulei, prin secţionarea transversală a aparatului la nivelul planului de ocluzie.

- Activarea şurubului cu acţiune sagitală, (uneşte cele 2 plăci ale aparatului), se face la interval de două săptămâni şi det. deplasarea spre mezial a dinţilor sup şi spre distal a celor inf.

- Placa palatină este prevăzută cu un arc vestib din sârmă de viplă de 0,8 mm la distanţă de dinţi,

- La placa inf. arcul vestibular vine în contact cu faţa vestib. a incisivilor.

32

- Pt asigurarea imobilităţii transv. a aparatului se fixează câte un „pinten” în formă de „V” pe versantul lingual al plăcii sup, în porţiunea ei post, de-a lungul căruia alunecă placa inf. în plan sagital.

Aparatul Herren

- Herren consideră că poziţia mandib. în timpul somnului este esenţială în reuşita tratam cu ap. funcţionale (activator)

- Activatorul Herren prezintă 2 caracteristici:o hipercorecţia sagitală

o croşete la placa sup

- Pt. realizarea ocluziei construite mandibula este deplasată ant. de corecţia normală - Deplasarea mezială: + 3-4 mm de la poziţia de normocluzie- Deschiderea vertic. a ocluziei este de 2-3 mm la nivelul incisivilor. - Activatorul este fixat pe max. sup. cu ajutorul croşetelor în săgeată. - Aripile ( prelungirile ) linguale ale activatorului trebuie să se întindă cât mai mult posibil

spre planşeul oral, pt. a controla poz. mandib. - Alte elemente: arc vestib sup, iar inf un şurub de expansiune

33

Curs 7

APARATE FIXE

Aparatele fixe – aparate modern care trateaza toata gama de anomalii si sunt pentru toate categoriile de varsta

- Se scurteaza durata de tratament- Deplasarile dentare se realizeaza prin translatie ( se deplaseaza si coroana si radacina )

Alcatuire: Partea care se agrega vestibular Elemente de ancoraj – aparate aplicate intraorale palatinal / lingual menite sa

stabilizeze un grup de dinti ( molari, dinti posteriori ) pentru a deplasa alt grup de dinti

Elemente de ancoraj

- Arcuri speciale de expansiune sau- Scop – stabilizarea molarului 1 permanent si expansiunea arcadei dentare

Prefabricate – trebuie adaptate pe modelele de lucru ale pacientului Confectionate in laborator pe modele individuale ale pacientilor

Indicatii:

1. Stabilizarea pozitiei antero- posterioare a molarului 12. Derotarea molarului 1 permanent3. Expansiunea sau contractia arcadei superioare4. Distalizarea molarului 15. Rol de mentinere de spatiu

Elemente auxiliare de ancoraj:

- Bara transpalatinala Goshgarian- Arcul lingual- Dispozitivul Nance- Lip- bumper- Quad- Helix

34

Bara transpalatinala Goshgarian

- Realizata din sarma de 0.036

Indicatii:

- Stabilizarea pozitiei antero- posterioare a molarului 1- Derotarea molarului- Distalizarea molarului- Expansiunea/ contractia arcadei la nivelul molarului

Alcatuire:

- 2 clavete ( recurbari ale extremitatilor arcului ) ce se fixeaza in tubusoarele de pe fetele P ale inelelor M1/ 2

- O bara transpalatinala cu o bucla centrata in forma literei “ U “ deschisa spre anterior ce permite expansiunea sau contractia arcului

- Arcul se adapteaza la o distant de 1- 1.5 mm de palat- Modificari aduse – se poate suda un scut lingual pentru deconditionarea deglutitiei

infantile

Arcul lingual

- Este un arc periferic lingual

Indicatii:

- Stabilizarea M 1- Mentine lungimea arcadei inferioare sau marimea acesteia- Mentinere de spatiu

Alcatuire:

- 2 clavete ce se fixeaza in tubusoarele de pe fetele lingual ale inelelor de pe M 1 infeior- Un arc periferic cu 2 bucle de activare in forma de “ U “ deschise spre ocluzal si paralele

cu fibromucoasa lingual

Dispozitivul Nance

- Arc palatinal ce are in plus o pelota acrilica ce vine in contact cu zona retroincisiva superioare

Indicatii:

- Mareste ancorajul si previne mezializarea M 1 in timpul mezializarii C- Distalizarea M 1

35

- Derotarea M sau expansiune prin activare posterioara

Alcatuire:

- 2 clavete ce se introduc in tubusoarele de pe fetele P ale inelelor cimentate pe M 1 sup- Un arc P, paralel cu fibromucoasa P- O pelota acrilica in contact cu zona retroincizala sup

Dezavantaje:

- Igiena deficitara- Iritatii ale mucoasei P ( ulceratii )

Se indeparteaza in timpul etapei de recul incisive deoarece compresia determina ulceratii ale mucoasei palatinale

Lip- Bumper

- Un arc vestibular frecvent la mandibula prevazut cu o pelota labiala anterioara situata la distanta de procesul alveolar

Rolul pelotei:

- Indeparteaza buza inferioara ( expansiunea anterioara a arcadei )- Presiunea buzei determina o forta distala asupra M 1- Distalizarea M 1 superior/ inferior are sanse de succes inainte de varsta de 12 ani

Indicatii: la fel ca cele de mai sus

Alcatuire:

- 2 bucle in forma literei “ U “ ce se opun culisarii arcului in tubusoarele V de pe inelele M1

- Un arc vestibular paralel cu arcada dento- alveolara- O pelota acrilica / plastic retentionata pe arc in zona centrala

Quad- Helix

- Este un arc P creat de Rickets dupa Coffin- Folosit pentru expansiunea maxilarului- Denumirea provine de la cele 4 bucle helicoidale de activare

Indicatii:

- Expansiunea anterioara, posterioara sau paralela a arcadei superioare- Mijloc de ancoraj suplimentar ( previne deplasarea molarilor )

36

Alcatuire:

- 4 bucle helicoidale de activare – 2 anterioare, 2 posterioare unite intre ele prin segmente de sarma

- 2 brate anterioare, in contact cu fetele P ale dintilor laterali ( PM, C )

Curs 8

INDICATIILE APARATELOR FIXE

In functie de varsta:

Dentatia permanenta timpurie, dupa eruptia M2

In dentia mixta la adult

In functie de tipul afectiuni:

Anomalii dento-maxilare

Mijloace terapeutice asociate in parodontologie

Protetica

Chirurgie ortognatica

Anomaliile dento-maxilare

1. Malpozitii dentare severe, suprapozitii, infrapozitii

2. Diasteme-aparatele fixe corecteaza si pozitia apexurilor

3. Tratamentul anomaliilor arcadei inferioare

- Aparatele mobilizabile sunt mai greu tolerate din cauza volumului si a dificultatii de retentie

datorate spatiului redus care nu ofera conditii favorabile nici pentru aplicarea elementelor

active.

4. Malpozitii multiple

- Aparatele fixe permit deplasari simultane in ambele arcade

5. Anomalii de clasa II/1 Angle

- Aparatele fixe permit reducerea overjetului fara pericolul accentuarii supraacoperirii si a

versiunilor apicale spre vestibular

6. Anomalii de clasa II/2 Angle

- Aparatele fixe corecteaza pozitia incisivilor superiori si inferiori pana se obtine un unghi

interincisiv corespunzator

7. Anomalii de clasa III Angle

37

- Realizeaza saltul articular

8. Ocluzii deschise

- Tractiuni verticale inter-arcade

9. Anomalii ocluzale in toate planurile asociate cu FEO (forte exytaorale)

-head-gear

10. Anomalii bazale care necesita tratament chirurgical

- Ocluzie deschisa

- Retrognatie mandibulare

- Prognatism mandibular

11.Parodontopatii, traumatisme

- Aparatele fixe sunt utilizate ca mijloc de stabilizare a dintilor

12.In scop preprotetic la adulti

- Corectarea unor anomalii

- Paralelizarea axelor dentare (slefuiri, depulpari)

- Redeschiderea unor spatii necesare echilibrarilor lucrarilor protetice.

Avantajele aparatelor fixe:

Pot produce deplasari dentare specifice

Controleaza deplasarea apicala

Pot fi produse deplasari comcomitente in cele 3 planuri spatiale

Sunt usor asimilate de pacient( palatul si spatiul de actiuneal limbii)

Nu pot fi indepartate de cetre pacient

Dezavanteje:

Necesita igiena riguroasa

Favorizeaza aparitia leziunilor carioase

Poat aparea recesiuni gingivale

Pot aparea deplasari dentare nedorite, consecinta unor forte secundare

Pot determina rizalize patologice

Pretind o tehnica laborioasa si un timp de lucru prelungit

Sunt costisitoare

Elementele componente ale aparatelor fixe:

38

I. Elemente de agregare:inele sau sisteme de colaj

II. Atase sau atasamente: bracketuri, tubusoare sau alte atase

III. Elemente care genereaza forta: arcuri, tractiuni elastice

Inelele

Asigura o stabilitate foarte buna

Protej tesuturile dentare

Inconjoara dintele ca o centura metalica si se adapteaza intim in 1/3 mijlocie a coroanei

Pot fi confetionate in cabinet sau in lab, din banda de otel inoxidabil ( G:0,06-0,15mm)-inele

prefabricate

Tehnica de lucru:

- Separarea dintilor

- Selectarea inelului potrivit pe model

- Adaptare axiala si transversala cu intrument special Pusher,, Band sealer

- Pastrarea unei distante de 0.5mm de marg gingivala, urmarind festonul gingival ( evitarea

iritatiilor+ igienizare)

- Adaptare ocluzala

- Fixarea atasamentelor

- Cimentare cu CIS

Inelele-separarea:

- Ligaturi de sarma moale de 0,5-0,6 mm diametru, trecuti in jurul punctului de contact, acaror

capete se rasucesc

- O matrice Ivory trecuta prin punctele de contact

- Inelele de separare sunt introduse cu cleste special

- Incercarea de a forta inelul duce la distorsionarea lui

Bracketul

Elemente componente:

o Baza

o Corp

o Sistem de identificare

o Slot

o Aripioare 2/4

1) Baza( talpa) bracketului

39

Este partea care se ataseaza pe suprafata dintelelui direct sau prin intermediul inelului metalic

Poate fi curbata diferit:

Plana la nivelelul incisivilor

Curba la C si PM

Daca bracketul se va fixa pe inel, suprafata inelului va fi neteda

Daca bracketul se va cola direct pe dinte,baza va prezenta o retea de ochiuri retentive in care va

patrunde material de colaj

2) Corpul bracketului:

Grosimea lui difera in functie de dinte, pentru a armoniza distanta dintre slot si suprafata

dintelui

Tipuri de bracketuri:

Metalice: otel inoxidabil,inestetice

Din mase plastice: fizionomice, rezistenta scazuta, deformare usoara, particula de colaj

Ceramica: fizionomica, casanta, grad mare de frictiune, dificil de indepartare (fisuri sau fracturi

de smalt)

Combinate: slot mecanic pe bracketuri ceramice sau plastice

Dupa tipul informatiei de introduse:

o Bracketul poarta numele autorilor care le-au creat si a tehnicii ortodontice folosite:

Standard Edgewise

Tweed Edgewise

Richetts

Andrews SWT

Roth

Alexander

Hassund

MBT

o Dupa latime:

Br. simple

Duble-cele mai frecvente

Inguste- preferate dpdv fizionomic

Ingusta-siameze

Medii-preferate dpdv al segmentului de arc interbracket

Largi, extralargi

40

Autoligaturante

3) Aripioarele

Depasesc baza ca intindere

Fac posibila fixarea arcului in slot cu ajutorul ligaturilor

Pot fi 2/4

4) Slotul

Receptioneaza arcul

2 tipuri de sloturi:

- Poate fi perpendicular pe baza bracketului (fara informatie)

- Poate fi inclinat (cu info)

Colarea bracketului

I. Periaj profesional minutios 9piatra ponce, cupe de cauciuc, etc)

II. Aplicarea departatoarelor de parti moi

III. Izolarea-aspirator de saliva-obligatoriu

IV. Marcarea zonei de demarcarea-joja

V. Aplicarea gelului acid strict in zona care se va situa br

VI. Spalare, uscare

VII. Aplic.bonding si fotopolim

VIII. Aplicarea compozit pe talpa in strat subtire

IX. Indepartarea surplusului

X. Fotopolim

XI. Sist monocomp( ac+bond)

Regula generala: punct LA

Bracketul se plaseaza paralel cu marginea gingivala

In 1/3 mijl a fetei vestibulare

La distanta egala de suprafata meziala si distala

La mijl dist ocluzo-gingivale

Pe dinti rotati sau in eruptie este imposibila colarea in pozitie ideala LA

Se aplica in pozitie cea mai favoritata pentru incepe alinierea

Se indica arcuri foarte subtiri

Se face by-pass, urmand a fi colati pe masura obtineri de spatiu

Se aplica guma de derotare

41

Ghid de pozitionare verticala a slotului( Wright)

Tehnica linguala

- Bracketurile si alte atasamente se coleaza pe fetele linguale, palatine ale dintilor

- Avantaj: nue vizibil

- Dezavantaj: dificultatea aplicarii( inaltimile reduse si nereg supraf orale)

- Acces mai dificil

- Ajustari de arc complexe care necesita mult timp

- Controlul deplasarilor dentare nu este la fel de efectiv ca si tehnica vestib

Tubusoarele

Elem in care se introd capetele arcurilor

Asigura stabilitatea arcului si pozitia lor de actiune

Se fixeaza pe M1 sau2

Pot fi colate direct pe molari sau atasate la inele

Se ataseaza pe fata vestibulara, palatinala/ linguala

Lumenul pe sectiune poate fi: rotund, ovalar, dreptunghiular

Pot fi confectionate din tabla de wipla sau prefabricate

Se comanda in fct de marimea arcurilor cu care se va lucra

La niv M1 sup poate fi nevoie de 2-3 tubusoare care pot coexista pe aceeasi baza

Un tubusor pt arcul principal

Al doilea pt arcul secundar

Al treilea pt forta extraorala( spre ocluzal pt o manipulare mai usoara de catre pac a arc

extraoral)

Reguli pentru pozitia tubusoarelor

o Cele vestibulare sa fie paralele cu suraf ocluzala a molarilor

o Sa fie perpendicular pe axa mezio-distala a dintelui

o Sa fie pozitionate in 1/3 coranara mijlocie si usor mai mezial in sens mezio-distal

o Tubusorul pt arc principal sa fie situat la 3 -3,5 mm de marginea ocluzala.

Curs 9

42

Arcurile

• Elementul activ principal care declanşează forţa ortodonticăMateriale de confecţionare

• Oţeluri inoxidabile: sunt încă frecvent folosite datorită rezistenţei lor şi a posibilităţilor de conformare. Pot suporta îndoituri de orice formă dorită fără a se fractura.

• Aliaje de Crom, Cobalt, Titan, Nichel: aliaje de tip Elgiloy care sunt foarte elastice, uşor de manipulat, proprietăţile lor fizice pot fi crescute prin tratament termic. Încălzirea le creşte rezistenţa aşa încât un fir de Elgiloy moale, uşor de conformat, prin încălzire poate deveni la fel de dur ca un fir de oţel inoxidabil.

Aliajul de Nichel-Titanium (Nitinol)Wiliam F. Buchler 1960 • Memoria formei → arcuri cu memorie • Superelasticitatea

Arcul de Nitinol are proprietatea de a reveni la forma iniţială atuci când este încălzit la o temperatură de tranziţie.(Transition temperature Range TTR)

Clasificarea arcurilor• Arcuri:

– fără informaţii, plane (blank)– Cu informaţii: curbă Spee, bucle

• Arcuri: – totale– Segmentare

• Pe secţiune pot fi: – rotunde– pătrate– Dreptunghiulare

• Arcuri: – dintr-un singur fir– din mai multe fire subţiri răsucite sau împletite, fire torsadate (Twistflex,

Respond)

Proprietăţile firelor ortodonticeFir "moale" : fir care are capacitatea de a se plia uşorFir "dur " : fir care poate exercita o presiune elastică continuă

43

1. Duritatea, rigiditatea: rezistenţa pe care firul o opune la deformare şi capacitatea de a exercita o presiune elastică continuă

2. Modul de elasticitate: raportul dintre intensitatea forţei şi deformarea rezultată3. Limita de elasticitate: Forţa maximă care poate fi aplicată înaintea apariţiei unei

deformări permanente. Firul prezintă o uşoară deformare de la linia dreaptă, dar revine la lungimea iniţială, când forţa încetează să acţioneze.

4. Performanţa elastică: deflexiunea continuă a firului pentru testarea rezistenţei la deformare şi oboseală

5. Rezilienţa: tendinţa firului de a-şi relua forma iniţială după suprimarea încărcăturii6. Forţa de flexiune: forţa la care firul prezintă o deformare permanentă.7. Flexibilitatea maximă: deformaţia produsă în fir la limita de elasticitate.8. Rezistenţa: Încărcarea maximă tolerată înaintea deformării permanente9. Stress: Intensitatea forţelor produse la aplicarea unei încărcături.10. Limita proporţională: valoarea maximă (gcm2) pentru care oboseala este direct

proporţională ci intensitatea forţei11. Rezistenţa la coroziune: capacitatea firului metalic de a-şi conserva finisarea şi

dimensiunile iniţiale în mediul acid.12. Fragilitate: pierderea flexibilităţii.

Factori care influenţează elasticitatea arcului• Diametrul firului: dacă se doreşte ca arcul să fie mai rigid atunci se folosesc diametre mai

mari• Forma pe secţiune:

– Rotunde: au o mai mare flexibilitate şi se folosesc în faza de aliniere, când există malpoziţii multiple, rotaţii dentare, denivelări verticale.

– Pătrate: urmează după cele rotunde– Dreptunghiulare: sunt mult mai rigide, se folosesc în fazele în care este nevoie de

rezistenţă la tracţiuni elastice şi de precizie în combinaţia arc-slot.• Factori care influenţează elasticitatea arcului• Lungimea firului folosit: intensitatea forţei este direct proporţională cu grosimea firului şi

invers proporţională cu lungimea. Cu cât lungimea firului este mai mare creşte şi elasticitatea lui şi se reduce forţa de acţiune.

• Aliajul şi calităţile sale fizice: Nitinolul are două forme de structură:– Martensitul (M) forma prezentă la temperaturi joase– Austenitul (A) forma obţinută la temperaturi înalte– Memoria formei: capacitatea arcului de a-şi reaminti forma iniţială, după ce a fost

deformat plastic în timpul formei M. Tratat astfel arcul poate fi aplicat în cavitatea orală, unde la T corpului trece în forma A şi încearcă să revină la forma iniţială.

44

Alegerea arcurilor• Se face în funcţie de obiectivele propuse în fiecare etapă de tratament• Există trei mari grupe de arcuri prefabricate:1. Arcuri iniţiale arcuri de aliniere şi nivelare, arcuri flexibile2. Arcuri de lucru pentru deplasări actice3. Arcuri de finisare4. Arcuri accesorii: parţiale (segmentare) sau arcuri secundare de închidere sau deschidere

de spaţiu open coil spring, closed coil spring)

Curs 10

Aparate cranio-maxilare

- Folosesc regiunile extraorale ca zonă de sprijin a forțelor ( calota craniană )- Clasificare:

Aparate extraorale Aparate intra-extraorale

Aparate extraorale- Aparatul e situat în afara cav. orale- Zona de aplicare a forței – regiunea mentonieră- Zona de sprijin – calota craniană- Se folosește ca:

Mijloc de prevenție Mijloc terapeutic

- Potențarea acțiunilor unor aparate ortodontice prevăzute cu plan înclinat- Cel mai reprezentativ: bărbița+capelina

Bărbița și capelina- Elemente componente:

Dispozitiv de sprijin pericranian Piesa mentoniera Forța elastica + accesorii de asamblare a părților

1. Capelina: Se confecționează în cabinet E o bandă orizontală care înconjoară capul, trecând pe la ½ a

frunții + 2 benzi la nivelul vertexului2. Bărbița

se confecționează din fetru și i se dă o formă eliptică după dimensiunea mentonului

45

se coase cate o tortiță de care se agață elasticele inconveniente:

o stabilitatea defectuoasă a dispozitivului mentonier care nu

permite decât tracțiuni oblice la 45° 3. Elatice cu direcție diferită:

- tracțiuni orizontale occipito-mentonieră determină schimbarea creșterii condilului spre posterior inhibarea creșterii și deplasarea mand spre ant indicată în anomaliile de cls. a III-a

- tracțiuni verticale vertex-menton determină o rot ant a mand cu înclinarea unghiului mand și modificarea rap dintre

etajele feței creșterea condilului devine mai ant indicații în anomaliile de cls I cu ocluzie deschisă

Ocluzia deschisă apare in toate cele 3 clase !!!!!!!

Aparate intra-extraorale- acțiunea se exercită:

o la nivel dentar

o la maxilar

o la mand

- in direcția post-ant ( masca Delaire )- cu direcție ant-post ( Headgear )- forțele declanșate sunt puternice, mecanice

Masca Delaire- elemente componente:

sistem de sprijin fronto-mentonier sistem de aplicare a forțelor elemente declanșatoare de forțe

- sistemul de sprijin fronto-mentonier bărbiță de dim reduse, aplicată pe menton bandă oriz aplicată pe frunte un cadru metalic rigid, alcătuit din 2 bare verticale ( servește la fixarea capetelor

ext ale elem declanșatoare de forțe ) cele 2 bare verticale sunt unite printr-o bară oriz curbă, la 1-2 cm de comisura

bucală pe aceasta se montează butonii sau cârligele ce servesc la fixarea elasticelor de

tracțiune tracțiunea e orientată inainte și în jos

46

- sistemul de aplicare a forțelor: placa palatinală ancorată pe gutiere bilateral cu cârlige fixate pe per lat și șurub de

expansiune gutiere bilat cimentate cu tubușoare orale în care se inseră un arc palatinal de

expansiune în capacul gutierei se sculptează microplanuri înclinate oblic în sus și înapoi care

dirijează posterior mandibula- elemente declanșatoare de forțe:

inele de cauciuc arcuri spiralate

- se folosesc forțe mari 400-600g pe perioada nopții- în caz de asimetrie se folosesc intensități dif pe cele 2 hemiarcade- avantaje: gutiera:

înălțătoare de ocluzie șurubul sau arcul transpalatal oferă expansiune tranversală microplanurile oblice = aparat funcțional

- efecte: vestibulo-versia incisivilor sup deplasarea înainte a ansamblului arc dentare cu glisarea bazei alveolare pe baza

osoasă disjuncția suturii maxilo-palatine

- școala de ortodonție din Lyon – barele lat care unesc cele 2 pelote sunt montate pe LM, paranazal dr și stg

- indicații: DLMP Pseudoprognația mand ( retrognația maxilară)

Headgear- Elemente comp:

Disp extraoral ( bandă, capelină ), ca element de ancoraj se fol capelina Hickham cu orificiu pt controlul intensității forței

Disp intra-extraoral: Arc facial Arc cu cârlig (f-hook) Transferă forța extraorală la punctul de aplicare intraoral

Benzi elastice, inele- Punct de sprijin pericranian; sprijin:

Cervical Occipital Parietal Combinat ( combină spr cervical cu cel occipital )

47

- Direcția forței: Low-pull ( forța joasă ) Stright-pull ( forță medie ) High-pull ( forță medie )

Arcul facial: Arc facial intern:

Inserat în tubușorul de pe maxilar ( tub pt FEO ) sau în tubul gutierei maxilare

Pt a se putea transmite forța arcul trebuie prevăzut cu stopuri meziale de tub ( stupil = elem sudat sau buclă in U )

Arcul facial intern mai poate fi prevăzut cu un cârlig median ( ???? Kohn) care e agățat de arcul principal pt controlul planului de ocluzie

Arc facial ext:o Fir de oțel de inox

o E curbat cu un unghi rotunjit pt a fi paralel cu supraf obrajilor și la dist de

părțile moio Urmărește linia comisurală laterală și convexitatea obrazului fără a stabili

contact cu acestao Presiunea exercitată pe obraz det o comp transversală

o Se termina cu 2 cârlige sit la distanță de aprox 3 cm în fața lobilor

auriculari, de care se agață elem elastice

Forțe extraorale:- Tipul de deplasare depinde de:

Zona de sprijin cranian Direcția forței Lung brațului ext al arcului:

Braț ext mai scurt decît cel int Cele 2 brațe au aceeași lung Braț ext mai lung decît cel int

Unghiul dintre arcul int și extArcul ext se poate afla:

- La același nivel oriz cu cel int- Sub cel int- Deasupra celui int

Tipuri de tracțiuni extra-orale:- În funcție de unghiul format de FEO cu planul de ocluzie sunt 3 tipuri de tracț:

Tracț oriz ( straight-pull ) – efect de distalizare molară

48

Tracț joasă, sub pl de ocluzie (low-pull) – efect extruziv p e M1 ( OAA) – ocluzie adâncă acoperită

Tracț înaltă, deasupra pl de ocl (high-pull) – efect intruziv pe M1 (OD) – ocluzie deschisă

Trat FEO:- Tracțiuni asimetrice pt deplasarile dentare unilat ( asimetrie facială )- Arcul facial e cu brațe inegale, brațul mai mare fiind de partea unde se dorește creșterea

intensit forței- Forța se afla sub centru de rez al molarilor ( mij trifurcației radiculare), molarii vor suferi

și o rotație cor-dist- Fibrele parodontale opun o rezistență mai mică mișcărilor de extruzie decât cele de

distalizare

Arcul cu cârlig- Extremitatea ant a arcului se termină cu un cârlig angajat pe zona vestib a arcului

principal în dreptul C sau a I în funcție de obs terapeutice ( retracția C, retruzia și ingresiunea I )

- Arcul iese din cav buc la niv comisurii și extrem post este în dreptul reg molare, fiind suportată de capelină prin bandeletele elastice

- Indic: acțiuni ortodontice: Întărirea ancorajului Distalizarea M sup Retracția C Reducerea overjet-ului Efect intruziv sau extruziv pe M1, în funcție de tipul de tracțiune Schimbarea orientării creșterii condiliene Modificarea tipului de rot mand Inhibarea creșterii ant a max

- Efecte ortopedice: depind de Intensitatea F și durata de acțiune: 550-1500g, iar durata de 12-14 ore Dir de tracțiune care e condiționată de lung arcului, angulația dintre arcuri, sensul

tracțiunii Răspunsul biologic dat de: tipul scheletic, ocluzie, tipul metabolic Rasp pac la trat:

Vârsta ( dentație mixtă, dupa erupția M2 ) Sex ( fetele sunt mai perseverente ) Cooperare ( primăvara copii din RO nu poartă FEO )

49