curs masuri de prim ajutor
DESCRIPTION
Curs Masuri de prim ajutorTRANSCRIPT
MASURI DE PRIM AJUTOR
2013
PLAN Definitie, Obiective, Principii EVIDENCE BASED MEDICINE-medicina
bazata pe dovezi Aspecte etico-medico-legale si
epidemiologice ale CPR si primului ajutor Notiuni elementare de anatomie si
fiziologie CPR: definitie Lantul supravietuirii BLS la adult
INTRODUCERE Proceduri de ingrijire medicala simple, de
urgenta aplicabile de catre neprofesionisti pana la sosirea personalului medical de specialitate.
Se face referinta atat la “laici”, cat si la personalul de pe ambulante sau alti “first responders”.
NU INLOCUIESTE UN TRATAMENT MEDICAL COMPETENT
PRIM AJUTOR Masuri de ingrijire si tratament de urgenta
aplicate unui bolnav sau unei persoane traumatizate INAINTEA sosirii/defeririii catre servicii medicale.
MASURILE DE PRIM AJUTOR NU SUNT APLICATE CU SCOPUL DE A INLOCUI DIAGNOSTICAREA SI TERAPIA CORECTA MEDICALA
ofera asistenta temporara pana la sosirea personalului medical calificat
PRIM AJUTORScop: Salvarea vietii Prevenirea producerii in continuare a leziunilor Reducerea la minimum/prevenirea infectiilor Cei trei “P” P - Preserve Life.
P - Prevent the condition worsening.
P - Promote RecoveryFace diferenta dintre: Leziune temporara/permanenta Vindecare rapida/ infirmitate permanenta Viata/moarte
Medicina bazata pe dovezi (EBM) EBM are ca scop utilizarea celor mai bune dovezi
disponibile provenite din metode stiintifice pentru a conduce la decizii medicale
urmareste sa stabileasca calitatea dovezilor ce stabilesc riscurile si beneficiile tratamentelor (inclusiv absenta acestora).
EBM recunoaste ca multe aspecte ale medicinii depind de factori individuali cum ar fi calitatea si “rationament al valorii vietii” ce sunt doar partial supuse cercetarilor stiintifice.
sa aplice aceste metode in practica medicala cu scopul de a asigura cea mai buna predictie asupra prognosticului ad vitam, chiar daca persista inca controversele legate de tipul prognosticului de urmarit.
Ghiduri Un ghid medical (denumit si ghid clinic,
protocol clinic, ghid de practica medicala) este un document destinat orientarii deciziilor si criteriilor de:
diagnostic conduita tratament intr-un domeniu specific
medical
Masuratori statistice “Evidence-based medicine” incearca sa
exprime beneficiile clinice ale testelor si tratamentelor utilizand metode statistice
EBM- stadializarea nivelurilor de evidenta “Evidence-based medicine” clasifica diferite tipuri de
evidente clinice si le ordoneaza in functie de importanta acestora bazata pe cercetarile clinice.
Cel mai puternic grad de evidenta al unei interventii terapeutice este dat de metaanalize ce cuprind studii randomizate,controlate tip dublu-orb si cu grup de control placebo si care se caracterizeaza prin omogenitatea populatiei luate in studiu si a afectiunilor medicale asociate.
Dovezi:declaratii ale pacientilor,cazuri clinice,opinii ale expertilor
- Efectul placebo- Propriile baze observatrionale si raportarea cazurilor clinice- Dificultati in identificarea expertilor,etc.
Nivel de evidenta,,U.S. Preventive Services Task Force’’ unul dintre sistemele care
au fost dezvoltate pentru clasificarea probelor privind eficacitatea tratamentelor si a screeningului astfel:
Nivelul I: dovezi obtinute din cel putin un studiu bine controlat randomizat.
Nivelul II-1: dovezi obtinute de la studii clinice bine controlate, fara randomizare.
Nivelul II-2: dovezi obtinute de la studii bine concepute de cohorta sau caz-control analitice, de preferinta de la cel putin un centru de cercetare sau grup.
Nivelul II-3: dovezi obținute de la mai multe serii, in timp, cu sau fără intervenție, acestea putand fi considerate de asemenea ca fiind rezultate dramatice în studiile necontrolate.
Nivelul III: Parerile autorităților importante, pe baza experienței clinice, studiilor descriptive sau rapoartelor comisiilor de experți.
Categorii de recomandari În ghiduri și alte publicații, recomandarea pentru un serviciu clinic este facuta
in functie de balanța risc / beneficiu al serviciului și nivelul de dovezi pe care această informație se bazează. ,, U.S. Preventive Services Task Force’’ utilizeaza:
Nilvelul A:dovezile științifice sugerează că beneficiile serviciilor clinice depășesc substanțial riscurile potențiale. Medicii ar trebui să discute cu pacienții eligibili despre aceste servicii.
Nivelul B: cel puțin dovezile echitabile științifice sugerează că beneficiile serviciilor clinice sunt mai mari decât riscurile potențiale. Medicii ar trebui să discute cu pacienții eligibili despre aceste servicii.
Nivelul C: cel puțin dovezile științifice corecte sugerează că există beneficii oferite de serviciul clinic, dar echilibrul dintre beneficii și riscuri sunt prea aproape pentru a face recomandări generale. Medicii nu ar trebui sa recomande cu excepția cazului cand există considerente individuale.
Nivelul D: cel puțin dovezile echitabile științifice sugerează că riscurile serviciului clinic depășesc beneficiile potențiale. Medicii nu ar trebui să ofere aceste servicii de rutina pentru pacienti asimptomatici.
Nivelul I:dovezile științifice sunt de o calitate slaba, intră în conflict astfel încât balanta risc versus beneficiu nu poate fi evaluata. Medicii ar trebui să ajute pacientii sa inteleaga incertitudinea din jurul serviciilor clinice.
PRIM AJUTOR- Obiective
A. – Airway: Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene
B. – Breathing: Mentinerea respiratiilor C. – Circulation: Mentinerea circulatiei
+ Oprirea hemoragiilor Prevenirea/ reducerea socului
PRIM AJUTOREvaluare initiala Inspectia rapida a zonei
Pericole (curent electric, foc, apa, “haz mats”, obiecte instabile, ascutite, animale)
Trafic Violenta Conditii de relief si clima Situatii speciale
Preluarea controlului calm, rapid si eficient
PRIM AJUTORSe vor evalua:1. SIGURANTA proprie si a pacientului2. MECANISMUL DE PRODUCERE A LEZIUNII Constient Inconstient3. INFORMATII TRANSMISE PE CAI SPECIALE- Medalion, bratara cu simboluri - card cu informatii
PRIM AJUTOR4. NUMARUL VICTIMELOR Cand sunt mai multe- evaluarea
A,B,sangerare si C5. MARTORI Pot furniza informatii, ajutor chiar daca
sunt nepregatiti prin: apel de urgenta, suport moral victimei, impiedicarea imixtiunii altor persoane
6. PREZENTATI-VA ca persoane calificate in prim ajutor; consimtamant cerut celor constienti, prezumat pentru cei inconstienti
Aspecte etico-legale Datoria de a interveni(desemnata, serviciu sau
responsabilitate preexistaenta fata de victima) Standard: cat si pentru ce aveti calificare Consimtamant= acord, permisiune
Pacient constient/inconstient Minor/major Bolnavi cu afectiuni psihiatrice Exprimat/prezumat
Confidentialitatea Legea Bunului Samaritean (urgenta, cu bune intentii, fara
compensatii, fara a produce daune/leziuni) Abandon Neglijenta (datorie, nerespectarea datoriei sau
substandard, producere de leziun/daune, nerespectarea limitelor)
Aspecte etico-legaleSecventa”logica”: Obtineti consimtamantul victimei INAINTE de A O
ATINGE Urmati ghidurile si protocoalele pentru care ati
fost instruiti, fara a va depasi nivelul de competenta
Explicati victimei fiecare lucru pe care urmeaza sa-l faceti
Odata ce ati demarat asistarea victimei, nu o parasiti pana nu o deferiti unei persoane cel putin la fel de calificata ca dumneavoastra!
Aspecte etice IN AFARA UNITATILOR SPITALICESTI- Sa initieze resuscitarea- Sa nu initieze resuscitarea- Sa termine resuscitareaIN UNITATILE DE RESUSCITARE- Sa initieze resuscitarea- Sa nu initieze resuscitarea- Sa termine resuscitarea- Pentru terminarea suportului vital
PRIM AJUTOR-REGULI DE BAZA1. Mentineti pacientul in decubit dorsal, capul la
acelasi nivel cu corpul, pana la evaluarea gravitatii situatiei.
Identificati exceptiile la aceasta regula: Varsaturi sau hemoragii in zona cavitatii bucale-
pozitie laterala de siguranta ! la leziunile suspectate de coloana cervico-dorsala (2% explozii, 6% traumatism facial sau GCS<8)
Dispnee- pozitie sezanda sau semi Socul- membrele superioare ridicate (!?) doar
daca nu se suspecteaza leziuni de coloana2. Nu mobilizati pacientul mai mult decat necesar.
Indepartati hainele cu efect restrictiv, asigurati comfortul termic
PRIM AJUTOR-REGULI DE BAZA3. Asigurati confort psihic pacientului4. Nu atingeti rani, arsuri decat daca e absolut
necesar. Folositi obiecte sterile. Folositi bariere. Spalati maini!
5. Nu oferiti apa sau alimente din primul moment6. Imobilizati orice zona suspectata a fi fracturata.
Nu incercati sa reduceti fractura. Nu mobilizati decat daca e strict necesar
7. Mentineti temperatura normala a corpului
PRIM AJUTOR-aspecte epidemiologiceTransmitere de boli infectioase HIV Virusul hepatitei B, C TuberculozaMasuri de protectie universala- orice pacient trebuie
considerat potential purtator de agenti cu transmitere sanguina
Purtati manusi sau folositi alta bariera Spalati-va mainile cu apa calda si sapun:
La venire/plecare Inainte/dupa examinare, procedura Dupa scoaterea manusii, mastii Dupa folosirea batistei, toaletei, trecere prin par, activitati
administrative/gospodaresti Bariera pentru respiratii artificiale, protectie oculara
NOTIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Notiuni elementare
OXIGEN PLAMANI SANGE
CELULEGLUCIDE
LIPIDE
PROTEINE
Ce se intampla daca… Se opreste respiratia…. Se opresc bataile cardiace?
Sudden Cardiac Arrest
• 300,000 victime ale SCR inafara spitalului, in fiecarea an in USA. • mai putin de 8% din cei ce sufera SCR inafara spitalului
• Sudden cardiac arrest poate surveni oricui si oricand. Multe victime sunt aparent sanatoase, fara vreo afectiune cardiaca cunoscuta sau alti factori de risc.
• Sudden cardiac arrest ≠heart attack (atac de cord- infarct miocardic).
Sudden cardiac arrest: impulsurile electrice ale cordului devin haotice sau rapide, ceea ce conduce la oprirea brusca a contractiilor si batailor cardiace. A heart attack (IMA): cand oferta de sange catre o parte a miocardului se blocheaza. Aceasta poate conduce la SCR.
SUDDEN CARDIAC ARREST
Approximativ 700,000 stopuri cardiace pe an in Europa
Supravietuirea la externare de aprox 5-10%
CPR efectuat de martori: interventie vitala inaintea sosirii echipajelor de urgenta – dubleaza sau tripleaza supravietuirea dupa SCR
Resuscitarea precoce si defibrilarea prompta (in decurs de 1-2 minute) poate duce la supravietuiri de >60%.
CPR: Ghiduri The International Liaison Committee on
Resuscitation (ILCOR) American Heart Association (AHA) International Guidelines 2000 for
Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care
International Consensus Conference on Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care Science With Treatment Recommendations (2005 Consensus Conference).
CPR- resuscitarea cardio-pulmonara Cardiopulmonary resuscitation (CPR)
este o procedura medicala de urgenta adresata victimei unui stop cardiac, sau, in unele situatii, stopului respirator. CPR este efectuata fie in spitale, fie in cadrul comunitatii de catre “laici” sau personal medical specializat in urgenta.
CPR nu va reporni inima, scopul principal al manevrelor fiind de a mentine fluxul sangelui oxigenat catre creier si cord. Se va intarzia astfel moartea celulelor cu scopul de a prelungi sansa unei resuscitari cu succes fara leziuni cerebrale ulterioare.
CPR- resuscitarea cardio-pulmonara CPR implica manevre destinate:
crearii unei circulatii artificiale prin efectuarea de presiune ritmica pe toracele pacientului , pentru ca sangele sa fie pompat prin inima- manevra denumita masaj cardiac
Si de obicei si manevra de expir al aerului de catre salvator in plamanii pacientului (sau folosirea de dispozitive pentru aceasta) pentru producerea inflatiei pulmonare a pacientului si trecerea oxigenului in sange- manevra denumita respiratie artificiala
SCA-Sindrom coronarian acut 40% din victimele SCA:
FV(Fibrilatie ventriculara) Deteriorare in asistolie-
sanse reduse de resuscitare Tratament optim pentru
SCR cu FV este: CPR de catre martori+
defibrilare
Tratamentul optim pentru SCR cauzat de asfixie (inec, trauma, droguri, copii): rescue breaths vitale
Lantul supravietuirii
CHAIN OF SURVIVAL
LANTUL SUPRAVIETUIRII Recunoastera precoce si activarea
sistemului de urgenta: poate preveni SCR Early CPR:dubleaza/tripleaza
supravietuirea din fv Fiecare minut fara CPR scade supravietuirea cu
7-10% Defibrilarea precoce:CPR + defib in 3-5
min: supravietuire de 49-75% Fiecare minut intarziere- reduce sansele de
externare cu 10-15%
BASIC LIFE SUPPORT secventa de proceduri efectuate pentru a
restabili circulatia sangelui oxigenat dupa un SC/R
Compresii sternale si ventilatie pulmonara efectuate de oricine care stie cum sa o faca, oriunde, imediat, fara alt echipament.
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
APPROACH SAFELY!
Scena
Salvator
Victima
Martori
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
Factori de risc legati de scena actiunii Mediu
Trafic cladiri Electricitate Apa, foc Toxice
Victima Boli infectioase Intoxicatii
Tehnici Defibrilatoare Instrumente taioase sau ascutite
Training- manechin
Riscuri Transmitere de infectii Accidente cu ace Salvatori cu rani la gura, maini “Case reports” de tuberculoza, SARS(Sindromul
Acut Respirator Sever), dar nici un caz de transmisie de HIV
Manechine: dintre cele 40 mil. USA si probabil 150 mil de elevi pe mapamond antrenati in ultimii 25 de ani sa resusciteze cu respiratii gura-la gura pe manechine, nu s-a putut dovedi nici un caz de transmisie de infectie bacteriana, fungica sau virala pe un manechin de destinat exercitiului CPR
CHECK RESPONSE
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
Scutura umerii cu blandete
Intreaba: “va simtiti bine?”
Daca raspunde:
• Lasati-l asa cum l-ati gasit.
• aflati ce s-a intamplat.
• Reevaluati periodic.
CHECK RESPONSE
SHOUT FOR HELP
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
OPEN AIRWAY
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
OPEN AIRWAY
Head tilt and chin lift- extensia capului si ridicarea mandibulei- salvatori “laici”- salvatori fara legatura cu
sectorul medical
Nu trebuie curatata cavitatea bucala decat daca sunt vizibile materiale solide in calea aeriana
OPEN AIRWAY
Head tilt, chin lift + jaw thrust – extensia capului, ridicarea mandibulei si subluxatia mandibulei - pentru personalul medical
ELIBERAREA CAILOR AERIENE PRIN EXTENSIA GATULUI “NECK EXTENSION”
Cam
pbel
l
CHECK BREATHING
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
CHECK BREATHING- verificati respiratiile
Cauta: privind, ascultand si simtind prezenta
respiratiilor normale
Nu confundati respiratiile agonice cu cele normale
Respiratii agonice
Apar la scurt timp dupa oprirea cordului in aproximativ 40% din stopurile cardiace
Descrise ca respiratii “grele”, dificile, zgomotoase, “gasping”
Recunoscute ca semn de stop cardiacErroneous information can result in withholding CPR from cardiac arrest victim
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
Obstructia cailor aeriene cu corp starin (FBAO)
Approximativ 16 000 adulti si copii sunt tratati annual in UK pentru obstruictie de cai aeriene cu corpi straini
SEMNE OBSTRUCIE MODERATA
OBSTRUCIE SEVERA
“Te ineci?” “Da” Incapabil sa vorbeasca, poate incuviinta
Alte semne Poate tusi, respira, vorbeste
Nu poate respira/ respiratie cu Wheezing/silentiu/incearca sa tuseasca/ inconstienta
ADULT FBAO TREATMENT
ABDOMINAL THRUSTS- compresii abdominale
30 CHEST COMPRESSIONS
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
PlaSATI PODUL PALMEI IN CENTRUL TORACELUI
PLASATI DEASUPRA CEALALTA MANA
INTREPATRUNDETI DEGETELE Comprimati toracele cu:
Feecventa de 100 min-1
amplitudine 4-5 cm Raport egal compresie :
relaxare
Daca e posibi, schimbati la 3 minute cu alt salvator
CHEST COMPRESSIONS- COMPRESII TORACICE
• Cea mai eficienta frecventa pentru compresiile sternale este de 100 compresii per minut– acelai ritm ca cel al melodiei trupei BeeGee’: “Stayin’ Alive.”
http://www.dailymotion.com/video/x1afd7_bee-gees-staying-alive_music
RESCUE BREATHS
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
RESCUE BREATHS
Pensati nasul Insuflati normal Puneti gura la gura
victimei Suflati pana cand se
ridica pieptul Asteptati aproximativ
o secunda Lasati toracele sa
coboare Repetati
RESCUE BREATHS- respiratiile artificiale
RECOMANDARI:- Tidal volum 500 – 600 ml
- Frecventa respiratorie administrati ficare insuflatie in decurs de 1 s, cu volum suficient pentru a produce ridicarea cutiei toracice - Chest-compression-only
continuu, cu frecventa de 100/min
CONTINUE CPR
30 2
“Hands-only” CPR “chest compression-only CPR”poate fi aplicat in
urmatoarele situatii: Daca sunteti incapabil sa efectuati respiratii
artificiale sau nu doriti sa le efectuati masaj, asigurati doar masajul cardiac.
In aceasta situatie, masajul cardiac trebuie efectuat continuu, cu un ritm de 100/min.
Opriti-va doar pentru a verifica daca victima si-a reluat respiratiile normale- nu opriti pentru nici un alt motiv resuscitarea!!
DEFIBRILAREA
Call 112
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Attach AED
Follow voice prompts
AUTOMATED EXTERNAL DEFIBRILLATOR (AED)
Unele AED se vor activa singure (“ON”) la deschiderea capacului
ATTASATI PADELELE PE TORACELE GOL AL PACIENTULUI
PERMITETI DEFIBRILATORULUI SA ANALIZEZE RITMUL. NU ATINGETI PACIENTUL!!!
DACA AED INDICA SOC…
Dispuneti celor din jur , precum si dumneavoastra indepartarea de pacient:“La o parte! Nu atingeti pacientul!”
Livrati socul
DUPA APLICAREA SOCULUI, URMATI INSTRUCTIUNILE AED
30 2
In cazul in care nu vi se indica soc, urmati instructiunile AED.
30 2
http://www.youtube.com/watch?v=O9T25SMyz3A
DACA PACIENTUL INCEPE SA RESPIRE NORMAL, PLASATI-L IN POZITIA LATERALA DE SIGURANTA.
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
Attach AED
Follow voice prompts
CONTINUATI RESUSCITAREA:
Pana ajunge la dumneavoastra ajutorul calificat si puteti preda pacientul
Pana cand pacientul isi reia respiratiile normale
Pana ce salvatorul devine epuizat.
Salvatorul instruit sa efectueze BLS la adult si care nu stie nimic despre resuscitarea pediatrica, poate folosi aceeasi secventa a protocolului de adult- e mai bine dacat sa nu faca nimic.
“Laicii” care au copii in responsabilitate (educatori, profesori, salvamari etc.) si doresc sa invete BLS pediatric, vor fi instruiti sa aplice: initial 5 respiratii artificiale, apoi aproximativ 1 minut de CPR, si abia apoi sa ceara ajutor.
1. Verificati siguranta salvatorului si a copilului
2. Verificati daca va raspunde copilul (constienta)- stimulandu-l usor si intrebandu-l cu voce tare:“te simti bine?”
3. A. daca raspunde verbal sau prin miscari:
- Lasati-l asa cum l-ati gasit (cu conditia sa nu fie expus pericolului),
- Verificati-i starea si mergeti sa cereti ajutor daca e nevoie.
- Reevaluati-l periodicB. daca nu raspunde:
- Strigati dupa ajutor- Intoarceti cu grija copilul pe spate- Deschideti calea aeriana prin
extensia capului si ridicarea barbiei
- Plasati-va mana pe frunte copilului si produceti usor extensia capului
- In acelasi timp, cu varful degetelor sub barbie, ridicati-o. Nu apasati pe structurile moi de sub barbie- obstructie de cale aeriana!!!
- Daca nu reusiti sa deschideti astfel calea aeriana, incercati manevra de subluxare a mandibulei
4. Mentinand calea aeriana deschisa, priviti, ascultati si simtiti prezenta respiratiilor normale
-Cautati cu privirea prezenta miscarilor cutiei toracice
-Ascultati la nivelul nasului si gurii copilului daca exista sunete produse de respiratii
-Simtiti aerul expirat si inspirat pe obrazul dumneavoastra
In primele minute dupa o oprire cardiaca, si copilul poate prezenta “gasping”.
Priviti, ascultati si simtiti maximum 10 secunde inainte de a lua o decizie.
Daca avetii dubii asupra normalitatii respiratiilor, actionati ca si cum nu ar fi normale.
5A. Daca respira normal:•Intoarceti copilul pe o parte in pozitia laterala de siguranta
•Trimiteti sau mergeti dupa ajutor- sunati 112
•Verificati continuitatea respiratiilor
5B. Daca nu respira normal sau nu respira deloc:• indepartai cu grija orice obstructie de cale aeriana
• efectuati 5 respiratii artificiale initiale
•In timpul acestei manebre, fiti atenti la prezenta oricarui semn de voma sau tuse ca raspuns la aplicarea respiratiilor dumneavoastra
•“signs of life”
RESPIRATIILE ARTIFICIALE (VENTILATIILE INITIALE) LA COPIII IN VARSTA DE PESTE 1 AN:• Mentineti extensia capului si barbia ridicata
•Pensati partea moale a nasului inchizand-o cu degetul mare si aratatorul mainii care este plasata cu podul palmei pe frunte
•Deschideti gura copilului, mentinand barbia ridicata
•Inspirati, plasti-va gura in jurul gurii copilului, asigurandu-va de etanseitate
•Insuflati constant in gura copilului, timp de 1-1,5 secunde, uramarind ridicarea toracelui
•Mentinand extensia capului si barbia ridicata, indepartati-va gura de cea a copilului si urmariti revenirea toracelui la pozitita initiala in timpul expirului
•Inspirati din nou si repetati secventa de 5 ori si urmariti miscarile cutiei toracice a copiluilui.
RESPIRATIILE ARTIFICIALE (VENTILATIILE INITIALE)LA SUGARI
Asigurati pozitia neutra a capului si barbia ridicata
Inspirati si acoperiti gura si nasul copilului cu gura dvs.- etans. La copilul mai mare- doar nasul sau doar gura
Expirati constant in gura copilului 1-1,5 secunde, pentru a ridica eficient
Mentineti extensia capului si barbia ridicata, indepartati gura de victima si urmariti revenirea toracelui la pozitia initiala
Repetati secventa de cinci ori
Daca exista dificultati in efectuarea respiratiilor artificiale la sugar si copil, este posibil sa va aflati in fata unei obstructii de cale aeriana
Deschideti gura copilului si indepartati orice obstructie vizibila- nu cautati “orb”
Asigurati extensia suficienta a capului si ridicarea barbiei
Incercati subluxatia mandibulei Incercati de maximum 5 ori respiratiile eficiente,
daca nu reusiti inceptei compresiile toracice.
6. Evaluati circulatia Nu trebuie sa dureze mai mult de 10
secunde Cautati semne vitale “signs of life”:
miscare, tuse, respiratie normala (nu gasping)
Daca verificati pulsul: nu mai mult de 10 secunde > 1 an: carotida Sugar: brahiala femurala
7A. Daca detectati cu siguranta semne vitale in 10 sec
Continuati respiratiile artificiale pana cand copilul respira eficient singur
Pozitie laterala de siguranta daca ramane inconstient
reevaluati
7B. Daca nu exista semne vitale, cu exceptia situatiei in care sunteti SIGURI ca simtiti in 10 sec un puls cert cu > 60 batai/min
Incepeti compresiile toracice
Combinati ventilatiile cu compresiile
PENTRU TOTI COPIII, COMPRESIILE TORACICIE SE FAC IN JUMATATEA INFERIOARA A STERNULUI.
O latime de deget deasupra apendicelui xifoid Amplitudine de 1/3 din grosimea toracelui Se apasa tare si repede 100-120/min Dupa 15 compresii, efectuati extensia capului si
ridicarea barbiei, 2 ventilatii eficiente Se continua cu un raport 15:2
COMPRESIILE TORACICE (MASAJUL CARDIAC)
1 salvator: varful a doua degete 2 salvatori- alternant- “encircling
technique” Amplitudine de aprox 4 cm- 1/3 din
grosimea cutiei toracice
COMPRESIILE TORACICE (MASAJUL CARDIAC) LA SUGARI
MASAJUL CARDIACSUGAR, UN SINGUR SALVATOR
Comprimati sternul cu varful a doua degete.
MASAJUL CARDIACSUGAR, doi salvatori
COMPRESIILE TORACICE (MASAJUL CARDIAC) LA COPII IN VARSTA DE PESTE 1 AN Podul palmei pe ½ inferioara a sternului Ridicati degetele pentru a nu face
presiune pe coaste Pozitionati-va vertical deasupra toracelui
copilului, cu coatele intinse Comprimati sternul cu 1/3 din grosimea
toracelui –aprox 5 cm La copiii mai mari- ambele maini
MASAJUL CARDIAC copii in varsta de peste 1 an.
8. Nu intrerupeti resuscitarea pana cand: Copilul prezinta semne de viata:
Se misca Deschide ochii Respira normal Se palpeaza puls>60/min
Soseste ajutor calificat si preia resuscitarea
Va epuizati
Cand exista mai mult de un salvator, unul incepe resuscitarea, in timp ce unul merge dupa ajutor.
Daca exista un singur salvator: efectuati CPR 1 minut, apoi mergeti dupa ajutor
Pentru a nu intrerupe CPR, sugarul sau copilul mic poate fi transportat
Singura exceptie la regula minutului initial de CPR: colaps produs in fata unicului martor- verosimil FV. Atunci se solicita initial ajutor (defibrilare urgenta).
Cand sa solicitati asistenta?
POZITIA LATERALA DE SIGURANTA Un copil inconstient cu cai aeriene libere si
respiratii noremale trebuie asezat in pozitia laterala de siguranta.
Identica cu cea de la adult
Pediatric FBAO Semne de obstrucie de cale aeriana cu corp
strain: Semne generale: episod cu martori, tuse,
instalare brusca, istoric recent de joaca sau alimentatie cu parti mici
Tuse eficienta: plans sau raspuns verbal la intrebari, tuse zgomotoasa, inspira, perfect constient
Tuse ineficienta: nu poate vorbi, tuse silentioasa, nu poate respira, cianoza, scade nivelul de constienta
Pediatric FBAO NU COMPRESII ABDOMINALE LA SUGARI Risc din cauza pozitiei orizontale a
coastelor ce poate duce la leziunea viscerelor
Pediatric AED Automated external defibrillators (AEDs)
sunt sigure si eficiente cand sunt utilizate la copii> 1 an
Padelele pediatrice sau AED cu soft de atenuare a socului: copii 1-8 ani
In lipsa unui AED de acest tip, se pot utiliza AED obisnuite, pentru copii>1 an.
Case reports de utilizare cu succes a AED la copii sub 1 an;
Special circumstances
Inecul OMS 450,000 decese anual Una din cauzele principale de deces
accidental in Europa Durata hipoxiei- cel mai importanta factor
de prognostic CPR de catre martori si activare a
sistemului de urgenta.
Inecul - Epidemiologie -97% din decesele produse prin inec survin
in tarile subdezvoltate mai frecvent la barbatii tineri este principala cauza de moarte
accidentala in Europa survenita la barbatii tineri
suicidul, accidentele rutiere,abuzul de droguri si alcool variaza de la tara la tara.
Inecul : definitie ILCOR: un proces care
determină insuficiență respiratorie primara la scufundare / imersie într-un mediu lichid
O pelicula lichid/aer este prezenta la intrarea in caile respiratorii ale victimei: victima nu respira aer.
Imersia = a fi acoperit de apa sau alt lichid
Înec: cel puțin fața și căile respiratorii trebuie să fie acoperite.
Submersia = faptul ca tot corpul, inclusiv caile respiratorii sunt sub apa sau alt fluid.
Inecul: fiziopatologie Stopul cardiac apare ca o consecinta a
hipoxiei Inainte de aparitia laringospasmului
respitatiile victimei sunt pastrate. victima inghite frecvent cantitati mari de apa. Respiratia este oprita/ laringospasmul
continua, hipoxia si hipercapnia se dezvolta Victima aspira apa in plamani, ducand la
agravarea hipoxiei.
Inecul : tratament1. Primul ajutor in apa2. suportul vital de baza3. suportul vital avansat4. ingrijirea post- resuscitare Salvarea initiala: trecatori, salvamari
Inecul : tratament1. Primul ajutor si scoaterea din apa Siguranta si minimizarea riscului pentru salvator si victima in orice
moment. Incercare de a salva victima de la inec fara a intra in apa- Se comunica cu victima- Se solicita ajutor- Se arunca o franghie/ colac de salvare etc A se folositi o barca sau orice alt tip de vehicol pe apa Daca intrarea in apa este necesara, a se folosi un dispozitiv de
plutire. Este mai sigura intrarea in apa cand sunt doi salvatori. Niciodată salvatorul nu se va arunca cu capul înainte în apă (risc
de pierdere a contactului vizual cu victima sau leziuni ale coloanei vertebrale)
Incidenta leziunilor coloanei vertebrale cervicale la pacientii inecati este foarte scazuta (aproximativ 0,5 %)
Inecul : tratament2.BLSRestabilirea respiratiei: initierea prompta a respiratiei artificiale sau a
ventilatiei cu presiune pozitiva creste supravietuirea.Initial 5 respiratii artificialeRespirațiile artificiale pot fi inițiate în timp ce victima se află încă în apă la
adâncime mică in condițiile in care siguranța salvatorului nu este compromisă.
Respiratia gura la nas poate fi folosita ca alternativa la ventilatia gura la gura.
Resuscitarea in apa :10-15 respirații artificiale aprox. 1 min.- Daca respiratiile normale nu se reiau spontan, iar victima este la < 5
minute timp de inot de mal, se vor continua respiratiile artificiale in timp ce se trage victima din apa.
- Daca salvatorul si victima se afla la >5 minute de inot de mal, se aplica respiratii artificiale timp de 1 minut , apoi se aduce victima la mal cat mai repede posibil fara incercari suplimentare de ventilatie.
Inecul : tratament2.BLS
Compresiile toracice Pozitionati victima pe o suprafata ferma inainte de a incepe
compresiile toracice, deoarece acestea sunt ineficiente in apa.
Asigurati-va victima nu răspunde și nu respiră în mod normal, și apoi efectuati 30 compresii toracice: respiratii artificiale, cu raport 30:2.
“chest-compression-only CPR” –de evitatDefibrilatoarele automate externe Daca un dispozitiv AED este disponibil, uscati pieptul
victimei, atasati padelele AED si porniti dispozitivul. Administrati socul la indicatiile AED.
Inecul : tratamentRegurgitarea in timpul resuscitarii. Pentru respiratiile artificiale este nevoie de o presiune
mare de insuflare. Regurgitarea conținutului stomacului și a apei înghițite /
inhalate este frecventa în timpul resuscitarii de la înec. intoarceti victima de o parte și scoateți materialul
regurgitat folosind un sistem de aspirare, dacă este posibil. Compresiile abdominale pot provoca regurgitarea
conținutului gastric și alte leziuni amenintatoare de viata și nu ar trebui să fie utilizate.
O atentie sporita ar trebui sa fie acordata în cazul în care este suspectata leziune spinala.
Inecul Întreruperea eforturilor de resuscitare Apa sarata versus apa dulce Hipotermia dupa inec Victimele submersiei: hipotermie primara sau secundaraSubmersia aparuta in apa rece (<5 ◦C or 41◦F), hipotermia se
poate dezvolta rapid si poate constitui un factor de protectie impotriva hipoxiei
O complicație secundară a pierderilor de căldură la submersie și, ulterior, prin evaporare, în timpul tentativei de resuscitare
Considerati reincalzire pana la atingerea unei temperaturi corporale de 32–34 ◦C .
Electrocutarea 0.54 decese la 100,000 persoane/anLeziunile produse de electricitate: la adulti: la locul de muncă și sunt asociate cu un voltaj
înalt copiii sunt predispusi în primul rând la accidente la
domiciliu, caz in care tensiunea este mai mică (220V in Europa, Australia si Asia, 110V, în Statele Unite ale Americii și Canada)
Leziunile produse de trasnet sunt rare, dar totusi cauzează 1000 de decese pe glob în fiecare an.Leziunile electrice: efect direct al curentului asupra membranelor celulare și musculaturii netede vasculareEnergia termică asociata cu electrocutare la voltaj inalt : arsuri.
ElectrocutareaFactorii care influențează gradul de severitate al
leziunilor electrice: - curentul: alternativ (AC) sau continuu (CC)- voltajul,- cantitatea de energie livrată,- rezistenta la trecerea curentului,- calea prin care curentul patrunde in pacientului,- Zona- durata contactuluiContactul cu AC poate provoca contracție tetanică a musculaturii
scheletice, care pot impiedica desprinderea victimei de sursa de energie electrică.
Disfunctia miocardica sau respiratorie pot provoca moartea imediată.
Electrocutarea paralizia centrului respirator sau
mușchilor respiratorii: stop respirator VF dacă aceasta traverseaza miocardul în timpul
perioadei vulnerabile ischemie miocardică datorita spasmului coronarian. asistolia poate fi primară sau secundară asfixiei ce urmeaza
unui stop respirator curentul care traverseaza miocardul este foarte probabil să
fie fatal transtoracic (de la mana-la-mana)> pe verticală (de la
mână-la-picior/ (picior-la-picior)
Trasnetul Peste 300 kV in câteva milisecunde. Curentul electric industrial și fulgere: arsuri profunde, la
punctul de contact. Curentul electric industrial: punctele de contact sunt, de
obicei, in partea superioara al membrelor, mâini și încheieturi
Fulgerul: mai mult la nivelul capului, gatului si umerilor. Fulgerul poate de asemenea provoca:
-leziuni centrale si periferice ale nervilor;- hemoragie si edem cerebral-leziuni nervoase periferice
Mortalitatea in cazul trăsnetelor este de 30% -70%
Electrocutarea : masuri de prim ajutor Asigurați-vă că orice sursă de energie este
oprita și nu va apropiati de victima până când locul nu este în sigur.
energia electrică de înaltă tensiune poate conduce la producerea de arcuri electrice prin sol pana la cativa metri in jurul accidentului.
Este sigur să va apropiati și să ajutati victima după trăsnet, cu toate că ar fi înțelept sa se mute într-un loc mai sigur, mai ales în cazul în care fulgerul a fost văzut in zona in ultimele 30 de minute.
Electrocutarea: Resuscitare Managementul căilor aeriene poate fi dificil, dacă există
arsuri electrice în jurul feței și gâtului Edemele extinse ale țesuturilor moi pot dezvolta obstrucția căilor respiratorii După electrocutare pot surveni leziuni la nivelul capului și a coloanei
vertebrale. Se poate recurge la imobilizarea coloanei vertebrale până la evaluare.
Paralizia musculara, mai ales după voltajul inalt, poate persista mai multe ore.
A se indepărta îmbrăcămintea și încălțămintea arsa pentru a împiedica agravarea leziunilor termice.
Menținerea coloanei vertebrale imobilizate în cazul în care există riscul de traume la nivelul capului sau gatului.
Efectuarea unei evaluari secundare amanuntite pentru a exclude leziunile traumatice cauzate de contractia musculara tetanică sau de către persoana de care a fost aruncata.
Electrocutarea poate provoca leziuni grave, profunde ale țesuturilor moi cu răni ale pielii relativ minore, deoarece cea dintai tinde sa urmeze pachete neurovasculare
Stopul cardiac asociat cu sarcina problemele asociate cu sarcina sunt cauzate de compresie aorto-cava după 20 de săptămâni de sarcina, uterul femeii gravide poate apăsa pe
vena cava inferioara si aorta, impiedicand intoarcerea venoasa si debitul cardiacPașii cheie pentru BLS la o pacienta gravidă sunt:
Apel urgent pentru ajutor de specialitate (inclusiv un obstetrician și neonatolog).
Incepeti suportul vital de bază conform standardelor ghidurilor. Asiguraticompresia toracica eficienta, cu întreruperi minime.
Deplasati manual uterul spre stânga pentru a elimina compresia cavei. Inclinati in partea laterală stângă în cazul în care acest lucru este posibil -
unghiul optim de înclinare este necunoscut. Urmariti sa fie între 15 și 30 ◦ . Chiar și o inclinare mica poate fi benefica. Unghiul de înclinare utilizat trebuie să permită comprimarea toracelui eficienta și, dacă este necesar sa permita nasterea cezarizata a fătului.Începeti pregătirea pentru operatia cezariană de urgenta -fatul va trebui să fie extras numai dacă s-au efectuat manevrele initiale de resuscitare .
Hipotermia accidentala atunci când temperatura corpului
scade accidental sub 35 ◦ C.-ușoară (35-32 ◦ C),-moderată (32-28 ◦ C) sau-severă (mai puțin de 28 ◦ C)
Sistemul de stadializare elvețian bazat pe semne clinicepoate fi folosit la fata locului pentru descrierea victimelor:
stadiul I - conștient și frisoane;stadiul II - alterarea stării de conștiență, fără frisoane;stadiul III - inconștient;stadiul IV - fără respirație;stadiul V - moartea din cauza hipotermiei ireversibile
Hipotermia accidentalaDiagnosticTermoreglarea normala-în timpul expunerii la frig-conditii de umezeala si vant-la persoanele care au fost imobilizate, sau-ca urmare a imersiei în apă rece Afectarea termoreglarii: la vârstnici și tineriAlte condiții de risc:
- ingestia de droguri sau alcool,- epuizare,
- - boală
Hipotermia accidentala Temperatura masurata la nivel esofagian se coreleaza bine cu
temperatura cordului Epitimpanic Locul de masurare trebuie pastrat identic pe tot parcursul
resuscitarii si a manevrelor de incalzireDecizia de a resuscita: Consumul de oxigen scade cu 6% cu fiecare 1grd Celsius scadere
a temperaturii centrale La 28 grd C consumul de oxigen celular scade la 50%, iar la 22
grdC scade cu 75% Efect protector asupra creierului si organelor vitale La un pacuient hipotermic grad 4, doar absenta semnelor vitale nu
e suficienta pentru a declara decesul La 18 grd C creierul poate tolera perioade de hipoxie de 10 ori mai
lungi decat la 37 grdC. Principiul general valabil in aceste situatii este “nici un decedat nu
este decedat pana nu e cald si decedat”
Hipotermia accidentalaResuscitarea: Acelasi raport ventilatii: compresii toracice ca la pacientul
normotermic Rigiditatea toracelui poate face ventilatia si masajul cardiac
mai dificil de efectuatReincalzirea Se scoate victima din mediul rece Se previne continuarea pierderii de caldura Se scot hainele umede si se izoleaza termic pacientul Transfer rapid catre spital Cei cu hipotermie > stadiul II- sunt manipulati cu blandete,
risc mare de declansare a aritmiilor cardiace
Hipotermia accidentala Incalzirea Victimele constiente sunt incurajate sa se mobilizeze, caci
exercitiul fizic reincalzeste mai eficient decat frisonul Victimele somnolente sau aflate in coma sunt mentinute in
pozitie culcataMetodele pasive de reincalzire: destinate cazurilor de
hipotermie usoara, care inca pot frisona, prin: acoperire cu paturi, izolare cu folie de aluminiu, incaperi calduroase si pungi calde aplicate pe trunchiCazurile severe trebuiesc indrumate catre unitati medicale cu
posibilitati de incalzire activa interna si externa
SOCUL, HEMORAGIILE, LEZIUNILE TESUTURILOR MOI Socul Hemoragii Plagi Fracturi Traumatisme craniene Traumatisme toracice Traumatisme abdominale
1. SOCUL
Pompa Presarcina Postsarcina
1. SOCUL Pompa: inima tetracamerala
Atrii/ ventriculi Miocard contractil Contractilitate/inotropism
Sistemul circulator: Artere Vene capilare
Fluidul circulant Elemente celulare (hematii, leucocite, trombocite) Plasma
Pulsul
1. SOCUL
1.SOCUL Reprezinta incapacitatea cordului si a
sistemului circulator de a mentine perfuzia catre organele vitale prin aport de de sange cu continut de oxigen.
Situatie amenintatoare de viata Recunoasterea semnelor si simptomelor-
nu toate concomitent, nu imediat
1. SOCUL- semne si simptome1. Anxietate, agitatie,
confuzie2. Tegumente palide, reci,
umede, lipicioase3. Tahipnee, respiratii
neregulate4. Tahicardie/puls slab
batut/ nepalpabil periferic5. Greturi, varsaturi6. Sete7. Privire “goala”,
mohorata, pupile dilatate
1. SOCULI. Socul hipovolemic- cauzat de pierderea excesiva
de sange sau fluide din organism Apare in conditii de hemoragii, arsuri, varsaturi si diaree
excesive
II. Socul cardiogen- deficit de pompa cardiacaIII. Socul septic Socul anafilactic- substanta cu rol de alergen-
medicamente, venin de insecte si animale, praf si polen, alimente
Socul spinal
1. SOCUL: tratament Pozitionati pacientul: pe spate, cu membrele inferioare ridicate
usor (20-30 cm). Exceptii:
pozitie laterala de siguranta leziuni de coloana suspectate traumatisme craniene dispnee
A, B, C : Mentineti deschisa calea aeriana Identificati/ inlaturati cauza daca e posibil Controlati hemoragiile!!!!! Oxigen (daca e disponibil)
Imobilizati eventualele fracturi, nu reduceti! Mentineti temperatura (paturi), inlaturati hainele ude. NU folositi
metode de incalzire activa! Incurajati victima, evitati expunerea zonei ranite vederii acesteia NU alimentati, NU administrati lichide! 112 si transport cu ambulanta cat mai repede la spital Urmariti si reevaluati constant, monitorizati pulsul, respiratia,
constienta la fiecare 5 minute.
2. HEMORAGII Pierdera sangelui la nivel capilar, venos
sau arterial Hemoragii interne- in interiorul corpului Hemoragii externe- inafara corpului Ambele
Hemoragii capilare- sangele “balteste” Hemoragii venoase- sange inchis la
culoare, curgere fluenta, continua Hemoragii arteriale- sange rosu aprins,
pulsatil- situatie amenintatoare de viata!
2. HEMORAGII Adultul- 5-6 litri de sange Poate pierde fara consecinte aprox 0.5l La peste 1l- soc 2-3l- deces Greu de identificat uneori daca e arteriala
sau venoasa• capilare- usor de controlat pe suprafata
mica • Leziuni profunde cu hemoragii arteriale
sau venoase- Urgenta majora!
2. HEMORAGIIHEMORAGIILE EXTERNE:
control1. Compresie directa- prima si
cea mai eficienta masura pansament steril sau tesut
curat Bandaj compresiv Inca un pansament sau
propriul pumn Nu indepartati sub nici o
forma pansamentul aplicat2. Ridicarea extremitatii
lezate deasupra nivelului cordului- impreuna cu compresia directa.
2. HEMORAGII3. Compresie indirecta
pentru hemoragiile arteriale pe artere sustinute de suport osos
Cu degetele, podul palmei sau mana
!- flux inadecvat catre extremitate
NU la nivelul carotidelor! Cele mai des utilizate-
brahial, femural
2. HEMORAGII4. Garoul- NU! folosire descurajata!!!! doar ca ultima resursa!!!! doar la nivelul
extremitatilor folosit neadecvat poate
duce la compromiterea definitiva a membrului sau agravarea hemoragiei
Bucata de tesatura, curea, fular
Nu folositi sarme, cabluri etc- ce ar putea taia pielea
NU ACOPERITI GAROUL!!!!! MARCATI POZITIA SI
ORA!!!! NU-L MAI INDEPARTATI!!!!
2.HEMORAGIIHEMORAGII INTERNE De obicei nu sunt la vedere Pot conduce la soc Hemoragii la nivelul gurii,varsaturi hemoragice, la
nivelul urechilor, nasului, rectului sau altor orificii sunt considerate severe si indica prezenta hemoragiilor interne
Contuzii, corpuri contondente, fracturi Semne (inafara de eventiale exteriorizari):
anxietate, agitatie. sete, greturi si varsaturi, tegumente reci, palide si umede, tahipnee, tahicardie cu puls slab palpabil
2. HEMORAGII In tesuturi moi: echimoze- contuzii
gheata sau pansament rece nu direct in contact cu pielea, ci prin tesaturi- reduce durerea si edemul
Hemoragii interne severe: Sunati la numarul de urgenta local Monitorizati ABC Tratati socul* Plasati pacientul in pozitia cea mai confortabila* Mentineti confortul termic Sustineti moral
2.HEMORAGIIEpistaxisul Produs de traumatism, factori de mediu,
HTA(hipertensiune arteriala), schimbari de altitudine, malformatii vasculare locale.
Orice pacient suspectata de HTA cu epistaxis se evalueaza la spital
In caz de fractura de craniu- nu incercati sa opriti hemoragia. Sunati 112!
Conduita in epistaxis :Pozitie sezanda, nu capul pe spate,eliberati de haine stranse in jurul gatului strangeti aripile nazale(exceptie fracturi) si apasati; gheata sau comprese reci la baza nasului 5-10 minPresiune la niveleul buzei superioare sub nasIncurajati sa scuipeNu freaca sau sufla nasul timp de min 1 oraPozitie laterala de siguranta daca devine inconstientCorp strain- copii: nu impingenti! Sunati 112!
2.HEMORAGII Conduita in epistaxis :
Pozitie sezanda, nu capul pe spate,eliberati de haine stranse in jurul gatului
strangeti aripile nazale(exceptie fracturi) si apasati; gheata sau comprese reci la baza nasului 5-10 min
Presiune la niveleul buzei superioare sub nas
Incurajati sa scuipe Nu freaca sau sufla nasul
timp de min 1 ora Pozitie laterala de
siguranta daca devine inconstient
Corp strain- copii: nu impingenti! Sunati 112!
3.TRAUMATISMELE TESUTURILOR MOIPlagi= traumatisme ce produc efractia
tegumentului, a tesutului subcutanat si altor mucoase.
Inchise/deschise Plagi contuze/Plagi dilacerate/Plagi taiate/
intepate/ muscate Riscurile majore:- hemoragii si infectii
PLAGIGeneralitati- principii de tratamentPlagi recente: controlul hemoragiilor si prevenirea socului prevenirea infectiei Stabilizarea partii lezate Stabilizarea corpurilor penetrantePlagi vechi si infectate: ridicarea zonei afectate, pansament
umed caldutPlagi ce contin corpuri straine; pot fi indepartate doar daca
sunt superficiale. ! Nu indepartati niciodata corpurile straine din ochi sau craniu!!!!!!!
OBIECTUL PENETRANT SE LASA PE LOC! ORICE MISCARE A SA POATE PRODUCE LEZIUNI SUPLIMENTARE! NU SE EXTRAGE!!!!!SE STABILIZEAZA CU COMPRESE. SE BANDAJEAZA!
PLAGI
Plagi mici: spalati cu apa si sapun, uscati si aplicati un antiseptic usor, neiritant. Pansament
Plagi mari: nu incercati sa spalati sau sa aplicati antiseptic. Acoperiti cu pansament steril, uscat
PLAGI Controlul hemoragiei:
compresa uscata, sterila, presiune directa, ridicare, puncte de presiune
Nu se curata plagile in prespital
Compresa se fixeaza cu pansament compresiv
Compresa sa acopere plaga
Daca se imbiba se plaseaza alta deasupra, nu se indeparteaza
Se fixeaza cu rola sau pansament triunghiular
PLAGI Dimensiuni LocalizareTipuri de plagi: INCHISE:
ECHIMOZA (contuzie, edem, durere) Semn de fracturi sau leziuni severe subiacente Comprese reci/ gheata nu direct pe tegument!
HEMATOMUL- leziune extinsa a tesuturilor moi cu pierdere de sange in interiorul tesutului- de obicei in zona fracturilor
Compresie manuala, pansamente reci, imobilizare, pozitie elevata
PLAGIDESCHISE Abraziuni (escoriatii) Amputatii traumatice
(complete, partiale) ABC Controlul hemoragiei Pansament Prevenirea/ tratarea socului Solicita asistenta medicala de
urgenta Avulsii- tegumentul este
complet indepartat, smuls din zona respectiva
Hemoragii importante Recuperati tegumentul,
turnati apa, puneti-l in pansament steril, in punga inchisa, puneti cu gheata si trimiteti cu pacientul
PLAGI TAIATE – instrumente ascutite: cutite,
lame, cioburi de sticla Hemoragii importante Cel mai mic risc de infectii
DILACERARI- plagi rupte, smulse INTEPATE
PLAGIMUSCATE Risc de infectie Risc de rabie Minore: apa si sapun Mari: controlul hemoragiei,
comprese,bandaj Obligatoriu medic!IMPUSCATE-orificiu de intrare si iesire Hemoragii interne
4. OASE, ARTICULATII SI MUSCULATURA Fracturi, luxatii, entorse, contuzii Leziuni articulare impreuna cu cele musculare Dificil de diferentiat de fracturi- in caz de
nesiguranta, mai bine tratezi ca fracturaFracturi=intreruperea continuitatii osului prin
trumatism direct sau indirect. Principiu de baza in fracturi: imobilizarea
segmentelor fracturate pentru prevenirea aparitiei in continuare a leziunilor produse de capetele osoase
4. OASE, ARTICULATII SI MUSCULATURA
Luxatiile= modificarea raporturilor anatomice normale ale extremitatilor osoase intr-o articulatie cu ruperea ligamentelor care sustin articulatia
Entorsele= intinderea ligamentelor care sustin articulatia
4. OASE, ARTICULATII SI MUSCULATURA
Semne si simptome pentru leziunile musculo-scheletale ale extremitatilor:
Durere Plaga Tumefiere Deformarea extremitatii Impotenta functionala
FRACTURISEMNE SI SIMPTOME:
SwellingPain.Loss Of Movement.Irregularity.Noise.Tenderness.Shock
4. OASE, ARTICULATII SI MUSCULATURAExaminare:Generala: A,B,C + stabilizarea
coloanei cervicale + controlul hemoragiei
A membrului afectat: se compara membrul lezat cu cel sanatos
Se indeparteaza hainele Se examineaza de la
articulatiile superioare spre inferioare
Pacientul trebuie intrebat ce simte (durere, parestezii, nimic)
Se evalueaza: circulatia: pulsul (in aval de
leziune), recolorarea capilara sensibilitatea miscarea
Principii de tratamentImobilizare: Inainte de mutarea
pacientului Reduce durerea Previne riscul de leziuni
ulterioare Reduce riscul sangerarii si a
leziuniloe nervoaseTehnica imobilizarii Se indeparteaza hainele Se examineaza complet (puls,
sensibilitate, motricitate) Se panseaza plagile Se imobilizeaza articulatia de
deasupra si dedesuptul leziunii
Se reverifica pulsul si sensibilitatea
Se lasa la vedere degetele
FRACTURI ATELE- orice obiect rigid- umbrele, bete,
plansee, perne, ziare pliate, membrul inferior nefracturat etc.
Atele rigide, moi, vacuum (pe ambulante) Sunt fixate de membrul fracturat cu
bandaje, tesaturi, benzi adezive Nu se aplica foarte strans, se lasa expuse
extremitatile- degete
FRACTURI Inchise- osul este fracturat, dar tegumentul ramane intact Deschise- osul este fracturat, tegumentul lezat Complicate- leziuni secundare(coasta ce perforeazaplamanul)
FRACTURICONDUITA Controlul hemoragiei- Tratamentul socului Monitorizeaza ABC Se indeparteaza bijuterii, haine, usor, pentru a nu
produce leziuni suplimentare Se verifica pulsul distal de fractura-
absent:miscari lejere pana la palparea sa Se acopera plagile cu pansament steril. NU se
apasa capetele osoase inapoi in plaga Se plaseaza atela
FRACTURIPlasarea atelei: Se mentine tractiunea pana la fixarea atelei Se infasoara de la baza la varf, nu strans Se verifica pulsul distal Daca e absent, se largeste bandajul Se solicita ajutor medical Rezumat- ACRONIM : I (ice)C (compression) E (elevation)
FRACTURI ANTEBRAT BRAT
FRACTURI FEMUR GAMBA ROTULA
FRACTURICOLOANA VERTEBRALA Mielice durere, soc, paralizie Amielice-
Leziune de coloana cervicala se suspecteaza la: Orice politraumatism Orice TCC(traumatisme cranio-cerebrale) Orice traumatism toracic superior Deformari la nivelul gatului Orice pacient constient care acuza dureri la nivelul
gatului Orice pacient traumatizat cu status mental alterat
Conduita: Pozitie decubit dorsal, stabilizarea capului si
gatului in pozitia gasita Cai aeriene: subluxatia mandibulei, ABC
Se mentine pozitia neutra a capului si gatului- guler improvizat din prosop Se trateaza socul. Nu se ridica picioarele Nu permiteti miscari, nu mobilizati, ajutor
medical.
Mobilizarea victimelor: principii generale Sa nu provocati mai mult rau Se mobilizeaza pacientul doar daca e
necesar Cat mai putin posibil Se mobilizeaza corpul ca un tot Se folosesc tehnici de ridicare si mutare
adecvate sigurantei personale Un salvator da comanda de mobilizare (cel
aflat la capul pacientului)
Traumatismele cranieneA. Traumatisme craniene minore (majoritatea) 112 trebuie anuntat in caz de :
Hemoragie severa faciala sau craniana Epistaxis sau otoragie Cefalee severa Alterarea starii de constienta in secunde Aspect echimotic in jurul ochilor sau retroauricular Apnee Confuzie Pierderea echilibrului Pareza sau incapacitatea de a mobiliza membre Anizocorie Varsaturi/vorbire dificila Convulsii
Traumatismele cranieneB. Traumatism cranian sever: Mentineti pacientul linisit, imobil, in decubit
dorsal, capul si umerii usor ridicati. Evitati miscarile gatului. Mobilizati doar in caz de stricta necesitate
Opriti sangerarile. Presiune directa cu pansament steril sau textil curat. Nu aplicati compresie daca suspectati fractura craniana
Monitorizati schimbarile de dinamica a respiratiei si constientei
In lipsa circulatiei- CPR
Traumatismele cranienePlagile la nivel cranian: Zona bine vascularizata: hemoragii masive Presiune directa Comprese fixate cu fasa Suspiciune de fractura craniana: nu compresie Obraji: pansament compresiv in guraTraumatismele oculare: Evaluare medicala obligatorie Pozitie decliva(capul e mai jos de corp) Se acopera ochiul cu compresa uscata Corp strain: compresa si pahar de plastic sau
hartie, se bandajeaza ambii ochi dupa avertizare prealabila!
Nu se introduc substante in scop antiseptic!
Traumatismele gatului Trahee, esofag, artere si vene mari,
vertebre, maduva spinarii Plagi: presiune directa pe sursa
hemoragiei Nu fesi circulare! Se mentine stabilitatea capului si gatului Se mentine permeabilitatea caii aeriene
Traumatismele toracice Plamani, vase mari,
cord, coloana Dispnee si hemoragii In lipsa semnelor de
obstructie aeriana: orice dispnee de evaluat pentru trauma toracica inchisa sau deschisa
Pneumotorax deschis Urgenta medicala cu
risc vital
Traumatismele toracice Semne si simptome
1. Dispnee si durere toracica violenta2. Cianoza, anxietate
Primul ajutor:1. Etanseizati rana cu mana sau orice obiect=
pansament ocluziv (card de identitate). Pansament fixat pe 3 laturi. In caz de agravare, indepartati imediat!
2. Pozitionati pacientul pe partea afectata3. Tratati socul- pozitie semisezanda4. Nimic per os5. Solicitati asistenta medicala de urgenta
Traumatismele abdominaleInchise: tegument
intact1. Durere violenta,
varsaturi, contractura musculaturii abdominale
2. Distensie abdominala, soc
3. Pozitie antalgica
1. ABC2. Plasati pacientul in
pozitia cea mai confortabila
3. Indepartati cu grija hainele pentru a evalua corect
4. Tratati socul5. Nimic per os
Traumatismele abdominaleDeschise1. Semnele traumatismelor
inchise2. Plagi intepate sau
contuze, hematemeza(varsaturi cu sange)
3. Dureri lombare
ABC Indepartati cu grija hainele Pozitia cea mai
comfortabila-pe spate, cu picioarele ridicate usor/ genunchi indoiti
Tratati socul Opriti hemoragiile. Nu
atingeti si nu incercati sa repozitionati organele eviscerate. Acoperiti cu pansament steril cu ser fiziologic, fixat pe 4 laturi
Mentineti temperatura Nimic per os Solicitati asistenta
medicala de urgenta
DegeraturiInghetul tesuturilor datorat expunerii la temperaturi sub 0 grade Celsius
Tegumentul ingheata la -2oC Degeratura superficiala (usoara)
Inghetul suprafetei tegumentare Degeratura profunda (severa)
Inghetul tegumentului, a altor tesuturi moi si chiar a oaselor
Maini, degete de la maini si picioare, picioare, urechi, nas, barbie.
Degeratura Simptome
Initial eritem pentru pielea deschisa la culoare si tenta gri pentru pielea inchisa la culoare
Senzatii de intepaturi Apoi devine galbui, cu aspect cerat Senzatie de rece, intepenire, rigiditate
lemnoasa Pot apare flictene
Degeraturi Tratament
Indepartati din zona rece si preveniti continuarea pierderilor de caldura
Indepartati hainele si bijuteriile care strang Reincalziti zona afectata chiar cu caldura propriului
dumneavoastra corp, pana la aparitia durerilor in zona afectata
Cand tegumentul se dezgheata, apare durerea Nu reincalziti o zona degerata daca pe parcursul evacuarii
din mediu exista riscul de reinghetare, sau daca victima are de mers pana la punctul de acordare a asistentei medicale
Nu masati zonele afectate, nu frecati cu zapada evacuati din mediul respectiv pentru acordarea
tratamentului medical spcializat
Arsuri oculare produse de ultraviolete “snow blindness”
Leziuni inflamatorii oculare produse de razele ultraviolete reflectate de zapada sau gheata
Simptome Senzatie de intepaturi
in ochi Eritem si lacrimare Durere la miscarile
ochilor cefalee
Tratament• opriti expunerea la soare•Acoperiti ambii ochi cu comprese umede reci•Solicitati ajutor de specialitate•Recuperarea poate dura 2-3 zile
ARSURI TERMICE
ARSURIClasificate dupa profunzimea si gradul afectarii tegumentare in grad: Unu Doi Trei
Arsuri de gradul I Cauza:
Supraexpunere la soare Contact cu obiecte
fierbinti Aburi sau apa fierbinte
Semne Eritem Edem si durere usoara Vindecare rapida
Arsuri de gradul I: primul ajutor Apa rece, NU apa inghetata Lotiuni pentru arsuri sau Spray pentru
arsuri
NU unt sau alte unguente
Arsuri de gradul II Arsura profunda de
expunere la soare Contact cu lichide
fierbinti Arsura de flacara.
Semnele arsurilor de gradul II
Eritem Edem Flictene Durere Plaga Aspect umed datorat
pierderii de plasma prin plaga.
Arsuri de gradul II: primul ajutor Imersie in apa rece, nu gheata Aplicati comprese reci Uscati si aplicati pansament steril sau
tesatura curata pentru protectie NU spargeti flictenele NU folositi antiseptice, unguente, spary
sau “leacuri domestice” pe arsurile grave Daca sunt afectate membrele superioare
sau inferioare, mentineti-le ridicate.
Arsuri de gradul III Produse de flacara,
tesaturi care ard, imersie in apa fierbinte, contact cu obiecte fierbinti sau electricitate.
Semnele arsurilor de gradul III
Aspect albicios sau de carbune
Distrugere tisulara profunda
Pierderea in intregime a structurilor pielii
Leziuni nervoase Uneori absenta durerii
Arsuri de gradul III: prim ajutor Nu indepartati partile de imbracaminte
carbonizate. Acoperiti zona arsa cu pansament gros
steril sau tesatura proaspat calcata. In cazul membrelor inferioare sau
superioare- mentineti-le ridicate NU imersie, NU aplicare de apa rece. NU se aplica unguente, preparate
comerciale sau alte produse
Arsurile chimice ale pielii Primul ajutor:
Indepartati hainele Spalati cu apa timp de 15 – 20 minute Aflati numele/ provenienta substatei chimice Solicitati asistenta medicala
Arsurile ochilor Primul ajutor:
Spalati cu apa fata, pleopele si ochii timp de 15 – 20 minute
Evitati frecarea ochilor Acoperiti ochii Solicitati asistenta medicala
URGENTE MEDICALEContinutUrgente medicale Afectiunile cardiace
Sindroamele coronariene acute Insuficienta cardiaca
Sincopa Accidente vasculare cerebrale Convulsii
IntoxicatiileIntepaturile de animaleUrgentele comportamentale
Urgentele medicale: principii Abordarea unui pacient netraumatizat: Verificati zona Stabiliti contactul cu pacientul incercand sa identificati probleam Prezentati-va Evaluare primara:
ABC Identificati cea mai importanta problema a pacientului 112
Incercati sa aflati rapid un istoric al pacientului dupa algoritmul: S: semn, simptom A: alergii M: medicamente P: probleme medicale anterioare L: (lunch) ultima masa- ce, cat si cand E: evenimente asociate
Evaluare secundara: Examen fizic rapid, monitorizare de functii vitale
Sustineti moral pacientul Evaluati continuu
Sindroame coronariene acute Situatie in care fluxul
sanguin coronarian este intrerupt, conducand la necroza zonei de miocard din lipsa de oxigen
Afectiune cardio-vasculara Durere retrosternala- a se
suspecta un sindrom coronarian acut pana la proba contrarie!
Factori de risc neinfluentabili Ereditate Sex Varsta
Factori de risc influentabili Fumat HTA Colesterol Obezitate Sedentarism Stress Diabet netratat
Sindroame coronariene acuteSemne si simptome: Dureri retrosternale Iradiere in mandibual, umeri. brate, gat, spate Dispnee Tegumente palide, umede, transpiratii profuze Anxietate, greturi, varsaturi AstenieDaca suspectati:1. ABC2. Plasati pacientul in pozitia cea mai confortabila (sezanda sau
semi)3. Mentineti pacientul linistit si in confort termic4. Slabiti hainele stranse din jurul gatului, a taliei, a toracelui5. Pregatiti-va sa efectuati CPR6. Solicitati asistenta medicala
Angina pectorala durere toracica cu caracter
constrictiv sau de apasare (rareori mai mult de 5 minute)
Nitroglicerina (tableta, spray, patch)
Conduita: linistirea pacientului si
interzicerea oricarui efort (stat in picioare, mers sau orice alta activitate)
Slabiti hainele stranse, mentineti comfort termic
Oxigen pe masca daca e disponibil
Nitroglicerina (doar de doua ori!!)
Monitorizare de functii vitale Pozitie semisezanda, 112
Sindroame coronariene acuteInfarctul miocardic acut (atac de cord)Cauze principale: ateroscleroza si tromboza Daca suprafata afectata din miocard este mare, inima se
poate opri: stop cardiacConduita: 112 Vorbiti si linistiti pacientul Pozitie semisezanda, tineti-l de mana Nu miscati pacientul, nu-l lasati sa efectueze nici un effort,
sau sa se ridice si sa mearga Oxigen pe masca Monitorizare de functii vitale Anuntare din timp si echipaj specializat in vederea
trombolizei sau angioplastiei
Urgente medicaleSincopa- pierdere temporara de constienta Atunci cand fluxul sanguin cerebral este
temporar inadecvat Fie cu semnificatie medicala minima, fie o
cauza grava. Semne si simptome:
1.ameteli,greturi, tulburari de vedere2.transpiratii, paloare, tahicardie
SincopaSistem nervos Encefal, maduva spinarii, nervi. Semnale de la si catre creier Controleaza si activitatea mm involuntare Neuroni motori Neuroni senzitiviInconstienta: intreruperea functionarii normale a creiereului.Grade: A= alert V= voce P= pain (durere) U= unresponsive (nu raspunde)
Sincopa Cauze de pierdere a constientei
F - FaintingI - Infantile ConvulsionsS - ShockH - Heat Imbalance
S - StrokeH - Heart AttackA - AsphyxiaP - PoisoningE - EpilepsyD - Diabetes
Scorul GlasgowA Deschiderea ochilor- Spontan= 4- La cerere= 3- La durere= 2- Nu deschide= 1B Cel mai bun raspuns motor-la ordin= 6-localizeaza stinul dureros= 5-retrage la durere= 4-flexie la durere= 3-extensie la durere= 2-nici un raspuns= 1C. Cel mai bun raspuns verbal-orientat= 5-confuz= 4-cuvinte fara sens= 3-zgomote= 2-nici un raspuns= 1
Sincopa1. Evaluare initiala2. Decubit dorsal, membrele pelvine ridicate
30 cm. Nu permiteti pozitia sezanda3. Monitorizati A,B,C4. Largiti orice imbracaminte care strange la
nivelul gatului, toracelui, taliei5. Verificati daca s-au produs leziuni in
timpul caderii6. Solicitati asistenta medicala
Accidentele vasculare cerebrale Situatie in care unul sau mai multe vase
sanguine cerebrale sunt ocluzionate sau lezate, ceea ce conduce la moartea celulei nervoase prin lipsa de oxigen
Cauze; Trombi Hemoragii Emboli
Accidentele vasculare cerebraleSemne si simptome;1. Debut brusc2. Cefalee3. Ameteli, confuzie, salivatie4. Slabiciune sau pareza/paralizie a unui hemicorp5. Pierderea expresivitatii faciale si asimetria gurii6. Vedere dubla7. Dificultate de vorbire sau/ si intelegere8. Anizocorie, greturi, varsaturi9. Inconstienta10. Convulsii11. Stop respirator12. Incontinenta sfincteriana
Accidentele vasculare cerebraleEvaluare:
fata, membrele superioare, vorbirea
Unul dintre acestea anormal- probabilitate de AVC de aproximativ 70%
Accidentele vasculare cerebrale Decubit dorsal, capul si umerii usor ridicati Evaluati si mentineti ABC Solicitati ajutor Pozitie laterala de siguranta incazul pacientului
inconstient care respira Mentineti pacientul linistit si in confort termic Stabiliti GCS(scorul glasgow) Monitorizare de functii vitale Nu administrati nimic per os
Crize convulsive Convulsii: miscari ale corpului cauzate de
contractii musculare involuntare, cauze; epilepsie, traumatisme craniene, infectii, febra.
Confuz si dezorientat dupa convulsii Semen si simptome:1. “aura” vizuala, sonora, gustativa sau olfactiva2. ‘”strigat”3. Pierdere completa sau partiala a constientei si
rigiditate musculara4. Spasme ale membrelor5. “spume” la gura6. Posibila emisie de urina si fecale
Crize convulsive: conduita1. Stai calmi- criza inceputa nu poate fi oprita2. Asezati pacientul in decubit dorsal, protejandu-l de alte lovituri, NU
IMOBILIZATI PACIENTUL!3. Indepartati obiectele apropiate ascutite, fierbinti, dure si ochelarii
pacientului pentru a preveni leziunile4. NU INTRODUCETI NIMIC INTRE DINTI SAU IN GURA PACIENTULUI si nu
imobilizati pacientul in nici un fel5. Slabiti hainele stranse din jurul gatului, a taliei, a toracelui6. Nu va panicati dac pacientul nu respira pentru scurt timp in timpul crizei7. Dupa incetarea crizei : pozitie laterala de siguranta8. Evaluati si mentineti ABC9. Nimic per os10. Solicitati asistenta medicala11. Monitorizati si evaluati continuu
Stare neuro-psihica specifica post criza: somn, sau anxietate, ostilitate, violentaEvaluati eventualele traumatisme produse prin cadere (! La coloana cervicala)
INTOXICATIILEAgent toxic= substanta ce cauzeaza stari de rau sau chiar deces atunci cand este mancata, bauta, inhalata, injectata sau absorbita chiar si in cantitati mici
Consideratii generale: Evaluati daca este sigur sa intrati in incapere, atentie la
mirosuri, cautati ambalaje sau alte semne Nu va apropiati daca e nesigur, solicitati ajutor specializat! ancheta minutioasa-ingestie: tub digestiv-inhalare: gura, nas- sistem respirator-injectarea: ac sau intepatura de insecta sau sarpe-absorbtie- prin pieleSemne si simptome : istoricul (ce?, cum?, cand?, cat?,
recipiente goale), respiratia, sistem digestiv, sistem nervos, salivatie, sudoratie
INTOXICATIILEPrin ingestie- cele mai frecvente ABC Se cauta cutii si ambalaje ce vor fi transportate
cu pacientul la spital Pacient constient: se provoaca varsatura Pacient inconstient: pozitie laterala de siguranta Dilutia: cantitati de apa administrate pacientului
constient in cazuri bine determinate Voma: indusa in situatii specifice, nu la pacienti
cardiaci, la cei care au ingerat acizi, substante alcaline sau kerosen
Carbunele activat: numai sub indrumare ! Intoxicatiile cu ciuperci!!!!
INTOXICATIILEInhalatie- Monoxidul de carbon- Fum- Gaze iritante (amoniac si cloruri)Conduita:-Protectia personala!!!!-scoaterea din mediu-ABC-pozitie laterala pt pacientii inconstienti-112
INTOXICATIILEAgenti injectatiMuscatura/intepatura de insecta sau sarpeSemne: Inflamatie, edem Coloratie la locul intepaturii Slabiciune, oboseala Durere locala Prurit Dispnee, wheezing Puls filiform Greturi, varsaturi, diareeMuscatura de sarpe- conduita: indepartati lent victima si martorii de sarpe Linistiti pacientul, reduceti-I efortul fizic, spalati cu apa si sapun Dezinfectia plagii Garou- dar nu strans Membrul afectat in jos Pungi de gheata 112, supraveghere si monitorizare NU INCIZATI! Nu aspirati! Nu administrati alcool!Intoxicatiile prin absorbtie Urme de lichid sau praf pe piele, piele rosie, inflamata, arsuri chimice, urticarie,
prurit, grata, varsaturi, soc Conduita: se indeparteaza substata- scoatere din mediu, scoase hainele, se perie (NU
SE SPALA) substanta de pe corp, apoi se spala cu apa 20 de min, tratamentul socului
Intoxicatia acuta etanolica Etanolul- ingredient principal al vinului, berii etc Clasificat ca si drog- deprima SNC, afectand
activitatile fizice si mentale Confera dependenta Afectare in etape: relaxare si stare de bine,
pierderea gradata a coordonarii. Incapacitate de a efectua activitati si indatoriri uzuale
Depresie a respiratiilor, pierdere de constienta, coma, deces
Sevrajul: delirium tremens
Intoxicatia acuta etanolicaSemne si simptome;1. Halena alcoolica2. Dezechilibrare si vorbire ingreunata3. Greturi, varsaturi si facies vultuos Semne ce pot fi identice cu ale unor afectiuni altele decat
intoxicatia etanolicaIn caz de suspiciune;1. Decubit dorsal, protejati de leziuni2. ABC3. Evaluare initiala4. Monitorizati atent- pacientul poate deveni inconstient5. Nu criticati, fiti fermi6. Nu plecati niciodata de langa el7. Solicitati asistenta medicala
Urgente comportamentale= situatii in care pacientii manifesta un comportament
anormal, inacceptabil, ce nu poate fi tolerat de pacienti, familie, prieteni sau comunitate.
Factori incriminati in schimbari de comportament:1. Conditii medicale: diabet, hipoxie, febra,frig, etc2. Trauma psihica3. Trauma fizica (TCC)4. Boli psihiatrice5. Substante ce afecteaza gandirea6. Stress situational (traume emotionale)Etape:1. Anxietate/ soc emotional2. Negare3. Furie4. Remuscare/ durere/ resemnare
Urgente comportamentaleManagement: Siguranta salvatorului Evaluarea generala a scenei Evaluarea primara apacientului Evaluare secundara SAMPLE Evaluare continuaComunicare: parafrazare, redirectionare, empatie, controlul
multimiiViolenta impotriva salvatorilorTentativa de suicidViolulMoarteaConsiliere dupa un eveniment critic