curs masterat - etica

ETICA IcircN AFACERI SI RESPONSABILITATE SOCIALA ndash pt masterat - Curs Dr Nagy Attila

CURS I - II

Introducere icircn etică şi comportament icircn afaceri

Bunurile omului perfect al cărui suflet este icircmbibat cu echitatea divină şi omenească

sunt protejate de metereze solide invincibile Lucius Annaeus Seneca

1 Importanţa studierii eticii - generalităţi

Icircn modernul secol XXI economia care icircnglobează mai multe ramuri - printre care economia generală economia naţională business-ul administraţia publică etc - şi care cuprinde totalitatea regulilor generale de bază ale societăţii reglează organizează şi uneori schimbă sistemele de valori

Studiul şi icircnsuşirea tuturor regulilor etico-morale este necesar icircn primul racircnd pentru că Statul de drept funcţionează pe baza acestor reguli stabilite icircnrădăcinate şi recunoscute şi pe plan internaţional Este cunoscut totodată faptul că pe langă totalitatea caracteristicilor sale comportamentul are şi o bază un miez moral ce nu totdeauna contravine legilor şi nu cade sub sancţiuni

Caracterul personalitatea structura sufletească cunoştinţele noastre generale şi profesionale icircnsumează totalitatea cerinţelor morale etice

Icircn baza acestor cerinţe valoarea morală a fiecărui individ poate fi clasificată ca fiind pozitivă sau negativă Acest lucru determină ca respectarea normelor morale să nu afecteze drepturile personale chiar dacă icircn unele cazuri comporta-mentul necesită şi un riguros autocontrol Icircn afara părerilor personale un rol important icircl au comportamentul şi efectele acţiunilor noastre asupra celorlalti

Normele etice capătă accente deosebite icircn perioade determinate de schimbarea icircmprejurărilor icircn funcţie de cerinţele societăţii icircn funcţie de mărimea cercurilor sociale care le solicită şi de importanţa ce li se atribuie

Bineicircnţeles avantajele şi dezavantajele dobacircndite sunt rodul normelor morale respectate sau nerespectate

Trebuie ştiut că etica şi comportamentul icircn afaceri faţă de etica medicală de exemplu este o ştiinţă relativ tacircnără o nouă ramură a eticii aplicate Aceasta ca şi celelalte ştiinţe moderne s-a dezvoltat icircn ultimele decenii

Necesitatea studierii eticii şi moralei icircn afaceri este o continuă dispută deoarece şi icircn prezent icircn multe cercuri se consideră că etica nu are ce căuta icircn afaceri pentru că - susţin ei - etica din viaţa privată nu este aplicabilă icircn afaceri Alţii cu argumente justificative susţin contrariul Cert este insă că studierea eticii icircn afaceri este obligatorie icircn facultăţi de specialitate

Astfel ramurile mai importante care se studiază sunt - etica ca ştiinţă precedată de istoricul ei- etica icircn afaceri (etica icircntreprinderilor instituţiilor etc)- normele de comportament ale individului2 Norme preferinţele sisteme de valori

Fiecare cultură se caracterizează printr-o gamă largă de norme obiceiuri bine icircntemeiate icircnrădăcinate precum şi printr-o multitudine de preferinţe Nu putem vorbi despre nici o cultură fără a aminti aceste norme

Societăţile pot fi icircmpărţite pe baza acestor norme icircn culturi şi subculturi tocmai pentru că icircn aceste societăţi pot fi separate grupuri cu norme specifice obiceiuri şi sisteme de valori caracteristice lor

1


De fapt etica sau morala este şi o formă a conştiinţei sociale care se reflectă şi fixează prin principii norme reguli cerinţe de comportare privind raporturile dintre indivizi şi dintre individ şi societate familie naţiune popor Aceste norme reguli sunt bine conturate icircnrădăcinate acceptate de societatea respectivă

Deci subiectul studiului vor fi morala etica echitatea şi normele de comportament despre care trebuie să ştim că icircn cursul istoriei unele din ele se schimbă iar anumite clase sociale le modifică conform propriilor cerinţe Etica şi funcţiile care coordonează normele de comportament se răsfracircng asupra icircntregii vieţi sociale astfel implicit şi asupra vieţii economice

Ea (etica) diferă de obiceiurile simple prin faptul că normele ei sunt fundamentate logic totodată diferă de drept prin faptul că respectarea normelor morale este controlată de icircntreaga societate iar cazurile negative suportă pedeapsa opiniei generale

Valoarea unei activităţi morale este determinată de importanţa condiţiilor istorice şi de gradul de progres obţinut

Kenneth Boulding - icircn lucrarea sa intitulată Ştiinţa economică ca ştiinţă a eticii arată că o exprimare morală sau etică este o posibilitate de a alege o treaptă a gradaţiilor a preferinţelor care trebuie să fie valabilă pentru mai multe persoane

a) Dacă preferinţa este valabilă doar pentru o singură persoană vorbim de gust ceea ce nu este altceva decacirct o apreciere simplă personală Dacă cineva spune că icirci acordă prioritate lui B faţă de A face astfel o valorificare personală o apreciere după gustb) Dacă cineva arată că A este mai bun decacirct B atunci aceeaşi apreciere este aşteptată şi din partea altora deci A are prioritate totdeauna faţă de B Icircn acest caz exprimarea morală este o normă sau altfel spus common value

Cele mai multe judecăţi după gust sunt de fapt norme pe care le icircnvăţăm icircn cursul studiului pe parcursul căruia se realizează mutaţia şi selecţia normelor primite de-a gata

Din unele puncte de vedere cea mai interesantă zicală latinească este De gustibus non est disputandum adică gustul nu poate fi comentat Această zicală este icircnsă interesantă nu prin conţinutul ei ci prin faptul că cele mai multe discuţii icircn cursul vieţii se fac tocmai pe această temă a gustului Icircn cadrul culturii sau subculturii icircn care ne maturizăm pacircnă şi propriile noastre gusturi sicircnt dobacircndite prin icircnvăţătură tot aşa cum preluăm şi normele care nu pot fi influenţate

Deci icircn cultură trebuie să existe anumite norme care tolerează acceptă unele gusturi personale

Deşi aparenţele arată altceva la o analiză atentă constatăm că ştiinţa se conectează prin nenumărate fire la judecăţile morale la lumea valorilor adecvate Pacircnă şi ştiinţele fizice şi biologice icircn afara obiectului lor de studiu se ocupă şi cu problemele etice morale Se ştie că ştiinţele se dezvoltă doar icircn societăţi puternice icircn care sistemul de valori nu contravine normelor subculturale De asemenea se ştie că icircn ştiinţele economice un rol important icircl deţin normele icircn afaceri şi previziunile etice necesare icircn elaborarea analizarea criteriilor cheltuielilor şi ale profiturilor

Părintele ştiinţelor economice sistematice este considerat Adam Smith ( 1723- 1790 ) profesor icircn filozofia eticii icircn Glasgow Ceea ce este interesant este faptul că icircn aceea perioadă şi mult timp după aceea ştiinţele economice făceau parte din materia de studii a universităţilor facultăţilor care studiau etica

Ştiinţele etice ne interesează icircnsă şi din punctul de vedere al esteticii morale care arată că din multitudinea valorilor personale moralul eticul are o valoare predominantă Totodată

trebuie să reţinem şi faptul că un rol important icircn educaţia morală au artele O lucrare imorală nu poate fi valoroasă nici din punct de vedere artistic

Icircn special etica şi morala greacă antică au stabilit legături vitale icircntre bunătatea morală şi frumuseţe punacircnd astfel bazele eticii esteticii gacircndirii comportării europene (Folosind cuvacircntul europeer european ne gacircndim la un om de origine europeană cu o cultură europeană cu o gacircndire icircn stil european un om inteligent cu un orizont cultural vast nelimitat )

2


Morala se deosebeşte icircnsă de artă prin faptul că baza eticii este viaţa şi activitatea umană iar icircn artă se urmăreşte icircn primul racircnd reflectarea (cicirct mai fidelă bineicircnţeles ) a realităţii

3 Dreptul vital al eticii comerciale

Analizand criteriile care influenţează viaţa economică şi icircn general vieţii sociale pe baza multitudinii de sisteme şi modalităţi se pune icircntrebarea că icircn ce măsură este influenţată viaţa socială de partea materiala de factorii naturali de cei tehnici si icircn ce măsură se poate implica libertatea omului icircn alcătuirea şi modificarea relaţiilor sociale Nu putem abuza de valorificarea şi cerinţele perspectivei in crearea perfecţionării multilaterale

Dispar foarte repede graniţele icircntre cunoştinţele profesionale filozofia morala şi comportament iar pe plan relational se realizează o influenţă reciprocă Nu odată metodele create icircn cadrul ştiinţelor profesionale s-au arătat importante şi utile şi icircn cadrul eticii şi nu o data cultivatorii ştiinţelor profesionale ca şi moraliştii ca şi eticii au obţinut roluri distincte şi icircn alte domenii

De exemplu marele scriitor şi estetician Benedetto Croce (1866 ndash 1952) arată că activitatea cotidiană şi activitatea raţională nu sunt altceva decacirct voinţa generală a bunăstării mai precis profit şi etică arată că suprafaţa valorică a vieţii morale etice cuprinde patru arii artele filozofia economia şi religia Cacircnd valorile iluminismului au străbătut Europa acesta a icircmbrăcat forme adecvate fiecarui state fiecarei ţări

Icircn Anglia s-a reflectat icircn cercurile conducătoare prin politică iar pe lacircngă ideile politice s-a manifestat icircn religie prin revalorificarea eticii

Profesorul Adam Smith (1723 ndash 1790) şi-a bazat concepţia activităţii icircn economie mai ales pe sentimente de simpatie rdquoAcţionează icircn aşa fel ca observatorul nepărtinitor să simpatizeze cu tinerdquo spune icircn lucrarea sa intitulată Theory of Moral Sentiments (1795) Prin concepţia lui despre economia bazată pe interese individuale a fost părintele şcolii economice liberale

Statul dreptul politica economia artele sunt icircn stracircnsă legătură cu etica cu morala La icircnceput ştiinţele economice au constituit o parte a ştiinţelor etice dar şi o ramură a filozofiei filozofia moralei o parte a filozofiei legale axiologia legală precum şi filozofia politică ndash iar azi o denumim etica uzuală

Icircn etica modernă icircn etica comercială şi cea uzuală un loc important icircl ocupă problemele curente conflictele dintre viaţa comercială şi viaţa socială dilemele eticii

Icircn cadrul studiilor superioare s-a introdus icircn mod obligatoriu predarea eticii comerciale care cuprinde următoarele ramuri

- istoria eticii - etica comercială - etica caracteristică icircntreprinderilor şi instituţiilor- normele comportamentului individual

3


CURS III - IV

Comportarea organizaţională (pe plan managerial)

1 O practică antică şi o nouă disciplină

Performanţele funcţiilor manageriale sunt necesare pentru ca organizaţia să se dezvolte să funcţioneze

Practica managementului este la fel de veche ca şi organizaţiile ceea ce reprezintă icircntr-adevăr o vechime deosebită practic icircncepută odată cu organizarea vieţii comunităţii umane

Tăbliţele de lut datate cu mai bine de 3000 de ani icircnainte de Hristos au icircnregistrat atacirct tranzacţii de business cacirct şi Legile statului antic evidenţiind totodată cu multă claritate şi practicile organizaţionale Desigur insa că existenţa organizaţiilor este mult mai veche decacirct aceste tăbliţe icircn acest sens arheologia ne aduce dovezi de netăgăduit privind formele de organizare ale vieţii sociale a oamenilor preistorici Cu toate acestea ambele adică atacirct organizaţiile cacirct şi managementul au fost destul de diferite de ceea ce există astăzi icircn viaţa noastră cotidiană

Deşi managementul ca practică este foarte vechi viziunea sa ca profesie ca disciplină (universitară) şi domeniu de instruire este relativ nouă Astfel managementul nu a devenit domeniu recunoscut decacirct la sfacircrşitul secolului XIX şi la icircnceputul secolului XX

2 Comportarea organizaţională şi managerială

Managerii buni sunt foarte des numiţi rezolvatori de problemerdquo Ei analizează icircn mod continuu situaţiile de muncă icircn scopul identificării problemelor de

rezolvat elaborează dezvoltă şi implementează soluţii pentru acestea Insă managerii au nevoie şi de capacităţi de diagnosticare şi acţiune icircn cazul unor probleme legate spre exemplu de absenteism fluctuaţie icircntacircrzieri atitudini negative de calitate a muncii de productivitate de marketing etc - deci managerul trebuie să fie instruit şi experimentat icircn comportamentul organizaţional

3 Organizaţiile

Organizaţia este o colectivitate de oameni care lucrează icircmpreună icircntr-un proces ce are la bază divizarea muncii pentru a atinge un obiectiv comun

Această definiţie este valabilă pentru o varietate foarte largă de grupuri familii cluburi organizaţii voluntare colectivităţi religioase sau entităţi precum şi firme economice sau agenţii guvernamentale

4


Desigur pe noi ne interesează icircn mod firesc organizaţiile icircn care oamenii au calitatea de salariaţi - acestea fiind numite organizaţii de muncă

Icircn primul racircnd organizaţiile există deoarece indivizii ca persoane solitare sunt limitaţi icircn capacităţile lor fizice şi intelectuale

Un exemplu celebru foarte vechi icircl constituie organizarea realizată de Moise şi socrul său Jethro

Moise conducacircndu-şi poporul icircn afara Egiptului icircşi asumase icircntreaga responsabilitate pentru aceşti oameni icircn foarte multe probleme icircn afară de a-i hrăni şi icircmbrăca Era obligat să asculte nevoile lor şi să le rezolve disputele deci el era practic un manager iar astfel responsabilităţile sale erau enorme

Moise a fost icircnsoţit icircn această campanie de Jethro care l-a convins să selecteze unele persoane pentru a-l asista icircn conducerea multora din treburile mărunte şi icircn consecinţă acestor oameni să le revină responsabilitatea supravegherii şi dirijării unor grupuri organizate din 15 50 100 respectiv 1000 de oameni (Biblia Cartea a II-a a lui Moise Exodul partea 18 versetul 18)

De fapt sistemul de organizare al lui Moise a implicat stabilirea şi numirea unor anume persoane ca manageri şi gruparea celorlalţi sub autoritatea şi responsabilitatea acestor manageri

5

4şef peste

100 de persoane

şef peste 50 de persoane




Jethroconsilier şef al organizaţiei


Moiselider al organizaţiei

Aronlider adjunct al organizaţiei

şef peste 1000 de persoane2

3

4

5

1

1 2 3 4 5 6 7 8

1 2 3 4

9 10

5


Rezultatul acestui proces l-a adus pe Moise icircntr-o nouă postură aceea de lider de conducător care a beneficiat de o asistenţă vitală din partea persoanelor alese Astfel după fuga din Egipt adică icircn jurul anilor 1500 - 1450 icircHr s-a realizat organizarea icircn cinci trepte sau niveluri ierarhice a poporului evreu

Experienţe similare cu cea a lui Moise apar ori de cacircte ori organizaţiile iau naştere icircn urma multiplelor si diverselor iniţiative care icircn mod inevitabil se dezvoltă pentru a icircndeplini sarcini ce sunt dincolo de capacităţile individului

4 Organizaţiile antice

Realizările timpurii ale unor organizaţii mai mari ne indică icircn mod clar că ele au avut o conducere formală dar şi niveluri de management distinct structurate

Grădinile suspendate ale Babilon-ului oraşul incaşilor Machu Pichu sau Piramidele Egiptului nu ar fi putut să fie construite decacirct numai printr-o străduinţă şi muncă organizată coordonată la un nivel foarte ridicat

Umanitatea de-a lungul timpului a cunoscut o varietate de mari şi totodată puternice organizaţii politice

- ale Egiptului Antic Imperiului Persan Macedonia din timpul lui Alexandru cel Mare cea a Romei Imperiale sau cea a Imperiului Incaş

Icircn aceste organizaţii manageri erau regii dar mai ales generalii militari Alături de aceştia stăpacircnii de sclavi guvernatorii teritoriali nu erau decacirct

Manageri ai unor funcţii aflaţi pe diferite trepte adică pe diferite niveluri ierarhice sistem prin care se menţinea icircn funcţiune icircntreaga organizaţie politico - statală

Cu trecerea anilor managementul icircn unele organizaţii a devenit tot mai distinct şi sofisticat Icircn acelaşi timp şi organizaţiile devin mult mai puternice şi de durată Spre exemplu să ne amintim numai de Imperiul Roman care a durat sute de ani unde legiunile cu bine cunoscutele lor reguli disciplină şi planificare au guvernat pur şi simplu peste popoarele Europei şi cele ale orientului mijlociu care au fost mult mai slab organizate şi coordonate

Noile pămacircnturi cucerite erau administrate de guvernatori responsabili faţă de Roma iar drumurile erau construite icircn aşa fel ca să străbată icircntregul imperiu astfel ca informaţia şi urmărirea să fie uşurate şi totodată ca centrul imperiului să poată interveni prompt şi eficace icircn orice probleme

Comunicarea aceasta (legată de obtinerea informaţiei si efectuarea controlului) aşa cum vom vedea şi icircn continuare reprezintă o cerinţă esenţială a managementului cu succes

Formele ei originale din aproape fiecare activitate ca funcţie de bază a managementului contemporan le găsim icircn fiecare din organizaţiile de succes ale antichităţii

Evident este că icircn general modelul de management de atunci a fost diferit de cel de astăzi Astfel proporţia managerilor era foarte mică şi nu apărea distinct un management de mijloc

In general oganizaţiile antice au avut o ldquoechipărdquo foarte mică sau un mic miez de management dar cu o autoritate şi responsabilitate foarte mare astfel că deciziile atacirct cele semnificative cacirct şi cele mai puţin importante erau emanaţia acestui miez de management de vacircrf

Icircn multe cazuri managementul era practic realizat de un singur individEste bine de arătat că dacă managementul de vacircrf a fost reprezentat de un singur om care

era un lider eficient (administratori ca Iuliu Caesar icircmpăratul Hadrian) lucrurile şi treburile imperiului se desfăşurau normal icircn linişte şi fără convulsii icircn schimb dacă acest management de vacircrf era dirijat de un lider ineficace (de exemplu icircmpăratul Nero) viaţa devenea mult mai insuportabilă iar funcţionarea giganticei organizaţii cunoştea numeroase şi grave tulburări disfuncţionalităţi deoarece deciziile şi acţiunile liderului nu se mai armonizau cu obiectivele organizaţionale

6


Ca urmare a disfuncţionalităţilor şi totodată a evoluţiei organizaţiile s-au transformat luicircnd forme din ce icircn ce mai sofisticate practic de nerecunoscut astăzi

Un exemplu de notorietate icircl reprezintă biserica romano-catolică organizaţie cu o structură foarte simplă şi eficace (unde putem deosebi pe scară largă)

papă rarr cardinal rarr arhiepiscop rarr preot de parohie structură concepută de fondatorii bisericii folosită şi astăzi şi dovedindu-se mult mai modernă şi eficientă decacirct multe din structurile organizaţionale ce apar sau icircşi icircncep activitatea icircn zilele noastre

5 Compararea organizaţiilor vechi cu cele noi

Icircn general managementul şi organizaţiile antichităţii diferă considerabil de modelul contemporan

Dacă facem o comparare a organizaţiilor icircn linii mari putem constata căa) organizaţiile vechi

- erau foarte puţine nicidecum cu un business gigant- aveau puţini manageri şi icircn general un singur manager de vacircrf- munca managerială cel mai adesea nu a fost clar delimitată şi separată de activitatea

non managerială- succesiunea icircn funcţiile manageriale era bazată icircn principal pe descendenţa

familiară şisau forţă- au fost puţini oameni capabili de a elabora decizii organizaţionale- accentul a fost pus pe comandă şi intuiţie

b) organizaţiile noi - sunt multe organizaţii extrem de mari şi puternice atacirct profitabile cacirct şi

nonprofitabile- sunt mulţi manageri şi există grupuri mari de manageri de vacircrf - grupul managerial este bine definit- munca specifică recunoscută icircn mod distinct icircn funcţiile managementului de vacircrf

este bazată icircn general pe competenţă şi pentru o perioadă temporară- sunt mulţi oameni capabili de a elabora decizii organizaţionale importante- astăzi accentul este pus pe echipă şi raţionalitate

6 Apariţia managementului sistematic

Istoria ne arată că deşi organizaţiile pot fi considerate la fel de vechi ca şi umanitatea greu putem găsi icircnsă icircnainte de secolul XX modalităţi sistematice gacircndite şi elaborate privind modul icircn care acestea să fie conduse

Oamenii au fost icircn special interesaţi numai de modul icircn care organizaţiile pot fi icircntrebuinţate pentru obţinerea de bani şisau putere politică dar nu şi icircn conducerea acestora

Abia la icircnceputul secolului XX icircntacirclnim mari personalitaţi ale umanităţii care acordă o mare atenţie exploatării organizaţiilor productive Printre aceştia se află şi Robert Owen care credea că obiectivele organizaţionale pot fi atinse numai prin oamenii organizaţiei

Reformele lui Owen deosebit de inovatoare pentru acele timpuri au demonstrat o pătrundere cuprinzătoare icircn natura umană şi icircn rolul managementului

Pentru prima oară icircn anul 1911 odată cu publicarea lucrării lui Taylor ldquoPrincipiile ştiinţifice ale managementuluirdquo apare acea explozie a interesului pentru management ca practică şi pentru activitatea ce o cuprinde Acest moment este considerat totodată ca punct de icircnceput icircn recunoaşterea managementului ca domeniu de informare şi instruire scolastică

Principala forţă care a stimulat interesul pentru management a fost revoluţia industrială care a icircnceput icircn Anglia deşi ideea că managementul prin el icircnsuşi poate să contribuie la performanţele organizaţiei a aparut icircn America stat democrat şi liber locul unde o persoană

7


putea icircn mod deosebit şi prompt icircnvinge circumstanţele materiale ale naşterii prin competenţă profesională şi prin calităţi personale

Apariţia managementului ca o disciplină a fost pe de o parte o reacţie la nevoile marilor business-uri iar pe de altă parte a insemnat efectul realizărilor unui mic grup de indivizi curajoşi care au manifestat un interes deosebit icircnnăscut de a căuta şi găsi cea mai eficientă cale de icircndeplinire a tuturor sarcinilor locului lor de muncă

CURS V - VI

Societăţile organizaţionale şi cultura

1 Organizaţiile şi existenţa noastră cotidiană

Oamenii sunt prin natura lor sociabili de aceea se spune că istoria umanităţii se icircntrepatrunde cu istoria organizaţiilor sociale

Prima dată au fost familiile şi triburile mici normale apoi au apărut aşezările permanente cu comunităţi tribale Icircn continuare s-au dezvoltat statele feudale şi icircn sfacircrşit au apărut statele naţionale

Această evoluţie organizaţională s-a accentuat icircn timpul revoluţiei industriale şi după această perioadă

De fapt icircn decursul secolelor s-au petrecut schimbări accentuate ca de pildă lumea occidentală s-a transformat dintr-o societate predominant agrară orientată spre familie spre grupuri reformale şi mini comunităţi icircntr-o societate industrială complexă caracterizată prin apariţia şi existenţa unor organizaţii mari formale

Organizaţiile nu sunt ceva corelat sau fenomene interpersonale ele sunt irevocabil implicate icircn viaţa noastră de fiecare zi Sunt o parte adacircnc icircnrădăcinată icircn existenţa noastră cotidiană

ne naştem icircntr-o familie cu ajutorul unei organizaţii ne petrecem o mare parte din viaţa noastră icircn instituţii de educaţie şi iniţiere organizaţiile de muncă sunt acelea unde consumăm cea mai mare parte din

viaţa noastră activă icircn cadrul unor relaţii formale şi informale cu excepţia schimbărilor toţi suntem implicaţi icircn viaţa cotidiană icircntr-o

diversitate mare de grupuri şi organizaţiiIcircn sensul cel mai general cultura se referă la modelul de viaţă al unui popor Indivizii au urmat icircntotdeauna anumite căi sau moduri de comportare care devenind curente

sau obişnuite s-au transformat astfel icircntr-un model respectiv o mulţime de percepte cu o semnificaţie anume

Societăţile se deosebesc icircn mod esenţial prin modelele lor culturale iar comparaţiile transculturale sunt posibile tocmai pentru că putem identifica asemănări chiar icircn mijlocul diferenţelor culturale

Cultura se referă la modalitatea icircn care existenţele umane icircnţeleg lumea Icircn sensul cel mai larg cultura defineşte şi exprimă atacirct atitudinile cacirct şi comportamentul Ea

reprezintă o modalitate de existenţă evaluare şi acţiune icircmpărtăşită de o colectivitate şi transmisă din generaţie icircn generaţie

Cultura cuprinde conceptul de moralitate determinacircnd fiecare grup de oameni să afle ce este drept şi ce este corect şi icircnvaţă indivizii cum trebuie făcute lucrurile sau cum trebuie icircndeplinite sarcinile

Cultura este icircmpărtăşită de toţi membri unui grup icircn acelaşi fel formacircndu-se baza pentru viaţa socială sau comună

8


Totodată cultura este şi un fenomen care se dezvoltă icircn timp ea presupune o continuitate fluidă bdquotrecut - prezent ndash viitorrdquo

Viaţa socială depinde de icircntinderea conformismului legat de icircnţelegerile şi percepţiile care alcătuiesc o cultură dată dar aceleaşi icircnţelegeri şi perceperi icircmpărtăşite sunt icircn continuă evoluţie şi schimbare

Oamenii modelează cultura respectivă dar icircn acelaşi timp sunt ei icircnşişi modelaţi de eaCondiţionarea culturală este adacircnc icircnrădăcinată icircn subconştientul nostru şi adesea

recunoaştem propriile noastre atribute culturale numai cacircnd suntem icircn faţa altor culturi

2 Managementul transcultural

Obiectul final al antropologiei culturale constă icircn afirmaţia următoare icircnţelegerea omului icircn toate societăţilerdquo

Astfel icircnţelegerea se dezvoltă printr-o lărgire a teoriilor comportării umane teorii care prevăd o icircnţelegere a modului cum şi de ce culturile iau formele pe care le au Totodată organizaţiile trebuie să icircnţeleagă cum şi de ce culturile arată ca atare pentru că ele trebuie să funcţioneze icircn aceste culturi diferite Nici o organizaţie nu poate funcţiona eficace fără icircnţelegerea tuturor aspectelor mediului ei

Icircn trecut (chiar şi icircn perioadele mai apropiate) organizaţiile acordau o atenţie deosebită aspectelor politice tehnologice economice istorice dar ele ignorau puterea influenţei culturale Dar această atitudine nu poate să asigure o productivitate de lungă durată

O sarcină principală a managementului transcultural este deci să facă organizaţiile mult mai conştiente de mediul lor ambiant de mediul cultural

4 Trăsăturile culturale universale

Mulţi specialişti şi cercetători au analizat cele 164 de definiţii separate ale culturii pe care Kroeber şi Klunckhohn le-au clasificat icircn 1952 şi au ajuns la următoarea definiţie ldquocultura reprezintă cunoştinţele credinţele artele legile normele morale obiceiurile şi alte capacităţi ale unui grup care icircl distinge şi de alte grupurirdquo

Icircn anul 1945 George Murdock a identificat o listă exhaustivă a trăsăturilor culturale universale comune pentru toate culturile Icircn acord cu această teorie culturile pot fi examinate icircn termenii fiecăreia din aceste variabile pentru a sugera

atacirct asemănările cacirct şi deosebirile Totuşi această listă nu prevede o metodă practică şi structurală pentru analiza unor astfel de diferenţe nici nu identifică variabile cu implicaţii semnificative icircn comportament şi icircn atitudini din mediul de muncă

După Murdock trăsăturile culturale comune pentru toate culturile sunt următoarele

9


1) Confecţionarea uneltelor şi regulile de locuire

2) Mesele3) Facerea focului4) Gătitul5) Alimente interzise6) Ospitalitatea7) Igiena locuinţei8) Igiena corpului9) Educaţia curăţeniei10) Educaţia generală11) Stilurile părului12) Medicina practicată13) Munca practicată14) Munca cooperatistă15) Organizarea comunităţii16) Divizarea muncii17) Regulile moştenite18) Legile moştenite19) Sancţiuni penale20) Guvernare21) Nomenclatura rudelor22) Politica populaţiei23) Drepturi de proprietate24) Restricţiile sexuale25) Interdicţia incestului26) Icircmpodobirea corpului27) Rudele apropiate (familie)28) Sporturi atletice29) Etică30) Etichetă31) Etnobotanică32) Alegere33) Dansul34) Jocuri35) Gesturi36) Muzică 37) Limba38) Legile noi39) Mariajul40) Divinităţile41) Interpretarea viselor42) Concepte despre sfacircrşitul lumii43) Cosmologia 44) Credinţa icircn vindecare45) Universul chirurgiei aplicate46) Concepţiile sufletului47) Mitologia48) Abstracţia49) Jeluire50) Uzanţe pregnante51) Icircngrijire postnatală52) Icircmpăcare

53) Existenţele supranaturale54) Obiceiurile puberilor55) Ritualurile religioase56) Nume personale57)Controlul vremii 58) Semnificaţiile trupului59) Diferenţe de statut60) Petreceri61) Nume de familie62) Nume de botez63) Folositor64) Lipsa superstiţiilor65) Felicitări66) Darea cadourilor67) Etapele vacircrstei68) Vacircrsta de angajare69) Vizitarea rudelor70) Păstrarea valorilor

71) Acceptarea culturilor străine

- adaugăm acest ultim aspect deoarececonstatarea acceptarea şi respectarea dimensiunilor culturale străine sunt foarte importante pentru o cultură dată

9


3 Managementul transcultural şi cele trei căi de abordare

Icircn general sunt cunoscute trei abordări pentru managementul transcultural

a) Abordarea universală - care afirmă că sunt puţine diferenţe printre manageri aparţinacircnd unor culturi diferite şi că teoriile şi practicile de management se pot transforma uşor de la o cultura organizaţională la alta Această şcoală accentuează mai mult asemănările dintre culturi diferite decacirct diferenţele

b) Abordarea economică - care icircn contrast cu cea prezentată anterior accentuează faptul că asemănările şi diferenţele economice dintre noţiuni şisau grupuri de noţiuni ar putea să determine sarcinile managerului

c) Abordarea culturală se concentrează pe studierea modului icircn care diferenţele atitudinale şi comportamentale determină sarcinile managerului

Aceleaşi abordări contribuie la icircnţelegerea procesului de management din punct de vedere al culturii

Business-ul internaţional a preferat icircn mod tradiţional să folosească cu prioritate aproape exclusiv date uşor cuantificabile (de exemplu diferenţieri icircn monedă taxe legislaţie) şi mai puţin date mai abstracte sau sensibile

Pacircnă icircn anii 1970 icircn general toate raporturile conferinţelor internaţionale arată că firmele multinaţionale nu culeg aproape nici o informaţie despre ţările gazde

CURS VII - VIII

Diferenţele culturale şi organizaţionale

Oamenii de pe cuprinsul planetei manifestă obiceiuri şi preferinţe diferite de exemplu icircn privinţa alimentaţiei şi adăpostiri icircmbrăcămintei şi a sărbătorilor Icircn aceste condiţii ne icircntrebam

10


icircn mod legitim şi cu curiozitate dacă aceste diferenţe afectează modul de a munci al oamenilor dacă oamenii se organizează conduc şi muncesc diferit de la o cultură la alta

1 Cultura şi comportamentul icircn muncă

Aşa cum am văzut şi pacircnă acum cercetătorii au descoperit că diferenţele culturale sunt bazate pe valorile atitudinile şi comportamentul oamenilor

Fiecare dintre noi avem o mulţime de aptitudini şi credinţe constituite ca adevărate filtre prin care vedem şi interpretăm şi situaţiile de management

Icircntr-o anumită măsură credinţele valorile şi aptitudinile determină ambele feţe ale comportamentului bunăvoinţa sau buna credinţa şi agresiunea superioară adică reaua credinţă

Cunoscutul teoretician al managementului american Douglas McGregor reprezentant de seamă al şcolii comportamentelor ne-a lăsat celebrul model de comportament managerial aşa numita teoria X şi Y

(1) Teoria X - potrivit teoriei lui McGregor managerii caracterizaţi prin teoria X nu manifestă icircncredere icircn subalternii lor şi sunt de părere că salariaţii nu vor să muncească cu responsabilitate iar icircn consecinţă trebuie supravegheaţi icircndeaproape

Aceşti manageri stabilesc sisteme stracircnse şi riguroase de control pentru a se asigura că salariaţii lucrează de exemplu ceasul de control

Pe de altă parte salariaţii icircncep să devină recalcitranţi icircn mod deliberat adică responsabilirdquo (de exemplu sosesc la locul de muncă cu cacircteva minute icircnainte ca ceasul de pontaj să fie oprit sau lucrează numai cacircnd sunt urmăriţi) Managerul observacircnd această atitudine devine şi mai neicircncrezător şi mai suspicios icircn privinţa subalternilor şi va continua să instaleze sisteme de control din ce icircn ce mai rigide şi mai sofisticate uneori chiar absurde

Deci se poate spune că potrivit teoriei lui McGregor credinţa managerului că salariaţii nu pot fi icircnţeleşi şi consideraţi de bună credinţă conduce la o atitudine iresponsabilă a salariaţilor care icircn mod treptat icircntăreşte convingerea managerului că salariaţii nu pot fi de bună credinţă Şi icircn acest fel apare practic un cerc vicios

(2) Teoria Y - ne arată faţa binevoitoare plină de icircncredere şi icircnţelegere a managerului respectiv Managerii au icircncredere icircn salariaţii lor şi le icircncredinţează acestora obiective şi sarcini complexe fără a institui sisteme de control rigide sau o supraveghere strictă Astfel salariaţii susţin că managerii au icircncredere icircn ei icircncearcă se străduiesc să icircndeplinească sarcinile icircn condiţiile cele mai bune fie că sunt sau nu supravegheaţi de manager Managerii pe de altă parte constatacircnd că salariaţii sunt activi şi lucrează cu multă tragere de inimă devin tot mai convinşi că aceştia sunt demni de toată icircncredereaAstfelatitudinile managerului influenţează propriul comportament care mai depart influenţează atitudinile şi comportamentul angajaţilor şi care icircn sfacircrşit icircntăreşte atitudinile şi comportamentul iniţial dorit

2 Cultura organizaţiei şi cultura naţională

Icircn ultimii zece ani cercetătorii au recunoscut o creştere a importanţei culturii organizaţiei sub influenţa socializării şi a climatului creator

Mulţi cred că cultura organizaţională reduce sau anulează şterge influenţa culturii naţionale

11


Ei presupun că salariaţii lucracircnd cu aceleaşi organizaţii chiar dacă ei sunt din ţări diferite sunt sau devin mult mai asemănători decacirct diferiţi Tot aşa ei cred că diferenţele naţionale sunt importante doar icircn munca cu clienţii nu şi icircn munca cu colegii din aceeaşi organizaţie

Un cercetător olandez icircn management Geert Hofstede icircn lucrarea sa a pus următoarea icircntrebare ldquoCultura organizaţiei şterge sau cel puţin diminuează cultura naţionalărdquo

Surprinzător răspunsul final este nu Adică angajaţi şi managerii aduc etnicitatea lor la locul de muncă

Hofstede a găsit diferenţe culturale semnificative izbitoare icircn interiorul unei singure organizaţii multinaţionale

Icircn acord cu studiul său cultura naţională a explicat 50 din diferenţele dintre angajaţi icircn legătură cu atitudinile şi comportamentul lor Cultura naţională a explicat mai multe diferenţe decacirct au evidenţiat la un loc vacircrsta profesiunea sexul şi rasa

După observarea managerilor din nouă ţări vest europene şi din SUA care lucrau pentru organizaţiile lor native cercetătorul a aplicat studiul său icircntr-o companie multinaţională care avea filiale icircn toate cele zece ţări El a presupus că angajaţii care lucrau pentru aceeaşi companie multinaţională ar fi mult mai asemănători decacirct colegii lor angajaţi icircn interior dar icircn schimb a descoperit că angajaţii icircşi menţineau sau chiar icircşi icircntăreau diferenţele culturale

Deci au existat diferenţe semnificative mai mari icircntre managerii celor zece ţări care lucrau la aceeaşi corporaţie multinaţională decacirct icircntre managerii care lucrau pentru companiile din ţările lor native

Se poate spune deci că oamenii cacircnd muncesc pentru o corporaţie multinaţională de exemplu germanii creează impresia că devin mai germani americanii mai americani suedezii mai suedezi etc

Surprins de aceste rezultate Hofstede a extins cercetarea icircn alte două corporaţii multinaţionale fiecare cu filiale icircn aceleaşi nouă ţări şi SUA

La fel ca şi icircn prima cercetare s-a constatat că nici de acestă data cultura organizaţiei nu diminuează şi nu anulează diferenţele naţionale ci dimpotrivă le menţine chiar le sporeşte

Icircn fine apare o icircntrebare De ce cultura organizaţiei a putut sporii diferenţele culturii naţionalerdquo

Icircn acesta problemă nici managerii nici cercetătorii nu cunosc răspunsul Probabil constracircngerea de a se conforma culturii proprii unei organizaţii străine a creat o

rezistenţă din partea angajaţilor determinacircndu-i pe aceştia să ţină cu mai multă fermitate la propria lor identitate naţională

Se poate spune de asemenea că icircn noi s-a cultivat şi cimentat pacircnă la maturitate cultura noastră iar aceasta nu mai poate fi ştearsă de nici o forţă externă Sau poate că operează şi alte forţe care nu permit altor forţe să şteargă sau să diminueze valorile noastre culturale naţionale

Icircn orice caz oricacirct de paradoxal ar părea fără nici o ambiguitate dar inexplicabil icircn acelaşi timp concluzia este că angajaţii icircşi menţin sau icircşi sporesc modalităţile lor specifice culturale de muncă atunci cacircnd sunt plasaţi icircntr-o organizaţie multinaţională

3 Tipuri culturale organizaţionale (antreprenoriale)

Icircn funcţie de modul de abordare literatura de specialitate distinge următoarele tipuri organizaţionale care poartă numele cercetătorilor respectivi

a Clasificarea după Heinen

Pentru T Heinen gradul de legătură este cel mai important factor care de fapt ne arată măsura icircn care o comunitate acceptă sau nu normele şi valorile culturii Dacă legăturile

12


individului icircn comunitatea icircn care trăieşte şi munceşte sunt tari atunci cultura antreprenorială va avea un efect de modificare a comportamentului acestuia

Cu cacirct mai mulţi angajaţi icircmpărtăşesc valorile culturale respective se vor lărgi şi efectele culturii antreprenoriale

Deci icircn concluzie gradul de armonizare va fi mai mare După cercetările făcute de Heinen putem constata că este importantă şi concurenţa

sistemului care de fapt ne arată armonia existentă icircntre cultura din interiorul icircntreprinderii şi celelalte sisteme din icircntreprindere (de exemplu politica organizaţională sau strategia icircntreprinderii)

Gradul de armonizare cu mediul se referă la gradul icircn care se află raportul dintre cultura icircntreprinderii respective şi cultură icircn general

Forţa sau slăbiciunile culturale antreprenoriale sunt diferite de gradul de evidenţiere sau de continuare a celor patru factori definiţi anterior

b Clasificarea după Charles Handy

Charles Handy distinge patru grupe icircnsă el se bazează pe factorii dominanţi din punt de vedere al funcţionării icircntreprinderii

Icircn prima grupă aşează cultura bazată pe putere (power culture) care are la bază o personalitate de obicei conducătorul unităţii cu iniţiative care decide singur şi care are icircn macircnă toată puterea

La astfel de conducători apare asumarea răspunderii totale şi el pretinde de la personalul angajat o icircncredere totală dăruire şi spijin pe termen lung

Culturile antreprenoriale care funcţionează pe baza descrierii cu minuţiozitate a locurilor de muncă a activităţii specifice pe baza unor reguli interioare sunt denumite de Handy culturi bazate pe roluri (role culture)

Astfel spus fiecare salariat trebuie să corespundă perfect rolului icircn care este pus Icircn acest caz respectul se bazează pe poziţia asigurată şi mai puţin pe competenţă si experienţă

Culturi bazate pe personalitate (person culture) sunt bazate pe salariaţi Icircn acest caz conducerea se realizează prin acordul grupurilor alcătuite de persoane cu

pregătire profesională adecvată Această cultură organizaţională va avea cele mai bune rezultate dacă există o armonie perfectă pentru că aici persoanele se pot autorealiza

Handy denumeşte ultima grupă cultura bazată pe sarcini scopuri şi activităţi (task culture) şi este definită de realizarea unor obiective propuse

Aici este important să se găsească specialişti capabili care lucrează bine icircn grupuri (teame) pentru a realiza fiecare proiect propus şi sarcinile care icircn unele cazuri pot fi identificate cu scopurile icircntreprinderii respective

Este un tip de cultură organizaţională icircn care angajaţii icircn unele cazuri acordă o mai mare atenţie scopurilor bine definite decacirct scopurile personale Această cultură va avea succes dacă va avea loc o acomodare rapidă şi frecventă

c Clasificarea lui TE Deal - AA Kennedy

Perechea de autori Deal - Kennedy a considerat ca punct de reprezentare pentru caracterizarea tipurilor de culturi antreprenoriale rata de risc şi viteza de feed - back Astfel se deosebesc următoarele tipuri de culturi organizaţionale

cultura macho - reprezentanţii se simt bine doar dacă pentru obţinerea succesului şi puterii pot să-şi asume cele mai mari riscuri Dacă au succes atunci pot să-şi pună bazele unei bunăstări viitoare statornice iar dacă nu au succes atunci dau faliment şi dispar

13


reprezentanţii culturii pacircinii şi jocurilor se simt bine acolo unde icircn primul racircnd este organizat lucrul icircn echipă Ei icircşi asumă riscuri moderate şi sunt informaţi icircntr-un timp relativ scurt despre succesele şi insuccesele semnificative

icircn cultura riscurilor rezultatele deciziilor importante se pot observa după o perioadă mai icircndelungată şi aceasta datorită faptului că rezultatele unor proiecte investiţionale mari vor deveni evidente doar atunci

contrară celei anterioare este cultura proceselor icircn care icircn primul racircnd sunt importante procesele icircn sine lucrul icircn sine şi nu exigenţa faţă de produse sau cerinţele consumatorului Icircn acest caz riscul este minim participanţii evită insecuritatea

d Clasificarea lui Toyohiro Kono

Cercetătorul de origine japoneză T Kono diferenţiază cinci tipuri de culturi antreprenoriale La el sistemul de valori comune claritatea obiectivelor şi comunicarea perfectă stau la baza clasificării culturii icircntreprinderiiAstfel distingem următoarele

cultura antreprenorială intensă icircn care domină abundenţa ideilor spiritul inovator realizarea permanentă a noutăţilor icircn orice domeniu etc

cultura antreprenorială intensă cu o profundă coordonare - aici conducerea este icircndeplinită de persoane autorizate cunoscute icircn domeniu iar salariaţii au icircncredere deplină şi acceptă aproape orice de la acest conducător

Kono consideră că unde se repetă prea mult tradiţiile şi obiectivele icircntreprinderii şi la bază este icircn primul racircnd tradiţia naţională acolo se naşte o cultură icircn stagnare Aceste culturi urmăresc exemple comportamentele vechi şi rareori se nasc idei noi

asemenea culturii organizaţionale intense putem vorbi şi despre o cultură de stagnare cu o profundă coordonare a conducerii Icircn acest caz şi eventualele decizii incorecte ale conducătorului trebuie executate Nu există un respect şi o icircncredere reciprocă şi nici o iniţiativă din partea managementului sau angajaţilor

Kono deosebeşte şi cultura birocratică care este caracterizată prin aplicarea exagerată a regulilor interioare ale icircntreprinderii referitoare la activitate post comunicare etc

e Clasificarea după Geert Hofstede

O altă clasificare a culturii organizaţionale o face Geert Hofstede cercetător olandez care a analizat societăţile comportamentale simple şi multinaţionale din 53 de ţări iar rezultatele le-a reprezentat icircntr-un sistem de coordonate carteziene

El ne vorbeşte despre cultura bazată pe o autonomie individuală (de exemplu icircn Israel Noua Zeelandă) icircn sensul că fiecare persoană este liberă să decidă icircn ce mod şi icircn ce fel poate să se autocontroleze

Acest tip de cultură nu admite atitudinile autocratice dar nici personalitate de conducere din străinătate

Icircn cazul culturii organizaţionale bazată pe evitarea nesiguranţei sau a incertitudinii angajaţii icircşi prestează activitatea pe baza unor reguli bine stabilite anterior evită schimbarea locului de muncă chiar şi icircn interiorul icircntreprinderii deci factorul principal este siguranţa pe toate planurile la aceste culturi apare icircn primul racircnd capacitatea salariaţilor de a suporta conflictele şi icircn general sunt dispuşi la compromisuri

Icircn culturile individualizate o importanţă majoră o au drepturile personale dar icircn acelaşi timp şi eficienţa propriu-zisă icircn munca de fiecare zi Angajaţii au asigurată intimitatea se ţine cont de autonomia personală şi de hobby-ul fiecăruia

Icircn esenţă angajaţii se distanţează de icircntreprindere

14


Icircn opoziţie cu această formă stau culturile colective (culturi cu spirit sau mentalitate colectivă)

Icircn aceste culturi membrii se identifică aproape icircn totalitate cu obiectivele icircntreprinderilor consideracircnd atacirct de important lucrul icircn echipă (in team) icircncacirct cacircteodată neglijează chiar productivitatea şi eficacitatea muncii lor

Sistemul de coordonate a lui Hofstede evidenţiază şi modul cum se icircmpart rolurile masculine şi feminine şi cum se icircmpart aceste valori icircn diferite societăţi

El consideră că icircn cultura masculină rolurile sexelor se evidenţiază accen-tuat puterea revenind ldquoevidentrdquo numai bărbaţilor Cerinţele bărbaţilor icircn general sunt foarte bună pregătire cu nivel maxim de icircncredere şi competitivitate

Icircn aceste culturi se acceptă chiar se consideră normal ca viaţa de afaceri a bărbaţilor să se intersecteze cu viaţa personală familialăExemplu - culturi masculine tari Japonia India

culturi masculine normale Germania Elveţia Austria culturi masculine slabe Danemarca Suedia Norvegia

Icircn cazul culturii feminine nu se evidenţiază icircn esenţă rolul sexelor dar rolul determinant icirci revine femeii

De reţinut faptul că membrii acestor societăţi şi culturi organizaţionale icircn general nu concurează icircntre ele şi ţin seama mai mult de solidaritate icircncredere icircnţelegere reciprocă Este interesant că aici succesul individual le dă de bănuit e privit ca un lucru negativ

Icircn fine putem să constatăm că nu se poate defini teoretic cel mai bun model de cultură antreprenorial sau nu se ştie care este cea mai bună alegere indiferent de locul geografic sau de timp

Evident este că numai acea cultură este viabilă şi are succes care ţine cont serios de schimbările care au loc icircn pragul mileniului atingacircnd cel mai curacircnd posibil societatea informaţională

CURS IX - X

Normele morale

1 Viaţa morală moralitate norme de bună purtare

Icircn cea mai sumară şi clară definiţie posibilă etica este o teorie filosofică despre viaţa morală Dar ce este morala Deşi această icircntrebare se pune icircncă din antichitate icircncă nu există un consens icircntre şcolile filosofice ndash spune domnul profunivdr Dan CRACIUN icircn lucrarea sa intitulată Etica icircn afaceri (după ce am alcătuit acest capitol)

Totuşi este un fapt de conştiinţă că imensa majoritate a oamenilor asociază ideile de morală şi moralitate cu anumite norme de bună purtare a individului icircn societate

La prima vedere totul pare pe cacirct se poate de simplu La o reflecţie ceva mai atentă menită să clarifice icircn ce anume constă specificul normelor morale icircn comparaţie cu alte tipuri de reglementări normative constatăm că judecacircnd de pe poziţia simţului comun ne rătăcim lesne icircn tot felul de confuzii şi de contradicţii Dovada cea mai bună este perplexitatea simţului comun atunci cacircnd i se cere să exemplifice cacircteva norme morale elementare Cel mai adesea exemplele de norme morale la care se gacircndesc majoritatea oamenilor sunt de genul

bdquoSă nu minţirdquo bdquoSă nu furirdquo bdquoAjută-ţi aproapelerdquo bdquoRespectă-ţi părinţiirdquo bdquoCreşte-ţi copiii aşa cum se cuvinerdquo

15


bdquoRespectă-ţi icircntotdeauna promisiunilerdquo Icircntr-adevăr pare foarte simplu să enunţăm o mulţime de reguli morale Să luăm de

exemplu o normă foarte des pomenită drept tipic morală şi deosebit de relevantă icircn domeniul afacerilor bdquoSă nu furirdquo

Furtul de orice fel este o faptă dezonorantă şi profund imorală Dar dacă ne gacircndim puţin remarcăm faptul că interdicţia bdquoSă nu furirdquo este una dintre cele Zece Porunci ale Vechiului Testament fiind ca atare şi o normă religioasă Pe de altă parte furtul este nu numai o faptă imorală ci şi ilegală icircntrucacirct sfidează o normă juridică Marea majoritate a regulilor morale sunt astăzi totodată şi norme religioase sau legale Din acest motiv este foarte greu de alcătuit o listă de norme exclusiv morale pe care să nu le icircntacirclnim decacirct icircn sfera eticului după cum există foarte puţine situaţii icircn care prin ceea ce face individul să fie şi să acţioneze exclusiv moral fără nici o implicaţie de ordin vital utilitar economic social politic sau religios Icircn loc de a căuta normele tipic morale şi de negăsit altundeva decacirct icircn sfera moralităţii bdquopurerdquo trebuie mai degrabă să vedem prin ce atribute specifice o reglementare normativă se icircnscrie icircn domeniul etic

Icircn acest scop avem nevoie de cacircteva clarificări conceptuale privind normele icircn generalCe sunt normele

O normă este un model de acţiune care trebuie aplicat icircn anumite icircmprejurări Fiecare normă oferă un tipar comportamental abstract ideal pentru un gen specific de acţiune care lasă deoparte aspectele accidentale şi nesemnificative ale contextului social reliefacircnd lucrurile importante care trebuie icircnfăptuite sau evitate

Chiar dacă este corectă caracterizarea de mai sus mai are nevoie de cacircteva precizări icircnainte de a formula o definiţie acceptabilă a normelor

Icircn primul racircnd chiar dacă aplicarea unei norme vreme icircndelungată duce la formarea unor deprinderi un model normativ trebuie să fie asumat de către individ icircn mod conştient Din acest motiv reflexele automate stereotipurile şi orice tip de obişnuinţă ndash bună sau rea ndash care au fost dobacircndite fără voie şi pe nesimţite de către subiect nu aparţin domeniului normativ Unii oameni au o stracircngere de macircnă puternică dar nu toţi urmează prin aceasta o regulă socială ci pur şi simplu icircşi exprimă spontan caracterul Icircn al doilea racircnd o normă este un model de comportament individual ce are icircnsă o semnificaţie şi o valabilitate supraindividuală Fiecare individ are propriile sale reguli de comportament dar nici una dintre aceste reguli personale nu este o normă deoarece ele nu contează ca modele sociale de comportament adoptate şi respectate de către un mare număr de oameni

2 Reguli morale şi prescripţii juridice

După cum spuneam bdquoSă nu furirdquo nu este numai o normă morală sau o bdquoporuncărdquoreligioasă ci şi o reglementare sau prescripţie juridică Chiar dacă nu se teme de pedeapsa divină şi chiar dacă nu are mustrări de conştiinţă hoţul trebuie să se teamă de bdquobraţul lung şi necruţătorrdquo al legiiCe deosebiri clare se pot face icircntre interdicţia legală şi cea morală a furtului

Icircn primul racircnd autoritatea care impune prescripţia legală icircn acest caz este ca şi Dumnezeu heteronomă dar spre deosebire de Fiinţa divină aparţine lumii pămacircnteşti fiind vorba icircntotdeauna de o instituţie politică administrativă sau juridică Parlamentul Guvernul Preşedinţia Prefectura Primăria Marele Stat Major etc Prescripţiile instituite de puterea legiuitoare sunt apărate şi impuse la nevoie prin forţă de către poliţie procuratură tribunale curţi de apel etc

Dimpotrivă norma morală este autonomă fiind respectată icircntrucacirct individul este el icircnsuşi convins de propria raţiune şi voinţă de valabilitatea ei universală Cel care nu fură numai de teamă să nu suporte rigorile legii poate fi oricacircnd tentat să-şi icircnsuşească bunul altuia ori de cacircte ori se simte la adăpost de consecinţele legale ale faptei sale ndash fie că are certitudinea că nu va fi

16


niciodată descoperit fie că se bizuie pe anumite imunităţi posibile icircntr-un sistem judiciar corupt şi ineficient Pe cacircnd o persoană cu adevărat morală nu va fura niciodată indiferent dacă este sau nu expusă pericolului de a suporta rigorile legii icircn urma faptei sale

Icircn al doilea racircnd subiectul prescripţiilor juridice este icircntotdeauna circumscris icircn limitele grupurilor de bdquosupuşirdquo ai anumitor autorităţi instituţionaleDe ex icircn calitate de cetăţean al Romacircniei - conform codului nostru rutier - sunt obligat să circul cu automobilul pe partea dreaptă atunci cacircnd călătoresc icircn Anglia sunt icircnsă obligat să respect legile britanice să plătesc vamă englezilor pentru anumite produse introduse icircn ţara lor şi dacă vreau să ajung cu bine la destinaţie trebuie să circul pe partea stacircngă oricacirct de nefiresc şi de incomod mi s-ar părea Icircn schimb subiectul normei morale este icircntotdeauna generic nimeni nu are dreptul şi nu e bine să fure indiferent dacă este cetăţean romacircn britanic sau pakistanez şi oricare ar fi prevederile legale privind furtul din fiecare ţară

Deosebirea cea mai accentuată apare icircntre sancţiunile juridice şi cele morale Respectul legii nu este răsplătit icircntrucacirct reprezintă o icircndatorire sau o obligaţie cel mult

se poate spune că respectarea legii atrage după sine o recompensă indirectă icircntrucacirct conferă cetăţeanului corect dreptul de a beneficia de protecţia statului icircn exercitarea libertăţilor sale Nimeni nu se aşteaptă la o recompensă din partea autorităţilor pentru faptul că nu a furat nu a minţit nu a escrocat sau nu a omoracirct pe nimeni Icircn schimb sfera dreptului abundă de pedepse pentru cei care icircncalcă legea Aceste sancţiuni punitive sunt cel mai adesea de natură fizică sau materială amenzi despăgubiri confiscări privare de libertate suspendarea anumitor drepturi etc Căinţa sau remuşcările condamnatului contează icircn mică măsură sau chiar de loc Nimeni nu va fi absolvit de pedeapsa legală cuvenită pentru că după ce a furat icirci pare sincer rău pe de altă parte după ce şi-a executat pedeapsa un hoţ icircşi reia viaţa icircn libertate ca şi cum nimic nu s-ar fi icircntacircmplat chiar dacă icircn sinea lui nu regretă cacirctuşi de puţin faptul de a fi furat ci numai neşansa de a fi fost prins şi condamnat Icircn sfera moralităţii lucrurile nu stau de loc aşa Pe de o parte comportamentul moral atrage după sine deopotrivă sancţiuni premiale ndash precum lauda respectul admiraţia sau recunoştinţa celorlalţi ndash sau punitive ndash dispreţul sau sila celor din jur Dincolo de toate aceste recompense sau pedepse venite din afară cele mai puternice şi cele mai specifice sancţiuni morale sunt cele ce vin dinăuntrul conştiinţei fiecărui individ Ele sunt de natură psihică sau spirituală cel ce a greşit faţă de propria conştiinţă se pedepseşte singur prin regret căinţă remuşcare sau ruşine din care icircntr-o voinţă morală puternică se nasc dorinţa şi hotăracircrea de a nu mai repeta aceleaşi greşeli şi dacă se mai poate intenţia de a icircndrepta răul făcut sieşi sau altora

Icircn sfacircrşit individul se poate conforma icircn mod conştient unei norme numai dacă aceasta este enunţată explicit ca model supraindividual de comportament Simpla uniformitate statistică a stereotipiilor sociale realizată spontan prin imitaţiesau bdquodresaj socialrdquo nu are nimic comun cu acţiunea normativă

Rezumacircnd o normă este o regulă de comportament avacircnd o valabilitate supraindividuală explicit enunţată la nivelul conştiinţei colective ca standard de conduită deliberat acceptat şi respectat de către indivizi3 Principiile morale şi regula de aur

Ca elemente de autolegiferare normele morale trebuie să fie comparate evaluate şi ierarhizate Aceste operaţii necesită o supraregulă sau o metanormă ce arată icircntotdeauna calea Binelui Această regulă supremă este principiul moral Principiile morale sunt acele norme de maximă generalitate care icircşi propun să integreze şi să coordoneze icircntr-un sistem coerent diferitele reguli morale oferind totodată un criteriu universal de decizie morală justă icircntr-o cacirct mai mare varietate de situaţii posibile Metaforic vorbind principiul moral (căci icircntr-un sistem etic nu poate exista decacirct unul singur) joacă rolul

17


busolei sau al Stelei Polare care arată invariabil Nordul icircn speţă acel comportament care satisface icircn cea mai mare măsură exigenţele moralităţii

Cel mai des susţinut şi mai comentat principiu moral este neicircndoielnic Regula de aur uşor de icircnţeles şi cu mare forţă persuasivă chiar la o minimă reflecţie Ideea de bază a Regulii de aur este reciprocitatea şi afirmarea implicită a valorii egale a indivizilor sub aspectul umanităţii lor

Potrivit acestui principiu icircn luarea deciziei moralmente corecte agentul trebuie să răspundă cu sinceritate la icircntrebarea dacă lui i-ar conveni şi dacă ar accepta fără rezerve ca el icircnsuşi să fie tratat de către ceilalţi la fel cum intenţionează să procedeze el icircn relaţia cu semenii săi Prezentă icircn folclorul nostru icircn forma negativă bdquoce ţie nu-ţi place altuia nu facerdquo Regula de aur poate fi regăsită ca o temă cu variaţiuni icircn mai toate religiile lumii Iată numai cacircteva exemple1048770 icircn creştinism bdquoCeea ce-ai vrea ca oamenii să-ţi facă ţie fă-le şi tu lorrdquo (Matei 712)1048770 icircn islam bdquoNici unul dintre voi nu este un adevărat credincios pacircnă cacircnd nu icirci doreşte aproapelui ceea ce-şi doreşte sieşirdquo (Coran)1048770 icircn iudaism bdquoCeea ce este pentru tine detestabil nu face aproapelui tău Aceasta este toată Legea restul sunt comentariirdquo (Talmud)1048770 icircn budism bdquoNu-i răni pe ceilalţi prin ceea ce te face pe tine să suferirdquo (Udana Varga 5 1)1048770 icircn hinduism bdquoAceasta este datoria supremă nu face altora ceea ce nu doreşti ca ei să-ţi facă ţierdquo (Mahabharata 5 1517)1048770 icircn zoroastrism bdquoOrice icircţi displace ţie n-o face altorardquo1048770 icircn confucianism bdquoCeea ce nu vrei să ţi se facă ţie n-o face altorardquo (Analecte 1523)1048770 icircn Bahaacutersquoi bdquoŞi dacă e să-ţi icircntorci privirea către dreptate alege pentru aproapele tău ceea ce ai alege şi pentru tinerdquo1048770 icircn jainism bdquoOrice om ar trebui să se icircntrebe cum să trateze toate fiinţele aşa cum el ar vrea să fie tratat la racircndul săurdquo1048770 proverb Yoruba (Nigeria) bdquoCel ce se pregăteşte să străpungă un pui de pasăre cu un băţ ascuţit ar trebui să-l icircncerce mai icircntacirci asupra lui icircnsuşi să vadă cacirct e de durerosrdquo (apud Maxwell 2003 p 22-23)

Icircn formele sale bdquopopularerdquo Regula de aur prezintă icircnsă un inconvenient major care conduce la relativism ndash adică tocmai ceea ce urmăreşte să evite oferind o regulă universal valabilă indivizii sunt destul de diferiţi icircn ceea ce priveşte nevoile dorinţele şi aspiraţiile lor astfel icircncacirct ceea ce place sau displace unora nu coincide cacirctuşi de puţin cu ceea ce place sau displace altora Un sado-masochist adoră să chinuie şi să fie chinuit dar este icircndoielnic că mulţi ar fi icircncacircntaţi să fie trataţi aşa cum ar dori să fie tratată persoana icircn cauză Un om care adoră puterea sau faima bogăţia sau contemplaţia teoretică frumosul sau distracţia cu greu ar putea să acţioneze de fiecare dată moral călăuzit fiind exclusiv de acest principiu al reciprocităţii Cu unele amendamente icircnsă Regula de aur poate fi ridicată la rangul unui principiu moral rezistent la o astfel de obiecţie

Dar de unde ştie agentul moral că regula lui de acţiune are o semnificaţie şi o validitate supraindividuală nefiind numai o toană sau o preferinţă subiectivă a sa Cum poate fi el sigur că oricine altcineva ar trebui să recunoască şi să urmeze acelaşi principiu moral Şi cum se explică faptul obişnuit icircnsă şocant că atacirct de frecvent ştim ce este bine să facem şi totuşi facem pe dos Acestea sunt probabil cele mai dificile probleme ale eticii iar icircncercarea noastră de a găsi un răspuns ne duce icircn pragul unei alte teme fundamentale icircn filosofia morală conceptul de valoare

18


CURS XI - XII

Răspunderi morale şi omul de afaceri

1 Răspunderi morale

Răspunsul la icircntrebarea bdquoCe răspunderi morale trebuie să icircşi asume un om deafacerirdquo depinde icircn mod decisiv de modul icircn care se defineşte conceptul de bdquoafacererdquo Dar nu este foarte clar pentru toată lumea ce icircnseamnă afacerile Unele aspecte sunt icircntr-adevăr limpezi şi cvasiunanim acceptate altele sunt icircnsă obiect de dispută iar divergenţele icircn ceea ce priveşte conceptul de business au consecinţe directe şi foarte importante asupra modului icircn care sunt formulate răspunderile morale ale oamenilor de afaceri

Ce nu este o afacere - sugerează icircntrebarea domnul profesor Dan CrăciunTrebuie spus de la bun icircnceput că termenul romacircnesc de afacere de sorginte franceză

este o traducere destul de imperfectă şi aproximativă a termenului englezesc business care la noi a pătruns doar icircn forma alterată de bdquobişniţărdquo ceea ce este simptomatic pentru modul icircn care s-a manifestat la noi sub regimul comunist cu viguroase prelungiri şi icircn prezent spiritul icircntreprinzător capitalist Icircn romacircneşte cuvacircntul bdquoafacererdquo acoperă o gamă foarte variată de activităţi sociale de interes public fie că e vorba de afaceri juridice afaceri interne sau externe afaceri mediatice etc iar din punct de vedere economic bdquoafacererdquo icircnseamnă mai degrabă tranzacţie comercială Icircn acest sens se poate spune că bdquoam făcut o afacererdquo atunci cacircnd am cumpărat sau am vacircndut ceva la un preţ avantajos ori că un icircntreprinzător bdquoface afacerirdquo cu statul sau cu primăria Termenul anglo-american de business s-ar traduce mult mai bine icircn romacircneşte prin bdquoicircntreprindere comercială privatărdquo icircn acest sens bdquoafacererdquo nu mai icircnseamnă tranzacţie comercială ci o unitate economică aflată icircn proprietate privată (individuală sau colectivă pe bază de acţionariat) care produce anumite bunuri sau prestează anumite servicii oferite pe piaţa liberă A bdquoface afacerirdquo presupune bdquoa avea o afacererdquo Icircn cele ce urmează vom folosi termenul bdquoafacererdquo numai icircn sensul anglo-american de business

Atacirct icircn folclorul oamenilor de afaceri cacirct şi icircn conştiinţa ndash mai mult sau mai puţin critică ndash a publicului s-au icircmpămacircntenit de-a lungul timpului o serie de clişee sau de stereotipuri despre business Robert C Solomon prezintă analitic unele dintre bdquometaforelerdquo neinspirate şi

19


inadecvate care stau la baza unor pseudoargumente pro sau contra moralităţii oamenilor de afaceri

2 Mediul de afaceri ca junglă - metafora junglei

Unul dintre miturile cele mai periculoase din lumea oamenilor de afaceri este inspirat de conceptele darviniste privind bdquosupravieţuirea celor mai bine adaptaţirdquo icircntr-o adevărată bdquojunglărdquo O astfel de viziune implică ideea că afacerile icircnseamnă competiţie acerbă şi nu icircntotdeauna corectă icircn care concurenţii se devorează unul pe celălalt (engleză bdquodog-eat-dogrdquo) fiecare bizuindu-se numai pe propriile forţe (engleză bdquoevery man for himselfldquo) Am spus icircn capitolul precedent că afacerile sunt icircntr-adevăr competitive dar aceasta nu icircnseamnă cacirctuşi de puţin că trebuie numai decacirct să fie şi canibale sau că fiecare trebuie să facă orice icirci stă icircn puteri pentru a supravieţui Metaforele animalice abundă icircn mediul de afaceri Un şef amabil este un bdquoursuleţrdquo (teddy-bear) pe cacircnd un negociator redutabil este un bdquotigrurdquo Salariaţii managerii şi concurenţii sunt descrişi ca bdquomaimuţe vulpi şobolanirdquo şi alte specii de rozătoare insecte sau arahnide La racircndul lor corporaţiile sunt privite ca nişte ape periculoase pline de rechini sau de peşti pirranha ori ca nişte cuiburi de năpacircrci

Pe lacircngă faptul că reflectă o icircnţelegere eronată a biologiei (nedreaptă faţă de animale) metafora junglei denaturează total natura afacerilor care sunt posibile numai icircn societăţi evoluate şi civilizate Competiţia economică are loc nu icircntr-o junglă ci icircntr-un cadru social bine organizat bdquoSpre deosebire de viaţa din jungla mitologică viaţa icircn mediul de afaceri este icircn mod fundamental cooperativă

Competiţia este posibilă numai icircn limitele unor preocupări mutual icircmpărtăşite De fapt conform teoriei evoluţioniste cooperarea este icircntotdeauna cea mai bună strategie chiar şi icircn natură [] Contrar metaforei laquofiecare pentru sineraquo afacerile implică aproape icircntotdeauna largi grupuri de oameni care cooperează şi au icircncredere unii icircn ceilalţi din care fac parte reţele de furnizori prestatori de servicii consumatori şi investitorirdquo (Solomon 1999 p 13) Icircn concluzie pe lacircngă faptul că vieţuitoarele din natură nu sunt cacirctuşi de puţin atacirct de bdquoroşii icircn colţi şi ghearerdquo1 pe cacirct se crede icircndeobşte afacerile nu au nimic icircn comun cu lupta biologică pentru supravieţuire şi reproducere ci sunt un produs al evoluţiei societăţii umane dezvoltacircndu-se pe scară largă numai icircntr-un cadru social guvernat de reguli stricte

3 Mediul de afaceri ca război - metafora cacircmpului de luptă

Icircnţelegerea mediului de afaceri ca un cacircmp de luptă se asociază cu imagini şi mai sacircngeroase decacirct viziunea darvinistă Icircn mediul lor natural animalele icircşi petrec cea mai mare parte din viaţă odihnindu-se jucacircndu-se icircnvăţacircndu-şi puii sau digeracircndu-şi ultima captură Nu icircnsă şi militarii mobilizaţi icircn stare de alertă

Războiul este probabil cea mai dezumanizantă imagine pe care ne-o putem face despre afaceri Noţiunea militaristă de apărare a teritoriului de exemplu sugerează un mod greşit de comportament faţă de consumatori Cacircnd o afacere icircşi apără teritoriul adică segmentul de piaţă icircn loc să aibă grijă de satisfacerea consumatorilor are toate şansele să piardă tocmai ceea ce icircncearcă obsesiv să păstreze

Specialist icircn etică militară Anthony Hartle afirmă că metaforele războinice sunt icircn mod intrinsec naţionaliste alarmiste pesimiste conservatoare şi autoritare cu implicaţii negative asupra sănătăţii mintale a unei organizaţii productive De regulă paranoia nu stimulează creativitatea şi competitivitatea economică Iar Louis Brandeis judecător la Curtea Supremă de Justiţie din SUA spune

bdquoCompetiţia constă icircn a icircncerca să faci un lucru mai bine decacirct ceilalţi aceasta icircnseamnă să produci ori să vinzi un articol mai bun la un preţ mai scăzut ori să prestezi un serviciu de mai bună calitate Nu e vorba despre o icircntrecere similară celei din ringul de box icircn care scopul este

20


acela de a-ţi face adversarul KO Cu alte cuvinte să-i ucizi pe concurenţirdquo Iar noi putem adăuga Nici o afacere nu are succes prin simpla eliminare a concurenţei şi nici un manager sau director executiv nu a reuşit vreodată prin simpla distrugere a rivalilor Prea adesea o companie finanţează un război contra competitorilor numai spre a descoperi că a crescut prea mult icircn raport cu piaţa sau că piaţa s-a mutat icircn altă parte Executivii care se războiesc unul cu celălalt descoperă prea tacircrziu efectele distructive ale rivalităţii lor asupra tuturor celor care lucrează cu ei şi faptul că funcţiile pentru care s-au luptat s-ar putea să nu mai existe Cele mai aprige bătălii din afaceri se sfacircrşesc numai cu icircnvinşi

4 Mediul de afaceri ca maşinărie eficientă de fabricat bani

Deşi este mai puţin sacircngeroasă şi mai puţin violentă metafora maşinăriei poate fi şi mai dezumanizantă decacirct metafora junglei şi cea a cacircmpului de luptă Icircn această viziune tot ceea ce este omenesc dispare şi se transformă icircn ceva rece impersonal şi mecanic Gacircndurile sentimentele intuiţiile şi relaţiile interumane sunt icircnlocuite de cauze şi efecte Corporaţiile nu se mai identifică cu oamenii şi personalităţile care intră icircn alcătuirea lor ci sunt privite ca nişte sisteme funcţionale icircn care oamenii sunt simple componente ce pot fi oricacircnd icircnlocuite şi icircn care personalitatea umană serveşte icircn cel mai bun caz drept lubrifiant al maşinăriei sau icircn cel mai rău caz drept impediment şi sursă de ineficienţă Icircntregul mediu de afaceri icircncetează a mai fi legat de aspiraţii umane şi este redus la mecanismele pieţii

Se doreşte ca o companie să bdquomeargă unsrdquo ca un motor de automobil iar idealul este eficienţa sau randamentul o noţiune icircmprumutată direct din fizica newtoniană Angajaţii sunt piese icircntr-o maşinărie uriaşă care la racircndul ei nu este decacirct un subansamblu icircn cadrul unor maşinării şi mai gigantice economia naţională sau cea globală iar eficienţa acestor sisteme poate fi măsurată prin cifrele năucitoare pe care le dau publicităţii lunar diferite departamente sau oficii guvernamentale Corporaţiile devin maşini de făcut bani iar managementul se face cu cifre Produsul vizat este profitul contabil iar satisfacerea consumatorilor un mijloc printre altele de a face bani iar dacă mecanismul nu (mai) are randamentul scontat el trebuie să fie bdquoreproiectatrdquo

Cei care văd afacerile icircn această manieră mecanicistă sunt obsedaţi de ideea unui control cacirct mai deplin asupra sistemului Dar tocmai excesul de control generează cele mai dificile probleme bdquoControlul este antiteza icircncrederii iar icircncrederea (engleză trust) stă chiar la baza oricărei relaţii umane de cooperare Controlul este totodată şi antiteza creativităţii El sufocă inovaţia deoarece mută accentul de pe ceea ce individul ar putea să facă pe ceea ce el trebuie să facă

Controlul este şi antiteza autonomiei Oamenii nu pot gacircndi ei icircnşişi atacircta timp cacirct altcineva gacircndeşte pentru ei Iar controlul nu se icircmpacă prea bine cu participarea De ce să te implici dacă rezultatul este mecanic predeterminat Ne place metafora maşinăriei deoarece ne oferă iluzia controlului dar lumea afacerilor este călăuzită de creativitatea umană şi de atenţia acordată nevoilor şi dorinţelor celorlalţirdquo

5 Revoluţia informatică - metafora inteligenţei artificiale

Astăzi metaforele noastre mecaniciste tind să fie icircnlocuite de analogii cu jucăria noastră preferată computerul Icircn loc de cunoaştere şi de conversaţie vorbim despre input iar toate planurile de afaceri sunt bdquoprogramerdquo Relaţiile interumane devin o bdquointerfaţărdquo iar modul nostru de gacircndire este reprezentat din ce icircn ce mai insistent icircn limbajul specific al programatorilor şi utilizatorilor de computere noi icircnşine devenind exemple de inteligenţă artificială

Neicircndoielnic computerele sunt nişte instrumente fascinante icircnsă valoarea lor nu trebuie supradimensionată Ca şi maşinile industriei clasice calculatoarele fac numai ceea ce le spunem noi să facă Ele sunt bine sau rău proiectate Ele nu icircnvaţă şi nu creează chiar dacă au o capacitate uimitoare de procesare a informaţiei Nu au intuiţii Ce-i drept nu se placircng niciodată

21


Nu se plictisesc Nu au frustrări şi ambiţii Nu se simt jignite Nu trebuie să le vorbeşti şi mai important icircncă nu trebuie să le asculţi cu simpatie Sunt uşor de icircnlocuit Cu toate aceste enorme avantaje şi oricacirct de sofisticate nu sunt decacirct nişte maşini pe care este periculos a le lua drept modele pentru gacircndirea umană

Suntem copleşiţi de informaţii Ceea ce ne trebuie este cunoaştere şi chiar mai important icircnţelepciune nu un surplus de informaţii Acestea solicită interpretarea datelor o activitate specific umană precum şi anumite practici teleologice icircn care se inserează informaţiile selectate icircn funcţie de utilitatea şi semnificaţia lor Lipsa de informaţii poate fi un dezastru pentru o companie din zilele noastre dar cele mai probabile dezastre rezultă din lipsa de coordonare şi comunicare a informaţiilor sau din lipsa lor de sens icircn raport cu scopurile urmărite - spune profesorul Dan CRACIUN icircn lucrarea sa intitulată Etica icircn afaceri (după care lucrăm şi de această dată)

Problema principală pe care o creează metafora inteligenţei artificiale este aceea că abilităţile speciale ale fiinţelor umane ndash de a concepe scopuri şi proiecte de a găsi cele mai bune metode de cooperareetc ndash sunt ignorate sau minimalizate de către cei fascinaţi de procesarea mecanică a informaţiei Se pierde din vedere importanţa experienţei a cooperării şi a spiritului comunitar Oricacirct de avansată ar fi prezenta bdquorevoluţierdquo informatică nu trebuie să uităm că maşinile de calcul sunt nişte instrumente pentru oameni şi nu invers

6 Afacerile ca joc - metafora activităţii voluntare

Războaiele sunt brutale şi junglele sunt necivilizate Maşinile sunt inumane Icircn plus chiar nu-şi mai aminteşte nimeni faptul că munca şi afacerile pot fi plăcute şi generatoare de satisfacţii intrinseci Geofferey James subliniază că bdquoElectronic Eliterdquo cum numeşte el companiile high-tech au avut mari succese pentru că au făcut ca munca salariaţilor să fie distractivă deşi aceştia lucrează 60 70 sau chiar 90 de ore pe săptămacircnă Abia de curacircnd am icircnceput să ne dăm seama de faptul că oamenii nu muncesc doar ca să cacircştige ci şi pentru că munca poate fi icircn sine atractivă şi stimulativă

Metafora jocului s-a implantat icircn anii rsquo60 cacircnd afacerile n-au mai fost văzute ca o luptă sacircngeroasă pe viaţă şi pe moarte ci mai degrabă ca activitate voluntară excitantă şi provocatoare Imaginea analogică a afacerilor cu sportul şi cu jocurile accentuacircnd bdquospiritul de echipărdquo se icircnrudeşte icircntrucacirctva cu metafora războinică lipsită icircnsă de violenţa acesteia şi cu o mai mare atenţie faţă de interesele reciproc icircmpărtăşite şi faţă de regulile de fair play O consecinţă directă a fost comparaţia icircntre salariile exorbitante ale granzilor CEOrsquos2 din marile corporaţii cu cacircştigurile fabuloase ale starurilor din sport toţi fiind recompensaţi pentru bdquotalentelerdquo lor ieşite din comunImaginea cacircştigării unui joc s-a răspacircndit rapid icircn societatea noastră mare amatoare de icircntreceri sportive Cu siguranţă afacerile nu sunt nişte simple jocuri dar competiţia economică seamănă mult cu anumite sporturi populare şi se pretează destul de bine unor comparaţii cu icircntrecerile sportive Icircn acest context o largă audienţă a avut după cum am arătat icircn capitolul precedent şi teoria jocurilor ca sursă de modele abstracte ale oricăror forme de competiţie şi cooperare icircntre indivizi ale căror interese personale sunt interconectate cauzal şi strategic Aplicată icircn apărare prognoza voturilor sau icircn justiţie nicăieri teoria jocurilor nu a fost primită cu atacircta entuziasm ca icircn teoria economică şi icircn mediul de afaceri

Am fi tentaţi să spunem bdquoCe drăguţ Afacerile s-au umanizat Şi icircncă icircntr-un mod recreativrdquo Icircnsă metafora jocului nu este icircntru totul benignă şi are la racircndul său destule neajunsuri Icircn primul racircnd reprezentate ca nişte jocuri afacerile tind să devină un scop icircn sine avacircnd doar o legătură accidentală cu productivitatea utilitatea şi prosperitatea generală A introduce o minge icircntr-un coş sau icircntr-o poartă nu are o valoare intrinsecă ci este o realizare numai icircntr-un joc de basket sau de football Dacă afacerile sunt privite ca nişte icircntreceri sportive ceea ce contează este bdquoscorulrdquo şi bdquovictoriardquo adică icircnregistrarea contabilă a unor profituri cacirct mai

22


mari pierzacircndu-se din vedere scopul esenţial al afacerilor anume satisfacerea unor nevoi sociale reale Icircn realitate majoritatea oamenilor de afaceri nu consideră cacirctuşi de puţin activitatea lor ca pe un joc ci mai degrabă ca pe un mijloc de trai şi ca pe un mod de afirmare socială

Jocurile se mai deosebesc de afaceri şi sub un alt aspect important La football există o delimitare clară icircntre jucători şi spectatori ceea ce nu se icircntacircmplă icircn cazul afacerilor Icircntr-o economie de piaţă cu toţii suntem vracircnd-nevracircnd jucători Miza e mult prea mare şi priveşte prea multă lume pentru a considera afacerile un simplu joc Icircn finanţe mai ales tranzacţiile pot părea foarte uşor nişte jocuri datorită caracterului abstract al operaţiilor financiare Este nevoie de multă imaginaţie pricepere şi atenţie pentru a evalua efectele speculaţiilor bursiere şi ale politicilor fiscale asupra oamenilor icircn carne şi oase Icircn măsura icircn care activităţile financiare operează cu cifre este foarte uşor să confunzi bilanţurile contabile cu o tabelă de scor Atunci cacircnd ai icircnsă de-a face cu clienţii iluzia jocului dispare foarte repede Afacerile devin un simplu joc numai atunci cacircnd sunt scoase din contextul lor cacircnd oamenii devin cifre iar mijloacele devin scopuri

7 Ce este o afacere

Dar ce este atunci o afacere Spuneam că o serie de aspecte definitorii ale afacerilor sunt cvasiunanim acceptate Toată lumea este de acord că o afacere este o activitate menită să aducă proprietarilor (patroni sau acţionari) un anumit profit

Cum icircnsă Nu orice modalitate de a cacircştiga bani sau bunuri este o afacere Unul poate avea un profit vacircnzacircnd foarte avantajos o moştenire sau printr-o escrocherie jucacircnd la loterie sau pur şi simplu furacircnd ca icircn codru A scoate un profit dintr-o afacere icircnseamnă a icircnregistra anumite cacircştiguri băneşti prin vacircnzarea pe piaţă a unor bunuri şi servicii Cu icircncă o menţiune Contrabanda cu ţigări şi alcool prostituţia vacircnzarea de droguri sau armament sunt icircn sensul menţionat afaceri (şi icircncă unele extrem de profitabile) ndash pentru că oferă consumatorilor bunuri şi servicii dar sunt afaceri ilegale Icircn cele ce urmează ne vom referi numai la afacerile profitabile care icircşi desfăşoară activitatea icircn cadru legal (Activităţile economice icircn afara legii nu constituie un obiect de discuţie icircn etica afacerilor icircntrucacirct ilegalitatea nu se poate nicicum justifica din punct de vedere moral)Profitul icircntreprinzătorului privat este elementul esenţial al oricărei afaceri Nu orice activitate economică furnizoare de bunuri sau servicii este o afacere chiar dacă se soldează cu anumite beneficii Sistemul naţional de educaţie sau de sănătate finanţat de la bugetul de stat sau de la bugetele locale nu sunt afaceri chiar dacă furnizează nişte servicii de importanţă vitală icircn societate şi chiar dacă eventual pot aduce şi anumite beneficii contabile Acelaşi lucru se poate spune despre serviciile publice icircn general ndash căile ferate sistemul energetic naţional reţelele de apă potabilă de telefonie radio şi televiziune etc Nici icircntreprinderile comerciale aflate icircn proprietate publică chiar dacă produc bunuri şi sunt eventual profitabile nu sunt afaceri Rostul lor nu este acela de a aduce profituri icircntreprinzătorilor privaţi ci de a satisface anumite nevoi sociale de mare importanţă fiind administrate de către stat

De aici icircncolo icircncep divergenţele de opinii icircn marea lor majoritate nu atacirct de natură strict teoretică ci mai ales ideologică (tocmai de aceea avacircnd implicaţii directe şi foarte serioase asupra concepţiei privind responsabilităţile morale ale oamenilor de afaceri) Iată care sunt principalele teme aflate icircn dispută - Mai icircntacirci care este scopul intrinsec al afacerilor Unii consideră că scopul unic sau cel puţin primordial al oricărei afaceri este profitul icircntreprinzătorilor o afacere nu este pusă pe picioare de dragul satisfacerii unor nevoi sociale ci pentru ca deţinătorii ei să realizeze anumite cacircştiguri băneşti Alţii consideră dimpotrivă că scopul oricărei afaceri este icircn primul racircnd acela de a satisface anumite nevoi sociale profitul fiind răsplata cuvenită celor care prin iniţiativa lor contribuie cacirct mai eficient la realizarea acestui obiectiv Pe scurt o afacere trebuie să aducă

23


profit ndash indiferent cum icircn limite legale opinia contrară o afacere trebuie să fie socialmente utilă profitul fiind o consecinţă a acestei utilităţi

8 Interesul raţional

Acestea sunt premisele teoretice pe baza cărora Elaine Sternberg defineşte răspunderile şi obligaţiile morale ale oamenilor de afaceri exclusiv din perspectiva egoismului luminat (engl enlightened) sau a interesului raţional (engl Rational self-interest)

Totul este de o simplitate dezarmantă aproape geometrică Omul de afaceri nu urmăreşte decacirct să cacircştige cacirct mai mult pe termen lung aceasta este

bdquodatoriardquo lui icircn calitate de businessman Dacă ar fi icircn interesul lui să facă acest lucru icircn limitele legii fără să-i pese de nimeni altcineva totul ar fi foarte simplu şi perfect - spune icircn lucrarea sa intitulată Etica icircn afaceri domnul profesor Dan Crăciun - şi continuă

Din păcate orice afacere depinde icircn diversele ei activităţi de numeroase alte grupuri de oameni avacircnd şi aceştia interesele lor Ignorarea sau nesocotirea acestor interese ale diferitelor categorii de stakeholders ar putea fi uneori profitabilă pe termen scurt icircnsă pe termen lung s-ar dovedi dezastruoasă Din acest motiv ndash şi numai din acest motiv ndash un om de afaceri chibzuit care icircşi cunoaşte şi icircşi serveşte bine eficient propriul interes este nevoit să ia icircn calcul şi intereselor celor de care depinde afacerea lui Aceasta este esenţa egoismului luminat sau a interesului raţional pe care Sternberg o rezumă astfel bdquoDeşi răspunderile lor faţă de stakeholders sunt limitate afacerile nu-şi pot permite să ignore preocupările nici unei categorii de participanţi care ar putea să afecteze valoarea pe termen lung a proprietarilor Afacerile pot fi afectate nu numai de reacţiile proprietarilor ci şi de reacţiile salariaţilor şi ale clienţilor furnizorilor sau creditorilor Gusturile şi preferinţele lor inclusiv preferinţele morale vor influenţa dorinţa lor de a face afaceri cu o anumită firmă drept pentru care trebuie avute icircn vedere icircn estimarea valorii pe termen lung a proprietarilorrdquo

Finalmente putem spune cu autorul cursului Etica in afaceri este important să fii corect atacirct faţă de furnizori cacirct şi faţă de acţionari şi să fii cinstit icircn relaţiile cu salariaţii sau clienţii Corectitudinea trebuie să fie reciprocă icircntre patronat şi angajaţi icircntre producători şi consumatori sau icircntre creditori şi debitori

CURS XIII - XIV

Etica afacerilor internaţionale

1 Etica şi culturile naţionale

Pacircnă de curacircnd toate argumentele etice şi reguli morale şi-au limitat sfera de valabilitate şi de aplicabilitate exclusiv pe plan domestic fiind considerate prea puţin sau chiar de loc relevante icircn sfera afacerilor internaţionale Aşa se explică faptul că abordarea teoretică a eticii icircn afacerile internaţionale s-a produs cu mare icircntacircrziere prima lucrare de-acum clasică icircn acest domeniu The Ethics of International Business a fost publicată de către Thomas Donaldson abia icircn anul 1989 - spune profesorul Dan Crăciun icircn cartea sa (citată de mai multe ori)

Un prim motiv pentru care posibilitatea eticii icircn afacerile internaţionale a fost privită cu rezervă este unul de natură mai degrabă speculativă Printr-un acord tacit icircnsă cacirctuşi de puţin de ordinul evidenţei analiştii au convenit că principalii agenţi economici care operează pe piaţa mondială sunt corporaţiile multinaţionale

Acest fapt nu poate fi pus nicicum la icircndoială dar aceasta nu icircnseamnă că firmele de mai mici proporţii care icircncheie contracte cu parteneri din alte ţări reprezintă cantităţi neglijabile

24


nevrednice de a fi luate icircn discuţie Concentracircndu-şi atenţia exclusiv asupra activităţilor economice la scară planetară ale marilor corporaţii analiştii s-au blocat icircn faţa unei false probleme Moralitatea este legată de comportamentul unui agent liber icircnzestrat cu voinţă autonomă şi conştiinţa relativ clară a deosebirii valorice dintre bine şi rău icircntr-un cuvacircnt condiţia morală poate fi atribuită numai persoanelor sau indivizilor Or corporaţiile de mari dimensiuni precum IBM General Motors Toyota sau Shell cu zeci de mii de salariaţi şi cifre de afaceri de ordinul zecilor de miliarde de dolari nu sunt persoane bdquofizicerdquo

Evident valorile culturale au un enorm impact asupra modului icircn care oamenii din diferite părţi ale lumii icircnţeleg să facă afaceri Cele mai importante diferenţe axiologice apar icircntre culturile individualiste (precum cea americană sau cea vest-europeană) şi cele colectiviste (precum cea japoneză sud-americană indiană sau africană) ori icircntre societăţile motivate de realizarea anumitor obiective şi sarcini (task driven) cum este cea engleză şi societăţile care pun accentul pe cultivarea relaţiilor interumane (relationship driven) cum este cea franceză Chiar dacă se poate vorbi de valori universale receptarea şi bdquotrăireardquo lor icircmbracă forme specifice fiecărei culturi

2 Definirea şi tipologia culturilor naţionale

a Individualism sau colectivism

Unele societăţi apreciază individualismul agresiv şi gacircndirea independentă punacircnd succesul personal mai presus de cel colectiv Altele dimpotrivă cer individului să se subordoneze grupului

Culturile construite pe o mentalitate colectivistă preţuiesc conformismul şi caută să controleze comportamentul individual prin sancţiuni externe ndash blamul şi expulzarea din cadrul grupului Expresii precum bdquocuiul care scoate capul este primul lovit de ciocanrdquo (Japonia) bdquocel mai icircnalt fir de iarbă este primul retezatrdquo (Rusia sovietică) sau bdquocapul plecat sabia nu-l taierdquo (ştim prea bine de unde) denotă o atitudine colectivistă Toate exprimă intoleranţa societăţii faţă de atitudinile individualiste şi prioritatea acordată succesului personal icircn dauna celui grupal Şi astăzi icircn Japonia se consideră că schimbarea slujbei de dragul avansării mai rapide este imorală pe cacircnd icircn SUA este privită ca o cale firească spre reuşita icircn carieră

Dacă icircn societăţile colectiviste comportamentul individual este controlat prin presiunea grupului icircn culturile de orientare individualistă controlul se bazează mai ales pe autosancţiuni dictate de culpabilitate

Implicaţiile practice ale contrastului dintre grup şi individ asupra afacerilor sunt cacirct se poate de clare Icircn vreme ce adoptarea deciziilor icircntr-o cultură individualistă poate fi mai rapidă implementarea unei schimbări de politică a firmei ndash cum ar fi introducerea unui nou proces de fabricaţie sau a unui nou cod etic ndash este considerabil mai lentă decacirct icircntr-o cultură colectivistă din următorul motiv icircntr-o societate care icircncurajează individualismul angajaţii vor examina critic noile metode şi nu vor fi de acord cu ele pacircnă cacircnd nu pot evalua efectele lor directe asupra situaţiei lor ca indivizi Luarea unei decizii consensuale poate dura ceva mai mult icircntr-un mediu colectivist dar o dată ce grupul a luat o decizie implementarea ei este mult mai rapidă

Se pot da şi alte exemple de natură să ilustreze modul icircn care mentalitatea individualistă sau colectivistă poate influenţa comportamentul icircn afaceri specific unei anumite culturi Raportul procentual dintre veniturile celor din fruntea companiilor şi veniturile salariaţilor de la bază este mult mai mare icircn ţări individualiste precum SUA sau Africa de Sud icircn comparaţie cu ţări accentuat colectiviste precum Japonia Icircn Statele Unite executivii de top cacircştigă de 28 de orimai mult decacirct muncitorii din fabrică iar icircn Africa de Sud raportul este de 24 la 1

Icircn Japonia top managerii cacircştigă de numai 10 ori mai mult decacirct muncitorii Executivii americani icircşi evaluează succesul prin salarii şi bonificaţii (perks) cacirct mai substanţiale pe cacircnd

25


cei japonezi urmăresc sănătatea companiei şi mulţumirea salariaţilor A stoarce avantaje financiare din poziţia socială a cuiva este ceva imoral şi ruşinos pentru un japonez

Icircn cazul Romacircniei situaţia prezentă este sub acest aspect ambiguă şi incongruentă Mult timp preponderent rurală societatea romacircnească tradiţională a avut o mentalitate accentuat colectivistă icircn contrast cu individualismul mediului urban din scurta perioadă capitalistă din istoria ţării noastre Perioada comunistă a avut efecte devastatoare strămutacircnd un mare număr de locuitori din mediul rural icircn cel urban icircn care s-a cultivat şi s-a icircnrădăcinat un nou tip de colectivism bazat pe falsul egalitarism de tip comunist asociat cu lipsa de răspundere şi de valoare individuală dar totodată şi un individualism feroce datorat atomizării politice a societăţii şi a climatului general de minciună oficială de supraveghere securistă şi de represiune voit arbitrară După 1990 se conturează o adevărată prăpastie axiologică icircntre o minoritate urbană călăuzită de un individualism agresiv asociat cu lipsa de scrupule cu dorinţa de a parveni cacirct mai rapid prin orice mijloace inclusiv prin comiterea de ilegalităţi flagrante şi cu o totală indiferenţă faţă de situaţia de ansamblu a ţării şi o majoritate rămasă icircncă prizoniera colectivismului comunistoid care nu şi-a articulat un proiect social-politic ci asistă neputincioasă şi resentimentară la degradarea situaţiei lor generale regretacircnd fericitele zile de odinioară cacircnd ndash indiferent de aportul fiecăruia la dezvoltarea economică ndash fiecare beneficia cam de aceleaşi facilităţi icircntr-un climat de relativă sărăcie egal distribuită (cel puţin icircn percepţia colectivă care ignora icircn bună măsură privilegiile mascate ale potentaţilor comunişti marea lor majoritate liderii politici şi economici ai Romacircniei prezente)

b Distanţa faţă de autoritate

Acest parametru se referă la modul icircn care indivizii dintr-o anumită societate privesc puterea şi la rolul lor icircn adoptarea deciziilor Icircn culturile caracterizate de apropierea faţă de putere salariaţii vor să aibă un rol decizional şi se raportează critic faţă de deciziile sau ordinele date fără consultarea lor

Dimpotrivă icircn societăţile icircn care puterea este distantă salariaţii nu caută să se implice icircn luarea deciziilor Ei acceptă că şeful are icircntotdeauna dreptate pentru simplul motiv că este şef şi treaba lui este să dea ordine Salariaţii din ţările icircn care puterea este distantă au nevoie de icircndrumare şi disciplină pe care le aşteaptă să fie instaurate de către conducători Un cod etic impus de management de sus icircn jos are toate şansele să se impună icircn mod necondiţionat

Icircn culturile mai puţin distanţate faţă de putere lucrătorii tind să fie mai individualişti avacircnd tendinţa de a raţionaliza un cod etic astfel icircncacirct să se adapteze unor situaţii specifice Icircntr-o astfel de cultură managementul care ar decreta icircn mod autoritar un cod de conduită ar comite o greşeală icircntrucacirct salariaţii s-ar simţi jigniţi de faptul că nu au fost consultaţi

Cum stau lucrurile icircn Romacircnia din acest punct de vedere Cum nu se poate mai rău dacă avem icircn vedere faptul că romacircnii culeg dezavantajele ambelor atitudini dar nici unul dintre avantajele fiecăreia Icircn general (există desigur şi excepţii) romacircnii privesc puterea şi autoritatea de la distanţă aşteptacircnd ca şefii să ia decizii icircn numele lor şi să decreteze măsuri după cum icirci taie capul dorinţa de participare la luarea deciziilor nu se manifestă decacirct atunci cacircnd acestea sunt cel puţin la prima vedere net dezavantajoase pentru salariaţi ndash vezi atitudinea de respingere a privatizării icircntrucacirct aceasta este cel mai adesea icircnsoţită de concedieri şi de restracircngerea posibilităţilor salariaţilor de a trage chiulul de la muncă şi de a fura de la patroni Din păcate icircnsă spre deosebire de asiatici care acceptă hotăracircrile de sus şi le aplică romacircnii acceptă fără să cracirccnească hotăracircrile şefilor dar cu intenţia imediat pusă icircn practică de a le sabota prin orice mijloace astfel icircncacirct ei să-şi vadă mai departe de treabă aşa cum ştiu şi cum consideră ei că e mai bine

c Teama de insecuritate

26


Societăţile icircn care teama de insecuritate este scăzută preţuiesc icircn general mai mult reuşita personală decacirct siguranţa zilei de macircine adoptă un stil managerial mai puţin rigid şi mai flexibil avacircnd mai puţine reguli la locul de muncă decacirct societăţile icircn care teama de insecuritate este mai puternică

După cum este de aşteptat icircn ţările din prima categorie se icircnregistrează mari fluctuaţii ale gradului de ocupare a forţei de muncă şi o mare mobilitate profesională

SUA se află printre ţările cu cea mai scăzută teamă faţă de insecuritate economică Din acest motiv executivii americani pregătesc foarte sumar icircntacirclnirile de afaceri preferacircnd să se bazeze pe fler pe farmec personal şi intuiţie icircn momentele cheie Pe de altă parte icircn Germania ndash ţară unde siguranţa zilei de macircine este foarte mult apreciată ndash top executivii obişnuiesc să pregătească extrem de minuţios icircntacirclnirile importante mergacircnd pacircnă la bdquorepetiţii icircn costumerdquo şi aşezarea foarte precisă a tacacircmurilor scrumierelor sau a aranjamentelor florale

După cum arată şi sondajele de opinie dar şi observaţiile curente Romacircnia de azi este o ţară icircn care teama de insecuritate este extrem de accentuată datorită faptului că multe decenii romacircnii au fost obişnuiţi să trăiască destul de liniştiţi icircntr-o relativă sărăcie uniform distribuită şi aproape garantată pe cacircnd după 1990 situaţia economică s-a deteriorat icircntr-o asemenea măsură icircncacirct cei mai mulţi dintre romacircni se găsesc efectiv icircntr-o conjunctură extrem de nesigură fără a fi cacirctuşi de puţin pregătiţi din punct de vedere cultural şi psihologic să-i facă faţă Pierderea locului de muncă reprezintă pentru mulţi romacircni o adevărată catastrofă odată pentru că şansele de reangajare sunt destul de reduse (mai ales pentru cei mai icircn vacircrstă cu calificări depăşite şi necerute pe piaţa forţei de muncă) dar şi pentru că lipseşte din cultura noastră mentalitatea adaptării cu uşurinţă la schimbare

Din fericire se observă faptul că la tacircnăra generaţie care a intrat icircn viaţa activă după 1990 această mentalitate fixistă a celor vacircrstnici este rapid icircnlocuită cu acceptarea mobilităţii sociale şi profesionale şi cu o atitudine mult mai pozitivă şi mai optimistă faţă de ziua de macircine

d Masculinitate ndash feminitate

Această dimensiune se referă atacirct la valorile cacirct şi la atitudinile tipice icircntr-oanumită societate Culturile cu tentă pronunţat masculină apreciază agresivitatea şi asertivitatea avacircnd drept ţel major achiziţia de bunuri materiale Culturile feminine preţuiesc icircn primul racircnd relaţiile inter-personale punacircnd calitatea vieţii mai presus decacirct achiziţiile materiale şi apreciind foarte mult grija faţă de semeni şi mai ales faţă de cei mai puţin norocoşi

Ritmul vieţii de afaceri este mai puţin frenetic icircn culturile cu o majoritate de trăsături feminine Afacerile se bazează icircndeosebi pe relaţii personale ndash prietenii fac afaceri icircntre ei ndash şi mai puţin pe eficienţă pură şi contracte scrise Oamenii de afaceri din culturile feminine sunt mai rezervaţi şi mai puţin presaţi de timp decacirct cei din culturile masculine icircn care atingerea obiectivului ndash fie acesta icircncheierea unui contract sau rezultatele financiare din trimestrul următor ndash este mai importantă decacirct stabilirea unui parteneriat de afaceri pe termen lung Icircn culturile masculine bdquomarerdquo icircnseamnă bdquobunrdquo şi să te umfli icircn pene cu realizările tale este icircncă şi mai bine

Puţine societăţi au numai trăsături masculine sau feminine Opoziţia celor doi poli defineşte mai degrabă un continuum icircn care principiile se combină icircn proporţii diferite Stilul de guvernare ne arată destul de bine unde se situează o societate pe scala masculinndashfeminin Un guvern care fixează taxe şi impozite mari (cum se icircntacircmplă icircn Suedia de exemplu) distribuind bugetul cu generozitate programelor de asistenţă socială este tipic pentru o societate feminină demonstracircnd o deosebită grijă faţă de semeni

Societăţile masculine pot demonstra şi anumite caracteristici feminine şi icircn anumite cazuri se deplasează de-o parte şi de cealaltă a spectrului Africa de Sud de exemplu este o ţară icircn care avuţia materială este foarte racircvnită unde asertivitatea este o componentă de bază a stilului de comportament icircn afaceri şi unde realizarea personală este foarte respectată cu toate

27


acestea guvernarea sud-africană arată multă grijă celor nevoiaşi sau victimelor fostului regim de apartheid

Unii s-ar aştepta ca ţările cu trăsături preponderent feminine să promoveze mai mult decacirct cele masculine codurile de etică icircn afaceri Ei bine lucrurile stau exact pe dos dar explicaţia confirmă şi nu contrazice caracterizarea polarităţii icircn discuţie Statele Unite ndash una dintre ţările cele mai accentuat masculine ndash conduce detaşat icircn ceea ce priveşte promovarea codurilor etice icircn afaceri şi aceasta nu icircmpotriva trăsăturilor sale virile ci tocmai datorită lor este nevoie de fracircne ale agresivităţii şi a spiritului competitiv şi achizitiv acolo unde nu acţionează de la sine o icircnclinaţie naturală spre a face bine aproapelui Iar după cum admite Mitchellbdquorecunoaşterea faptului că o bună reputaţie şi un comportament ireproşabil sunt apreciate pozitiv de către consumatori ceea ce poate icircmbunătăţi bilanţul contabil are de-a face cu relativ recenta preocupare [a americanilor] faţă de etica icircn afaceri cel puţin icircn egală măsură cu gacircndul de a face bine de dragul binelui pur şi simplu

E greu de spus icircn momentul de faţă de care parte a spectrului se situează Romacircnia Este şi acesta un simptom de criză valorică specifică perioadelor de transformări radicale cum este şi tranziţia noastră la economia de piaţă şi democraţia autentică Tradiţia ne icircnfăţişează icircn mod idealizant un popor romacircn ospitalier tolerant cuminte şi generos icircntr-un cuvacircnt o naţiune accentuat feminină Pe lacircngă faptul că fiecare naţiune tinde să se vadă pe sine icircntr-o oglindă mincinoasă dă de gacircndit faptul că niciodată romacircnii nu au fost definiţi prin aceste trăsături de către vecinii lor Astăzi tinde să predomine mai curacircnd o notă masculină de agresivitate achizitivă şi ahtiată după realizări cacirct mai rapide şi afişate cu ostentaţie Este icircnsă o masculinitate rudimentară şi bădărănească lipsită de cavalerism şi de stil ce caracterizează numai bdquoelitardquo societăţii post-decembriste

3 Costurile sociale şi individuale ale corupţiei

Pentru că se găseşte peste tot mita are pretutindeni un nume Arabii şi mulţi africani icirci spun bacşiş Cuvacircntul ne este din păcate foarte familiar plasacircndu-ne icircntr-o vecinătate nu tocmai vrednică de admiraţie Tranziţia nu ne-a făcut să renunţăm la practica bacşişului ci numai a scos cuvacircntul din vocabular icircnlocuindu-l cu mult mai bdquorespectabilardquo omnipotenta şi omniprezenta şpagă Icircn China mita se numeşte hongbao icircn Kenya kitu kidogo iar icircn Mexico una mordida Germanii icirci spun Schimegeld iar italienii bustarella Icircn America mita senumeşte cel mai adesea grease iar britanicii icirci spun de-a dreptul mită ndash briberyIndiferent cum s-ar numi plaga mitei şi a corupţiei perpetuată de cei care dau şi primesc foloase necuvenite icircn lumea afacerilor are un impact mult mai mare decacirct s-ar crede asupra a milioane de oameni Plăţile pe sub masă menite să faciliteze un contract să accelereze procedurile birocratice ori să icircnlăture competitorii reprezintă unul dintre bdquomicile secrete murdarerdquo ale lumii Astăzi practicile imorale icircndeosebi mita şi corupţia reprezintă costuri reale de timp bani şi bunăstare socială suportate nu numai de către corporaţii şi guverne ci şi de către indiviziCacirct de răspacircndit este fenomenul Un studiu efectuat la sfacircrşitul anilor 1990 de către Banca Mondială arată că din cele 3600 de firme din 69 de ţări care au fost investigate 40 dădeau mită Icircn ţările cele mai avansate procentul nu sare de 15 icircn spaţiul ex-sovietic cifra depăşeşte 60Corupţia afectează negativ dezvoltarea unei ţări icircn mai multe modalităţi Reduce creşterea economică alungă investitorii străini şi canalizează investiţiile icircmprumuturile şi fondurile de ajutorare icircn aşa-numitele bdquowhite elephant projectsrdquo ndashproiecte absurd de grandioase care aduc imense beneficii potentaţilor care administrează banii dar care nu sunt de nici un folos populaţiei Icircn conformitate cu evaluările Băncii Mondiale corupţia generalizată poate diminua ritmul de creştere al unei ţări cu pacircnă la 1 icircn comparaţie cu alte ţări situate la acelaşi nivel dar cu o corupţie diminuată Un studiu al asociaţiei Transparency

28


International arată că fenomenul de creştere a corupţiei de la nivelul din Singapore (considerat foarte scăzut) la nivelul din Mexico (foarte ridicat) echivalează cu creşterea ratei marginale de scont cu circa 20 Iar cum creşterea cu numai un procent a taxei marginale de scont reduce investiţiile străine cu aproximativ 5 se poate calcula volumul investiţiilor străine ratate din cauza corupţieiGlobalizarea face ca economiile naţionale şi corporaţiile să fie tot mai interdependente astfel icircncacirct corupţia dintr-o anumită parte a lumii poate afecta piaţa mondială De asemenea corporaţiile multinaţionale au simţit pe propria piele un adevăr dureros cei care fac afaceri necurate pe plan internaţional nu sunt numaiagenţii corupţiei ci uneori şi victimele ei Corupţia şi administraţia imorală nu afectează numai ţările icircn curs de dezvoltare Scandaluri de corupţie sunt frecvente icircn ţări precum Franţa Japonia sau Statele Unite Hans-Ludwig Zackert fost şef al Biroului Federal de Investigaţii Criminale din Germania declară bdquoIcircn pofida faptului că apărătorii guvernului susţin contrariul corupţia icircn serviciile publice nu este legată de numai cacircteva oi negre ci se petrece cu o frecvenţă alarmantă icircn Germaniardquo

La icircnceputul anilor 1990 corupţia a stat la baza creşterii datoriei publice a guvernului italian cu 15 adică aproximativ 200 miliarde de dolari Ca urmare a politicii anticorupţie din Italia deceniului rsquo90 ofertele pentru proiectele publice au scăzut costurile cu 40 Autorităţile elveţiene estimează că ruşii au dosit icircn băncile din Ţara Cantoanelor aproximativ 40 miliarde de dolari jumătate din aceşti bani provenind din activităţi criminale Sumele sustrase fiscului britanic variază icircntre 200 şi 400 miliarde de lire sterline Se estimează că aproximativ o treime din averea celor mai bogaţi oameni din lume se află offshore icircn paradisuri fiscale fiind sustrase autorităţilor fiscale din ţările lor de origine (cf Mitchell op cit p 28-32)A da mită icircnseamnă să oferi să promiţi ori să dai ceva cu scopul de a influenţa o oficialitate publică icircn excercitarea icircndatoririlor sale oficiale Mita se oferă şisau se pretinde icircn diferite forme bani avantaje pecuniare (precum apartenenţa la un club select sau o bursă de studii pentru copil) sau nonpecuniare (precum o publicitate favorabilă) Icircntr-o estimare prudentă sumele totale plătite ca mită icircn afacerile internaţionale se cifrează la 80 miliarde de dolari anual ndash cam cacirct estimează ONU că ar fi necesar pentru eradicarea globală a sărăciei din lumea contemporanăOrganizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) apreciază că practicile imorale ale guvernelor şi corporaţiilor erodează icircncrederea publicului icircn instituţiile politice şi duce la dispreţul faţă de lege Nu-i de mirare că atacirct guvernanţii cacirct şi opinia publică din ţările icircn curs de dezvoltare apreciază corupţia ca fiind principalul obstacol al progresului din ţările lor Şi par să aibă dreptate Un studiu al Băncii Mondiale efectuat icircn 39 de ţări arată că atunci cacircnd nivele ridicate de corupţie se asociază cu o scăzută credibilitate a şpăgilor rata investiţiilor se reduce la jumătate O corupţie mai bdquocredibilărdquo ndash oferind oarecare garanţii că birocraţii mituiţi icircşi vor respecta aranjamentele lor necurate ndash poate fi mai puţin costisitoare icircnsă oricum afectează serios rata investiţiilor Ţările relativ corupte beneficiază de investiţii mai reduse deoarece se estimează că bdquotaxa de corupţierdquo sporeşte investiţiile cu 201 Dileme etice icircn afacerile internaţionale Adevăratele probleme sensibile de etică icircn afacerile internaţionale sunt altele Conform punctului nostru de vedere sunt de discutat din perspectivă etică numai acele decizii şi acţiuni care deşi toate legale nu au toate aceeaşi relevanţă şi valoare morală Agenţii care operează pe piaţa mondială se confruntă cu numeroase dileme de natură etică ori de cacircte ori sunt icircn situaţia de a-şi desfăşura activitatea icircn conformitate cu legislaţia dintr-o anumită ţară străină care vine icircnsă mai mult sau mai puţin flagrant icircn conflict atacirct cu legile din ţara de origine cacirct şi cu setul de valori morale pe care le afirmă o corporaţie icircn codul său etic Icircn cele ce urmează vom menţiona foarte succint cacircteva dintre aceste dileme etice trecacircnd icircn revistă şi cacircteva dintre cele mai frecvent invocate argumente pro şi contra

4 Probleme etice legate de forţa de muncă

29


Cele mai sensibile probleme de personal cu care se confruntă corporaţiile multinaţionale sunt următoarele

1) Salarizarea angajaţilor care lucrează pentru companii multinaţionale icircn ţări cu nivel de dezvoltare sensibil mai scăzut icircn comparaţie cu ţările de origine este de multe ori mai mică Se impută investitorilor străini faptul că exploatează forţa de muncă din ţările slab dezvoltate plătind de cacircteva ori mai ieftin aceeaşi muncă pe care o prestează salariaţii cu calificări similare din ţările de origine Pe de altă parte aceştia din urmă sunt dezavantajaţi de faptul că prin mutarea investiţiilor şi a unităţilor de producţie icircn Lumea a Treia creşte şomajul din ţările dezvoltate Pe scurt corporaţiile transnaţionale sunt vehement acuzate pentru că adoptă politici egoiste Urmărind maximizarea profiturilor ele icircncalcă acel ipotetic contract social cu diferitele categorii de stakeholders aducacircnd prejudicii deopotrivă salariaţilor din ţările de origine ndash care pierd locuri de muncă şi a căror presiune sindicală scade icircn intensitate o dată ce patronatul poate ameninţa cu delocalizarea investiţiilor icircn alte ţări ndash şi angajaţilor din Lumea a Treia ndash care sunt puşi să presteze munci echivalente celor din statele dezvoltate fiind plătiţi mult mai prostProblema nu e nici pe departe atacirct de simplă şi lucrurile nu pot fi privite doar icircn alb şi negru Contraargumentele sunt numeroase şi au greutate Icircn primul racircnd alternativa pentru salariaţii din ţările slab dezvoltate este a fi prost plătiţi (comparativ cu angajaţii din lumea bogată) sau a nu fi plătiţi de loc atacircta timp cacirctde multe ori principalul punct de interes pentru investitorii străini sunt tocmai costurile mai scăzute ale forţei de muncă Se mai susţine apoi de multe ori pe bună dreptate că salariile oferite de unele corporaţii multinaţionale sunt oricum sensibil mai mari decacirct media din ţările sărace icircn care operează aceste corporaţii Icircn plus mediul de muncă pe care icircl oferă multinaţionalele este mai corect mai civilizat şi anumite principii de recrutare şi promovare a forţei de muncă sunt treptat implantate icircn ţările din Lumea a Treia disipacircnd astfel modele mai evoluate de tratament al forţei de muncă de către patronatPe de altă parte salariaţii bine plătiţi din ţările avansate sunt invitaţi să accepte legile pieţei şi ale competitivităţii Menţinerea salariilor lor ridicate nu este un privilegiu absolut necorelat cu eficienţa productivitatea şi rentabilitatea Dacă se spune locurile lor de muncă ar fi menţinute cu orice preţ ca şi nivelul foarte ridicat al salariilor concurenţa ar profita şi ar invada ţările sărace unde ar realiza produse şi servicii similare calitativ dar mult mai ieftine ceea ce le-ar permite să cucerească piaţa ruinacircnd pacircnă la urmă pe cei care nu s-ar adapta sfacircrşitul ar fi şi mai tragic falimentul adică şomaj fonduri bugetare pentru programe de asistenţă socială mai reduse resurse interne de investiţii (noi locuri de muncă alternative) şi mai puţine etc Icircntr-un cuvacircnt icircn scurt timp o politică bdquosocialărdquo a corporaţiilor multinaţionale s-ar solda cu consecinţe extrem de rele pentru toată lumea

2) Managementul filialelor din alte ţări ale corporaţiilor multinaţionale pune la racircndul său destule probleme etice Icircn genere marile firme preferă să acorde un credit scăzut managerilor locali implantacircnd la conducerea filialelor manageri din ţările de origine Aceştia nu cunosc icircn unele cazuri suficient de bine tradiţiile şi problemele locale şi nu sunt destul de flexibili faţă de doleanţele şi dificultăţile partenerilor şi angajaţilor din ţările unde sunt implantaţi Acesta este motivul principal pentru care icircn ultimii ani corporaţiile multinaţionale au adoptat o politică de aclimatizare managerială promovacircnd din ce icircn ce mai activ lideri locali formaţi şi pregătiţi profesional icircn Occident unde icircşi pot icircnsuşi metodele şi tehnicile managementului modern

3) Discriminarea femeilor este o problemă delicată de care firmeleinvestitoare nu se fac propriu-zis vinovate icircntrucacirct nu managerii lor sunt aceia careo impun ci tradiţiile şi credinţele religioase locale Ceea ce se impută corporaţiilormultinaţionale de către opinia publică din ţările de origine este neimplicarea mai

30


hotăracirctă icircntr-o politică activă agresivă chiar de eliminare a discriminării femeiloricircn ţările din Lumea a Treia unde ea reprezintă o practică greu de combătut Altecritici mai virulente şi mai icircntemeiate se referă la faptul că icircn unele ţări săraceunde religia nu icircmpiedică participarea femeilor la viaţa economică (AmericaLatină de exemplu) discriminarea sexuală icircmbracă o altă formă şi anumeangajarea cu precădere a femeilor deoarece salariile lor sunt mult mai mici decacirctcele solicitate de către bărbaţi

4) Angajarea minorilor (engleză child labour) constituie neicircndoielnicaspectul cel mai des incriminat şi categoric icircn sine criticabil icircn ceea ce priveşteproblemele de personal ale corporaţiilor multinaţionale Şi icircn acest caz se invocăargumentul că fără suportul material al copiilor angajaţi familiile acestora ar filipsite de orice mijloace de subzistenţă iar copiii respectivi ar avea de ales icircntre amuri de foame sau a cerşi fura şi vagabonda Este icircnsă cert faptul că educaţiasănătatea şi dezvoltarea psiho-somatică a copiilor care lucrează de la vacircrste destulde fragede au grav de suferit iar viitorul lor este unul foarte sumbru Scoţacircnd unnumăr apreciabil de copii din circuitul educaţional calificarea forţei de muncă dinţările sărace ale lumii stagnează la un nivel foarte scăzut cu urmări pe termen lungicircn ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare şi modernizare ale acestor ţări Răulse produce aşadar atacirct la nivel individual cacirct şi social

5) Măsurile de protecţie a salariaţilor constituie o altă problemă care dăbătăi de cap firmelor de talie internaţională icircn ceea ce priveşte imaginea lor publicăicircn ţările de origine şi mai puţin icircn ţările slab dezvoltate icircn care operează deşimuncitorii de acolo sunt cei care au realmente de suferit Icircn Lumea a Treialegislaţia muncii este slab dezvoltată sau practic inexistentă astfel icircncacirct standardelede protecţie a personalului la locul de muncă sunt foarte joase prin comparaţie cucele din ţările dezvoltate Iată de ce corporaţiile multinaţionale iau măsuri deprotecţie mult mai puţin riguroase la filialele lor din Lumea a Treia decacirct o facobligate de legislaţie şi de presiunea opiniei publice icircn ţările lor de origineEfectul numeroase accidente soldate cu victime sau mutilări grave alemuncitorilor la locul de muncă Se cere imperativ firmelor transnaţionale să fie maiexigente icircn ceea ce priveşte măsurile de protecţie a muncii Acestea nu respingideea şi fac cacircte ceva dar nu prea mult invocacircnd un argument de rentabilitate şiunul de competitivitate Dacă ar cheltui atacirct cacirct trebuie pentru siguranţa salariaţilorcosturile ar creşte considerabil ndash iar dacă firmele concurente nu procedează la felriscă să iasă de pe piaţă ceea ce ar duce iar şi iar la aceeaşi dilemă dramaticăpentru muncitorii din ţările icircn curs de dezvoltare riscuri şi salarii sau nici riscurinici salarii Tot ceea ce se poate urmări cu bună credinţă este un compromis icircntrecele două exigenţe ndash cea economică şi cea morală

5 Probleme etice privind protecţia mediului

Pe acest plan se poartă disputele cele mai aprinse iar corporaţiile multinaţionalesunt primele incriminate deoarece distrugerile de mediu soldate cu numeroasevictime produc efecte grave adesea ireversibile nu numai icircn ţările unde se producci afectează global clima calitatea apei şi a aerului la scară planetară Cauzeledistrugerilor ecologice sunt aceleaşi ca şi icircn cazul protecţiei insuficiente asalariaţilor la locul de muncă legislaţia foarte permisivă gradul scăzut decompetenţă tehnologică şi de conştientizare a pericolelor la care se expunepopulaţia locală costurile ridicate ale tehnologiilor nepoluante etc

31


De fapt cazul care a adus icircn centrul atenţiei etica afacerilor internaţionale afost dezastrul de la Bhopal din India Icircn anul 1984 la o uzină chimică a firmeiUnion Carbide din Bhopal din cauza reducerilor drastice a cheltuielilor deicircntreţinere şi de siguranţă şi mai ales din cauza lipsei de pregătire a personalului aexplodat un rezervor ce conţinea o substanţă extrem de toxică izocianat de metilSubstanţa s-a icircmprăştiat icircn atmosferă şi evenimentul s-a soldat cu peste 2000 demorţi şi circa 200000 de răniţi mai mult sau mai puţin grav Bhopal nu este nici pedeparte un caz singular Icircn 1972 aproape 5000 de irakieni au murit după ce auconsumat cereale tratate cu mercur importate din SUA fără etichete de avertizareIcircn 1979 oameni şi animale din Egipt au fost infestaţi de pesticidul Leptophos Icircn1984 alte sute de oameni au murit din cauza exploziei unei conducte de gazenaturale lichefiate Eşuarea petrolierului Valdez al companiei Exxon sau exploziade la Cernobicircl sunt doar cacircteva dintre evenimentele foarte grave de poluare amediuluiFaţă de aceste fenomene reacţia şi presiunea opiniei publice internaţionaleau fost suficient de puternice pentru a forţa corporaţiile transnaţionale să accepte căau obligaţia de a lua măsuri radicale de protecţie ecologică şi icircn ţările undelegislaţia locală nu impune standarde foarte ridicate ndash atacirct prin suportarea unorcosturi mai mari pe care le presupun tehnologiile nepoluante cacirct şi prin avertizareaşi pregătirea mult mai serioasă a personalului şi a populaţiei din ţările Lumii aTreia icircn care operează Icircn faţa acestui gen de probleme competitorii (icircn marea lormajoritate) au convenit tacit să procedeze cu toţii mai responsabil faţă de pericoleleecologice deoarece opinia publică din ţările lor de origine manifestă o atitudineextrem de ostilă faţă de companiile cu o reputaţie dubioasă icircn ceea ce priveştepolitica de protecţie a mediului

Principii de bază ale eticii icircn afacerile internaţionale

Dată fiind varietatea culturală a valorilor şi principiilor morale de-a lungul şi de-a latul planetei şi icircntrucacirct politicile acomodante au dus la numeroase efecteinacceptabile s-a conturat din ce icircn ce mai pregnant ideea elaborării unor codurietice internaţionale prin acordul explicit al unor asociaţii guvernamentale saunon-guvernamentale icircn care rolul principal revine marilor corporaţiitransnaţionale Căutările sunt din ce icircn ce mai numeroase icircnsă rezultatele se lasădeocamdată aşteptate cel puţin pe plan practicInstitutul Internaţional de Etică icircn Afaceri propune firmelor de anvergurămondială următoarele trei principii de bază

INTEGRAREA Etica icircn afaceri trebuie să pătrundă icircn toate aspectele culturiiorganizaţionale şi să se reflecte icircn sistemele manageriale Companiile trebuie săicircnceapă cu integrarea eticii icircn fixarea obiectivelor şi icircn practicile de recrutareangajare şi de promovare a personalului

IMPLEMENTAREA Comportamentul etic nu este doar o idee ci reclamă unefort de implementare a unui plan de schimbare de atitudine icircn diferitelecompartimente de activitate ale unei corporaţii Exemple modificarea sistemelor derecompensare şi de stimulare a personalului promovarea unor practici superioare deprotecţie a mediului consultarea unor experţi atunci cacircnd este cazul etc

INTERNAŢIONALIZAREA Deschiderea mereu mai extinsă către piaţaglobală este necesară pentru orice afacere de succes din secolul XXI Ea se poate

32


realiza prin parteneriate internaţionale blocuri comerciale şi prin implementareaacordurilor GATT sau a altor acorduri similare Clarificarea propriei definiţii aintegrităţii morale astfel icircncacirct aceasta să poată transcede graniţele naţionale estenecesară pentru orice corporaţie care operează pe piaţa globală avacircnd dreptrezultat un program de acţiune şi un cod etic fără culoare specific culturală ce nusolicită modificări de esenţă atunci cacircnd se aplică icircn contexte globaleUltimul deceniu a cunoscut o adevărată explozie a codurilor etice decomportament al corporaţiilor multinaţionale icircn afacerile internaţionaleMajoritatea sunt elaborate icircn conformitate cu principiile stabilite de OECD(Organization of Economic Cooperation and Development) şi ICGN (InternationalCorporate Governance Network) Multe dintre ele pot fi accesate pe InternetFaptul icircn sine este icircmbucurător Icircn mod semnificativ ele concordă icircn bună măsurăceea ce indică un consens asupra obiectivelor şi regulilor de bază icircn afacerileinternaţionale Din păcate multe dintre aceste coduri de conduită enunţă niştetruisme destul de vagi iar top managerii şi analiştii economici recunosc faptul căaproape totul este icircncă de făcut icircn ceea ce priveşte implementarea efectivăa principiilor declarate icircn activitatea de zi cu zi a firmelor care operează pe piaţaglobalăMulte probleme icircşi aşteaptă icircncă o soluţie solid argumentată teoretic şiverificată icircn practică Important este icircnsă faptul că problemele cele mai presante aufost deja formulate şi acceptate de comunitatea corporaţiilor transnaţionale ceea cenu este puţin lucru Odată pus icircn mişcare procesul de evoluţie a eticii icircn afacerileinternaţionale va continua fără nici o icircndoială icircntr-un ritm accelerat cu rezultatesă sperăm pozitive pentru cacirct mai multe şi cacirct mai largi categorii de grupuriinteractive icircn economia globală

ETICA IcircN AFACERI - masterat an ITeme de examen

1 Importanţa studierii eticii - generalităţi 2 Norme preferinţele sisteme de valori 3 Dreptul vital al eticii comerciale 4 O practică antică şi o nouă disciplină 5 Organizaţiile - Comportarea organizaţională şi managerială 6 Organizaţiile antice 7 Compararea organizaţiilor vechi cu cele noi 8 Trăsăturile culturale universale 9 Managementul transcultural şi cele trei căi de abordare10 Cultura şi comportamentul icircn muncă ndash Teoriile X şi Y11 Cultura organizaţiei şi cultura naţională12 Tipuri culturale organizaţionale (antreprenoriale) ndash generalităţi13 Viaţa morală moralitate ndash Vechiul Testament14 Reguli morale şi prescripţii juridice15 Principiile morale şi regula de aur (la diferite religii)16 Răspunderi morale şi omul de afaceri17 Mediul de afaceri ca junglă - metafora junglei18 Mediul de afaceri ca război - metafora cacircmpului de luptă

33


19 Mediul de afaceri ca maşinărie eficientă de fabricat bani20 Revoluţia informatică - metafora inteligenţei artificiale21 Afacerile ca joc - metafora activităţii voluntare22 Afacerea şi interesul raţional23 Etica şi culturile naţionale24 Culturi naţionale - a) Individualism sau colectivism25 Culturi naţionale - b) Distanţa faţă de autoritate26 Culturi naţionale - c) Teama de insecuritate27 Culturi naţionale - d) Masculinitate ndash feminitate28 Costurile sociale şi individuale ale corupţiei29 Probleme etice legate de forţa de muncă30 Probleme etice privind protecţia mediului

Lector univ dr ing Nagy Attila

34

CURS I - II


CURS III - IV

Comportarea organizaţională

(pe plan managerial)

CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV

12 Tipuri culturale organizaţionale (antreprenoriale) ndash generalităţi


De fapt etica sau morala este şi o formă a conştiinţei sociale care se reflectă şi fixează prin principii norme reguli cerinţe de comportare privind raporturile dintre indivizi şi dintre individ şi societate familie naţiune popor Aceste norme reguli sunt bine conturate icircnrădăcinate acceptate de societatea respectivă

Deci subiectul studiului vor fi morala etica echitatea şi normele de comportament despre care trebuie să ştim că icircn cursul istoriei unele din ele se schimbă iar anumite clase sociale le modifică conform propriilor cerinţe Etica şi funcţiile care coordonează normele de comportament se răsfracircng asupra icircntregii vieţi sociale astfel implicit şi asupra vieţii economice

Ea (etica) diferă de obiceiurile simple prin faptul că normele ei sunt fundamentate logic totodată diferă de drept prin faptul că respectarea normelor morale este controlată de icircntreaga societate iar cazurile negative suportă pedeapsa opiniei generale

Valoarea unei activităţi morale este determinată de importanţa condiţiilor istorice şi de gradul de progres obţinut

Kenneth Boulding - icircn lucrarea sa intitulată Ştiinţa economică ca ştiinţă a eticii arată că o exprimare morală sau etică este o posibilitate de a alege o treaptă a gradaţiilor a preferinţelor care trebuie să fie valabilă pentru mai multe persoane

a) Dacă preferinţa este valabilă doar pentru o singură persoană vorbim de gust ceea ce nu este altceva decacirct o apreciere simplă personală Dacă cineva spune că icirci acordă prioritate lui B faţă de A face astfel o valorificare personală o apreciere după gustb) Dacă cineva arată că A este mai bun decacirct B atunci aceeaşi apreciere este aşteptată şi din partea altora deci A are prioritate totdeauna faţă de B Icircn acest caz exprimarea morală este o normă sau altfel spus common value

Cele mai multe judecăţi după gust sunt de fapt norme pe care le icircnvăţăm icircn cursul studiului pe parcursul căruia se realizează mutaţia şi selecţia normelor primite de-a gata

Din unele puncte de vedere cea mai interesantă zicală latinească este De gustibus non est disputandum adică gustul nu poate fi comentat Această zicală este icircnsă interesantă nu prin conţinutul ei ci prin faptul că cele mai multe discuţii icircn cursul vieţii se fac tocmai pe această temă a gustului Icircn cadrul culturii sau subculturii icircn care ne maturizăm pacircnă şi propriile noastre gusturi sicircnt dobacircndite prin icircnvăţătură tot aşa cum preluăm şi normele care nu pot fi influenţate

Deci icircn cultură trebuie să existe anumite norme care tolerează acceptă unele gusturi personale

Deşi aparenţele arată altceva la o analiză atentă constatăm că ştiinţa se conectează prin nenumărate fire la judecăţile morale la lumea valorilor adecvate Pacircnă şi ştiinţele fizice şi biologice icircn afara obiectului lor de studiu se ocupă şi cu problemele etice morale Se ştie că ştiinţele se dezvoltă doar icircn societăţi puternice icircn care sistemul de valori nu contravine normelor subculturale De asemenea se ştie că icircn ştiinţele economice un rol important icircl deţin normele icircn afaceri şi previziunile etice necesare icircn elaborarea analizarea criteriilor cheltuielilor şi ale profiturilor

Părintele ştiinţelor economice sistematice este considerat Adam Smith ( 1723- 1790 ) profesor icircn filozofia eticii icircn Glasgow Ceea ce este interesant este faptul că icircn aceea perioadă şi mult timp după aceea ştiinţele economice făceau parte din materia de studii a universităţilor facultăţilor care studiau etica

Ştiinţele etice ne interesează icircnsă şi din punctul de vedere al esteticii morale care arată că din multitudinea valorilor personale moralul eticul are o valoare predominantă Totodată

trebuie să reţinem şi faptul că un rol important icircn educaţia morală au artele O lucrare imorală nu poate fi valoroasă nici din punct de vedere artistic

Icircn special etica şi morala greacă antică au stabilit legături vitale icircntre bunătatea morală şi frumuseţe punacircnd astfel bazele eticii esteticii gacircndirii comportării europene (Folosind cuvacircntul europeer european ne gacircndim la un om de origine europeană cu o cultură europeană cu o gacircndire icircn stil european un om inteligent cu un orizont cultural vast nelimitat )

2













3


CURS III - IV










3 Organizaţiile



4








5

4şef peste

100 de persoane










3

4

5

1

1 2 3 4 5 6 7 8

1 2 3 4

9 10

5



















6





















7




CURS V - VI

















8
















9







9










CURS VII - VIII



10
















11





















12






















13



















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV














3


CURS III - IV










3 Organizaţiile



4








5

4şef peste

100 de persoane










3

4

5

1

1 2 3 4 5 6 7 8

1 2 3 4

9 10

5



















6





















7




CURS V - VI

















8
















9







9










CURS VII - VIII



10
















11





















12






















13



















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV



CURS III - IV










3 Organizaţiile



4








5

4şef peste

100 de persoane










3

4

5

1

1 2 3 4 5 6 7 8

1 2 3 4

9 10

5



















6





















7




CURS V - VI

















8
















9







9










CURS VII - VIII



10
















11





















12






















13



















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV









5

4şef peste

100 de persoane










3

4

5

1

1 2 3 4 5 6 7 8

1 2 3 4

9 10

5



















6





















7




CURS V - VI

















8
















9







9










CURS VII - VIII



10
















11





















12






















13



















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV




















6





















7




CURS V - VI

















8
















9







9










CURS VII - VIII



10
















11





















12






















13



















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV






















7




CURS V - VI

















8
















9







9










CURS VII - VIII



10
















11





















12






















13



















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV





CURS V - VI

















8
















9







9










CURS VII - VIII



10
















11





















12






















13



















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV

















9







9










CURS VII - VIII



10
















11





















12






















13



















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV








9










CURS VII - VIII



10
















11





















12






















13



















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV











CURS VII - VIII



10
















11





















12






















13



















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV

















11





















12






















13



















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV






















12






















13



















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV























13



















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV




















14












CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV













CURS IX - X

Normele morale






15













16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV














16









17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV










17







18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV








18


CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV



CURS XI - XII







19












20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV













20











21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV












21









22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV










22




7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV





7 Ce este o afacere




23









CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV










CURS XIII - XIV






24












25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV













25










26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV











26












27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV













27







28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV








28





29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV






29






30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV







30







31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV








31








32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV









32





33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV






33




34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV





34

CURS I - II


CURS III - IV



CURS V - VI


CURS VII - VIII


CURS IX - X

CURS XI - XII

CURS XIII - XIV


curs masterat - etica

Documents