SIGURANA LA FOC A CONSTRUCIILOR Sigurana la foc a construciilor conform Normativului P118-1999 Risc de incendiu Grade de siguranta la foc si categorii de pericol de incendiu

Amplasarea constructiilor si conformarea lor la foc

Msuri de prentmpinare a propagrii incendiilor la / de la vecinti

Consideraii despre norma romneasc P118-1999 La ora actual, n Romnia este n vigoare Normativul de siguran la foc a construciilor P118-99, care stabilete performanele i nivelurile de performan admisibile privind sigurana la foc a cldirilor. In domeniul proteciei la aciunea incendiului sunt numeroase alte acte normative printre care se pot cita :MP 008 - 2000 Manual privind exemplificri, detalieri i soluii de aplicare a prevederilor normativului de siguran la foc P118, C 58 - 1996 Sigurana la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor i produselor combustibile din lemn i textile utilizate n construcii" i multe altele, de ex. STAS 10903/2 Determinarea sarcinii termice n construcii.

n anul 2002 a fost adoptat standardul european EN 13501-1, iar un an mai trziu EN 13501-2, normative care conin clasificri la foc ale produselor pentru construcii i a elementelor de construcie.

Conceptul general n determinarea rezistenei la foc a elementelor structurale este bazat pe constatarea c temperaturile induse de aciunea incendiului reduc rezistentele i rigiditile materialelor pn la un posibil colaps.

Rezistena la foc a elementelor de construcie depinde n principal de sarcina termic, timpul de expunere la foc, ncrcrile aplicate, sistemul structural, rezistena la foc a materialelor.

Normativul romnesc de proiectare a cldirilor n vederea asigurrii siguranei la aciunea incendiului (P118 99) este o norm de proiectare prin prescripii sau specificaii.

Deloc de neglijat, mai apare i problema pierderilor materiale cauzate de incendiu, problem care, n rile dezvoltate, cade n sarcina societilor de asigurare.

Un parametru pentru evaluarea unei cldiri din punctul de vedere al riscurilor de incendiu este sarcina termic, n funcie de care sunt dai timpii necesari pentru ncadrarea n grade de rezisten la foc. Codurile romneti de proiectare nu specific influena caracteristicilor construciei (suprafaa compartimentelor, nlimea nivelurilor, etc.) asupra modului de estimare a rezistenei la foc, prevederile fiind bazate exclusiv pe date experimentale, norma P118-99 neconinnd nici un fel de precizri privind evaluarea rezistenei la foc pe cale analitic.

n acest sens, trebuie evideniat caracterul rigid al normativului, bazat pe prescripii i soluii constructive i de alctuire, structur de norm care tinde s fie nlocuit la nivel mondial de concepte mai performante. Principala problem a normei romneti este exact aceast relativ inflexibilitate, care o face destul de opac la noile realizri tehnice n domeniu.

Sigurana la foc a construciilor conform Normativului n vigoare P118-1999.CONSIDERAII GENERALEProblematica siguranei construciilor, dar i a utilizatorilor la aciunea incendiului, considerat actiune excepional, precum i a urmrilor acestuia, este extrem de complex si la scara mondiala este tratata ca atare .De exemplu, La Universitatea Tehnic din Preston, Anglia, n cadrul Facultii de Tehnologie, exist o secie de protecie mpotriva focului a construciilor, organizat astfel nct cursurile se desfoar pe durata a 4 ani. Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 aprob Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor. Actul normativ precizeazi definete noiuni i terminologie specific problematicii privind protecia la foc a construciilor.

S-a ntocmit pe aceasta baza actul normativ numit NORMATIV DE SIGURAN LA FOC A CONSTRUCIILOR indicativ P118-99, aprobat de Ministerul de Interne i MLPAT, structurat n patru pri:PARTEA I Prevederi comune tuturor construciilorPARTEA a II-a Cldiri civile (publice)PARTEA a III-a Construcii de producie i/sau depozitare;PARTEA a IV-a Construcii cu funciuni mixteCele 4 pri sunt dezvoltate pe parcursul a 8 capitole.

PARTEA I-A Prevederi comune tuturor construciilor

n Capitolul 1 Generaliti, normativul prezint:1.1 - Scop. Domeniu de aplicare1.2 - Terminologie si clasificri

n Capitolul 2 Condiii generale de performan a construciilor se prezint

2.1.- Riscuri de incendiu i gradul de rezisten la foc;Iat cteva precizri esenialecare prezint interes privind riscul de incendiu: riscul de incendiu - unul din criteriile de performan privind cerina de calitate C (b) sigurana la foc - impus de LEGEA 10-1995 (LEGEA 123-2007). Astfel, riscul de incendiu reprezint probabilitatea global de izbucnire a incendiilor, determinat de interaciunea proprietilor specifice materialelor i substanelor combustibile cu sursele poteniale de aprindere, n anumite mprejurri, n acelai timp i spaiu ; factorii de determinare ai riscului de incendiu si nivelurile de performan, modalitile de evaluare i limitele medii i extreme - stabilite prin reglementri tehnice.

2.2 - Amplasarea construciilor i conformarea la foc; 2.3 - Alctuiri constructive; 2.4 - Limitarea propagrii focului i fumului 2.5 - Evacuare fum (desfumare) i gaze fierbini 2.6 Ci de evacuare n caz de incendiu 2.7 Instalaii de semnalizare i stingere a incendiilor 2.8 Instalaii utilitare aferente construciilor 2.9 Ci de acces, intervenie i salvare 2.10 Dotarea cu mijloace de intervenie i serviciul de pompieri

PARTEA A II-A Cldiri civile (publice)n Capitolul 3 Performane comune ale cldirilor civile (publice) se prezint: 3.1 Riscuri de incendiu i grade de rezisten la foc 3.2 Amplasare i conformare la foc 3.3 Alctuire constructiv 3.4 Limitarea propagrii focului si fumului 3.5 Evacuare fum (desfumare) si gaze fierbinti 3.6 Ci de evacuare in caz de incendiu 3.7 Instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor 3.8 Instalatii utilitare aferente cladirilor civile (publice) 3.9 Ci de acces, interventie si salvare 3.10 Dotarea cu mijloace de interventie si serviciul de pompieri

n Capitolul 4 Performane specifice unor cldiri civile (publice) 4.1. Performane ale unor tipuri de cldiri civile (publice) - cldiri nalte i foarte nalte- cldiri cu sli aglomerate- cldiri subterane 4.2. Performane ale unor funciuni (destinaii):- cldiri de locuit- cldiri administrative- cldiri pentru comer- cldiri pentru sntate- cldiri pentru cultur- cldiri de nvmmnt- cldiri pentru turism- cldiri de cult- cldiri de sport 4.3. Performane proprii unor amenajri i cldiri- amenajari in aer liber- campinguri, sate de vacanta- cladiri montane- parcaje pentru autoturisme

PARTEA A III-A Construcii de producie i/sau depozitare

n Capitolul 5 Performane comune construciilor de producie i/sau depozitare:

5.1. Categorii de pericol de incendiu i grade de rezisten la foc 5.2. Amplasare si conformare la foc 5.3. Alcatuiri constructive 5.4. Limitarea programului focului si a fumului 5.5. Evacuare fum (desfumare) 5.6. Cai de evacuare in caz de incendiu 5.7. Instalatii de semnalizare si stingere a incendiului 5.8. Instalatii utilitare aferente constructiilor 5.9. Cai de acces, interventie si salvare 5.10 Dotarea cu mijloace de interventie si serviciul de pompieri militari

n Capitolul 6 Performane specifice construciilor de producie i/sau depozitare: 6.1. Performane ale tipurilor de producie i depozitare :- construcii de tip obinuit- construcii monobloc- construcii blindate 6.2. Performane ale construciilor de depozitare- prevederi comune- depozite nchise- depozite deschise

PARTEA A IV-A Construcii cu funciuni mixte

n Capitolul 7 Performane comune construciilor cu funciuni mixte se prezint: 7.1. Riscuri i categ. de pericol de incendiu,grade de rezisten la foc 7.2. Amplasare si conformare la foc 7.3. Alcatuiri constructive 7.4. Limitarea propagarii focului si fumului 7.5. Evacuare fum (desfumare)

7.6. Cai de evacuare in caz de incendiu 7.7. Instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor 7.8. Instalatii utilitare aferente 7.9. Cai de acces, interventie si salvare7.10. Dotarea cu mijloace de interventie si serviciul de pompieri

n Capitolul 8 Performane specifice construciilor cu funciuni mixte se prezint:

8.1. Performane ale tipurilor de construcii cu funciuni mixte- construcii de tip obinuit- construcii nalte, foarte nalte, cu sli aglomerate, monobloc sau blindate

8.2. Performane ale unor destinaii din construciile cu funciuni mixte - funciuni mixte civile (publice) - funciuni mixte civile (publice) i unele activiti de producie i/sau depozitare - funciuni mixte de producie i/sau depozitare

Combustibilitatea materialelor i elementelor de construcii reprezint capacitatea acestora de a se aprinde i a arde n continuare, contribuind la creterea cantitii de cldur dezvoltat de incendiu.

n funcie de comportarea la foc, materialele i elementele de construcii pot fi incombustibile C0 (CA1) sau combustibile. Materialele i elementele de construcie combustibile se clasific n clase de combustibilitate :- C1 (CA2a) practic neinflamabile;- C2 (CA2b) dificil inflamabile;- C3 (CA2c) mediu inflamabile;- C4 (CA2d) uor inflamabile

Materialele din clasele C1 (CA2a) i C2 (CA2b) sunt considerate greu combustibile.

Materialele i substanele care se depoziteaz se clasific n clase de periculozitate, simbolizate P1 la P5.

Stabilitatea la foc Stabilitatea la foc a construciilor sau compartimentelor de incendiu reprezint caracteristica acestora de a-i pstra capacitatea portant pe o durat de timp considerat ntre momentul izbucnirii incendiului i momentul pierderii capacitii portante parial sau total ca urmare a efectelor incendiului. Conform Normelor generale de aprare mpotriva incendiilor aprobate cu ordinul nr. 163 din 28.02.2007 al M.I., n cazul producerii unui incendiu, structura portant principal a unei construcii trebuie s-i menin stabilitatea la foc, pentru a asigura:securitatea utilizatorilor pentru o perioad normat de timp, ct se presupune c acetia rmn n cldire, precum i securitatea forelor de intervenie;evitarea prbuirii cldirii;ndeplinirea funciilor specifice ale produselor pentru construcii cu rol n satisfacerea cerinei eseniale securitatea la incendiu, pe perioada de timp normat.

n cazul unui incendiu real, comportarea la foc a unei construcii sau a unui compartiment de incendiu depinde de mai muli factori cum ar fi: alctuirea i dimensiunile elementelor de construcii, modul de amplasare i geometria n plan a construciilor, viteza de ardere i durata, msurile de prentmpinare a incendiului, dotrile cu mijloace tehnice de prevenire i stingere a incendiilor, posibilitile de ventilare i disipare a cldurii naturaLa evaluarea stabilitii la foc se iau n calcul rezistena la foc, comportarea la foc, msurile de prentmpinare a incendiului i dotrile cu mijloace tehnice de prevenire i stingere a incendiilor.Aprecierea stabilitii la foc a construciilor i instalaiilor n care s-au produs incendii se poate face pe baza calificativelor:- foarte bun;- bun / corespunztoare;- satifctoare;- nesatifctoare.n funcie de durata pn la care construcia a rspuns cerinelor din proiect aceste calificative se specific n scenariul de securitate la incendiu ntocmit ulterior. Situaia cea mai nefavorabil este cedarea construciei nainte de evacuarea utilizatorilor.

Riscul de incendiu se apreciaz n funcie de densitatea sarcinii termice, qi, astfel :- risc mare qi = peste 840 MJ/m2- risc mijlociu qi = 420 - 840 MJ/m2- risc mic qi = sub 420 MJ/m2 In incaperile si spatiile echipate cu instalatii automate de stingere a incendiilor riscurile mari pot fi considerate mijlocii iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici. Pentru intregul compartiment de incendiu sau cladire, riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare care reprezinta minimum 30% din volumul acestora.La constructii de productie si/sau depozitare riscul de incendiu este definit si prin categoria de pericol de incendiu

Cldirile civle se clasific n grade de rezisten la foc i risc de incendiu. Cldirile industriale i de depozitare se clasific n grade de rezisten la foc, risc de incediu i categorii de pericol de incendiu.

Sunt 5 grade de rezisten la foc: I , II , III, IV , V Sunt 5 categorii de pericol de incendiu: A (BE3a), B (BE3b), C (BE2) , D (BE1a) , E (BE1b)

Gradul de rezistenta la foc al constructiei sau al unui compartiment de incendiu este determinat de elementul su cu cea mai defavorabila incadrare si se precizeaza obligatoriu in documentatia tehnico-economica.

La stabilirea gradului de rezistenta la foc, respectiv a stabilitatii la foc a constructiei, nu se iau in considerare urmatoarele :sarpanta si suportul invelitorii constructiilor de gradul II sau III, cu pod, daca planseul spre pod nu este suspendat de sarpanta acoperisului, iar golurile acestuia sunt protejate prin elemente de inchidere rezistente la foc minimum 30 minute. La cladirile inalte si foarte inalte, acoperisurile cu pod vor fi realizate integral din materiale C0 (CA1);invelitoarea acoperisurilor de orice fel, inclusiv termoizolatia si hidroizolatia, montate deasupra unui suport C0 (CA1) continuu, rezistent la foc;luminatoarele si cupolele (incombustibile sau combustibile) a caror arie insumata (in proiectie orizontala) nu depaseste 25% din aria spatiului inchis in care sunt dispuse si cele ale atriumurilor, indiferent de arie, realizate cu structura C0 (CA1) si vitrari din materiale C0C2 (CA1)CA2b)

pardoselile si tamplaria (usi, ferestre, obloane), inclusiv fasiile fixe pentru iluminatul natural executate din materiale C2 C3 (CA2b,c) in suprafata de maximum 10% din aria peretelui exterior astfel dispuse si intrerupte incat sa nu favorizeze propagarea incendiului de la un nivel la altul si in lungul cladirii; peretii interiori despartitori neportanti sau panourile fara rol de limitare a propagarii incendiilor, incombustibile sau din materiale combustibile cu geam ori cu plasa de sarma, daca inaltimea insumata a panourilor pline combustibile este de cel mult 1,20 m precum si alte categorii de pereti despartitori combustibili a caror folosire este admisa conform normativuluifinisajele interioare, precum si plafoanele suspendate si pardoselile tip estrada, din constructii care indeplinesc conditiile de combustibilitate prevazute pentru plansee, sau cand utilizarea lor este admisa, conform prevederilor normativului;platformele metalice si elementele metalice care nu fac parte din structura de rezistenta a constructiei;elementele constructive ale marchizelor, windfangurilor, serelor, verandelor, pridvoarelor, etc.

In constructiile in care densitatea sarcinii termice nu depaseste 420 MJ/m2 si materialele combustibile sunt astfel distribuite incat sa nu pericliteze stabilitatea constructiei prin incalzirea locala a unor elemente de constructie in timpul incendiului, se admite utilizarea structurilor metalice neprotejate sau partial protejate si reducerea corespunzatoare a rezistentei la foc a stalpilor, peretilor si planseelor pana la minimum 15 minute, considerandu-se ca structura indeplineste conditiile pentru gradul II rezistenta la foc. In aceste conditii se pot reduce si rezistentele la foc ale stalpilor, peretilor si planseelor realizate din alte materiale.La cladirile inalte si foarte inalte si la sali aglomerate, precum si cele de productie si/sau depozitare vor fi respectate si prevederile specifice.Structurile metalice neprotejate sau partial protejate pot fi utilizate in general la :- compartimente si spatii echipate cu instalatii automate de stingere cu apa care asigura rcirea elementelor pe timpul normat; - constructii supraterane cu maximum 15 m inaltime.La utilizarea constructiilor metalice se va avea in vedere rolul elementului in asigurarea stabilitatii constructiei, categoria de importanta a cladirii, numarul de persoane, valoarea bunurilor, etc.

Amplasarea constructiilor si conformarea lor la focDistanele de siguran ntre construcii la amplasarea acestora Construciile i instalaiile tehnologice independente, grupate sau comasate, se amplaseaz la distane de siguran fa de vecinti sau se compartimenteaz astfel nct, n caz de incendiu, s nu se pun n pericol alte construcii, instalaii sau vecinti prin propagarea focului sau prin prbuirea construciilor nvecinate, cnd este cazul.

Astfel, conform Normativului P 118 - 99, construciile supraterane civile sau industriale, de regul, se amplaseaz comasate sau grupate la distane normate ntre ele, n limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise, n funcie de destinaie, gradul de rezisten la foc cel mai dezavantajos, riscul de incendiu i numrul de niveluri cel mai mare (lund n calcul suma ariilor construite efectiv).

Construciile independente i gruprile sau comasrile de construcii astfel constituite se amplaseaz aa nct s nu permit propagarea incendiilor pe o perioad de timp normat sau, n cazul prbuirii, s nu afecteze obiectivele nvecinate, respectndu-se distenele minime de siguran din tabelul 4.1. sau compartimentarea prin perei rezisteni la foc, alctuii conform densitii sarcinii termice cele mai mari.Construciile cu destinaii sau funciuni diferite, grupate sau comasate n cadrul unui compartiment de incendiu, se separ ntre ele cu perei sau planee corespunztoare destinaiilor, riscurilor i categoriilor de pericol de incendiu, dac nu sunt sigurate distanele de siguran, se prevd elemente verticale antifoc sau rezistente la foc (perei din materiale C0, CA1), rezistente la foc corespunztor sarcinii termice i dup caz rezistente la explozie.

Pentru constructiile de productie si depozitare din categoria A sa B de pericol de incendiu distantele de siguranta fata de cladiri cu alte riscuri de categorii de pericol de incendiu, se majoreaza cu 50%, fara a fi mai mici de 15 m.In cazuri justificate tehnic, in cadrul limitei de proprietate, investitorii pot stabili distante mai mici pe propria raspundere, prin hotarari scrise ale consiliilor de conducere respective, daca adopta masuri de protectie compensatorii, stabilite prin proiect si scenarii de securitate la incendiu.Constructiile cu destinatii si functiuni diferite, grupate sau comasate in cadrul unui compartiment de incendiu, se separa intre ele cu pereti si plansee corespunzatoare destinatiilor, riscurilor si categoriilor de incendiu, precum si densitatii sarcinii termice, conform prevederilor normativului, iar intre compartimentele de incendiu, daca nu sunt asigurate distantele de siguranta, se prevad elemente despartitoare verticale antifoc (pereti) din materiale C0 (CA1), rezistente la foc corespunzator densitatii sarcinii termice, dar minimum 3 ore si dupa caz, rezistente la explozie.

In cladiri inalte si foarte inalte se pot realiza compartimente de incendiu conform prevederilor specifice acestora.

Conformare la foc

Constructiile in ansamblu si elementele de constructii ale acestora vor fi astfel alcatuite si conformate incat sa nu favorizeze propagarea focului si fumului.Activitatile cu riscuri mari de incendiu se dispun, pe cat posibil, in zone distincte ale constructiei iar cele cu pericol de explozie la ultimul nivel. In caz contrar, se iau masuri speciale de protectie si compartimentare.Functiunile diferite dintr-o constructie, de regula, se separa cu elemente de constructie verticale si orizontale rezistente la foc, astfel alcatuite si dimensionate incat sa nu puna in pericol viata utilizatorilor un timp determinat.Constructiile cu functiuni mixte (civile, productie si/sau depozitare) vor avea dispuse functiunile periculoase in zone distincte si prevazute cu elemente de separare corespunzatoare riscurilor si categoriilor de incendiu, precum si densitatii sarcinii termice a acestora, prin pereti si plansee rezistente la foc, ale caror goluri functional necesare vor fi protejate corespunzator prevederilor normativului.Pentru limitarea propagarii fumului si focului in constructii, se realizeaza compartimente de incendiu, iar in interiorul acestor compartimente se recomanda prevederea elementelor de separare rezistente la foc.

Msuri de prentmpinare a propagrii incendiilor la / de la vecintiPrentmpinarea propagrii incendiilor se refer la ansamblul de msuri constructive i de echipare cu instalaii, destinat s mpiedice, pentru durate normate de timp, extinderea incendiului la exteriorul compartimentului de incendiu sau la interiorul acestuia.Prentmpinarea propagrii incendiilor la / de la vecinti se realizeaz prin: rezistena faadelor i a acoperiurilor la propagarea focului; distane de siguran ntre cldiri.Rezistena faadelor i acoperiurilor la propagarea focului Faadele trebuie proiectate astfel nct s existe elemente care s mpiedice propagarea incendiului, prin exteriorul cldirii, de la etaj la etaj sau la ncperile alturate. Conform Normelor generale de aprare mpotriva incendiilor P118-89 este obligatoriu a se lua msuri pentru prentmpinarea incendiului pe faadele construciilor. Pentru ntreruperea propagrii incendiului pot fi alese ca soluii constructive:

- balcoane i parapete incombustibile pentru mpiedicarea propagrii flcrilor pe vertical; - lamele verticale din materiale incombustibile (n general din beton) pentru mpiedicarea propagrii flcrilor de la ncperea incendiat la cea alturat, pe orizontal; - respectarea distanelor minime necesare pentru faadele cldirilor n form de L sau U (la care distana dintre golurile din pereii adiaceni s fie de minim 4 m). Atunci cnd se prevd goluri funcionale la distane mai mici de 4 m, acestea vor trebui protejate cu elemente RF minim 45 de minute.Msurile pentru limitarea propagrii incendiilor la acoperiuri se aleg att n funcie de materialul din care este executat acoperiul ct i n funcie de felul nvelitorii, care poate fi incombustibil (tabl, plci ceramice, piatr) sau combustibil (panouri de nvelitoare cu termoizolaie combustibil, lemn, stuf). De asemenea, msurile respective se aleg i n funcie de gradul de rezisten la foc al ntregii construcii. Msurile mpotriva incendiilor la acoperiuri pot fi: - termoprotecia materialelor combustibile pn la limita de rezisten la foc i clasa de combustibilitate necesar; - executarea unor fii incombustibile n termoizolaia combustibil; - utilizarea luminatoarelor i a cupolelor cu structur incombustibil.