Mosnegutu Emilian Florin

GESTIONAREA DESEURILOR INDUSTRIALE

Curs didactic pentru uzul studentilor

Bacau - 2007

CURPINS

Capitolul 1 Deseuri industriale categorii de deseuri, notiuni, definitii

1.1. Generalitati 1.2. Gestionarea deseurilor n lume 1.3. Gestionarea deseurilor n romania 1.4. Evaluarea nivelului resurselor destinate protectiei mediului 1.5. Cadrul legislativ 1.5.1. Cerintele Agendei 21 (Dezvoltarea Durabila) cu privire la gestionarea deseurilor 1.5.2. Strategia protectiei mediului 1.5.3. Situatia existenta n domeniul gestionarii deseurilor 1.6. Principii si obiective strategice privind gestionarea deseurilor n romnia 1.6.1. Instrumente pentru realizarea obiectivelor strategice 1.6.2. Factori implicati Capitolul 2 Surse de poluare

2.1. Surse de poluare 2.2. Natura si originea deseurilor industriale 2.2.1. Reziduuri industriale n turnatorie 2.2.2. Deseuri industriale rezultate la forjare 2.2.4. Deseuri industriale din sectiile de constructie a sasiului si caroserie de autovehicule 2.2.6. Deseuri industriale rezultate ntr-o vopsitorie pentru caroserii auto 2.2.7. Deseurile industriale ntr-un atelier de tapiterie Capitolul 3. Deseuri industriale

3.1. nscrierea/clasificarea deseurilor 3.2. Catalogul tipurilor de deseuri valabil in comunitatea europeana 3.3. Definirea deseurilor n Romnia 3.4. Directiva privind deseurile periculoase (91/689/cee) 3.5. Deseuri periculoase conform Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 (legea 426/2001) 3.6. Nomenclatorul deseurilor industriale Capitolul 4. Deseuri solide

4.1. Deseuri feroase 4.1.1. Materialele feroase de la sectorul furnale 4.1.2. Materiale feroase de la sectorul otelarie 4.1.3. Materiale feroase de la sectorul de laminare 4.1.4. Materiale feroase de la sectorul forja 4.1.5. Materiale feroase din industria prelucratoare 4.1.6. Materiale feroase din alte ramuri industriale 4.1.7. Materiale feroase vechi rezultate n afara proceselor tehnologice

4.2. Deseuri neferoase 4.2.1. Terminologia deseurilor neferoase 4.3. Deseuri nemetalice 4.3.1. Hrtia 4.3.2. Sparturilor din sticla 4.3.3. Masele plastice 4.3.4. Materiale textile 4.3.5. Cauciuc Capitolul 5. Colectarea si recuperarea reziduurilor solide

5.1. COLECTAREA REZIDUURILOR 5.1.1. Recipiente 5.1.2. Sisteme de colectare 5.1.2.1. Metode de colectare 5.1.2.2. Moduri de colectare 5.1.2.3. Proceduri de colectare 5.2. UMPLEREA AUTOVEHICULELOR DE COLECTARE 5.2.1. Instalatia de umplere a vehiculelor de colectare 5.2.2. Sistem de comprimare n autovehiculele de colectare 5.3. TRANSPORTUL DESEURILOR 5.3.1. Sisteme de transport 5.4. Distanta pna la locul de procesare sau de eliminare finala. 5.4.1. Consideratii sanitare si de mediu privind transferul deseurilor 5.4.2. Calculul capacitatii de transport 5.5. Colectarea si recuperarea deseurilor solide 5.5.1. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile feroase prafoase 5.5.2. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile feroase sub forma de bucati 5.5.3. Colectarea si recuperarea aschiilor metalice 5.5.4. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile provenite din casarea autovehiculelor 5.5.5. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile feroase 5.5.6. Colectarea si recuperarea materialelor metalelor neferoase 5.5.6.1. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din cupru si aliaje de cupru 5.5.6.2. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din aluminiu 5.5.6.3. Colectarea si recuperarea materialelor din zinc si aliajelor de zinc 5.5.6.4. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din plumb si din aliaje de plumb 5.5.7. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile nemetalice 5.5.7.1. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din hrtie 5.5.7.2. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din sticla 5.5.7.2. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din mase plastic 5.5.7.3. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din materiale textile 5.5.7.4. Colectarea si recuperarea materialelor refolosibile din cauciuc

Capitolul 6. Clasificarea, sortarea si verificarea calitatii deseurilor

6.1. Reglementari privind clasificarea, sortarea si verificarea calitatii materialelor refolosibile feroase 6.1.1. Clasificarea materialelor refolosibile feroase 6.1.2. Categorii de materiale refolosibile feroase 6.1.3. Clasele dimensionale ale materialelor refolosibile feroase 6.1.4. Conditii de verificare a loturilor de materiale refolosibile feroase 6.1.5. Sortarea materialelor refolosibile feroase n bucati 6.2. Sortarea materialelor refolosibile metalice neferoase 6.2.1. Sortarea materialelor refolosibile din aluminiu 6.3. Sortarea materialelor refolosibile nemetalice 6.3.1. Materialele refolosibile din hrtie 6.3.1.1. Conditii tehnice de calitate a materialelor refolosibile din hrtie 6.3.1.2. Reguli pentru verificarea calitatii 6.3.2. Materialele refolosibile din sticla 6.3.3.Materialele refolosibile din mase plastice 6.3.3.Materialele refolosibile din textile 6.3.4.Materialele refolosibile din cauciuc 6.3.5.Materialele refolosibile din camerelor de aer uzate Capitolul 7. PREGATIREA SI PRELUCRAREA DESEURILOR SOLIDE

7.1. TEHNICI DE MARUNTIRE A DESEURILOR SOLIDE 7.1.1. Maruntire prin lovire 7.1.1.1. Morile cu ciocane 7.1.1.2. Concasoare percutante 7.1.2. Maruntire prin taiere 7.1.2.1. Mori cu cutite sau tocatoare 7.1.2.1. Raspel cu sita 7.1.3. Tehnici de sortare a deseurilor 7.1.3.1. Sortarea dimensionala 7.1.3.2. Sortarea densimetrica 7.1.3.3. Separatorul rotativ cu curent de aer 7.1.3.4. Instalatie de aspiratie 7.1.3.6. Sortarea magnetica 7.1.3.7. Sortare optica 7.1.3.8. Sortarea manuala 7.1.3.9. Flotarea 7.1.4. Tehnici de curatare a deseurilor 7.1.4.1. Purificare mecanica 7.1.4.2. Spalare n tamburi 7.2. PRELUCRAREA DESEURILOR SOLIDE 7.2.1. Prelucrarea deseurilor feroase grele 7.2.2. Prelucrarea deseurilor feroase usoare 7.2.3. Prelucrarea deseurilor din fonta veche 7.2.4. Prelucrarea aschiilor metalice 7.2.5. Prelucrarea deseurilor provenite din casarea autovehiculelor

7.2.6. Pregatirea deseurilor din cupru 7.2.7. Pregatirea deseurilor din aluminiu 7.2.8. Pregatirea deseurilor din zinc 7.2.9. Pregatirea deseurilor din plumb 7.3. TEHNICI DE COMPACTARE SI BALOTARE A DESEURILOR Capitolul 8. DESEURI LICHIDE

8.1 APELOR REZIDUALE INDUSTRIALE 8.1.1. Ape reziduale din industria carbonifera 8.1.2. Apele reziduale din industria siderurgica, metalurgica sl a constructiilor de masini 8.1.3. Apele reziduale de la extractia si prelucrarea petrolului 8.1.4. Apele reziduale din industria chimica 8.1.5. Apele reziduale din industria alimentara 8.1.6. Apele reziduale din industria usoara 8.1.7. Apele reziduale din industria lemnului, hrtiei sl celulozei 8.2. TRATAREA APELOR REZIDUALE 8.2.1. Tratamentul primar 8.2.2. Tratamentul secundar 8.2.3. Tratament tertiar (avansat) 8.3. EGALIZAREA APELOR UZATE, UNIFORMIZAREA DEBITELOR SI A COMPOZITIEI APELOR REZIUDALE INDUSTRIALE 8.4. PROCESE FIZICE DE TRATARE A APELOR INDUSTRIALE 8.4.1. Separare gravitationala 8.4.2. Filtrarea 8.4.3. Procese unitare care utilizeaza transferul ntre faze 8.5. PROCESE CHIMICE 8.5.1. Neutralizarea 8.5.2. Oxidarea si reducerea 8.5.3. Precipitarea 8.5.4 Coagularea si flocularea 8.5.5. Schimbul ionic 8.6. PROCESE BIOLOGICE 8.6.1 Procese aerobe 8.6.2. Procese anaerobe 8.7. DEZINFECTIA Capitolul 9. PROCESE UNITARE PENTRU TRATAREA NAMOLURILOR PROVENITE DIN EFLUENTII LICHIZI INDUSTRIALI

9.1. FORMAREA SI CARACTERISTICILE NAMOLURILOR 9.2. CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE NAMOLURILOR 9.2.1. Caracteristici biologice si bacteriologice 9.3. PROCESE SI PROCEDEE DE PRELUCRARE A NAMOLULUI 9.3.1. Sitarea namolurilor 9.3.2. Maruntirea namolurilor 9.3.3. Deznisiparea namolurilor

9.4. CONDITIONAREA CHIMICA A NAMOLURILOR 9.5. CONCENTRAREA (NGROSAREA) NAMOLURILOR 9.5.1. ngrosarea gravitationala 9.5.2. Concentrarea (ngrosarea) mecanica a namolurilor 9.6. STABILIZAREA NAMOLURILOR 9.6.1. Fermentarea anaeroba a namolului 9.6.1.1. Factorii care influenteaza procesul de fermentare anaeroba 9.6.1.2. Aplicabilitate 9.6.1.2.1. Fermentarea anaeroba de mica ncarcare 9.6.1.2.2. Fermentarea anaeroba de mare ncarcare, ntr-o singura treapta 9.6.1.2.3. Fermentarea anaeroba de mare ncarcare n doua trepte 9.6.1.3. Dimensionarea rezervorului de fermentare anaerob 9.6.1.4 Colectarea si stocarea biogazului 9.6.1.5. Necesarul de reactivi chimici 9.6.1.6 . Clasificarea rezervoarelor de fermentare dupa forma 9.6.2. Fermentarea aeroba a namolului 9.6.2.1. Stabilizarea aeroba 9.6.2.2. Teoria stabilizarii aerobe 9.6.2.3. Dimensionarea stabilizarii aerobe 9.6.2.4. Reducerea substantelor volatile 9.6.2.5 Alte metode de stabilizare aeroba 9.6.2.6 Aerarea cu oxigen pur 9.6.3. Stabilizarea alcalina 9.6.3.1. Teoria stabilizarii alcaline 9.6.3.2. Stabilizarea cu var lichid 9.6.3.3. Stabilizarea cu var uscat 9.7. CONDITIONAREA NAMOLULUI 9.8. DESHIDRATAREA NAMOLULUI 9.9. USCAREA 9.9.1. Fazele procesului 9.9.2 Teoria uscarii namolului 9.9.3. Principalele sisteme de uscare a namolului 9.10. INCINERAREA NAMOLULUI 9.10.1. Procese de incinerare 9.10.2. CONTROLUL EMISIILOR Capitolul 10. ARDEREA DESEURILOR INDUSTRIALE

10.1. Deseuri industriale incinerabile 10.2. Ape reziduale 10.3. Tipuri de instalatii specifice pentru arderea deseurilor industriale si a apelor reziduale 10.3.1. Consideratii tehnice generale, caracteristici determinate pentru arder 10.3.2. Instalatii de ardere 10.4. PRELUAREA DESEURILOR 10.5. TRATAREA SI ELIMINAREA CENUSEI REZIDUALE 10.6. Tratarea si valorificarea altor emisii

10.7. Epurarea gazelor reziduale 10.8. Piroliza si gazarea deseurilor 10.9. Coincinerarea deseurilor 10.10. Procedee de uscare a deseurilor Capitolul 11. Depozitarea deseurilor industriale

11.1. CLASIFICARE 11.2. DEPOZITAREA DESCHISA 11.3. DEPOZITAREA NCHISA 11.3.1. Amplasarea 11.3.2. Proiectarea 11.3.3. Monitorizarea si controlul scurgerilor 11.3.4. Planuri de nchidere/post-nchidere 11.4. CONSTRUCTII SI SPATII TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE, DEPOZITARE SI TRANSPORT A MATERIALELOR REFOLOSIBIL 11.4.1. Spatii tehnologice 11.4.2.Calculul suprafetelor necesare centrelor de colectare 11.4.2.1. Suprafete tehnologice 11.5. DEPOZITAREA MATERIALELOR NEFEROASE 11.5.1. Depozitarea materialelor refolosibile din hrtie 11.5.2. Depozitarea materialelor refolosibile din sticla 11.5.3. Depozitarea materialelor refolosibile din mase plastice 11.5.4. Depozitarea materialelor refolosibile din textile 11.5.5. Depozitarea materialelor refolosibile din cauciuc

Capitolul 1

DESEURI INDUSTRIALE CATEGORII DE DESEURI, NOTIUNI, DEFINITII

1.1. GENERALITATI n tara noastra, notiunea de deseu, este definita n anexa nr. 1 A la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001: ca fiind orice substanta, un material sau obiect aparut n urma unui proces biologic (defecatie, excretie, respiratie, caderea frunzelor etc.) sau tehnologic (fabricarea unor piese, prepararea cimentului, a negrului de fum, spalarea carbunilor etc.), care prin el nsusi, fara a fi supus unei transformari, nu mai poate fi utilizat ca atare.

Sursele de poluare specifice sunt cele industriale, activitatile menajere, mijloacele de transport auto, etc .

Deseurile, de orice fel, rezultate din multiple activitati umane, constituie o problema de o deosebita actualitate, att datorita cresterii continue a cantitatii si varietatii acestora, ct si datorita importantei cantitatii de materii prime nefolosite ce pot fi recuperate si reintroduse n circuitul economic.

Dezvoltarea urbanisticasi teritoriala a oraselor si cresterea nivelului de trai antreneaza producerea unei cantitati tot mai mari de deseuri menajere, stradale si industriale. Efectele daunatoare ale deseurilor constau n:

-raspndirea de infectii prin agenti patogeni;

-nmultirea unor insecte si rozatoare (raspndirea unor maladii);

-poluarea solului, apelor de suprafatasi subterane, atmosferei;

-aspectul inestetic al mediului.1

Pna n prezent, acelasi obiectiv este prezentat sub diverse denumiri, cum ar fi: deseuri solide urbane si industriale, deseuri organice sau anorganice, deseuri menajere, stradale si industriale, rebuturi, refuzuri, gunoi menajer si stradal etc.2

n domeniul industrial apar trei notiuni: deseuri, rebuturi si reziduuri, care se definesc astfel:

1 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian si Catrinescu Theodor Reziduuri menajere, stradale si industriale. Colectarea, depozitarea si valorificarea materialelor refolosibile, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1992, ISBN 973-31-0418-3 ; pag 9 2 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian si Catrinescu Theodor Reziduuri menajere, stradale si industriale. Colectarea, depozitarea si valorificarea materialelor refolosibile,

Ed. Tehnica, Bucuresti, 1992, ISBN 973-31-0418-3 ; pag 11

1

-deseuri: material sau obiect care prin el nsusi, fara a fi supus unei transformari, nu mai poate fi utilizat. Dupa destinatie, deseurile se pot structura la rndul lor n doua subgrupe:

recuperabile; irecuperabile, iar dupa origine pot fi grupate, de asemenea n doua subgrupe:

rebut: o masina, un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct. Produsele, la rndul lor, la faza de control tehnic se separa n produse bune pentru folosinta si rebuturi care nu mai pot fi folosite direct. reziduuri: materii prime, materiale sau produse care sunt respinse n cursul unei fabricatii sau a unor activitati umane (menaj, comert etc.). La rndul lor reziduurilor pot fi: specifice: sunt deseuri caracteristice unei anume prelucrari, ca exemplu: aschiile de metal si lichidul de racire pentru atelierele mecanice, nisipul si bavurile pentru turnatorii etc.; curente: sunt deseurile caracteristice n mod net unei productii: hrtiile, ambalajele, cauciucurile, plasticul, sticla si altele care se gasesc n mod curent n diferite industrii dar nu sunt specifice cu natura acestora.3 Deseurile pot fi: a) Din punct de vedere al originii si al administrarii (tabelul 1.1.):

I. deseuri urbane; II. deseuri industriale; b) Functie de natura si locul de producere, deseuri pot fi clasificate ca n tabelul 1.1. c) Dupa durata (timpul) de producere, deseuri se regasesc ntr-un triplu flux: I. de scurta durata, adica n momentul n care se consuma sau prelucreaza materia, si aici intra deseurile menajere de fiecare zi si deseurile industriale pentru productie sau pentru comercializare; II. de durata medie, provenite din obiectele uzate de uz personal sau gospodaresc; III. de lunga durata, care apar n momentul cnd se elimina, degradeaza materialul. d) Functie de gradul de descompunere:

I. biodegradabile, care sunt descompuse de bacterii aerobe si anaerobe; II. nonbiodegradabile, care nu sunt afectate de procesele biologice.

3 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian si Catrinescu Theodor Reziduuri menajere, stradale si industriale. Colectarea, depozitarea si valorificarea materialelor refolosibile, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1992, ISBN 973-31-0418-3 ; pag 11-12

2

Tabelul 1.1

Clasificarea deseurilor.

Nr. crt. Denumirea deseului Provenienta 1. deseuri menajere Locuinte individuale sau colective Institutii publice (gradinite, scoli, internate, camine, crese, hoteluri, restaurante, cantine, institutii administrative, unitati militare etc.) ntreprinderi comerciale Unitati alimentare ntreprinderi industriale (exclusiv cele tehnologice) 2. deseuri stradale Deseuri aruncate sau depuse pe caile publice (sosele, strazi, alei, incinte, scari, cai ferate etc.) 3. deseuri industriale Deseuri provenite din activitatea industriala (resturi din materia prima, materiale de baza si cele auxiliare) 4. deseuri din constructii Provenite din demontarea sau construirea de obiective industriale sau civile 5. deseuri comerciale Deseuri provenite din activitatea de comert (ambalare, perisabilitate etc.) 6. deseuri agricole Deseuri provenite din unitatile agricole si zootehnice (inclusiv dejectiile animaliere) 7. deseuri sanitare (patologice) Deseuri provenite din institutii de sanatate (spitale, dispensare, sanatorii etc.) 8. deseuri speciale (periculoase) Deseuri explozive, radioactive etc., care necesita masuri speciale de tratament

Deseuri industriale sunt generate de procedeele de fabricatie si pot fi ncadrate

n trei mari categorii: -deseuri organice precum deseurile de hidrocarburi, solventi, gudroane; -deseuri minerale lichide precum cele provenite de la baile de captare si de

tratare la suprafata a metalelor; -deseuri minerale solide precum nisipurile de topitorie, sarurile de calire cianurica.

Cantitatea de deseuri generata de o tara este influentata de o serie de factori,

cum ar fi4: -sfera industriilor si nivelul de industrializare; -numarul de locuitori si gradul lor de civilizatie; -pozitia geografica, clima etc.

1.2. GESTIONAREA DESEURILOR N LUME 4 xxx - http://www.societatedurabila.ro/index.php?id=32

3

Cantitatea de deseuri

Cantitatea de deseuri (x 1000 t) Cantitatea de deseuri

Cantitatea de deseuri

Cantitatea de deseuri generata n lume variaza de la an la an tinnd cont de factorii prezentati anterior. n figura 1.1 sunt prezentate cantitatile de deseuri pentru cteva tarile din Europa. 5

Belgia Republica Ceha

2000

2001

2001

2001

2001

2002

2002

2003

2003

2003

2003

Cantitatea de deseuriCantitatea de deseuriCantitatea de deseuriCantitatea de deseuri (x 1000 t)

(x 1000 t) (x 1000 t)

50000

40000

30000

20000

10000

0

40000

(x 1000 t)

30000

20000

10000

0

1995

1995

1997

1999

1995

1996199719981999

20002001

2002

2003

2003

2003

2003

Anul

Anul

Danemarca Germania

14000

500000 400000

300000

200000

100000

0

(x 1000 t)

(x 1000 t)

13000

12000

11000

10000

1997

1999

2001

2001

2001

1995

1995

1997

1999

Anul

Anul

Estonia Polonia

20000

15000

10000

5000

150000

140000

130000

120000

0

19951996

1995

1997

1996

1997

1998

1999

1997

1999

Anul Anul

Portugalia

Republica Slovaca

40000

35000 30000 25000 20000

15000 10000 5000 0

30000

(x 1000 t)

20000

10000

0

1995

1997

1999

1998

1999

2000

Anul Anul

5 xxx - http://reports.eea.europa.eu/environmental_assessment_report_2003_10/en/kiev_chapt_07.pdf 4

Bulgaria Romania

250000

500000

Cantitatea de deseuri (x

Cantitatea de deseuri

1000 t)

(x 1000 t)

Cantitatea de deseuri Cantitatea de deseuri (x (x 1000 t) 1000 t)

200000

150000

100000

50000

0

400000 300000

200000

100000

0

1995

1995

1996

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2001

2002

2002

2003

2003

1995

1995

1996

1996

1997

1997

1998

1999

2000

2001

2001

2002

2002

2003

2003

Anul Anul

Islanda Norvegia

500

400

300

200

100

0

9000

8500

8000

7500

7000

6500

1998

1999

2000

1997

1998

1999

2000

Anul Anul

Fig. 1.1. Cantitatea totala de deseuri pentru cteva tari din Europa.

Pentru o parte dinte tarile prezentate anterior n continuare, este prezentata distributia deseurilor pe ramurile generatoare (fig. 1.2).

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000 50000 Cantitatea de deseuri (x 1000 t)Altele Deseuri municipale Canalizare Constructii Purificarea apei Producerea energiei Industrie Minerit Agricultura 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Anul

a)

5

0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000 Cantitatea de deseuri (x 1000 t)Altele Deseuri municipale Canalizare Constructii Purificarea apei Producerea energiei Industrie Minerit Agricultura 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000 Cantitatea de deseuri (x 1000 t)Altele Deseuri municipale Canalizare Constructii Purificarea apei Producerea energiei Industrie Minerit Agricultura 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Anul

b)

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Anul

c)

450000 400000

Altele Deseuri municipale350000

Canalizare

300000 Constructii

250000 Purificarea apei

200000

Producerea energiei150000 Industrie 100000 Minerit 50000 Agricultura 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Anul

d)

Fig. 1.2 Distributia deseurilor pe ramuri pentru urmatoarele tari: a) Republica Ceha; b) Polonia; c) Portugalia; d) Romnia.

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 Cantitatea de deseuri (x 1000 t)Altele Deseuri municipale Canalizare Constructii Purificarea apei Producerea energiei Industrie Minerit Agricultura Cantitatea de deseuri (x 1000 t)

6

Pentru aceleasi tari, n figura 1.3 s-a prezentat distributia deseurilor industriale tinndu-se cont de ramura industriala generatoare (fig. 1.3).

a)

b)

c)

7

d)

Fig. 1.3. Distributia deseurilor industriale pe ramurile generatoare pentru urmatoarele tari: a) Republica Ceha; b) Polonia; c) Portugalia; d) Romnia.

1.3. GESTIONAREA DESEURILOR N ROMANIA Din cele 77 milioane tone de deseuri solide generate n cursul anului 1999, circa 69 milioane tone au fost deseuri industriale (inclusiv steril minier). Cantitatea de steril minier a fost de 36 milioane tone (circa 52%), iar cantitatea de alte deseuri industriale a fost de 33 milioane tone.

Cantitatile de deseuri industriale au variat de la an la an; n 1995 s-a nregistrat cea mai mare cantitate (353 milioane tone) datorita generarii unei mari cantitati de steril 288 milioane tone; cea mai scazuta cantitate a fost nregistrata n 1999 (69 milioane tone), datorita reducerii drastice a activitatilor miniere, dar si a activitatilor din metalurgie si producerea de energie.

Cantitatea globala de deseuri industriale, altele dect sterilul minier, a scazut an de an; daca n 1992 se produceau 111 milioane tone, n 1996 - doar 47,1 milioane tone, iar n anul 1997 - 39,2 milioane tone deseuri industriale.

Fata de 1997, cantitatea de deseuri industriale a scazut cu 1,5 milioane tone n 1998, iar cea de steril minier a scazut cu 5,8 milioane tone.

Cantitatea de steril minier a avut o evolutie fluctuanta n decursul anilor, n functie de natura activitatilor extractive; ca tendinta generala se poate afirma casi cantitatea de steril a nregistrat o scadere continua.

Judetele care au generat cantitati mari de deseuri industriale n 1999 au fost Vlcea, Mehedinti si Hunedoara, n care exploatarile miniere mai constituie nca una din activitatile industriale de baza. Alte judete mari producatoare de deseuri sunt Alba, Prahova Bacau, Salaj, Covasna, Galati, n care generarea de deseuri este influentata de deseurile provenite din activitatile de tratare a minereurilor, de producere a energiei pe baza de combustibili fosili, din metalurgie sau prelucrarea titeiului.

Unele judete, cum ar fi Giurgiu, Botosani, Vaslui, Braila, Calarasi, Vrancea au raportat cantitati mici de deseuri industriale produse si gospodarite. Cantitatile mici se datoreaza fie restrngerii activitatilor industriale din aceste zone, fie faptului ca aceste judete sunt mai putin industrializate.

8

Principalele categorii de deseuri industriale generate n 1999 sunt (figura 1.6.):

-steril minier 36,0 milioane tone;

-cenusasi zgura de termocentrala 64 milioane tone;

-deseuri metalurgice 2,6 milioane tone;

-namoluri reziduale 2,5 milioane tone;

-deseuri chimice 2,2 milioane tone;

-deseuri feroase 1,9 milioane tone;

-deseuri din constructii 3,0 milioane tone.

Fig. 1.4.Distributia principalelor categorii de deseuri industriale generate n anul 1999.

Activitatile economice mari generatoare de deseuri sunt urmatoarele: -industria extractiva 48,0 milioane tone; -producerea energiei 8,1 milioane tone; -metalurgie 3,6 milioane tone; -rafinarea titeiului 2,2 milioane tone; -industria chimica 2,1 milioane tone; -industria de masini, produse metalice 1,4 milioane tone; -agricultura, zootehnie 1,2 milioane tone; -industria alimentara 0,9milioane tone.

O categorie aparte de deseuri industriale este reprezentata de deseurile periculoase.

n 1999, n Romnia, au fost identificate 145 de tipuri de deseuri periculoase, din totalul de 237 nscrise n Catalog European de Deseuri. Toate aceste tipuri au nsumat

o cantitate generata de peste 2,2 milioane tone de deseuri, ceea ce reprezinta 3% din totalul deseurilor produse n 1999, inclusiv sterilul minier, sau 6,5% - daca se exclude sterilul. Cantitati considerabile de deseuri periculoase au fost nregistrate n judetele Vlcea, Prahova, Alba, Dolj, Bacau, Constanta, Olt. Majoritatea deseurilor periculoase provin din industria chimica (anorganicasi organica), de la rafinarea petrolului si din procesele termice.

Principalele tipuri de deseuri periculoase generate n 1999 au fost: -deseuri de soda calcinata (lesii caustice); -fosfogips; -deseuri petroliere; -zguri din metalurgia neferoasa (a plumbului);

9

Cantitatea de deseuri (tone) Cantitatea de deseuri (tone)

90000 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0

-deseuri halogenate din chimia organica;

-namoluri cianurate cu metale grele;

-baterii uzate cu plumb;

-deseuri de la epurarea gazelor;

-amestecuri de grasimi si uleiuri de la separarea grasimilor din apele uzate.

Cea mai mare cantitate de deseuri periculoase s-a generat, asa cum era de asteptat, n cadrul industriei chimice predominnd deseurile de soda calcinata (judetele Alba, Dolj si Vlcea) si fosfogips (judetul Bacau).

Metalurgia este o alta activitate industriala care produce cantitati mari de deseuri periculoase, cu preponderenta zguri din metalurgia aluminiului (judetul Olt) si altor metale neferoase (judetul Maramures).

n cadrul industriei de prelucrare a titeiului, deseurile periculoase (namoluri din rezervoarele de petrol) s-au produs mai ales n judetele Constanta, Olt si Bacau. Industria de echipamente electrice si optice a produs n special namoluri cu crom, namoluri cianurate si uleiuri uzate neclorurate. n 1999 industria mijloacelor de transport (judetele Arges, Dolj, Constanta) a generat deseuri periculoase ca uleiuri uzate, emulsii, hidroxizi, solventi etc. Cantitatea totala de deseuri industriale generate n Romnia pe perioada anului 2002 (tone) pentru fiecare judet (fig. 1.7.) 6, 7, 8.

Judetul

b)

6 xxx - http://infoterra.mappm.ro/integrare/comp2/pdf_planuri_implementare_etapa1/fig_3_2_1.pdf 7 xxx - http://infoterra.mappm.ro/integrare/comp2/pdf_planuri_implementare_etapa1/fig_3_2_2.pdf 8 xxx - http://infoterra.mappm.ro/integrare/comp2/pdf_planuri_implementare_etapa1/fig_3_2_3.pdf

10

4000000 3500000 3000000

2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0

SATU MAREMARAMURESSALAJBIHORCLUJARADALBATIMISCARAS SEVERINHUNEDOARAGORJVALCEAMEHEDINTIDOLJOLTBISTRITA NASAUDSUCEAVA

SATU MAREMARAMURESSALAJBIHORCLUJARADALBATIMISCARAS SEVERINHUNEDOARAGORJVALCEAMEHEDINTIDOLJOLTBISTRITA NASAUDSUCEAVA

BOTOSANI

NEAMTIASIMURESHARGHITABACAUVASLUISIBIUBRASOVVRANCEACOVASNA

Judetul

a)

BOTOSANI

NEAMTIASIMURESHARGHITABACAUVASLUISIBIUBRASOVVRANCEACOVASNA

GALATI

GALATI

ARGES

ARGES

DAMBOVITAPRAHOVABUZAUBRAILATULCEAIALOMITABUCURESTITELEORMANGIURGIUCALARASICONSTANTA

DAMBOVITAPRAHOVABUZAUBRAILATULCEAIALOMITABUCURESTITELEORMANGIURGIUCALARASICONSTANTA

0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 Cantitatea de deseuri (tone) 0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 Cantitatea de deseuri (tone) SATU MARE

SALAJ

CLUJ

ALBACARASSEVERINGORJ

MEHEDINTI

OLT

SUCEAVA

NEAMT

MURES

BACAU

SIBIU

VRANCEA

GALATI

DAMBOVITA

BUZAU

TULCEA

BUCURESTI

Judetul c)

Fig. 1.5. Cantitatea totala de deseuri generata n anul 2002 (tone):

a) deseuri industriale; b) deseuri industriale periculoase; c) deseuri industriale periculoase usor incinerabile.

Din datele transmise de Comisia Nationala de Reciclare a Materialelor (CNRM) din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, pentru anul 2002, au fost prelucrate datele referitoare la urmatoarele tipuri de deseuri9:

-deseuri metalice feroase (tabelul 1.2); -deseuri metalice neferoase (tabelul 1.2) -deseuri de sticla (tabelul 1.3); -deseuri de hrtie si carton (tabelul 1.3); -deseuri de plastic (tabelul 1.3).

Tabelul 1.2 Cantitatile totale de deseuri metalice feroase si neferoare colectate, prelucrate si livrate n anul 2002.

Tip deseu Cantitate colectata si prelucrata (tone) Cantitate livrata la intern (tone) Cantitate livrata la export (tone) Deseuri metalice feroase 3 200 000 800 000 2 100 000 Deseuri metalice neferoase Aluminiu si aliaje 42 500 34 500 7 000 Cupru si aliaje 39 300 17 200 19 500 Plumb si aliaje 14 300 12 200 1 500 Acumulatori uzati 33 000 22 000 9 000 Alte deseuri neferoase 8 900 8 900 TOTAL 138 000 85 500 37 000

GIURGIU

CONSTANTA

9 xxx - http://www.mmediu.ro/dep_mediu/strategie_deseuri.htm 11

Tabelul 1.3 Cantitati totale de deseuri de sticla, hrtii-cartoane si mase plastice colectate, prelucrate si livrate n anul 2002

Tip deseu Cantitati colectate si prelucrate (tone) Cantitati livrate la intern (tone) Cantitati livrate la export (tone) Deseuri de sticla 16 608 16 130 Deseuri de hrtii-carton 173 000 172 500 Deseuri de mase plastice 7 171 5 740 856

Sursa: baza de date CNVM

Din datele obtinute pe baza chestionarelor de ancheta elaborate de ICIM si MMGA pentru anul 2002, au fost prelucrate si date referitoare la urmatoarele tipuri de deseuri:

-cenusi (tabelul 1.4); -namoluri de la epurarea apelor industriale uzate (tabelul 1.5 si tabelul 1.6); -deseuri de lemn (tabelul 1.7).

Tabelul 1.4 Tipuri de cenusi pentru anul 2002.

Tip deseu Cantitate generata (tone) Cantitate valorificata (tone) Cantitate eliminata (tone) Cenusa de vatra, zgura si praf de cazan (cu exceptia prafului de cazan specificat la 10 01 04) 7.284.989 4.514 7.280.474 Cenusa zburatoare de la arderea carbunelui 1.290.124 818 1.289.305 Cenusa zburatoare de la arderea turbei si lemnului netratt 3.202 10 3.193 Cenusa de vatra, zgura si praf de cazan de la coincinerarea altor deseuri dect cele specificate la 10 01 14 414 80 335 Cenusa zburatoare de la co-incinerare, alta dect cea specificata la 10 01 16 1 0 1 Cenusa de zinc 1.940 1.935 4

Materiale feroase din cenusile de ardere 3 3 0 Cenusi de ardere si zguri, altele dect cele mentionate la 19 01 11 31.110 741 30.370 Cenusi zburatoare, altele dect cele mentionate la 19 01 13 5 0 5 TOTAL 8.611.788 8.101 8.603.687

12

Tabelul 1.5

Tipuri de namoluri pentru anul 2002.

Tip deseu Cantitate generata (tone) Cantitate valorificata (tone) Cantitate eliminata (tone) Namoluri din agricultura si industria alimentara 214.287 12.552 201.735 Namoluri de la prelucrarea lemnului si producerea celulozei si hrtiei 323.173 312.175 10.998 Namoluri din industria pielariei si industria textila 1.222 0 1.222 Namoluri de la rafinarea petrolului si purificarea gazelor naturale 1.785 105 1.680 Namoluri din procese chimice anorganice 8.437 40 8.397 Namoluri din procese chimice organice 1 1 0 Namoluri de la producerea si utilizarea straturilor de acoperire 1.926 1.006 920 Namoluri din procese termice 116.593 113.568 3.025 Namoluri de la tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor 2.514 5 2.509 Namoluri de la tratarea mecanica si fizica a suprafetelor 224 43 181 Namoluri de la epurarea apelor uzate industriale 1.026.313 22.932 1.003.381 TOTAL 1.696.475 462.427 1.234.048

Tabelul 1.6 Namoluri si deseuri solide de la epurarea apelor industriale uzate pentru anul 2002

Tip deseu Cantitate generata (tone) Cantitate valorificata (tone) Cantitate eliminata (tone) Namoluri de la epurarea, efluentilor proprii 24.006 407 23.599 Namoluri de la epurarea efluentilor proprii 12.398 6 12.392 Namoluri de la epurarea efluentilor proprii 26.170 0 26.170 Namoluri de la epurarea efluentilor proprii 37 0 37 Namoluri de la epurarea efluentilor proprii 6.377 6.376 1 Namoluri de la epurarea efluentilor n incinta 1.051 288 763 Namoluri de la epurarea efluentilor proprii, altele dect cele specificate la 03 03 10 5.328 0 5.328 Namoluri, n special de la epurarea efluentilor n incinta cu continut de crom 984 0 984 Namoluri, n special de la epurarea efluentilor n

incinta, fara continut de crom 29 0 29 Namoluri de la epurarea efluentilor n incinta, altele dect cele specificate la 04 02 19 209 0 209 Namoluri de la epurarea efluentilor n incinta, altele dect cele specificate la 05 01 09 1.785 105 1.680 Namoluri de la epurarea efluentilor n incinta, altele dect cele specificate la 06 05 02 8.437 40 8.397 Namoluri de la epurarea efluentilor n incinta, altele dect cele specificate la 07 01 11 1 1 0

13

Namoluri de la epurarea efluentilor n incinta, altele dect cele specificate la 10 01 20 amoluri de la epurarea efluentilor n incinta, altele dect cele specificate la 10 01 20 441 0 441 Namoluri si turte de filtrare, altele dect cele specificate la 10 02 13 113.545 113.525 20 Namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor de ardere, altele dect cele specificate la 10 11 17 108 0 108 Deseuri solide de la epurarea efluentilor proprii, altele dect cele specificate la 10 11 19 40 0 40 Namoluri de la epurarea efluentilor proprii 2.383 18 2.365 Namoluri de la epurarea biologica a apelor reziduale industriale, altele dect cele specificate la 19 08 11 11.263 658 10.606 Namoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale dect cele specificate la 19 08 13 8.848 255 8.594 Namoluri de la epurarea efluentilor proprii, altele dect cele specificate la 19 11 05 1.005 20 985 TOTAL 224.447 121.699 102.748

Tabelul 1.7

Tipuri de deseuri de lemn pentru anul 2002

Tip deseu Cantitate generata (tone) Cantitate valorificata (tone) Cantitate eliminata (tone) Deseuri de scoarta si de pluta 46.678 26.795 19.883 Rumegus, talas, aschii, resturi de scndura si furnir, altele dect cele specificate la 03 01 04 754.170 724.109 30.061 Deseuri de lemn si de scoarta de la producerea si procesarea pastei de hrtie, hrtiei si cartonului 183.175 135.626 47.549 Lemn de la tratarea mecanica a deseurilor, altul dect cel specificat la 19 12 06 18 18 0 Alte tipuri de deseuri din lemn 8.631 8.549 82 TOTAL 992.672 895.097 97.575

n anul 2004, cantitatile totale de deseuri generate n Romnia au fost de aproximativ 363.315 mii tone, din care 99,4% reprezinta deseurile nepericuloase si 0,6% deseurile periculoase (tabelul 1.8.).

Tabelul 1.8. Cantitatile de deseuri generate pe principalele categorii, n anul 2004

Cantitati de deseuri

Periculoase mii tone % Nepericuloase mii tone % Total mii tone % Deseuri generate de industria extractiva 1.214,4 0,4 325.386,4 99,6 326.600,8 100,0 Deseuri generate 1.048,4 3,7 27.2467,2 96,3 28.515,6 100

14

de alte activitati industriale (exclusiv industria extractiva) Deseuri municipale --8.198,8 100 8.198,8 100 Total deseuri 2.262,8 0,6 361.052,4 99,4 363.315,2 100

n anul 2004, cantitatea de deseuri municipale generata pe cap de locuitor a fost de aproximativ 380 kg/locuitor, n crestere fata de anul 2003 (n care s-au nregistrat aproximativ 365 kg/locuitor) (fig. 1.8).

Procentul de valorificare a deseurilor municipale colectate a fost de aproximativ 1,2 %. n categoria deseurilor menajere si asimilabile, aproximativ 50% din acestea reprezinta deseurile biodegradabile.

Cantitatea de deseuri menajere colectate = 5161,0 mii tone

5%

49% 13% 11% 4% 3% 9% 6%

Deseuri biodegradabile

Deseuri textile

Alte deseuri

Deseuri inerte

Textile

Materiale plastice

Sticla

Metale

Fig. 1.6. Compozitia deseurilor menajere si asimilabile, colectate n anul 2004.

Ca urmare a transpunerii legislatiei europene n domeniul gestionarii deseurilor si conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificatasi aprobata prin Legea 426/200, n Romnia a fost elaborata Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD), care are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a

deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic.

Prevederile SNGD se aplica pentru toate tipurile de deseuri definite conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificatasi aprobata prin Legea 426/2001.

1.4. EVALUAREA NIVELULUI RESURSELOR DESTINATE PROTECTIEI MEDIULUI 15

La nivelul anului 1985 cheltuielile totale efectuate de agentii economici pentru protectia mediului reprezentau aproximativ 1,3% din PIB. Dupa o crestere continua a ponderii acestora n perioada 1985-1989, pna la aproximativ 2,2% din PIB, acestea se reduc la numai 1,0% din PIB n anii 1990 si 1991.(fig.1.9)10, calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romniei, CNS, Bucuresti, 1992.

Cheltuielile totale efectuate de agentii economici pentruprotectia mediului (% din PIB)

2.5 2 1.5 1 0.5 0 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 Anul

% in PIB a cheltuielilor cu protectia mediului efectuate de agentii economici

Fig. 1.7 Evolutia ponderii n PIB a cheltuielilor cu protectia mediului efectuate de agentii economici, n perioada 1985 -1991(%).

Respectivele evolutii s-au nregistrat pe fondul unor modificari importante n structura cheltuielilor (fig. 1.10):

-reducerea la aproximativ jumatate a ponderii sumelor destinate investitiilor : de la 72,2% n anul 1985, la numai 38,5% n anul 1991;

-cresterea ponderii cheltuielilor incluse n costurile de productie: de la 25,9% n anul 1985, la 33,7% n anul 1989 si respectiv 57,9% n anul 1991;

-aparitia unei noi categorii de cheltuieli, ncepnd cu anul 1990, respectiv cheltuielile destinate activitatilor de cercetare n domeniu; ponderea acestor cheltuieli a fost de 2,3% n anul 1990 si respectiv 1,8% n anul 1991.11

10 Constantin Ciutacu si Lumitinita Chivu - FONDUL DE MEDIU N ROMNIA, aprilie 2001; 11 xxx - Calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romniei, CNS, Bucuresti, 1992., exprimate n EURO, n anul 1991, cheltuielile totale efectuate pentru protectia mediului de catre agentii economici reprezentau aproximativ 230,3 milioane, revenind circa 10 EURO anual/locuitor.

16

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100Valoare procentuala 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100Valoare procentuala 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 Anul Investitii (%) Cheltuieli incluse in costurile de productie (%) Cheltuieli pt. cercetare (%) Alte cheltuieli (%)

Fig. 1.8 Evolutia structurii cheltuielilor efectuate pentru protectia mediului de agentii economici, n perioada 1985 -1991.

Ponderea n PIB a cheltuielilor totale pentru protectia mediului a crescut ncontinuu n perioada 1992-1998: de la 1,1% la 1,6%, reducndu-se apoi la nivelul anului 1999 la 1,5%.(fig. 1.1112).

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 Cheltuielilor totale pentru protectia mediului (% din PIB) 1992 1993 1995 1996 1998 1999

Anul

Fig. 1.9 Evolutia ponderii n PIB a cheltuielilor totale pentru protectia mediului, n perioada 1992 1999.

Exprimate n EURO acestea au evoluat de la 169,1 mil. n anul 1992, 571,7 n anul 1998 si 489,8 mil. n anul 1999. n medie s-au cheltuit pentru protectia mediului 7,4 EURO/locuitor n 1992, 25,9 EURO/locuitor n 1998 si 22,3 EURO/locuitor n 1999.

12 Xxx - Calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romniei, CNS, Bucuresti, Mediul nconjurator n Romnia, editia 2000, INSSE.

17

Ponderea cea mai mare de-a lungul ntregului interval analizat au detinut-o cheltuielile curente aproximativ 70,0% - investitiile depasind numai n anii 1998 si 1999 cu putin 30,0%.(fig.1.12).

1992 1993 1995 1996 1998 1999

Anul

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Pondere (%) Cheltuieli curente (%)

Cheltuieli de investitii (%)

Fig. 1.10 Evolutia structurii pe categorii a cheltuielilor totale pentru protectia mediului, n perioada 1992-1999.

Reducerea accentuata a ponderii investitiilor n cheltuielile totale pentru mediu, cumulata cu gradul ridicat de uzura avansata a instalatiilor si sistemelor de protectia mediului achizitionate n anii anteriori si lipsa resurselor financiare necesare realizarii reparatiilor corespunzatoare acestora, indica existenta unor riscuri ridicate de poluare.

Analiza modului de repartizare a cheltuielilor totale pentru protectia mediului pe tipuri de masuri si categorii, n perioada 1992 -1999, releva urmatoarele tendinte:

-mentinerea ponderii majoritare de-a lungul ntregului interval analizat a cheltuielilor destinate prevenirii si combaterii polarii: 84,6% n anul 1992 pi respectiv 89,8% n anul 1999;

-reducerea la aproximativ o treime a ponderii cheltuielilor destinate administrarii generale a mediului: 9,1% n anul 1992 si respectiv 2,5% n anul 1999;

-tendinta de reducere a ponderii cheltuielilor destinate activitatilor de cercetare, dezvoltare, instruire: de la 3,3% n anul 1992 la 1,9% n anul 1999;

-evolutia oscilanta, dar cu tendinta generala de crestere a ponderii cheltuielilor destinate protectiei mediului natural (fig. 1.13) 13.

13 Xxx - Calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romniei, CNS, Bucurest

i si Mediul nconjurator n Romnia, editia 2000, INSSE

18

Pondere (%)

100 95 90 85 80 75

1992 1993 1995 1996 1998 Anul 1999 Prevenirea si combaterea poluarii Cercetare, dezvoltare, instruire Protectia mediului natural Administrarea generala a mediului

Fig. 1.11 Modul de repartizare a cheltuielilor totale pentru protectia mediului pe tipuri de masuri, n perioada 1992 -1999 (%).

Imaginea oferita de structurile prezentate anterior poate fi completatasi cu analiza destinatiei pe sectoare a acestor categorii de cheltuieli (fig. 1.14).

Din aceasta perspectiva, n intervalul analizat, putem remarca urmatoarele:

-cresterea nsemnata nregistrata de proportia cheltuielilor cu protectia mediului destinate sectorului energie electricasi termica: de la 8,7% n anul 1992 la 46,2% n anul 1999;

-tendinta de reducere a proportiei industriei prelucratoare n total cheltuieli: de la 48,7% n anul 1992, la 19,1% n anul 1999;

-diminuarea la aproximativ jumatate a proportiei cheltuielilor pentru protectia mediului realizate n sectorul gospodaririi comunale: de la 23,4% n anul 1992 la 11,1% n anul 1999;

-micsorarea la aproximativ jumatate a ponderii cheltuielilor cu aceeasi destinatie din agricultura: de la 1,9% la 0,8%;

-tendinta de crestere a ponderii cheltuielilor destinate recuperarii deseurilor: 6,8% n anul 1996 si 7,6% n anul 1999 14.

14 xxx - Calculat pe baza datelor din Anua rul Statistic al Romniei, CNS, Bucuresti, Mediul nconjurator n Romnia, editia 2000, INSSE.

19

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Pondere (%) 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Pondere (%) 1992 1993 1995 1996 1998 1999

Anul

Agricultura

Silvicultura

Inductrie extractiva

Industrii prelucratoare

Recuperarea deseurilor

Energie electrica si termica

Transporturi

Administratie conumala

Gospodarie comunala

Cercetare stiintifica

Alte ramuri

Fig. 1.12 Evolutia modului de repartizare a cheltuielilor destinate protectiei mediului, pe sectoare, n intervalul 1992 -1999.

1.5. CADRUL LEGISLATIV 1.5.1. Cerintele Agendei 21 (Dezvoltarea Durabila) cu privire la gestionarea deseurilor Agenda 21 este programul de actiune pentru secolul XXI, aprobat unanim, n iunie 1992, de catre cele peste 170 de state, participante la Conferinta pentru

Mediu si Dezvoltare a Natiunilor Unite, asa-numitul summit planetar, de la Rio de Janeiro. Sefii de guvern ai 120 de natiuni, si-au luat angajamentul de a actiona continuu n vederea ndeplinirii masurilor propuse pentru atingerea obiectivelor Agendei 21.

Prima Conferinta ONU despre mediu a avut loc nca n 1972. Comisia mondiala a Natiunilor Unite nfiintata n 1984 a prezentat n 1987 raportul Our common future (.Viitorul nostru comun.). Notiunea definita n acel raport, sustainable development (dezvoltare durabila), este considerata ca fiind o dezvoltare economica, care ia n considerare att protectia sociala, ct si protectia mediului nconjurator.

n Agenda 21, gestionarea durabila a deseurilor este tratata avnd n vedere urmatoarele aspecte:

-ndepartarea ecologica a deseurilor periculoase;

-mpiedicarea folosirii ilegale a unor astfel de deseuri pe plan international;

-gestionarea compatibila cu mediul a deseurilor solide si a namolurilor de la statia de epurare;

-gestionarea sigurasi ecologica a deseurilor radioactive.

Agenda 21 formuleaza obiective concrete, cuprinzatoare privind gestionarea bunurilor de consum si a reziduurilor, n spiritul unei gospodariri ciclice, dupa cum urmeaza:

20

-Obiectivul comun al actiunilor n cadrul unei evaluari integrative a ciclului de viata este evitarea formarii deseurilor periculoase, diminuarea cantitatii de reziduuri, ca si tratarea unor astfel de reziduuri ntr-un mod care sa nu dauneze nici sanatatii, nici mediului.

-O gestionare a deseurilor compatibila cu mediul trebuie sa plece de la nlaturarea sau valorificarea deseurilor generate si sa fie orientata spre a descoperi cauza problemei, prin ncercari de schimbare a modelului de productie si de consum.

Prin Agenda 21, reprezentantii natiunilor au afirmat, ca si asuma obligatia ca pna n anul 2000, 75% din deseurile solide din orase sa fie colectate si valorificate sau salubrizate, astfel nct mediul nconjurator sa fie cat mai putin afectat.15

1.5.2. Strategia Protectiei Mediului Programul guvernamental stabileste principiile de baza ale politicii de mediu a Romniei, n conformitate cu prevederile europene si internationale, asigurnd protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia.

n anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila, iar n anul 2002 a fost elaborata Strategia Protectiei Mediului. Acest document stabileste ca principii generale:

-conservarea si mbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor;

-dezvoltarea durabila;

-evitarea poluarii prin masuri preventive;

-conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate;

-conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice;

-principiul poluatorul plateste;

-stimularea activitatii de redresare a mediului.

Criteriile pe baza carora au fost stabilite obiectivele Protectiei mediului sunt:

-mentinerea si mbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii;

-mentinerea si mbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor ecologice naturale;

-apararea mpotriva calamitatilor naturale si accidentelor;

-respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor internationale privind protectia mediului;

-maximizarea raportului beneficiu / cost;

-integrarea tarii noastre n Uniunea Europeana.

Au fost stabilite obiective pe termen scurt pna n anul 2004 si obiective pe termen mediu pna n anul 2010.

1.5.3. Situatia existenta n domeniul gestionarii deseurilor 15 Xxx - Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale, http://www.gestiuneadeseurilor.ro/

21

Cadrul legislativ general pentru protectia mediului n Romnia este reprezentat prin: -Legea Protectiei mediului 256/2006, care aproba Ordonanta de Urgenta

195/2005;

-Legea apelor 107/1996, completata cu legea 322/2005 si 112/2006;

-Ordonanta de Urgenta a Guvernului 243/2000 privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001;

-Ordonanta de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificatasi aprobata prin Legea426/2001;

-Hotarrea de Guvern 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

-Ordonanta de Urgenta 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii;

-Hotarrea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Acquis-ul Comunitar n domeniul gestionarii deseurilor cuprinde un numar de 11 acte normative, dintre care cele mai multe au fost deja transpuse n legislatia romna, conform cu cele prezentate n tabelele 1.9 si 1.10 16, 17.

Fata de continutul Aquis-ului Comunitar si de legislatia cadru pentru protectia mediului, legislatia romna mai cuprinde o serie de acte normative ce contin prevederi referitoare la gestionarea deseurilor, dupa cum urmeaza:

-Ordonanta Guvernului 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor, aprobata prin Legea 139/2002;

-Ordonanta Guvernului 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale;

-Hotarrea de Guvern 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare n mediul acvatic a apelor uzate;

-Ordinul 536/1997 al Ministrului Sanatatii, pentru aprobarea Normelor de igienasi a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

-Ordinul 219/2002 al Ministrului Sanatatii si Familiei pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza Nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale;

-Legea 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igienasi sanatate publica.

n tabelul 1.9 este prezentata legislatia romneasca pentru deseuri n concordanta

cu legile europene, fiind descrise si provederile legale si atributiile altor autoritati competente.

16 xxx - http://www.mediuvaslui.ro/Plan%20Judetean%20de%20Gestiune%20a%20Deseurilor.doc 17 XXX - http://www.arpmsv4.ro/legi/legislatie.htm

22

Tabelul 1.9

Legislatia de mediu.

Legislatie europeana Legislatie romaneasca Prevederi legale Atributii ale altor autoritati competente Directiva Cadru privind deseurile nr.75/442/EEC, amendata de Directiva nr.91/156/EEC Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.78/2000 privind regimul deseurilor Reglementeaza activitatile de gestionare a deseurilor n conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului Ministerul Sanatatii evalueaza impactul produs de deseuri asupra sanatatii populatiei Directiva nr.91/689/EEC privind deseurile periculoase Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.78/2000 privind regimul deseurilor Reglementeaza activitatile de gestionare a deseurilor periculoase n conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului participa la elaborarea reglementarilor specifice gestionarii deseurilor. Ministerul Administratiei si Internelor participa la elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor n domeniul serviciilor publice de gospodarie comunala si urmareste ndeplinirea obiectivelor din Planul National de Gestionare a Deseurilor Directiva nr.75/439/EEC privind Hotarrea de Guvern Reglementeaza activitatile de uleiurile uzate, amendata de nr.662/2001 privind gestionarea gestionare a uleiurilor uzate, Directiva nr.87/101/EEC si de uleiurilor uzate, completata si pentru evitarea efectelor Directiva nr.91/692/EEC modificata de Hotarrea de Guvern nr.441/2002; Hotarrea de Guvern nr.1159/2003 pentru modificarea Hotarrii de Guvern nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate. negative asupra sanatatii populatiei si asupra mediului.

Se refera la conditiile de colectare a anumitor tipuri de uleiuri uzate Directiva nr.91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care contin Hotarrea de Guvern nr.1057/2001 privind regimul Reglementeaza conditiile de introducere pe piata a bateriilor Ministerul Economiei si Comertului va propune Ministerului Educatiei

23

anumite substante periculoase si bateriilor si acumulatorilor care si acumulatorilor care contin si Cercetarii programe de cercetare Directiva nr.93/86/EC privind contin substante periculoase substante periculoase, precum si pentru reducerea continutului de etichetarea bateriilor modalitatile de gestionare a bateriilor si acumulatorilor uzati metale grele si substante periculoase din baterii si acumulatori Directiva nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor Hotarrea de Guvern nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a Stabileste cadrul legal pentru desfasurarea activitatii de depozitare a deseurilor, att pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, nchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor existente Aproba procedurile preliminare pentru acceptarea deseurilor la depozitare, criteriile pentru acceptarea deseurilor la depozitare si lista nationala de Autoritatile administratiei publice locale vor initia actiuni pentru deschiderea unui nou depozit n situatia n care depozitul existent atinge 75% din capacitatea proiectata. deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate n fiecare clasa de depozit de deseuri Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor deseuri acceptate n fiecare clasa de depozit de deseuri Aproba Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor Directiva nr.2000/76/EC privind incinerarea deseurilor Hotarrea de Guvern nr.128/2002 privind incinerarea deseurilor modificata si completata de Hotarrea de Guvern nr.268/2005 Reglementeaza activitatile de

incinerare si coincinerare si masurile de control si urmarire a instalatiilor de incinerare si coincinerare

24

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Aproba Normativul tehnic privind incinerarea deseurilor Directiva nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje Hotarrea de Guvern nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje modificata Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Ordinul nr.1229/2005 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare a operatorilor economici n vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje Reglementeaza gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje Aproba procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Aproba procedura de autorizare a operatorilor economici Ministerul Economiei si Comertului propune programe de cercetare avnd ca obiect fabricarea si compozitia ambalajului Directiva nr.96/59/EC privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB si PCT) Hotarrea de Guvern nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestionarea si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similari modificata de Hotarrea de Guvern 291/2005 Reglementeaza regimul special privind gestionarea si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similari Autoritatile de prevenire si stingere a incendiilor trebuie sa-si actualizeze inventarele si evidenta cantitatilor, tipului si locurilor unde exista compusi desemnati Ordinul MAPM nr.1018/2005 Aproba nfiintarea

25

privind nfiintarea n cadrul Directiei Deseuri si Substante Chimice Periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati Secretariatului tehnic pentru gestionarea si controlul compusilor desemnati n cadrul Directiei de gestionare a deseurilor si substantelor chimice periculoase Decizia nr.2000/532/CE, amendata Hotarrea de Guvern Reglementeaza evidenta de Decizia nr.2001/119 privind lista nr.856/2002 privind evidenta gestionarii deseurilor colectate, deseurilor (care nlocuieste Decizia gestionarii deseurilor si transportate, depozitate temporar nr.94/3/CE privind lista deseurilor aprobarea listei cuprinznd reciclate si eliminate si Decizia nr.94/904/CE privind deseurile, inclusiv deseurile lista deseurilor periculoase) periculoase Regulamentul nr.259/93 privind controlul transportului deseurilor n, dinspre si nspre Comunitatea Europeana Hotarrea de Guvern nr.1357/2002 pentru stabilirea autoritatilor publice responsabile de controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri Hotarrea de guvern nr.228/2004 privind controlul introducerii n tara a deseurilor nepericuloase n vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului, completata prin HG 514/2005 Legea 6/1991 pentru aderarea Romniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora Reglementeaza controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri Reglementeaza controlul introducerii n tara a deseurilor nepericuloase n vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului; Reglementeaza transportul peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora Ministerul Economiei si Comertului autorizeaza agentii economici

pentru a realiza operatiuni de import a deseurilor si de reciclare a acestora Autoritatea Vamala permite introducerea n tara a mijloacelor de transport ncarcate cu deseuri nepericuloase

26

Legea 265/2002 pentru Adopta amendamente la acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel privind Conventia de la Basel privind controlul transportului peste controlul transportului peste frontiere al deseurilor frontiere al deseurilor periculoase periculoase Ordinul MAPAM nr.2/2004 Stabileste Procedura de pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control a reglementare si control a transportului deseurilor pe transportului deseurilor pe teritoriul Romniei teritoriul Romniei Directiva nr.86/278/EEC privind protectia mediului si n particular a solului, atunci cnd namolul de la statiile de epurare este utilizat n agricultura Ordinul MMGA nr.344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului n special a solurilor, cnd se utilizeaza namoluri de epurare n agricultura Aproba normele tehnice privind protectia mediului n special a solurilor, cnd se utilizeaza namoluri de epurare n agricultura Autoritatea teritoriala agricola coopereaza cu autoritatea de mediu n vederea acordarii permisului de aplicare a namolurilor de epurare n agricultura Directiva nr.2000/53/EC privind vehiculele uzate Hotarrea de Guvern nr.2406/2004 privind gestionarea vehiculelor uzate; Ordinul MMGA 88/2005 privind materialele si componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea art.4 alin. (1) din Hotarrea de Guvern nr.2406/2004 Ordinul 87/2005 privind aprobarea modelului si a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz Reglementeaza gestionarea vehiculelor uzate Aproba Lista materialelor si componentelor exceptate de la aplicarea art.4 alin. (1) din Hotarrea de Guvern nr.2406/2004 Aproba modelul certificatului de distrugere emis la preluarea vehiculelor scoase din uz.

27

Directiva nr.2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) Ordinul 1225/2005 privind aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizarea organizatiilor colective n vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si Reglementeaza gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE) valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE) Ordinul 1223/2005 privind procedura de nregistrare a producatorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind EEE si DEEE Directiva nr.78/176/CEE privind deseurile din industria dioxidului de titan Directiva nr.82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea si monitorizarea mediului datorita deseurilor din industria de dioxid de titan Directiva nr.92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea si eventual eliminarea poluarii cauzate de deseurile din industria dioxidului de titan Ordinul MMGA 751/2004 privind gestionarea deseurilor din industria dioxidului de titan Reglementeaza gestionarea deseurilor din industria dioxidului de titan

28

Tabelul 1.10.

LEGISLATIE CONEXA.

Reglementare Principalele prevederi Legea nr.326/2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala modificata prin OUG 9/2002 si OUG 197/2002 Stabileste cadrul juridic unitar, nfiintarea, organizarea, monitorizarea si controlul serviciilor publice de gospodarie comunala n orase si comune. Legea nr.139/2002 pentru aprobarea OG 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor Stabileste cadrul necesar organizarii, gestionarii, reglementarii si monitorizarii serviciului public de salubrizare n localitati. Ordinul MSF nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale . Reglementeaza modul n care se colecteaza, ambaleaza, depoziteaza temporar, transporta si elimina deseurile rezultate din activitatile medicale. Legea nr.515/2002 pentru aprobarea Ordonantei nr.21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale. Stabileste obligatiile si raspunderile care revin autoritatilor publice locale, institutiilor publice, agentilor economici si cetatenilor pentru instaurarea unui climat de curatenie n localitati. Ordinul MEC nr.128/2004 privind aprobarea Listei cuprinznd standardele romne care adopta standarde europene armonizate ale caror prevederi se refera la ambalaje si deseuri de ambalaje. Aproba Lista cuprinznd standardele romne care adopta standarde europene armonizate ale caror prevederi se refera la ambalaje si deseuri de ambalaje Ordinul MAPAM nr.723/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce Stabileste reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la animale Aproba Normele sanitar-veterinare ce stabilesc reguli de sanatate cu privire la subprodusele de la animale .

29

1.6. PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR N ROMNIA Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate n cele ce urmeaza.

-principiul Protectiei resurselor primare este formulat n contextul mai larg al conceptului de dezvoltare durabila si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare, n special a celor neregenerabile, punnd accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

-principiul masurilor preliminare , corelat cu principiul utilizarii BATNEEC (Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive) stabileste ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deseurilor), trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic.

-principiul prevenirii stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, n ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei, minimizarea cantitatilor, tratarea n scopul recuperarii, tratarea si eliminarea n conditii de siguranta pentru mediu.

-principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator, astfel nct costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestora.

-principiul substitutiei stabileste necesitatea nlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitndu-se astfel aparitia deseurilor periculoase.

-principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei stabileste ca deseurile trebuiesc sa fie tratate si eliminate ct mai aproape de sursa de generare; n plus, exportul deseurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai n conditiile respectarii cerintelor pentru comertul international cu deseuri.

-principiul subsidiaritatii (corelat si cu principiul proximitatii si cu principiul autonomiei) stabileste acordarea competentelor astfel nct deciziile n domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national.

-principiul integrarii stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor

fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza.

Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ierarhizare a prioritatilor, n conformitate cu strategia Uniunii Europene (fig. ): -prevenirea aparitiei prin aplicarea tehnologiilor curate n activitatile care genereaza deseuri; -reducerea cantitatilor prin aplicarea celor mai bune practici n fiecare domeniu de activitate generator de deseuri;

30

-valorificarea prin refolosire (reutilizare), reciclare materialasi recuperare energetica;

-eliminarea finala prin depozitare.

Fig. 1.13. Prioritati n abordarea gestionarii deseurilor.

Obiectivele Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor sunt prezentate n tabelele 1.11 1.14 dupa cum urmeaza:

Tabelul 1.11 Obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor Tabelul 1.12 Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri Tabelul 1.13 Obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor

periculoase Tabelul 1.14 Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri periculoase

31

Tabelul 1.11

Obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor

Obiective principale Obiective subsidiare 1. Politica si cadrul legislativ 1.1. Armonizarea politicii si legislatiei nationale n domeniul gestionarii deseurilor cu politicile si prevederile legislative europene, precum si cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care Romnia este parte. 1.1.1. Crearea cadrului legislativ adecvat pentru ntreg sistemul de gestionare a deseurilor cu specificarea clara a tuturor partilor implicate (asoc. prof., patronate,ONGuri, sindicate, soc. civila etc.), responsabilitatilor si obligatiilor acestora. 1.2. Integrarea problematicii de gestionare a deseurilor n politicile sectoriale si de companie. 1.2.1. Corelarea politicii si a actelor normative interne cu prevederile legislative europene si internationale n domeniul gestiunii deseurilor. 1.3. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei n domeniul gestiunii deseurilor. 1.3.1. Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei si controlului acesteia. 1.3.2. ntarirea capacitatii institutionale 1.3.3. ncurajarea initiativei private n domeniul gestionarii deseurilor 2. Aspecte institutionale si organizatorice 2.1 Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric n vederea ndeplinirii cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene. 2.1.1. Crearea conditiilor pentru eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatilor de gestionare a deseurilor. 2.1.2. ntarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale la toate nivelele (national, regional, judetean, local) cu competente si responsabilitati n aplicarea legislatiei 3. Resursele umane 3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional si cu dotari corespunzatoare la toate nivelele att n sectorul public, ct si n sectorul privat. 4. Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor 4.1. Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru 4.1.1. Stimularea crearii si dezvoltarii unei piete viabile de deseuri reciclabile

32

gestionarea deseurilor n conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului poluatorul plateste 4.1.2. Optimizarea utilizarii tuturor fondurilor disponibile (fondul de mediu, fonduri private, fonduri structurale, etc) pentru cheltuielile de capital n domeniul gestionarii deseurilor 4.1.3. mbunatatirea mecanismelor economicofinanciare pentru gestionarea deseurilor municipale (calculare taxe, programe nationale speciale de la buget) 4.1.4. mbunatatirea mecanismelor economicofinanciare pentru gestionarea deseurilor industriale (deseuri rezultate direct din activitati industriale), inclusiv a celor industriale periculoase. 4.1.5. Crearea si sustinerea unor mecanisme economicofinanciare adecvate pentru gestionarea fluxurilor de deseuri speciale: acumulatori si baterii, uleiuri uzate, anvelope uzate, ambalaje, electrice si electronice, vehicule scoase din uz etc. (sisteme depozit, responsabilizarea producatorului, mecanisme de ecofinantare) 4.1.6. Utilizarea completa si eficienta a fondurilor nationale si internationale disponibile (ISPA, etc) 4.1.7. Finantarea sistemului national de monitorizare n domeniul gestionarii deseurilor 4.1.8. Finantarea securizarii intermediare si a reabilitarii finale a zonelor contaminate orfane 5. Constientizarea implicate partilor 5.1 Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru toate partile implicate 5.1.1. Intensificarea comunicarii ntre toate partile implicate 5.1.2. Organizarea si sustinerea de programe de educare si constientizare a populatiei 5.1.3. Stimularea agentilor economici ce finanteaza actiuni de educare si constientizare a populatiei, prin deduceri din sumele datorate la Fondul pentru Mediu

33

5.1.4. Elaborarea de ghiduri legislative si documente informative 6. Colectarea si raportarea de date si informatii privind gestionarea deseurilor 6.1. Obtinerea de date si informatii complete si corecte care sa corespunda cerintelor de raportare la nivel national si european 6.1.1. mbunatatirea sistemului national de colectare, prelucrare si analizare a datelor si informatiilor privind gestionarea deseurilor 6.1.2. mbunatatirea sistemului de raportare la nivel european si international a datelor privind gestiunea deseurilor 7. Prevenirea generarii deseurilor 7.1. Maximizarea prevenirii generarii deseurilor 7.1.1. Promovarea si aplicarea principiului prevenirii n industrie 7.1.2. Promovarea si aplicarea principiului prevenirii la consumator 8. Valorificarea potentialului util din deseuri 8.1. Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor 8.1.1. Dezvoltarea pietii pentru materiile prime secundare si sustinerea promovarii utilizarii produselor obtinute din materiale reciclate 8.1.2. Decuplarea generarii deseurilor de cresterea economica si realizarea unei reduceri globale a volumului de deseuri. 8.2. Dezvoltarea activitatilor de valorificare materiala si energetica 8.2.1. Promovarea prioritara a valorificarii materiale n masura posibilitatilor tehnice si economice n conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu 8.2.2. Promovarea valorificarii energetice n instalatii cu randament energetic ridicat n cazul n care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnicoeconomic, beneficiul energetic rezultat n urma incinerarii este pozitiv si exista posibilitatea utilizarii eficiente a energiei rezultate 9. Colectarea si transportul deseurilor 9.1. Asigurarea deservirii unui numar ct mai mare de generatori de deseuri de catre 9.1.1. Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor n mediul urban si rural

34

9.1.2. Optimizarea schemelor de transport 9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni 9.2.1. Stabilirea unor principii si cerinte unitare care sa pentru colectarea si transportul deseurilor,

stea la baza functionarii tuturor companiilor de

n vederea unei ct mai eficiente valorificari

salubritate

9.2.5. Eficientizarea controlului activitatii de transport deseuri peste frontiera: -stabilirea cadrului legal si institutional care sa permita aplicarea directa a Regulamentului 259/93/CEE; -stabilirea autoritatii competente; -ntarirea capacitatii institutionale de control; -implementarea Regulamentului 10. Tratarea deseurilor 10.1. Promovarea tratarii deseurilor n 259/93/CEE.10.1.1. ncurajarea tratarii deseurilor n vederea: vederea asigurarii unui management -valorificarii; ecologic rational -facilitarii manipularii; -diminuarii caracterului periculos; -diminuarii cantitatilor de deseuri eliminate final n conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu.

35

11. Eliminarea 11.1. Eliminarea deseurilor n conformitate cu cerintele legislatiei n domeniul gestiunii deseurilor n scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului 11.1.1. Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor prin promovarea cu prioritate a instalatiilor de eliminare la nivel zonal. 11.1.2. nchiderea depozitelor de deseuri neconforme cu cerintele UE 12. Cercetare-dezvoltare 12.1 ncurajarea si sustinerea cercetarii romnesti n domeniul gestionarii integrate a deseurilor. 12.1.1. Adaptarea la conditiile locale a unor tehnologii curate de productie. 12.1.2. Elaborarea de tehnologii noi pentru neutralizarea si eliminarea deseurilor periculoase. 12.1.3. Cresterea disponibilitatii pentru dezvoltarea de noi solutii pentru prevenire, minimizare, reciclare si eliminare a acestora. 12.1.4. Diseminarea informatiilor privind noi solutii precum si noi tehnologii

Tabel 1.12.

Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri.

SUB-CATEGORIA Obiectiv principal Obiectiv subsidiar 1. Deseuri din agricultura, cresterea animalelor, 1.1. Deseuri vegetale, dejectii, rumegus, deseuri 1.1.1. Eficientizarea controlului privind depozitarea deseurilor netratate silvicultura si industria lemnului, industria de la industrializarea lemnului 1.1.2. Tncurajarea valorificarii prin procedee aerobe si anaerobe alimentara 1.1.3. Sustinerea valorificarii energetice acolo unde valorificarea materiala nu este fezabila d.p.d.v. tehnico-economic, n conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu. 2. Deseuri de la producerea energiei termice si electrice, 2.1. Zgura, cenusa de vatra, cenusa zburatoare, gips de 2.1.1. Sustinerea valorificarii materiale si energetice

36

incinerare si co-incinerare

la centrale termoelectrice

2.2. Zgura, cenusa de vatra, 2.2.1. Tratare naintea depozitarii n cazul cenusa zburatoare, gips de n care recuperarea nu este posibila la instalatii de incinerare si co-incinerare

3. Deseuri din constructii si 3.1. Deseuri din constructii 3.1.1.1. Recuperarea si demolari si demolari (contaminate si

valorificarea materiala necontaminate)

si/sau energetica a deseurilor rezultate din demolari

3.1.3. Dezvoltarea sistemului de facilitati n vederea eliminarii corespunzatoare 3.2. Deseuri din excavarea 3.2.1. Reutilizarea si reciclarea, n masura solurilor (contaminate si n care acestea nu sunt contaminate necontaminate) 3.2.2. Dezvoltarea sistemului de facilitati pentru tratarea deseurilor contaminate de la excavarea solurilor n vederea recuperarii sau eliminarii si eliminarea corespunzatoare 3.3.Deseuri din constructia 3.3.1. Reutilizarea si reciclarea , n masura drumurilor n care acestea nu sunt contaminate 3.3.2. Tratarea deseurilor contaminate din constructia drumurilor n vederea recuperarii sau eliminarii si eliminarea corespunzatoare

37

4. Deseuri provenite de la statiile de epurare 4.1. Namoluri provenite de la statiile de epurare 4.1.1. Asigurarea, n masura posibilitatilor, a recuperarii si utilizarii ca fertilizant sau amendament agricol, a namolurilor ce corespund calitatii stabilite n cerintele legale 4.1.2. Deshidratarea si pre-tratarea n vederea eliminarii prin co-incinerare n cuptoarele din fabricile de ciment 4.1.3. Prevenirea eliminarii necontrolate pe soluri 4.1.4. Prevenirea eliminarii namolurilor n apele de suprafata 5. Deseuri biodegradabile 5.1. Deseuri biodegradabile: menajere, deseuri asimilabile din comert, servicii, industrie, institutii, deseuri stradale, namoluri orasenesti 5.1.1. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile prin reciclare si procesare (minimizarea materiei organice pentru reducerea poluantilor emisi prin levigat si gazul de depozit) 6. Deseuri de ambalaje 6.1. Ambalaje 6.1.1. Cresterea gradului de reutilizare si reciclabilitate a ambalajelor 6.1.2. Optimizarea cantitatii de ambalaje pe produs ambalat (prin reproiectare) 6.2. Deseuri de ambalaje 6.2.1. Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje prin valorificare 6.2.2. Cresterea cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate precum si a eficientei colectarii selective a acestora 6.2.3. Crearea si optimizarea schemelor de valorificare materiala

38

6.2.4. Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje (neadecvate pentru valorificare materiala) 7. Anvelope 7.1. Anvelope 7.1.1. Cresterea gradului de valorificare materiala si energetica a anvelopelor uzate 8. Vehicule scoase din uz 8.1. Vehicule scoase din uz 8.1.1. Asigurarea unei retele de colectare a vehiculelor scoase din uz corespunzator repartizate n teritoriu 8.1.2. Asigurarea posibilitatii ca ultimul detinator al vehiculului l poate preda gratuit unei unitati de colectare/valorificare 8.1.3. Restrictionarea utilizarii metalelor grele la fabricarea vehiculelor 8.1.4. Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor din vehiculele uzate, precum si a valorificarii energetice a acelora care nu se preteaza la valorificare materiala 9. Echipamente electrice si electronice 9.1. Echipamente electrice si electronice (EEE) 9.1.1. Reproiectarea EEE n scopul de a facilita repararea, mbunatatirea, reutilizarea, dezasamblarea si reciclarea lor 9.1.1.1. ncurajarea proiectarii si producerii de EEE care faciliteaza repararea, mbunatatirea, reutilizarea , dezasamblarea si reciclarea lor

39

9.2.2.1. Colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice ntr-o cantitate de cel putin 4 kg/loc/an ncepnd cu 2007 9.2.2. ncurajarea colectarii separate si a valorificarii materiale a deseurilor de echipamente electrice si electronice 9.2.2.2. ncurajarea consumatorilor n vederea returnarii DEEE 9.2. Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) 9.2.3. ncurajarea aparitiei de noi facilitati de reciclare si tratare a deseurilor de echipamente electrice si electronice 9.2.2.1. Colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice ntr-o cantitate de cel putin 4 kg/loc/an ncepnd cu 2007 9.2.2. ncurajarea colectarii separate si a valorificarii materiale a deseurilor de echipamente electrice si electronice 9.2.2.2. ncurajarea consumatorilor n vederea returnarii DEEE 9.2. Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) 9.2.3. ncurajarea aparitiei de noi facilitati de reciclare si tratare a deseurilor de echipamente electrice si electronice Tabelul 1.13.

Obiective strategice generale privind gestionarea deseurilor periculoase.

Obiective principale Obiective subsidiare 1. Politica si cadrul legislativ 1.1. Dezvoltarea unei politici nationale care sa conduca la crearea/aparitia unui sistem de gestionare a deseurilor periculoase eficient din punct de vedere ecologic, economic si just din 1.1.1. Crearea de sisteme administrative si mecanisme financiare care sa stimuleze detinatorii de deseuri periculoase de a se conforma obligatiilor legale de gestiune a acestora

40

punct de vedere social (Ex.: aplicarea principiului poluatorul plateste) 1.1.2. Pregatirea transpunerii si implementarii constante pas cu pas a directivelor UE 2. Aspecte institutionale si organizatorice 2.1. ntarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale 2.1.1. ntarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale cu responsabilitati n aplicarea legislatiei, privind gestionarea deseurilor periculoase la toate nivelurile (national, regional, judetean,) 3. Resurse umane 3.1. Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala la toate nivelele. 3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine pregatit profesional la toate nivelele, att n sectorul public, ct si n sectorul privat: -ntarirea capacitatii personalului APMurilor n ceea ce priveste aplicarea prevederilor legale referitoare la deseurile periculoase. -ntarirea capacitatii generatorilor de deseuri n vederea gestionarii ecologice rationale a deseurilor periculoase. 4. Prevenirea si minimizarea generarii deseurilor 4.1. Promovarea si aplicarea principiului prevenirii generarii deseurilor periculoase si pe ct posibil, a principiului proximitatii n 4.1.1. Sustinerea aplicarii tehnicilor de minimizare a deseurilor si tratare mbunatatita specifice diferitelor deseuri periculoase 4.2.1. Instruirea si responsabilizarea agentilor economici privind ntreprinderile si instalatiile care intra sub incidenta legii 645/2002 pentru aprobarea si modificarea OU 34/2002 5. Recuperarea materiala (reciclarea) si recuperarea energiei din deseurile periculoase 5.1. Minimizarea impactului deseurilor periculoase asupra sanatatii populatiei si mediului. 5.1.1. Promovarea reciclarii materialelor neferoase folosind topitoriile existente 5.1.2. Promovarea valorificarii termoenergetice a deseurilor periculoase n cuptoarele de ciment

41

6. Colectarea si transportul deseurilor 6.1. nfiintarea de servicii de colectare si transport pentru deseurile periculoase 6.1.1. nfiintarea unui sistem de colectare si transport al deseurilor periculoase care sa satisfaca necesitatile generatorilor 6.1.2. Monitorizarea transportului si colectarii deseurilor periculoase n conformitate cu cerintele UE si dezvoltarea bazei existente. 7. Tratarea si eliminarea deseurilor 7.1. Eliminarea deseurilor periculoase ntr-un mod ecologic rational si eficient economic si acceptabil social. 7.1.1. ncurajarea tratarii deseurilor periculoase n vederea: -valorificarii (daca este posibil) -facilitarii manipularii -favorizarii eliminarii -diminuarii caracteristicilor periculoase 7.1.2. Asigurarea de conditii adecvate pentru facilitatile de tratare si eliminare a deseurilor 7.1.3. Crearea conditiilor ca noile instalatii si facilitati sa fie proiectate, construite si sa opereze la nivelul cerintelor Uniunii Europene 7.1.4. Facilitarea exportului corespunzator al anumitor deseuri periculoase pentru o gestionare ecologic rationala 8. Gestionarea terenurilor contaminate 8.1. Asigurarea sanatatii publice prin prevenirea/minimizarea expunerii populatiei la riscurile generate de terenurile contaminate, apa contaminata si contaminantii n sine 8.1.1. Atingerea obiectivelor de calitate privind apele de suprafata, apa subterana si asigurarea ndeplinirii obligatiilor internationale ale Romniei n domeniul conservarii biodiversitatii si prevenirii accidentelor ecologice pe Fluviul Dunarea (Conventia Cadru a Dunarii) 8.1.2. Punerea la dispozitia publicului a informatiilor privind terenurile contaminate 8.2 Prevenirea aparitiei de noi terenuri contaminate 8.2.1. Aplicarea tehnologiilor adecvate de tratare/eliminare a deseurilor periculoase produse n mod curent

42

9. Finantarea sistemului de gestionare a deseurilor periculoase 9.1. Dezvoltarea si utilizarea eficienta de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor periculoase n conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului poluatorul plateste. 9.1.1. Dezvoltarea si implementarea eficienta a unor instrumente economico-financiare care sa asigure o piata viabila a deseurilor de productie periculoase prin aplicarea principiului poluatorul plateste si a principiului responsabilitatii producatorului 9.2. mbunatatirea accesului industriei la finantarea necesara pentru investitii eficiente si justificate economic n domeniul protectiei mediului, a tehnologiilor de productie curate si modernizarii instalatiilor 9.2.1. Capacitatea bancilor comerciale pentru a finanta (oferi credite pentru) proiecte de mediu n conditii avantajoase 10. Sistem informational pentru gestionarea deseurilor 10.1. Dezvoltarea sistemului informatic privind deseurile periculoase n concordanta cu cerintele internationale si ale UE 10.1.1. mbunatatirea sistemului de autorizare si control n domeniul deseurilor periculoase 10.1.2. mbunatatirea sistemului de informare si prelucrare date la nivel regional si national n vederea planificarii n domeniul gestionarii deseurilor periculoase (dezvoltarea strategiei) 10.1.3. Punerea la dispozitia publicului a informatiilor referitoare la gestionare deseurilor periculoase 10.2. Implementarea unui sistem de raportare a datelor privind gestionarea deseurilor n concordanta cu cerintele UE 11. Cresterea gradului de constientizare 11.1. Cresterea constientizarii publicului privind impactul deseurilor periculoase asupra sanatatii populatiei si a mediului 11.1.1. Cresterea constientizarii asupra consecintelor practicilor necorespunzatoare n domeniul gestionarii deseurilor periculoase din punct de vedere al protectiei mediului 11.1.2. Cresterea constientizarii asupra necesitatii bunelor practici n domeniul gestionarii deseurilor periculoase 11.2. Cresterea constientizarii ntreprinderilor privind beneficiile aplicarii practicilor si tehnologiilor curate 11.2.1. Cresterea constientizarii la nivelul industriei privind productia curata si respectarea prevederilor IPPC

43

11.2.2. Cresterea constientizarii la nivelul APM-urilor si administratiei centrale privind productia curatasi prevederile IPPC 11.3. Cresterea constientizarii privind 11.3.1. mbunatatirea performantei industriale prin obligatia de asumare a responsabilitatii asumarea responsabilitatii producatorului producatorului si principiul poluatorului plateste

Tabelul 1.14.

Obiective strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri periculoase

Categoria de deseuri periculoase Sub-categorii Obiective principale Obiective subsidiare 1. Deseuri cu continut de PCB/PCT -Uleiuri uzate cu continut de PCB/PCT -Echipamente cu continut de PCB/PCT 1.1. Gestionarea n conformitate cu prevederile legislatiei nationale armonizata cu cea a UE 1.1.1. Actualizarea periodica a inventarului national de deseuri cu continut de PCB/PCT 1.1.2. Responsabilizarea agentilor economici n vederea interzicerii utilizarii echipamentelor care contin PCB/PCT 1.1.3. Depozitarea n conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si mediu a deseurilor cu continut de PCB/PCT 1.1.4. Eliminarea stocurilor existente utiliznd cele mai bune conditii tehnice si economice n cel mai scurt timp posibil 1.1.5. Interzicerea utilizarii uleiurilor si a echipamentelor care contin PCB/PCT 2. Pesticide expirate -Pesticide expirate identificate pana la 30 mai 2002 care fac obiectul 2.1. Gestionarea n conformitate cu cerintele legale 2.1.1 Actualizarea periodica a inventarului national de pesticide expirate si inspectarea locurilor de stocare

44

proiectului PHARE 2002 al MAAP aplicabile 2.1.2 Colectarea separata si depozitarea n conditii de siguranta pentru sanatatea -Alte deseuri populatiei si mediu a tuturor deseurilor de pesticide si ambalaje de periculoase (existente si viitoare) pesticide care au fost/vor fi 2.1.3 Eliminarea stocurilor existente n cele identificate n afara mai bune conditii tehnice si economice cel proiectului PHARE 2002 mai curnd posibil 3. Solventi organici Toate grupele de solventi 3.1. Reducerea cantitatii 3.1.1 Reducerea consumului de solventi si a clorurati organici utilizate de deseuri generate si a generarii de deseuri prin utilizarea e