curs dispozitive

Introducere

• "Dispozitivul reprezinta un component auxiliar al unui sistem tehnic, constituindo unitate din punctul de vederefunctional, alcatuit din elemente cel putinîn parte solide, ale caror legaturi le permit o mobilitate limitata si care ramânîn serviciu în repaus relativ".

parte integranta a unui sistem

unitate constructiva si functionala

Sistemul tehnologic

• Sistemul cu ajutorul caruia semifabricatuleste adus la forma si dimensiunileprescrise pentru produsul finit.

A M C

Omul

Dispozitiv

semifabricat

scula

Masinaunealta

1

Clasificarea dispozitivelor

• Dupa specializareuniversalespecificemodulare

• Dupa actionareactionare manualaamplificarea fortelor de fixare integrate

• Dupa programul de fabricatieProductie serie micaproductie serie mareproductie de masa

Dispozitive universale

a. mandrina

b. cap divizor

Dispozitive specifice dispozitiv de frezat/gaurit

piesa

BA

BDS

FSElementedispozitiv.

2

Dispozitive modulare

redusimportantredusCost

dificilfoarte convenabilconvenabilInmagazinare

foarte bunamediocrabunaRigiditate

bunafoarte bunamediocraPrecizie

redusfoarte redusfoarte redusTimp de pregatire a fabricatiei

foarte mareredusfoarte redusTimp de executie

foarte mareredusfoarte redusTimp de proiectare

turnate, sudatasamblat

moduleelemente STAS

comert

Conceptie

zerobunslabAdaptabilitate la alt tip de piesa

zerofoarte bunabunaFlexibilitate

serie mijlocie, mare

unicat

serie mica mijlocie

unicat

serie mica

Tipul productiei

Dispozitivespecifice

Dispozitivemodulare

Dispozitivestandardizate

Tipul de dispozitiv

Caracteristici

Principii de conceptie a

dispozitivelor

3

piesaEl. O

El. OEl. F

StructuraStructuradispozitivelordispozitivelor

Grupa elementelor de orientare: • realizeaza sprijinirea semifabricatelor (în contact direct cu acestea), fiind adaptate formei si dimensiuniloracestora

Grupa elementelor de fixare: • au rolul de a conserva schema de orientare

Grupa elementelor de orientare si fixare pe masa masinii unelte: • realizeaza orientarea si fixarea corpului dispozitivului pe masa masinii unelte

Grupa elementelor de ghidare/conducere: • au rolul de a ghida (conduce) scula aschietoare

Grupa elementelor de ansamblu: • reprezentat prin corpul dispozitivului ca element de suport al subansamblului de orientare

Grupa elementelor auxiliare: • nu contribuie direct la prinderea semifabricatului fiind destinate facilitarii transportului, protectiei, asamblariietc

El. O & F pe mu

El. Ans.

MarireaMarirea productivitatiiproductivitatii munciimuncii, prin reducerea timpului de prindere-desprindere a Sf pe MU, parte a timpului auxiliar. (Timp auxiliar este timpulacordat operatorului, pentru ca sa poata efectua aschierea în timpul de baza pentru: prindere-desprindere Sf, pornire-oprire MU, pornire-opriresistem de racire, apropiere-îndepartare rapida a Sc, unele masuratori.)

MarireaMarirea precizieipreciziei prelucrariiprelucrarii prin transferul preciziei prinderii (orientare sifixare) în dispozitiv, asupra întregului ST, în sens favorabil, fiind posibil sase obtina precizii ridicate pe MU cu performante necorespunzatoare. Precizia necorespunzatoare a dispozitivelor influenteaza negativ preciziaprelucrarii.

ReducereaReducerea efortuluiefortului fizicfizic al al operatoruluioperatorului, în mod deosebit pentrurealizarea fixarii Sf sau a Sc pe MU.

PosibilitateaPosibilitatea automatizariiautomatizarii complexe a prelucrarilor pe MU, sau într-un sistem integrat de MU (linii flexibile de fabricatie, celule flexibile, centre de prelucrare, masini-unelte cu comanda numerica).

AvantajeleAvantajele utilizariiutilizarii dispozitivelordispozitivelor

4

Principii de orientare a semifabricatelor in dispozitive

• Prin ORIENTARE întelegem obtinereaacelei pozitii a semifabricatului îndispozitiv, care asigura suprapunereatraiectoriei taisului principal al sculei cu suprafata ce urmeaza a fi generata întimpul prelucrarii, în scopul realizariiconditiilor macro si micro geometriceimpuse în documentatia de executie.

RzTzOz

RyTyOy

RxTxOx

Translatii 3 – Tx, Ty, Tz

legate de dimensiuni liniare

Rotatii 3 – Rx, Ry, Rz

legate de dimensiuniunghiulare

RT

Orientarea presupune stabilirea uneipozitii univoce a semifabricatului învederea prelucrarii, putând fi deosebitedoua grupe distincte de elemente ceconduc la realizarea acesteia, si anumegrupa elementelor geometrice de raportat, a caror pozitie geometricaintereseaza din punct de vederefunctional, si grupa elementelorgeometrice de referinta (BAZE), cu ajutorul carora se determina pozitiaprimei grupe.

5

Baza este un element geometric(suprafata, dreapta, punct), care determina pozitia particulara, pe o directie sau raportata la o rotatie, a unor elemente geometrice propriisemifabricatului.

Totalitatea bazelor formeazasistemul de baze.

Baze functionale - fata de care se definesc, de catreproiectantul de produs, pozitiile reciproce ale suprafetelor;

Baze tehnologice - fata de care se realizeaza orientareasemifabricatului în diferitele etape ale prelucrarii.

BAZE

Baza de cotare (BC) este un element geometric, propriu semifabricatului, identificat la nivel de desen, fata de care se determina pozitia spatiala a elementului analizat sau raportat. Evident, proiectantul de produs este celcare alege si defineste aceste baze.

Totalitatea bazelor de cotare reprezinta sistemul bazelor de cotare.

Bazele de orientare (BO) sunt elemente geometrice (suprafata, dreapta, punct), proprii semifabricatului, reale sau imaginare, care determina pozitia spatiala corecta univoca a elementului geometric de prelucrat, în raport cu traiectoria descrisa de scula aschietoare. Evident, tehnologul este cel care alege si defineste aceste baze, pe cât posibil astfel încât sa se evite aparitia erorilor de orientare si cât mai convenabil din punctul de vedere al costului prelucrarii.

Sistemul bazelor de orientare reprezinta totalitatea bazelor de orientare

Conditii dimensionale (Cd):

- conditii realizate de generarea suprafetelor, prin scule;

- conditii realizate prin regimul de aschiere.

Conditii de orientare (Co):

- formeaza totalitatea conditiilor ce determina pozitiacorecta a elementului raportat;

Conditii constructive (Cc):

- influenteaza forma constructiva a dispozitivului înansamblu, dar nu influenteaza orientareasemifabricatului.

Conditii nominalizate in desenul produsului finit

– cote liniare, unghiulare, abateri de la pozitia nominala etc.

Conditii subantelese in desenul produsului finit

– perpendicularitati, paralelisme.

6

--Oz

A1aTaOy

A1bTbOx

conditii nominalizate

dTd - Cd;

aTa - Co; -> A2=BC2

bTb - Co; -> A3=BC3

conditii subantelese

A1 - Co; -> A1=BC1

RT

care sunt conditiile ?

A2-Oz

A1aTaOy

A1

A2

bTbOx


d1Td1, d2

Td2 - Cd;

a1Ta1 - Co; -> A2 = BC2

bTb - Co; -> A3 = BC3

a2Ta2 - Cc;


A1 - Co; -> A1=BC1

pl axe A2 - Co; -> A2=BC2

RT

7


A2aTaOz

A1

A2

ΔOy

A1-Ox


dTd - Cd;

aTa - Co; -> A1 = BC1


Δ - Co; -> Δ =BC3

A1 - Co; -> A1=BC1

A2 - Co; -> A2=BC2

RT


8

A2bTbOz

A1

A2

-Oy

A1ΔOx


aTa - Cd;

bTb - Co; -> A1=BC1


A1 - Co; -> A1=BC1

Δ - Co; -> Δ =BC3

A2 - Co; -> A2=BC2

RT

Clasificarea bazelor de orientare

a) BO principale - acele baze de orientare care se suprapun bazelor de cotare, conducând la prelucrari fara eroride orientare;

b) BO secundare - reprezentate prin BO, altele decâtBC;

c) BO auxiliare - sunt BO ce anuleaza alte grade de libertate decât cele necesare, admise doar în conditii bine justificate (de exemplu pentru închiderea poligonului fortelor).

Materializarea bazelor de orientare pe semifabricat se realizeaza prin suprafete de orientare (SO).

Materializarea bazelor de orientare în dispozitiv se realizeaza prin elemente de orientare.

Contactul dintre elementele de orientare si semifabricat, se realizeaza pe suprafetele de orientare.

Simbolizarea bazelor de orientare

(a) Dornuri conice lungi

(b) Reductii (bucse) conicelungi

5 grade

(2R, 3T)

Baza dubla de centrare (ghidare) si sprijin determinata cu suprafete conice lungi, cuprinse sau cuprinzatoare (doua drepte si un punct)

Prismanormalafixa4 grade

(2R, 2T)

Bazadublade ghidaredeterminatacu o suprafatacilindricaexterioara lunga(doua drepte)

(a) Placade baza Placute, Cepuri

(b) Reazemereglabile(suruburi, pene)

3 grade

(2R, 1T)

Bazade asezaredeterminatacu o suprafataplana(plan)

Elemente de dispozitivcorespunzatoare

Gradele de libertatepreluate

Simbolul bazeiDenumirea, tipul si modulde determinare al bazei

9


Oz

A1aTaOy

A1bTbOx


dTd - Cd;

aTa - Co; -> A2=BC2

bTb - Co; -> A3=BC3


A1 - Co; -> A1=BC1

RT


10

A2cTc

??Oz

A1

A2

aTaOy

A1y-yOx


bTb - Cd;

aTa - Co; -> xx = BC2

cTc - Co; -> A1 = BC1

y-y - Co; -> yy = BC4


A1 - Co; -> A1=BC1

A2 - Co; -> A2=BC3

RT

• de preferinta se aleg BO suprapuse BC;

• sistemul BO trebuie sa anuleze la prelucrare acele grade de libertate care sunt reclamate de conditiile tehniceimpuse produsului finit;

• trebuie evitate orientarile incorecte;

• prin orientare nu trebuie afectata rigiditateasemifabricatului;

• precizia de prelucrare a suprafetei de orientare va influenta precizia orientarii, deci SO trebuie sa fie precisprelucrate;

• pozitia punctului de aplicatie al fortelor exterioare trebuiesa fie în interiorul SO.

Criterii de alegere a bazelor de orientare

Clasificarea orientarii

Orientarea

corecta incorecta

completa simplificatasupraorientare

!?!?suborientare

eronat incompatibil

11

Orientarea dupa planul xOy presupune preluarea a trei grade de libertate: rotatie în jurul lui Ox (Rox); rotatie în jurul lui Oy (Roy); translatie de-a lungul lui Oz (Toz).

Definitie: Baza de orientare care asigura semifabricatului preluarea a trei grade de libertate, poarta denumirea de baza de asezare.

Orientarea CORECTA a semifabricatelor cu suprafete plane

Orientarea dupa planul xOz presupune preluarea a doua grade de libertate: rotatie în jurul lui Oz (Roz); translatie de-a lungul lui Oy (Toy).

Definitie: Baza de orientare care asigura semifabricatuluipreluarea a doua grade de libertate, poarta denumirea de bazade ghidare.


Orientarea dupa planul yOz presupune preluare a unui grad de libertate: translatie de-a lungul lui Ox (Tox).

Definitie: Baza de orientare care asigura semifabricatuluipreluarea a unui grad de libertate, poarta denumirea de baza de sprijin.


12


A1hThOz

AaTaOy

A

A1

cTcOx


bTb - Cd;

hTh - Co; -> BC1=A

aTa - Co; -> BC2=A1

cTc - Co; -> BC3=A2


A - Co; -> A1=BC1

A1 - Co; -> A2=BC3

RT

Orientarea dupa xOy (Rox, Roy, Toz) baza de asezare xOy {Q} = (1, 2, 3);

Orientarea dupa xOz (Roz, Toy) bazade ghidare Ox {Δ} = (4, 5);

Orientarea dupa yOz (Tox) baza de sprijin {M} = (6).


13

A1hThOz

AbTbOy

A

A1

Ox


hTh - Co; -> BC1 = A

bTb - Co; -> BC2 = A1


A - Co; -> A1=BC3

A1 - Co; -> A2=BC4

RT

Orientarea dupa xOy(Rox, Roy, Toz) baza de asezare xOy {Q} = (1, 2, 3);

Orientarea dupa xOz(Roz, Toy) baza de ghidare Ox {Δ} = (4, 5);


hThOz

AOy

AOx




A - Co; -> BC2 = A

RT

Orientarea dupa xOy(Rox, Roy, Toz) bazade asezare xOy {Q} = (1, 2, 3);

14

Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete plane

Materializarea bazelor de orientare pe semifabricat se face prinsuprafetele de orientare, iar pe corpul dispozitivului prinelementele de orientare sau reazeme.

Criteriile de clasificare a reazemelor pot fi:

a) criteriul constructiv: cepuri; placute; mese.

b) criteriul de mobilitate:

• fixe - îsi pastreaza pozitia anterioara orientarii;

• reglabile - îsi modifica pozitia ulterior momentului orientarii;

• autoreglabile - îsi modifica pozitia în timpul orientarii.

c) criteriul preluarii gradelor de libertate:

• principale - preiau grade de libertate, contribuie la orientare;

• auxiliare - preiau grade de libertate, dar nu participa la orientare, utilizateîn vederea preluarii fortelor ce actioneaza asupra Sf;

• suplimentare - nu preiau grade de libertate, maresc rigiditatea sistabilitatea semifabricatului

Reazemele principale fixe preiau semifabricatului grade de libertate, fiind utilizate la orientarea semifabricatelor pe suprafeteplane, prelucrate, neprelucrate, sau brut prelucrate. Sunt utilizateîn diferite forme constructive


CEPURI DE

REAZEM

STAS 8767-1981

•respectarea perpendicularitatii suprafetei cilindrice a picioruluicepului cu suprafata plana de sprijin pe placa de asezare din dispozitiv;

•alezajele în care se preseaza cepurile de reazem sa fie strapunse, în scopul asamblarii usoare în corpul dispozitivului;

•în cazul unor asamblari si demontari repetate se recomandautilizarea unei bucse intermediare;

•presarea cepurilor în corpul dispozitivului pe bosaje;

•realizarea conditiei de planitate dupa asamblare (la cota H se lasa un adaus de 0.2-0.3 mm);

•functie de diametrul de asamblare în corpul dispozitivului se recomanda confectionarea lor din OSC sau OLC15:

d < 12mm OSC 8 calire+ revenire joasa58-60 HRC.d > 12mm OLC 15 cemetare0.8-1.2mm calire+ revenire joasa56-62 HRC.

CEPURI DE REAZEM - STAS 8767-1981 - conditii

15



PLACI DE REAZEM

STAS 8769-1981

STAS 8745-1981



MESE DE REAZEM

Reazemele principale reglabile preiau grade de libertate, fiindutilizate la orientarea semifabricatelor pe suprafete plane înspecialpentru cele neprelucrate sau brut prelucrate, cu abateri mari la dimensiuni.


CU CEPURI DE REAZEM

16



CEPURI DE REAZEM

STAS 8880 –1981

STAS 8883 -1981



CU PLACI DE REAZEM

Reazemele principale autoreglabile preiau grade de libertate, fiindutilizate la orientarea semifabricatelor pe suprafete plane înspecialpentru cele neprelucrate sau brut prelucrate, cu abateri mari la dimensiuni, ce prezinta pe suprafata de orientare denivelari, adâncituri sau abateri mari de la planitate.


17

Reazeme suplimentare cu autoasezare sunt asezate pe elementeelastice si au în stare libera o înaltime mai mare decât reazemeleprincipale. La introducerea semifabricatului în dispozitiv, acesta iacontact mai întâi cu reazemul suplimentar si, comprimândelementul elastic, se aseaza pe reazemele principale dupa care se realizeaza o rigidizare a reazemelor suplimentare cu ajutorulunor sisteme de blocare sau autofrânare, devenind reazeme fixe


Reazemele suplimentare cu asezare ulterioara se aduc în contact cu semifabricatul numai dupa ce acesta a fost, în prealabil, orientat si fixat pe reazemele principale; dupa care se realizeazasi fixarea acestora devenind astfel reazeme fixe


18

Orientarea CORECTA a semifabricatelor cu suprafetecilindrice exterioare lungi

Orientarea dupa planul xOy presupune preluarea a doua grade de libertate: rotatie în jurul lui Oy (Roy); translatie de-a lungul lui Oz (Toz).

Orientarea dupa planul xOz presupune preluarea a doua grade de libertate: rotatie în jurul lui Oz (Roz); translatie de-a lungul lui Oy (Toy).

Suprafata cilindrica exterioara lunga orientata dupa doua plane ce se intersecteaza reprezinta o baza dubla de ghidare.

Orientarea dupa planul yOz presupune preluarea a unui grad de libertate - translatie de-a lungul lui Ox (Tox) - reprezentând o baza de sprijin pentru orientarea semifabricatului.

Preluarea rotatiei Rox va fi realizata printr-o baza de sprijinunghiular constituita din prelucrarile functionale sau tehnologiceale semifabricatului.

Orientarea CORECTA a semifabricatelor cu suprafetecilindrice exterioare lungi


cum se face orientarea?

19

A1hThOz

180lTlOy

A1Ox



lTl - Co; -> BC2 = A1

z-z - Co; -> BC3 = zz

180 - Co; -> BC4 = zz


A1(xoz)

RT

BC1B

C2

BC3,4

Orientarea CORECTA a semifabricatelor cu suprafetecilindrice exterioare scurte

orientarea dupa planul xOy presupune preluarea a unui grad de libertate: translatia dupa Oz (Toz); orientarea dupa planul xOzpresupune preluarea a unui grad de libertate: translatie dupa Oy(Toy).

Suprafata cilindrica exterioara scurta orientata dupa doua plane ce se intersecteaza reprezinta o baza dubla de sprijin.


cum se face orientarea?

20

A1hThOz

180lTlOy

A1Ox



lTl - Co; -> BC2 = A1

z-z - Co; -> BC3 = zz

180 - Co; -> BC4 = zz


A1(xoz)

RT

BC1

BC

2BC3,4

Elemente pentru orientarea semifabricatelor cu suprafete cilindrice

Constructia si dimensiunileprismelor cu utilizare largasunt reglementate de STAS 8881 - 1981.

Materialul folosit pentruexecutarea prismelor cu dimensiuni mici este OSC 8, calit si revenit la 56-60 HRC; iar pentru prismele de dimensiuni mari OLC 15, cementat pe adâncime de 0.8-1.2 mm si calit la 56-60 HRC.

PRISME DE REAZEM


PRISME DE REAZEM MOBILE

21


PRISME DE REAZEM - DIMENSIONARE


PRISME DE REAZEM - UTILIZARE

utilizate pentrusprijinireasuprafetelorcilindrice, fie peinteriorul cilindrului, sau al unei suprafetecurbe, fie pesuprafata de intersectie cilindru -suprafata frontalasemifabricat.


BOLTURI CONICE

22



BOLTURI CONICE



BOLTURI CONICE

Bolturile cilindriceorienteaza piesaprelucrata pesuprafete cilindriceinterioare, prelucrate înprealabil.


BOLTURI CILINDRICE

23

calculul latimii boltului frezat

determinarea inaltimii bolturilor

, D + D 0,5 + L j + j * L + D + D 0,5

D 0,5+ L + = h 2121

21

212 minminminmin

minmin

min

, D j 2 D

D 0,5+ L h minmin

min

min

1

24

Erori de orientareFactori tehnologici care influenteaza erorile – starea piesei

neprelucrat

punctiform

liniar scurt

prelucrat

actiune pe suprafata

liniar lung

EroriErori de de orientareorientareFactori tehnologici care influenteaza erorile – forma si dimensiunile

Se cauta stabilitatea maxima a piesei; punctele de reazem vor fi destul de îndepartate între ele. Se va evita orice deformare prin îndoire a pieselor. Reazemele nu se vor plasa în dreptul planelor de separatie de la turnare sau de la forjare; de asemenea se vor evita formele provenite de la miezuri.

rezemare pe doua semibosaje

x2<x1

EroriErori de de orientareorientareFactori tehnologici care influenteaza erorile – deformatiile

Pe cât posibil se va plasa elementul de fixare în dreptul punctului de reazem. Contactul cu reazemele nu trebuie sa produca tensiuni de compresiune mai mari decât limita de rezistenta la compresiune a materialelor în contact

25

Sfera / plan

Cilindru / plan

Plan / plan

SchitaConditiaFelulcontactului

EroriErori de de orientareorientareFactori tehnologici care influenteaza erorile – deformatiile – tipuri de contact

S

F > ac

R L

E F 0,175 ac

32

2

acR

EF0,0584

Calculul erorilor de orientare

Erorile la prelucrarea pieselor în dispozitive sunt produse de:

• prinderea incorecta a semifabricatelor în dispozitiv;

• imprecizii ale elementelor sistemului tehnologic (uzura scule, imprecizia masinii-unelte, deformatii termice ale elementelorsistemului tehnologic, vibratii, variatia caracteristicilor fizico-mecanice ale piesei etc.);

• variatii ale parametrilor procesului tehnologic (variatia fortelorde aschiere, imprecizia reglarii sistemului tehnologic, impreciziiale controlului etc.).

Calculul erorilor de orientare

Eroarea de orientare si fixare (prindere) a semifabricatului îndispozitiv depinde, la rândul ei, de:

• imprecizia orientarii cauzata de: alegerea incorecta a bazelor de orientare; existenta unor jocuri prea mari între baze si reazeme; imprecizia geometrica a elementelor de orientare;

• imprecizia constructiva a dispozitivului: uzura elementelor de reazem; constructie neprecisa a reazemelor; solutii constructive prea complexe;

• deformari si deplasari ale unor elemente componente ale dispozitivului sub actiunea fortelor de aschiere si a fortelor de fixare a piesei în dispozitiv

26

CalcululCalculul erorilorerorilor de de orientareorientare

Suma erorilor de prindere a semifabricatului în

dispozitiv trebuie sa fie mai mica decât o valoare

data. Se considera acceptabila o eroare totala de

prindere εtadm<(0.3-0.5)Tp, unde Tp este

toleranta de executie a piesei prelucrate pe

dispozitiv.

Eroarea totala, de orientarecomplexa a unei piese pesuprafete si reazeme diferitedintr-un dispozitiv, se obtine prinînsumarea erorilor cauzate de fiecare suprafata în parte


1. identificarea bazei de cotare pentru conditia aTa

2. stabilirea bazei de orientare

3. determinarea cotei de reglare (CR)

4. stabilirea unui lant de dimensiuni

5. ecuatia de continuitate a lantului de dimensiuni

6. variatie in limitele admisibile a lantului de dimensiuni

½D+aTa-CR=0

Δ½D+ΔaTa-ΔCR=0e(a)1/2TD 0

27

CalcululCalculul erorilorerorilor de de orientareorientareErori provocate de deplasarea bazelor de cotare - JOC

e(a) = j1max

e(b) = 2a(tgß - tgß1)


e(a) = e(b) = e(c) =Jmax = Dmax - dmin


e(÷) = Jmax = Lmax - lmin

28


e(a) = 1/2TD

CalcululCalculul erorilorerorilor de de orientareorientareErori provocate de deplasarea bazelor de cotare – necoincidenta BC/BO

ε(a) = Tb

ε(a) = Td/2 + T1/2 + jmax


29

ε(a) = Tb + jmax


ε(a) = T1+ jmax


ε() = T1+ jmax


30

ε(a) = [+1 + 1/sin(α/2)]T d/2

ε(b) = [-1 + 1/sin(α/2)]Td/2

ε(c) = Td/[2sin(α/2)]


V

O

α/2

a

b

c

CR

Lb

Lc

La

V

O

A

α/2

D/2

a

b

c

La = Va = VO + D/2

Lb = Vb = VO – D/2

Lc = Vc = VO2sin

1

22

sin

2

DD

OV

31

Eroarea totala, de orientarecomplexa a unei piese pesuprafete si reazeme diferitedintr-un dispozitiv, se obtine prinînsumarea erorilor cauzate de fiecare suprafata în parte



0,222 = 6

0,037 36 =

2)-(1

3)-(2 6)-(1 = 7)-(6 = x

si

0,068 = 6

0,037 11 =

2)-(1

3)-(2 4)-(1 = 5)-(4

rezulta

,2)-(1

4)-(1 =

3)-(2

5)-(4 :proportia Din

0,037 = 2

19,967 - 20,041 =

2D-D = 3)-(2 Distanta

20 = 20h8 burghiului Diametrul

20 = 20F7 bucsei Diametrul

.burghiu . buc_e

00.033

+0.0410.020+

minmax

Eroarea de pozitionare a burghiului

CotareaCotarea functionalafunctionala a a dispozitivelordispozitivelor

Cotarea tehnologicaa semifabricatului in vederea gauririi

32



Fixarea semifabricatelor îndispozitive

Prin fixare se înţelege realizarea forţelornecesare realizării contactului între piesa de prelucrat şi reazeme pentru mentinerea întimpul prelucrării a orientării piesei în dispozitiv.

33

Timpul auxiliar consumat pentru fixarea piesei în dispozitivdetermină în bună măsură productivitatea dispozitivului. Pentrurealizarea fixării sunt întotdeauna mai multe soluţii constructive

• Cu cât numărul de elemente de reazem care vin în contact cupiesa este mai mic, cu atât întroducerea şi scoaterea piesei îndispozitiv se face mai uşor şi într-un timp mai scurt.

• Cu cât numărul de suprafeţe de orientare este mai redus, sause realizează prin elemente de reglare comandate de la distanţă, cu atât mai puţine mânuiri de strângere/fixare trebuie să facă operatorul de la maşină.

• În acest sens, se va prefera o soluţie constructivă cumanevrarea unui număr minim de elemente de strângere, acţionate prin mişcări simple şi fără efort fizic deosebit aloperatorului.

Aspectele ergonomice ale acţionării sistemului de fixare sunt importante pentru productivitateadispozitivului. Operatorul trebuie să lucreze în condiţiide minim de efort fizic şi psihic: poziţie comodă de introducere a semifabricatului, vizibilitate bună în zona de lucru, amplasarea elementului de acţionare a strângerii la îndemâna operatorului.

În acest sens, numărul şi amplasarea reazemelor, numărul şi amplasarea elementelor de acţionare suntimportante

nr. crt.

Schema de acţionare

Situaţia de acţionare a forţei de fixare sau a forţelor de fixare

1

Forţă aplicată pe partea superioară: - cu posibilitatea introducerii piesei pe direcţia de aplicare a

forţei; - fără posibilitatea introducerii piesei pe direcţia de aplicare

a forţei.

2 Forţă aplicată lateral dinspre muncitor

3 Forţă aplicată lateral către muncitor (din spate)

4

Forţă aplicată de jos în sus din partea inferioară

5

Forţă aplicată de jos în sus din partea superioară

6

Forţă aplicată din partea frontală, cu legătură pe alezajul pieselor, din partea pe care se aplică forţa

34

7

Forţă aplicată din partea frontală, cu legătură pe alezajul pieselor, din partea opusă celei din care se aplică forţa

8

Forţă aplicată din partea frontală, cu legătură pe exteriorul pieselor, din partea opusă celei din care se aplică forţa

9

Forţă aplicată simultan pe două direcţii perpendiculare

10

Forţă de fixare a pieselor orientate pe prisme

11

Forţă de fixare a pieselor centrate pe dornuri (bolţuri) rigide

În timpul prelucrării apar solicitări asupra piesei prinse în dispozitiv datorită forţelor de aşchiere şi datorită unor forţe masice (greutate sau forţe centrifuge). Pentru realizarea fixării, după cum s-a mai spus, se vor aplica asupra piesei de prelucrat - prin mecanismele de fixare - forţe care să anuleze componenta rezultantei forţelor care acţionează în sensul scoaterii piesei din poziţia "orientare pe reazem".

În acest sens, proiectanţii de dispozitive vor întocmi schema cuprinzând condiţiile de stabilitate şi ecuaţiile de echilibru între forţele care solicită desprinderea piesei de reazemele de orientare şi forţele de fixare. Va rezulta mă rimea forţei de fixare ce urmează să fie exercitată prin mecanisme adecvate.

Exemplul 1. La prinderea unei piese în mandrina universală cu fă lci, condiţiile puse sunt ca semifabricatul să nu se deplaseze axial datorită componentei axiale Fz a forţei de aşchiere şi să nu se rotească datorită momentului exercitat de componenta Fy a forţei de aşchiere

conditia de echilibru:

a

zza z

F C sau S ,F C S z

35

Exemplul 2. La orientarea unei piese pe prismă în V cuunghiul de α grade, ca în figura 5.2, condiţia pusă este casemifabricatul să nu se rotească sub acţiunea momentului Mt

exercitat de, să spunem, forţa tangenţială la tăierea barei de diametru D prin frezare.

conditia de echilibru:

,M C 2

D N 2 + S trt

Relaţii de calcul pentru forţe de strângere şi curse la mecanismele de fixare Tipul mecanismului

Schiţa de calcul

Relaţii de calcul

Semnificaţia notaţiilor şi valori ale parametrilor

Cu pană

tg i = e

tg + ) + tg(

Q = S

21

φ1, φ2 sunt unghiuri de frecare pe faţa înclinată şi respectiv dreaptă a penei,

φ1=φ2 = 541'

Cu pană şi rolă

tg i = e

tg D

d = tg

tg + ) + tg(

Q = S

11r

21r

φ 1r este unghiul de frecare de rostogolire între rolă şi pană φ 1r=250'; φ 2, unghiul de frecare între pană şi piesă.

Cu pană şi plunjer în consolă

tg i = e

tg + ) + tg(

) + tg( tgb

a3 - 1

Q = S21

13

φ1, φ2 şi φ 3 sunt unghiuri de frecare pe suprafeţele indicate pe figură şi au valorile de 541'

Cu pană şi plunjer în consolă cu rolă

tg i = e

tgD

d = tg

tg + ) + tg(

) + tg( tgba

3 - 1Q = S

11r

21r

1r3

φ1 = φ 2 = φ3 = 541', iar φ 1r = 250' şi sunt unghiurile de frecare pe suprafeţele indicate

Cu pană şi plunjer dublu ghidat

tg i = e

tg + ) + tg(

) + tg( tg - 1Q = S

21

13

φ1 = φ 2 = φ3 = 541', şi sunt unghiurile de frecare pe suprafeţele indicate

Cu pană şi plunjer dublu ghidat cu rolă

tg i = e

tgD

d = tg

tg + ) + tg(

) + tg( tg - 1Q = S

11r

21r

1r3

Unghiurile de frecare pe suprafeţele indicate sunt: φ1 = φ 2 = φ3 = 541', iar φ 1r= 250'

36

Cu şurub cu cap sferic

2

p = e

d

p = tg

) + ( tg d

M 2 = S

M este momentul aplicat la şurub; d - diametrul mediu al filetului; p - pasul filetului; θ - unghiul de rotire al şurubului, în radiani; φ - unghiul de frecare pe suprafeţele elicoidale ale filetului şi se ia cu valori de la 541' la 1130'; μ - coeficientul de frecare pe suprafaţa frontală a şurubului sau piuliţei şi se ia cu valori între 0.1... 0.2.

Mecanisme cu pana

Pana, ca element de dispozitiv este un element de mare generalitatecare se găseşte sub o formă implicită şi la alte mecanisme: cu şurub, cu excentric, cu bucşe elastică etc. Transmiterea forţei prin efectul de împănare şi condiţiile pentru autofrânare vor sta la baza proiectăriimecanismelor la care exercitarea forţei se face pe suprafeţe înclinate, cu condiţii de autofrânare.

Q - forţa de acţionare a penei; h1 - cursa de acţionare a penei; h - cursa activă obţinută; α - unghiul penei.

h = h1 . tgα

) + ( tg + ) + ( tg

Q = S

2211

Q este forţa de acţionare,

S - forţa de strângere realizată pecele două feţe înclinate,

α1, α2 - unghiurile de înclinare ale feţelor,

φ1, φ2 - unghiurile de frecare pefeţele 1 respectiv 2 ale penei

Determinarea fortei de strangere

37

tg i = e

tg + ) + tg(

Q = S

21

tg i = e

tg D

d = tg

tg + ) + tg(

Q = S

11r

21r

tg i = e

tg + ) + tg(

) + tg( tgb

a3 - 1

Q = S21

13

tg i = e

tgD

d = tg

tg + ) + tg(

) + tg( tgb

a3 - 1

Q = S

11r

21r

1r3

tg i = e

tg + ) + tg(

) + tg( tg - 1Q = S

21

13

tg i = e

tgD

d = tg

tg + ) + tg(

) + tg( tg - 1Q = S

11r

21r

1r3

38

Mecanisme cu filet (surub – piulita)

2

p = e

d

p = tg

) + ( tg d

M 2 = S

2

p = e

D + ) + ( tg d

M 2 = S

2

p = e

D - DD - D

31

+ ) + tg( d

M 2 = S

21

2

31

3

2

p = e

3D

+ ) + ( tg d

M 2 = S

40

armarea gaurii filetate cu Heli-Coil

prezon cu piulita inalta

Mecanisme cu excentric

,1 + e

R 2 -

e

R e =

2

cos

, tg + ) + ( tg

L Q = S

21

fara autofranarecu autofranare

Mecanisme cu excentric

41

mecanism cu excentric simplu si brida

mecanism cu excentric dublu si brida

Mecanism cu excentric cu doua came

42

Solutii constructive


BRIDE culisante


BRIDE pivotante

43


BRIDE oscilante in lurul unui ax


BRIDE cu actiune de impanare


BRIDE cu paloniere

44


BRIDE – variante de rezemare a bridelor


ELEMENTE ELASTICE - arcuri


ELEMENTE ELASTICE – saibe elastice

45


ELEMENTE ELASTICE – bucse elastice cu nervuri

Solutii constructiveELEMENTE ELASTICE – bucse elastice

forme constructive

46

Solutii constructiveELEMENTE ELASTICE – bucse elastice

dimensiuni caracteristice


ELEMENTE ELASTICE – bucse elastice

mandrine


ELEMENTE ELASTICE – bucse elastice

dornuri

47


ELEMENTE ELASTICE – hidroplast

principiu



bucse cu pereti subtiri



mandrina

48



dorn

Actionarea la distanta a dispozitivelor

La producţia de serie mare sau masă , se impune creştereaproductivităţii şi ritmuri constante în fazele de prindere/desprindere a semifabricatului. Se recomandă utilizarea unor sisteme de comandă a dispozitivelor cuacţionare mecanizată, de la surse de energie pneumatice, hidraulice sau hidropneumatice.

Printre avantajele utilizării acţionării mecanizate se numără şi posibilitatea automatizării, incluzând şi dispozitivele însistemele integrate cu comandă numerică.

Actionarea hidraulica

Forţa de acţionare este furnizată de un motor hidraulic liniar. Sunt realizateforţe de acţionare mari, pentru că în sistemele hidraulice se pot produce presiuni până la 400 bar. Cu astfel de sisteme se pot comanda simultan mai multe mecanisme de fixare sau, individual, un singur mecanism.

Forţele se pot transmite fără şocuri, cu reglare posibilă a presiunii în trepte saucontinuu. Uzura elementelor de lucru fiind redusă , fiabilitatea acestormecanisme este mare.

Lungimea curselor realizabile este mare şi reglajul poate fi realizat foarte fin. De asemenea, există posibilitatea realizării unor curse de apropiere - retragererapidă şi a curselor active la viteza dorită.

Mecanismele cu acţionare hidraulică sunt tipizate şi sunt construite dinelemente componente normalizate. Intreprinderi specializate produc astfel de mecanisme integrabile în sisteme de comandă şi acţionare hidraulică a maşinilor - unelte

49

Scheme hidraulice de actionare a dispozitivelor

Dimensionarea actionariihidrostatice a dispozitivelor

Pompa Debitul Q, [litri/minut] ,

p t 1000

L S = Q

unde: S este forţa de strângere la tija motorului; L - lungimea cursei pistonului;

t - timpul de efectuare a cursei pistonului; p - presiunea în cilindru; η - randamentul acţionării.

Motorul pompei

Puterea N, [kW]

,

612

Q p = N

unde η - randamentul pompei, η=0.7-0.85.

Forţa, [daN] pentru situaţia când uleiul este în partea opusă tijei;

4D

p = P2

pentru situaţia în care uleiul este în partea tijei;

4

) d - D ( p = P

22

unde D este diametrul cilindrului, [cm]; d - diametrul tijei, [cm]; p - presiunea uleiului, [daN/cm2]; η - randamentul motorului.

Grosimea S a cilindrului, [cm]

a 2

D p S

unde σa=500-600 daN/cm2 - pentru cilindrii din oţel;

Cilindrul hidrostatic

Timpul t pt. realizarea cursei pistonului, [min.]

Q 10 4

L D = t

3

2

50

Diametrul interior d al conductelor, [mm]

, v

Q 4.6 = d

unde Q este debitul, [l/min]; v - viteza adnisă pentru ulei în conducte: 1.5 m/s pentru conductele de aspiraţie 4 m/s pentru conductele de refulare. Conducte

Grosimea s a conductelor, [mm]

, 2

d p s

a

unde σa = 500...600 daN/cm2; d - diametrul conductei, [mm]; p - presiunea uleiului, [daN/cm2]

Motoare hidraulice liniare

Variante constructive deservitede motoare hidraulice

51

Actionarea pneumatica

Aerul comprimat este întrebuinţat în mod obişnuit în secţiile de prelucrare. El este produs direct în intreprindere, cu ajutorul unui grup de motocompresor, central pe intreprindere, sau pe ateliere. Este deci suficient să se racordeze utilizatorii la reţeaua de aer comprimat din intreprindere.

În atelier, aerul comprimat este filtrat, gresat, şi destins la o presiune de cca5 7 bar. Utilizatorii vor ţine seama însă de pierderile în conducte şi instalaţii.

Aerul comprimat se utilizează pentru: strângeri/desfaceri de bride, cleştimandrine etc.; deplasări liniare sau circulare, aruncătoare, ejectoare, plăci pe pernă de aer etc.; acţionări de turbine, pentru rectificare ultrarapidă, găuriri şi rectificări diametre mici etc.; curăţiri; vopsitorie etc. Folosireaaerului comprimat este convenabilă din punctul de vedere al costurilorimplicate, permite simplificarea constructivă a dispozitivelor şi măreşterandamentul acestora.

Elementele componente ale mecanismelor pneumatice sunt tipizate saustandardizate; chiar sisteme de acţionare pneumatică în întregime se pot achiziţiona din comerţ, sau din intreprinderi specializate.

Avantajele acţionării pneumatice sunt: siguranţă în exploatare şi întreţinere uşoară; nu poluează mediul; greutate redusă.

Dispozitivele cu acţionare pneumatică pot reduce timpii de prindere/desprindere foarte drastic, de 5...10 ori faţă de acţionareamecanică, efectuând, în acelaşi timp, o amplificare a forţei de acţionare. Acţiunea aerului comprimat se exercită pe suprafaţa activă a unorpistoane (închise în cilindri, cu etanşarea corespunzătoare) sau a unormembrane, care sunt legate prin tije de elementele de acţionare ale dispozitivelor.


52


Tipul motorului

Schema motorului Relaţia de calcul a forţelor

Cu piston cu simplă acţiune

P,-pd-D4

=Q

,P - p 4D = Q

a22

1

a

2

unde:

pa este presiunea aerului; η - randamentul; P - forţa din arc.

Cu piston cu dublă acţiune

,p

4d-D=Q

, p 4D = Q

a

22

1

a

2

unde: pa este presiunea aerului; η - randamentul de transmitere a forţei;

Cu membrană concavă cu simplă sau dublă acţiune

Cu membrană plană cu simplă sau dublă acţiune

pentru poziţia nedeformată a membranei:

P-p

16D+D

= Q a1

2

pentru poziţia de capăt a cursei:

P -p64

)D+(D3=Q a

21

53

caracteristice ale motoarelor pneumatice cu cilindru

•aceste motoare sunt tipizate si se produc în intreprinderile specializate

•se aleg din cataloage

•se achizitioneaza din comert

Motor pneumatic cilindric stationar.

posibilitatea oscilarii în pozitii unghiulare, fiind articulat cu ochiul D2 încorpul dispozitivului servit.

Motor pneumatic cilindric oscilant.

caracteristicile motoarelor pneumatice cu membrana

•aceste motoare sunt tipizate

•se produc în intreprinderi specializate

•se aleg din cataloage

•se achizitioneaza din comert.

motor cu simpla actiune:

aerul actioneaza numai pe o parte a membranei, adica tija va aveacursa activa numai prin împingere; revenirea în pozitia initiala se asigura prin arc.

aer

Cursa activa

revenire

54

motorul cu dublaactiune actioneazala tragere siîmpingere (dublusens);

alimentarea cu aersi evacuareaaerului se face alternativ, pe celedoua fete ale mebranei.

aer

Cursa activa / pasiva

Motor pneumatic rotitor cu dublaactiune si douamembrane

In stânga se observa mansonul de alimentare si lagaruirea tijei înrulmenti axiali. Alimentarea se face într-un sens prin capatul tijei, iar însensul opus prin camera etansa din mijlocul mansonului de alimentare. Corpul motorului cu membrana se roteste împreuna cu dispozitivulservit, iar tija de actionare face miscare rectilinie.

FILTRU UNGATOR

55

Regulator presiune Regulator viteza

PROBLEMA

- Pierderile de aer !

- Soc la sfarsit de cursa !

56

REZOLVARE

- Asigurarea etanseitatiipistoanelor si tijelor pringarnituri (a) sectiune V; (b) toroidale

REZOLVARE

- Amortizare prin camera de presiune a pistonului

- Dispunerea de tampoane de cauciuc in fata frontala a pistonului

Actionarea pneumo-hidraulica

Atunci când volumul de ulei necesar la comanda unormotoare hidraulice este mic, se utilizeaza multiplicatoare de presiune. Aerul comprimat intra la presiunea 5 bar prinorificiul 1, si este evacuat prin orificiul 2, prin care esteintrodus si aerul necesar ridicarii pistonului 3 în pozitiainitiala. Tija 4 a pistonului exercita asupra uleiului din cilindrul hidraulic constituit de corpul 5 o presiuneamplificata la 90 bar. Uleiul sub presiune ridicata, exercitaaceeasi presiune hidrostatica în cilindrul hidraulic H al mecanismului de actionare, al dispozitivului de lucru servit. Prin orificiul 6 se face realimentarea cu ulei pentrucompensarea eventualelor pierderi, iar prin orificiul 7 se face o evacuare a surplusului de ulei. Pentru amortizarea socurilorla revenirea pistonului 3, sunt montate în capacul 8tampoanele 9. Prin orificiul 10 uleiul sub presiune este trimisla cilindrul hidraulic de actionare H.

57

Schema cu amplificare pneumo-hidraulica si actionare simultana a mai multorutilizatori.

Elemente de legatura cu masinaunealta

Picioare

OCHI URECHI

Elemente de legatura cu masinaunealta

58

Pene fixe in canale

Pene mobile in canale

DISPOZITIVE DE GAURIT

• Dispozitivele de gaurire asigura orientareasi fixarea semifabricatului, precum sighidarea sculelor (burghie, alezoare, etc.).

• Când gaurile sunt de diametru mic siansamblul piesa-dispozitiv destul de greu, nu este neaparat nevoie sa se fixezedispozitivul pe masa masinii de gaurit.

59

Ghidarea sculelor

• În general sculele suntghidate cu bucse.

• Bucsele sunt alese, de preferinta, dintre bucselenormalizate saustandardizate.

Bucse fixe

• Se utilizeaza atunci când nu este cazul sa fie demontat, saucând demontarea este facuta numai în cazuri exceptionale.

• Este cazul dispozitivelor utilizate pentru un numar mic de burghieri.

• Bucsele fixe se executa cu diametrul dF7. • În cazul când se executa cu alte abateri, dupa d se indica

abaterea (G7, H7 etc.). • Materialul bucsei este OSC10; 18MC10 cu duritatea 62-65

HRC dupa tratament termic. • Bucsele fixe pot fi executate în variante scurta sau lunga,

dimensiunea "l" fiind aleasa dupa necesitati.

• STAS 1228/2-85• Se utilizeaza acest tip de bucse când este necesara o demontare frecventa (la

prelucrari în serie mare; pentru prelucrarea de gauri coaxiale - burghiere urmata de largire/lamare; pentru gauri filetate - se burghiaza apoi se scoate bucsa si se face filetarea cu tarod).

• Pentru diametrul interior, de ghidare, se prevad abateri dF7. • Pentru diametrul exterior, de montare, se prevad abateri d1m6, sau j6. • Normele europene (EN 21-002) prevad forme putin simplificate - fara degajare l4 pe

exterior.• Materialul din care se executa bucsele detasabile este OSC 10 si 18MC10, cu

duritatea 62-65 HRC dupa tratament termic.• Suruburile de fixare se executa din OLC 45 (30-35 HRC).

Bucse detasabile

60

Bucsa dubla

61

Distanta intre bucsa si piesa

Distanta intre bucsa si piesa

• În tabel se indica marimea distantei întresuprafata frontala a bucsei si suprafata pieseiprelucrate prin burghiere, sau alezare cu alezorul.

-(0.6-0.8)d(0.8-1)d1d-toateAlezor

(0.5-0.6)d(1-1.2)d(0.8-1)d

(0.6-0.7)d(1.2-1.4)d(1-1.3)d

(0.7-0.8)d(1.4-1.7)d(1.3-1.6)d

(0.8-1)d(1.7-2)d(1.6-2)d

(1-1.5)d(2-2.5)d(2-2.5)d

FontaOtel

AluminiuBurghiu

30-50mm18-30 mm10-18 mm6-10 mm3-6 mm

h pentru diametrul d cu valorileMaterialulpiesei

Scula

Precizia burghierii

)12(

)23(*)16(

)12(

)23(*)14()45(

223

8

7

minmax

x

dD

ddh

DDFesei

ESEI

Triunghiuriasemenea

62

EXEMPLE• Pentru piese de gabarit

mare, dispozitivul poate ficonstituit numai dintr-oplaca port-bucse fixatadirect pe piesa de gaurit

EXEMPLE• Dispozitivul de gaurire

rasturnabil asiguraprelucrarea gauriloramplasate pe cele sasefete ale piesei.

• Fiind o singura asezare, se asigura o preciziebuna si reducereatimpului de prindere a piesei în dispozitiv.

Pentru productia de serie, se poate utiliza un astfel de dispozitiv cu cap divizor

EXEMPLE

63

EXEMPLE

• Dispozitive cu cap multiax universale :

a) cu axe cardanice

b) cu brate turnate

CONTROLUL GAURIRII

Controlulpozitiei

alezajului cu dorn de control

CONTROLUL GAURIRII

Eroarea de materializare a axului

64

CONTROLUL GAURIRII

Verificarea adancimii cu prelungitoare

CONTROLUL GAURIRII

Abaterea de la coaxialitate

CONTROLUL GAURIRII

Dispozitiv de control pneumatic

65

C. Bibliografie

1. Brăgaru, A. Proiectarea dispozitivelor, vol. I, Teoria şi practica proiectării schemelor de orientare şi fixare. Bucureşti, Editura tehnică, 1998.2. Brăgaru, A. ş. a. SEFA-DISROM, sistem şi metodă. Teoria şi practica proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-unelte, vol. I şi II. Bucureşti, Editura tehnică, 1982,1987.3. Lăzărescu, I., Şteţiu, Cosmina-Elena Toleranţe. Ajustaje. Calcul cu toleranţe. Calibre. Bucureşti, Editura Tehnică, 1984.4. Olteanu, R., Valasa, I. Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire, găurire, frezare. Bucureşti, Editura Tehnică, 1992.5. Oprean, C., Nanu, D., Duşe, D. Îndrumar de proiectare a dispozitivelor. Sibiu, Litografia I.I.S., 1983, 1987.6. Oprean, C., Nanu, D., Duşe, D. Proiectarea dispozitivelor. Elemente standardizate şi normalizate. Exemplu de proiectare. Sibiu, Litografia I.I.S., 1983, 1987.7. Oprean, C., Deneş, C. Logistică tehnologică. Suport de curs. Universitatea „L. Blaga” din Sibiu. Facultatea de Inginerie „H. Oberth”, 2005.8. Picoş, C., ş.a. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere, vol. I şi II. Chişinău, Editura "Universitas", 1992.9. Stănescu, I., Tache, V. Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie, ediţia a doua. Bucureşti, Editura Tehnică, 1979.10. Sturzu, A. Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei relative a suprafeţelor în construcţia de maşini. Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.11. Şteţiu, M. Dispozitive de prelucrare şi control. Construcţie şi exploatare. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică R.A., 199812. Tache, V., ş.a. Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte. Bucureşti, Editura tehnică, 1995.13. Tache, V., ş.a. Construcţia şi exploatarea dispozitivelor. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1982.14. Tache, V., Brăgaru, A. Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare şi fixare a semifabricatelor. Bucureşti, Editura Tehnică, 1976.15. Tache, V., ş.a. Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maşini-unelte. Bucureşti, Editura Tehnică, 1985.16. Vasii-Roşculeţ, Sanda, ş.a. Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1982.17. Vlase, A., ş.a. Regimuri de aşchiere, adaosuri de prelucrare şi norme tehnice de timp, vol. I şi II. Bucureşti, Editura Tehnică, 1983 şi 1985.18. * * * Colecţii de standarde (din domeniu)

66

curs dispozitive

Documents

editura didactic i pedagogic

editura didactic i pedagogic

prelucrare i norme tehnice

orientare i fixare

i i ii

sistem i metod

ediia a doua

prelucrare i control