curs anato 13.10.2015 - anul 2, sem i

8/16/2019 Curs Anato 13.10.2015 - Anul 2, sem I

1/10

Curs Anato – 13. 10. 2015

Anatomia morfofct a tubului digestiv subdiafragmatic

Tubul dig diafragmatic are o struct unitara – pe toata lungimea sa de la

stomac la rect structural prezinta 4 tunici clasice care dinspre et spre int

sunt ! seroasa peritoneala" musculara" submucoasa si mucoasa. #ntre

seroasa si musculara se descrie o tunica subseroasa cu caract particulare

la nivelul $ecarui segment al tubului digestiv care printre altele

indeplineste si rolul de a asigura o buna sutura a peretelui digestiv in caz

de necesitate %interv c&irurgicale'

(a niv stomacului tunica seroasa ca si in restul tubului este reprez de

peritoneul visceral care acopera cu mici eceptii stomacul in intregime.

)ata ant a stomacului este acoperita de peritoneul cav peritoneale mari

pe cand fata post de peritoneul bursei omentale. Cele 2 foite peritoneale"

anterioara si post se unesc una cu cealalta la niv curburii mici unde se

cont cu omentul mic si la niv curburii mari unde se cont cu epiploanele

gastrosplenic si

)oita gastrica peritoneala ant se cont sup la niv capului si fundului

stomacului cu seroasa esofagului. #nferior la niv pilorului cu peritoneul

fetei ant a duodenului. (a niv curburii mici cu foita ant a omentului mic iar

la niv curburii mari cu foita ant a epiploanelor gastrosplenic si gastrocolica.

)oita peritoneala gastrica post nu acopera in intregime fata post a

stomacului" lipsind la niv ligamentului gastrofrenic si la niv plicii

gastropancreatice" aceasta zona neacoperita de peritoneu s.n. aria

murda** A stomacului. +ub stratul seros se gaseste un strat subseros cu

partic deosebite la niv stomacului $ind reprez de o patura subtire de tes

con, la pe care se aplica seroasa si la niv incizurii ung&iulare se form 2

benzi $broase ingrosate" una pe fata ant cealalta pe fata post numite

ligamentele stomacului ce mentin forma de -/ a stomacului. Astfel se

eplica de ce bolul alimentar nu coboara direct spre pilor" ci spre partea


2/10

cea mai decliva a curburii mari unde determina o proeminenta cu

conveitatea inferior numita de catre argandie genunc&iul stomacului.

(a niv duodenului seroasa peritoneala acopera in totalitate numai un

segment de apro 3 cm a primei portiuni – bulbul duodenal care din ac

motiv reprez port mobila a duodenului. #n restul duodenului peritoneul

inveleste duodenul numai pe fata ant" deci restul duodenului este

retroperitoneal. Acest lucru favorizeaza evacuarea relativ rapida a

continutului duodenal spre ,e,un. #n eta,ul supramezocolic" peritoneul se

cont pe fata ant superolateral cu peritoneul parietal post care acopera

rinic&iul drept. edial se cont cu peritoneul care acopera capul

pancreasului" la care adera prin interm fasciei de cualescenta

preduodenopancreatice a lui )redet. #nferior se contopeste cu foita

superioara a mezocolonului transvers. #n spatiul mezentericocolic drept

peritoneul parietal posterior adera de peritoneul duodenal prin foita

submezocolica a lui )redet. +uperior peritoneul duodenal se cont cu foita

inferioara a mezocolonului transvers iar la stanga cu foita dreapta a

mezenterului. #n spatiul mezentericocolic stang peritoneul duodenal se

cont sup cu foita inf a mezocolonului transvers. (a dreapta cu foita stg a

mezenterului iar la stanga cu peritoneul parietal posterior. (a locul de

continuare a peritoneului duodenal" visceral" cu peritoneul parietal post se

form recesuri sau fosete care se datoreaza $e unui defect de aparare a

mezoului primitiv" eces sau lipsa" $e vaselor sangvine care ridica

peritoneul sau ambelor cauze. Aceste recesuri duodenale sunt reprez prin !

ecesul duodenal superior ! se form in partea superolat a portiunii

ascendente prin ridicarea duodenului de catre plica duodenala

superioara care se intinde intre duodenul ascendent si vena

mezenterica inferioara ecesul duodenal inferior ! descris de toma ionescu ! este avascular

insa (usc&a se datoreste arterei colice stangi superioare – apare

datorita plicii duodenale inferioare dintre duoden si artera colica

stanga superioara impr cu vena mezenterica inferioara ecesul duodeno,e,unal superior ! descris de toma ionescu ! se form

intre eura duodeno,e,unala" mezocolonul transvers si artera


3/10

mezenterica sup. eritoneul $ind ridicat de plica duodeno

mezocolica dispusa intre mezocolonul transvers si eura duodeno

,e,unala. ecesul duodenoe,unal inferior ! descris de Turnescu – la descris ca

$ind situat inf de ung&iul dintre duodenul ascendent si prima ansa

,e,unala" segmente unite printro plica ecesul paraduodenal ! landzert il descrie cu2 variante !arterial si

venos eces retroduodenal ! toma ionescu – se gaseste post de duodenul

ascendent el spunand ca se poate intinde si post fata de duodenul

orizontal. 6ruber si (anzert impart acest reces in unul superior si

unul inferior. Acest reces dupa ionescu sar datora unei lipse de ** a

mezoduodenului. +unt cazuri in care recesurile duodenale sup si inf si recesul

paraduodenal venos se unesc formand un reces voluminos cunoscut

sub numele de recesul duodeno,e,unal al lui 7usc&e.

Aceste recesuri sunt foarte importante de cunoscut in practica medicala

deoarece in ele se pot anga,a anse intestinale producand &ernii

duodenale care se pot strangula dand nastere unui infarct mezenteric"

necesitand interventie c&irurgicala de urgenta.

(a niv ,e,unoileonului tunica seroasa acopera toata supraf anselor

,e,unoileale cu eceptia insertiei mezenterului" niv la care se cont cu

peritoneul celor 2 foite ale mezenterului. +eroasa este supla" rezistenta"

lucioasa" ceea ce permite alunecarea anselor intestinale intre ele.

+eroasa se spri,ina pe un tesut con, la" patura subseroasa" si la niv

subseroasei atat duodenale cat si a celei ,e,unale se gasesc glande

intestinale%duodenale' ale lui 8runner" care pot $ intalnite si in port

pilorica a stomacului.

e,unoileonul este $at la peretele abdominal post printro formatiune

peritoneala care s.n.mezenter" ce reprez cel mai important factor de

mentinere in pozitie a intestinului mobil. 9ste un mezou lung" care are

forma unui volan de roc&ie sau de evantai ale caror pliuri se maresc

imediat dupa insertia mezenterului la peretele abd post. ezenterul la


4/10

niv marginii sale post%radacina mezenterului' are o lungime de 1020

cm. #ar la nivelul ,e,unoileonului lungimea este egala cu a acestuia – :

;m" aici $ind marginea viscerala sau intest a mezenterului. (argimea

mezenterului de la marg aderenta la marg intestinala in port mi,locie

are 121


5/10

cealalta ptr a incon,ura si a sustine intestinul lasand neacoperita de

peritoneu o zona triung&iulara prin care vasele a,ung la intestin.

#nsertia marg ant a mezenterului pe intestin este asimetrica in rap cu

circumferinta sa" ea necorespunzand planului sagital al acestuia. )oita

stanga a mezenterului formeaza recesul mezentericoenteric la locul

care trece prin intestin in timp ce foita dreapta se cont rectiliniu cu fata

coresp a intestinului.

)ata superiora si dreapta priveste catre colonul ascendent si transvers

delimitand spatiul mezentericocolic drept.

)ata inf si stanga este orientata catre colonul descendent si delim

spatiul mezentericocolic stang.

9tremitatea sup a mez se aa la niv ung&iului duodeno,e,unal unde se

aa ,onctiunea marg post si ant ale mezenterului.

9terem inf se gaseste la niv ung&iului ileocecal si reprez ,onctiunea inf

a cele 2 marg mezenteriale.

#ntre cele 2 foite peritoneale ale mezenterului se aa vasele mez sup"vase si noduli limfatici" $lete nervoase care form pleul mezenteric sup"

si tesut celulograsos.

+eroasa cecoapendiculara dublata de un strat subseros si la nivelul

terminarii ileonului in colon cele 2 foite ale etrem inf a mezenterului se

despart si trec una pe fata ant si cealalta pe fata post a cecoapendicelui

pe care il invelesc complet. eritoneul cecal in proportie de 0? din

cazuri incon,ura de ,ur impre,ur cecul care astfel este intraperitoneal

putandul eplora manual" asa cum eploram cordul sub pericardul

$bros. #n restul cazurilor se descriu 2 situatii ! una in care cecul poate

prezenta un mezou de lungimi variabile" mezocecul" asemanator

colonului sigmoid si a 2a situatie in care cecul este acoperit ant de

peritoneu" $ind un organ retroperitoneal.

eritoneul apendicular – la niv apendicelui in cele mai multe cazuri

peritoneul se comporta ca si la niv unei anse intestinale invelindul


6/10

complet si legandul la perete prin mezoapendice care se $eaza pe cec

si pe ileon" uneori apendicele este $at la peritoneul fosei iliace" ne$ind

liber si rar poate $ acoperit anterior de catre peritoneu $ind un organ

retroperitoneal.

eritoneul cecoapendicular form plici si recesuri. ecesurile sunt !

ileocecal superior %anterior' det de plica cecala vasculara%artera cecala

anterioara'" ileocecal inferior denumit si foseta ilioapendiculara det de

mezoapendice si unul sau mai multe recesuri retrocecale formate de

catre plici retrocecale pe la niv acestor recesuri producanduse frecvent

&ernii retrocecale – &erniile lui ieu. (a seul feminin" mezoapendicele

poate $ atasat de ligamentul lat sau larg al uterului printrun repliu

peritoneal numit lig apendiculoovarian al lui Clauner.

+eroasa colonului. (a niv colonului asc si descendent au luat nastere

fasciile de cualescenta dr si stanga ale lui T@(T. #n ma, cazurilor

colonul asc si cel descendent sunt organe retroperitoneale $ind

acoperite de peritoneu numai pe fata lor ant. #n 30? din cazuri ptr

colonul asc si 15? ptr colonul descendent prezinta un mezocolon care il

$eaza la perete abd post" mezocolon care are lungimi reduse.

ezocolon voluminos" bine reprezentat prez colonul transvers si cel

sigmoid. ezocolonul transvers are port sa dreapta foarte scurta si de

aceea pana la marg mediala a celei dea doua port a duodenului"

colonul transvers este $. #n rest colonul transvers este mobil $ind legat

de peretele post prin mezocolonul transvers care are forma unui sept ce

se intinde in largime de la marg stanga a duodenului descendent pana

la ung&iul stang al colonului. #n inaltime" mezocolonul transvers se

intinde de la peretele abd post la peretele post al colonului transvers. #n

port mi,locie are o inaltime de apro 1020cm ceea ce face ca la niv

colonului transvers sa avem diverse forme cu B" " etc" latimea sa

scazand la 23 cm la niv ung&iurilor colice" niv la care se cont cu

ligamentele colofrenice drept si stang. Are 2 margini ! parietala si

viscerala. arg parietala incruciseaza succesiv duodenul descendent si

fata ant a capului pancreasului pe care le imparte intrun seg


7/10

supramezocolic si unul submezocolic. Trece apoi deasupra ung&iului

duodeno,e,unal ptr a se termina pe fata inf a diafragmului" inferior de

splina" unde fuzioneaza cu ligamentul colofrenic stang. arginea

viscerala se insera pe seg mobil al colonului transvers" pe o linie

ingusta apropiata de marg inf a colonului transvers. rezinta si 2 fete !

anterosup si posteroinf. )ata anterosup D form planseul eta,ului

supramezocolic al bursei omentale $ind dublata de lama post a pungii

epiploice inc&izand inferior bursa omentala. Cand lamele ant si post nu

sunt acolate bursa omentala depaseste ant si inf colonul transvers. )ata

posteroinf este indreptata oblic anteroinf formand o adevarata

streasina sub care se aa eura duodeno,e,unala" segmentul

submezocolic al duodenului si capului pancreasului si anse ale

intestinului mobil. ezocolonul pelvin E mezosigmoid are forma unui

ung&i diedru cu desc&idere inferior spre spatiul abdominopelvin"

prezinta 2 radacini ! verticala si oblica. ad verticala %descrisa de toma

ionescu' s.n principala sau primara deoarece este situata pe directia

initiala a mezenterului dorsal primitiv. 9a se intinde de la promontoriu la

+3. ad oblica are un traiect descendent inferior si la stanga intinzandu

se de la orig arterelor iliace comune pana la psoasul stang" s.n radacina

secundara si reprez marg inf determinare a fasciei de cualescenta

stangi. #ntre cele 2 radacini" toma ionescu a descris foseta

intersigmoidiana delimitata ant de ansele intestinale " post de artera

iliaca comuna stanga" ureterul stang si pleul sacral. Aceasta foseta se

eploreaza introducand indeul si vom avea urm situatie ! ant

mezocolonul pelvin cu artele sigmoidiene" post artera iliaca stanga"

ureterul si vasele genitale stangi" iar medial cele 2 radacini ale

mezocolonului pelvin.

+i la niv colonului sub tunica seroasa ED stratul subseros.

(a niv rectului" initial toma ionescu a fost cel care a descris tunica sero

$broasa a rectului. Flterior rectului i se descrie o tunica sero

adventitiala" tunica $broasa aanduse de ,ur impre,urul rectului de fata

eterna a caruia este separata de un plan celular la ceea ce permite


8/10

decolarea rectului. Tunica seroasa a rectului se gaseste situata de ,ur

impre,urul rectului numai in 2=3 sup ale fetei ant ale acestuia. e fetele

laterale tunica seroasa ascensionand si delimiteaza la barbat recesul

rectovezical si la femeie recesul rectouterin cunoscute si sub numele

ecesul lui ouglas. e fetele lat ale rectului" tunica seroasa delim

recesurile pararectale ale lui BaldaGer. Tunica adventitiala este reprez

de catre un strat de tesut con,unctiv la.

Tunica musculara a tubului digestiv

(a niv stomacului" daca in restul tubului dig este situata in 2 straturi"

tunica musculara are 3 straturi ! etern $bre musc longitudinale care se

condenseaza la niv curburilor stomacului formand fasc longitudinale

medial si lat intre care $brele long sunt rare si permit vizualizarea

stratului musc subiacent format din $bre circulare" mi,lociu – cont

stratul intern al musc esofagiene si este dispus uniform pe toata supraf

stomaculuiH in dreptul canalului piloric este mai ingrosat pe o lung de

23 cm si form o condensare de $bre circ cu o grosime de 5< mmnumita s$ncterul piloric % forma de inel muscular' care privit dinspre

pilor apare ca o panta dulce iar dinspre duoden apare taiat drept.

+tratul musc intern este form din $bre oblice care au o dispozitie

anziforma si care este situat numai in port verticala a stomacului

raspandite in evantai pe cele 2 fete ale stomacului pornind de la un

fascicul muscular care sta calare ca o sa pe incizura cardiaca. (a niv

stratului muscular dea lungul intregului tub digestiv se gaseste un plenervos numit pleul lui Auerbac& care asigura un automatism intestinal.

#nspre esofag la nivelul cardiei $brele circulare nu formeaza sau

formeaza un s$ncter foarte redus atat anatomic cat si $ziologic care nu

se poate opune astfel reuului gastroesofagian. (a niv duodenului sunt

de asemenea $bre longitudinale la et si circulare la interior. )ibrele

circulare prezinta condensari dand nastere la o serie de s$nctere

caracteristice duodenului. +e descriu urmatoarele s$nctere !bulboduodenal" medioduodenal suprafaterian %s$ncterul lui @ner'"


9/10

medioduodenal subfaterian%s$ncterul lui Iapand,i'"

tertioduodenal%s$ncterul lui Albot'. (a niv portiunii descendente a

duodenului" la desc&iderea ampulelor *** – s$ncterul @ddi format din

$brele circulare ale acestei ampule.

(a nivelul ,e,unoileonului ambele straturi musculare – long si circ au o

dispozitie &elicoidala spiralata" stratul circ e format din inele spiralate

foarte stranse din $bre musculare" spiralele desprind o rotatie completa

pe o distanta de 0"51 mm. +tratul longitudinal are $bre dispuse sub

forma a 2 spirale care se desfasoara in sens invers" una dintre ele

deplansanduse in sensul acelor de ceas. Ambele spirale descriu o

rotatie completa pe o dist de apro 3050 cm" intre cele 2 straturi long

si circ – se aa o patura $na de tesut con, la care este strabatuta de

punti de legatura intre respectivele straturi.

(a niv colonului eista de asemenea strat longitudinal si circular. )ibrele

long sufera condensari sub forma unei benzi de la 0"52 cm care s.n

tenii musculare. +unt in numar de 3! libera" in tot lungul colonului" si la

niv sau nu se insera nicio formatiune peritonealaH o tenie mezocolica" la

niv careia se gaseste insertia mezocolonului dorsal primitivH o tenie

omentala la niv careia se insera omentul mare. e colonul asc gasim

tenia libera" posteromed si posterolat pe care le vom intalni si pe

colonul desc" pe colonul transvers ordinea teniilor de pe colonul asc se

sc&imba si avem o tenie anterioara %omentala'" o tenie posterosup

%mezocolica' si o tenie libera care este posteroinf. )ibrele teniilor

musculare formeaza pe colonul sigmoid numai 2 tenii ptr ca stratul

muscular sa $e uniform repartizat la nivelul rectului. )ibrele circulare

form un plan continuu care incon,ura circumferinta intestinului gros. +e

gasesc ** si form anumite zone de condensare musculara ce pot

actiona ca adevarate s$nctere care se pun in evidenta mai ales la niv

eamenului radiologic. ispozitia $brelor musc circulare permite

dilatarea intestinului gros in anumite port intre teniile musc

determinand &austrele colice.


10/10

(a niv rectului ED este singura portiune a tubului dig subdiafragmatic

care prez in partea sa inf" la niv canalului anal" si musc striata. Tunica

musculara reprez cea mai groasa tunica a rectului. )ibrele long form o

tunica continua" si mai groasa pe peretii ant si postH $brele profunde

patrund in santurile transverse de la supraf rectului si se cont cu $brele

circulare. in stratul circ se desprind $bre care coboara la niv santului

transvers si intrand in stratul longitudinal le inlocuiesc. Ceea ce asigura

o activitate simetrica. Tunica musculara a rectului prez o serie de partic

morfologice din cauza rolului pe care il are rectul in defecatie. (a ac

nivel dezvoltanduse si functionand un aparat s$ncterian comple

format din 3 comp ! s$ncterul intern care este neted" circular"

involuntar" provenit prin &iperplazia si &ipertro$a $brelor circulare ale

stratului circular inferior de la niv rectului" form un inel musc in ,urul

rectului perineal cu o gros de 3: mm si o inaltime de apro 2 cm care

se ingroasa progresiv pe masura ce se apropie de ori$ciul anal. 9l se

intinde din reg coloanelor lui organi pana la linia lui 7ilton. (a eterior

se gaseste un strat de $bre long care apartin s$ncterului etern.

+eptul inters$ncterian format din $brele musc long netede ale tunicii

musc rectale care se interpatrund cu $brele musc&iului levator anal.

+$ncterul striat % etern' – circular" voluntar " format din 3 fascicule !

subcutanat" superf si profund. +$ncterul etern incon,ura in tot cele J

inf ale canalului anal. K e incon, de s$ncterul neted. e supraf

eterioara a s$ncterului etern se aa tes celular grasos al foselor

isc&iorectale. #nerv somatica a s$ncterului etern asigura inc&iderea

rectului perineal.

curs anato 13.10.2015 - anul 2, sem i

Documents