CURS 4LECTIA TRECULTULUIELEMENTE MORFOLOGICE PRIMAREU.A.U.I.M.

CURSMORFOLOGIE URBANAANALIZA MORFO- TIPOLOGICA URBANA2013-2014

ANUL II - A/U/P

Conf.dr.arh. ANGELICA STAN

I. LECTIA TRECUTULUI3 SCOLI CLASICE DE MORFOLOGIE URBANA:ItalianFrancezBritanic

+ EXPERIENTA OLANDEZA contemporana >>> studiu individual

1. Scoala Italiana de morfologieA_Salverio Muratori Studi per una operante historia urban di Venezia, 1959>> metoda tipologic - 4 scri (complexitate tipologica crescatoare): construcie >cartier >ora > teritoriuTipul este o construcie de convenii i norme care exist ntr-o anume regiune sau ora i care a evoluat n timp pe seama experienei (Muratori).

B_Carlo Aymonino, Aldo RossiArchitettura della citt /The architecture of the city, 1966La citt di Padova, 1970>> abordare analitic a spaiului urban i arhitectural

notiunea de permanen a structurii urbane

- notiunea de reziliena - capacitate de adaptare pozitiv a sistemului morfologic la factorii de noutate formala i funcional introdui la un moment dat.

Tipologii care relaioneaz CONSTRUCTIA cu FORMA ORASULUI (partea cu intregul)

>> metoda atomist (1975 1990): Il progetto nell edilizia di base, 1984Letture di Firenze, 1985C_Gianfranco Cannigia, Gian Luigi Maffei> creterea urbana si dinamica tesuturilor urbane> procese de formare autonome> dependena tipurilor de locul formrii lor: tipul cldirii este proiect colectiv Conceptul de arhetip ca esen a tipurilor, care poate genera tipuri noi, ncorporand lecia trecutului extins critic ctre prezent fr riscul pastiei

Abordarea atomista n 5 trepte 5 scri: creativitate ghidat de context

2. Scoala francezaPhillippe Panerai, Jean Castex, Jean-Charles DepauleChristian de Portzamparc, Bruno FortierElements d analyse urbaine 1980 (1972 - 1975)Formes urbaines: de l lot la barre, 1977, Analyse Urbaine, 1999/2002- analiza aspectelor sociale aferente formelor urbane i arhitecturaleOrasul = productor de relaii sociale i economice care se reflect n forma fizic

- descoperirea logicii formei de organizare >> citirea oraului, nu imitaia formelor!

Oraul este considerat mai mult dect un aranjament abstract de date

Analiza MTU include i modul de experimentare al spatiului urban, urmele sociale sunt considerate indicatori ai vieii urbane.

Accent pe PROCES

Atitudinea n coala francez de morfologie / crezuri:

far prejudeci sau poziii predeterminate n analiza prilor componente ale esutului urban!

far judecti rapide!

analiza urban = rectigarea oraului

NU imitarea formala ci nelegerea formei

Christian de Portzamparc - Insula deschis (L'Ilot ouvert, Open Block)

3. Scoala britanicaGordon Cullen, M.R.G.Conzen, Birmingham School Conzen, (2004). Thinking About Urban Form. Papers on Urban Morpohology 1932-1998. Berna: Peter Lang European Academic Publishers.studiul orasului ca "peisaj urban" (townscape) ideea de regiuni morfologice n funcie de care se pot stabili strategii de intervenie

Planul urbanTiparul (patternul) _ forma + utilizareEvolutia_ciclul Burgage Limitele: Fringe belt-ului a generat ideea de regiuni morfologiceEtape/pasi:

II. ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

STRUCTURA PRIMARA A HABITATULUIHABITATUL ORIENTAREUNDESPATIALChristian Norberg - SchulzIDENTIFICAREAINTERIORIZARE A LUCRURILORUMANIZARE A LOCURILORDESCHIDERE CATRE MEDIU/ RELATIONAREACRESTEREA(CULTIVAREA)ORIENTAREAGESTIUNEA REPERELOR DE ORIENTARE GENIUS LOCI- element fundamental in sistemul de orientare al omului in lume, tinand de nevoia de securitate/siguranta a omuluiIDENTIFICARECUMCALITATIV

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE IN SPATIUL URBANPunctul

Linia

Suprafata

Volumul

Infra-ordonatoareSupra-ordonatoareCentrul

Axa

Insula, zona, cartierul

Forma urbana

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMAREPunctullocatierelatiereteaIn morfologia orasului punctul este si casa, dar si piata, dar si un loc oarecare intrat in memoria colectiva.

Rol de semnalizare/ de informare asupra unui element particular, sau asupra continutului unei locatii

Rol de ierarhizare - intre elemente similare (localitati)

Rol de semnificare/ simbolizare - participa la conturarea unui specificPunctul

PUNCTE - LOCATII (localitati de diferite marimi, elemente naturale particulare)

PUNCTE - LOCURI semnificative in interiorul tesuturilor urbane/rurale sau locuri naturale emblematice pentru un teritoriu

PUNCTE - MOMENTE pe un traseu

PUNCTE - PARTI- neutre, intr-o multime, nediferentiate, nu alcatuiesc un sistem

NoerdingenPUNCTUL IN PLAN URBAN SI TERITORIALindica un factor de CENTRALITATE / EX-CENTRALITATE - exprima in mod primar raportarea omului la spatiu

Centricitatea = componenta puternica a viziunii si motivatiei personale.Rudolf ARNHEIM, Forta centrului vizual, 1995CENTRALITATEA exprima sintetic raportul dintre eu si lume Greci situau buricul universului Omphalos - la DelphiRomanii considerau Capitoliul ca si Kaput mundiIslamul Mecca centrul lumiiLegat de CREATIA LUMII

CENTRULELEMENT CONSTITUTIV AL SPATIULUI EXISTENTIALIn MORFOLOGIA URBANA CENTRUL = element polarizator, de identificare si orientare

ORASUL centru polarizator in cadrul teritoriului (atractie de valori, forta de munca, etc)

PIATA centru de intalnire, orientare, reprezentare in cadrul orasului

CASA centru al existentei personale EXPRIMA CEEA CE ESTE CUNOSCUT, INTELES, ASIMILAT = A grupa / a focaliza/ a orienta in jurul unui nucleuTeoria locurilor centrale (Christaller)

Centru de interesCentru functionalCentru comercialCentru de afaceriCentru istoricCentru administrativCentru de cartierCentru civicCentru de agrementCentru culturalProblematica centrului orasuluiLimita - delimitarea zonei centraleDezvoltarea policentricaExtinderea in pata de ulei a centrelorReprezentativitatea zonei centraleSpecializarea centrelorMixitatea functionala a centrelorCentru urban - inima orasului, concentrare de valori sau creierul orasului - zona de comanda si controlCENTRUL

LiniaOrigine directie interesIn morfologia orasului linia este strada, pietonalul,dar si limitele, alinierea cladirilor, linia fronturilor, sau axe compozitionale sau axe de perceptie. Axa (urbana)ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

LINIA ca element structurant al teritoriului= printre primele gesturi creatoare ale omului...- CARACTER AMBIVALENTDe separare a unor unitati - in sensul delimitarii spatiuluiDe conexiune_ suport al vectorului de legatura/deplasare intre 2 puncte de interes ( adapost-loc de productie-vanatoare, etc)

LINIE - OBIECT

LINIE - HASURA

LINIE - CONTURDupa forma(initiala)Dupa Rudolf ARNHEIMARTA SI PERCEPTIA VIZUALA- O PSIHOLOGIE A VAZULUI CREATOR, ED. MERIDIANE,1979

TIPUL LIMITATIV (atat la nivel elementar cat si la nivel sistemic)

TIPUL VECTORIAL (orienteaza, dircetioneaza- cai de transport, etc)

TIPUL DE PROTECTIE (filtreaza, ocroteste- santuri, canale, garduri, perdele de protectie)

TIPUL SIMBOLIC (axialitati urbane bazate pe axe fizice sau virtuale)Dupa rol in cadrul sistemului teritorial

TRASEE (PARCURSURI)RitmPuncte de inflexiuneSecvente, subsecventeStart & terminusPerspective secventialeAXAComplement al centruluiMiscare intre centre - ca locuri cunoscuteTrasee de orientare (opusa ratacirii)Axe de compozitieAxe simbolice, ritualice, initiaticeElementele de caracterizare:

RETEAUA - linie *CONEXIUNI + puncte* CENTRE

TRAME/ GRIDURITRASEE (PARCURSURI)Elemente infra- ordonatoareTramele urbane sunt purtatoare ale expresivitatii formei urbane - la nivelul orasului

Suprafata - planulIn morfologia orasului suprafata primara este parcela (in intravilan), tarlaua, lotul (in extravilan) materializeaza proprietateaFragmentare DivizareSubdivizareParcelareReparcelareELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

De la insulae in urbanismul roman cladirile ocupau in intregime un fragment de tesut urban, delimitat de strazi.

INSULA = Element planimetric supra- ordonator:ansamblu coerent de parcele delimitat de strazi= Fragment de tesut urbanMutatii morfo-tipologie ale unei insule urbane- De la punct la suprafata - De la fragmentare progresiva la comasare Insula urbana (ILOT)

InaltimeaProportia - raportul laturilorGreutatea - raportul plin/golFormaPozitiaVizibilitatea din contextul imediat/ indepartatSupra - dialogul cu elemente tipologic similarevolumulCasa

elementul morfologic primarGruparea AnasamblulZona Cartierul elemente supra- ordonatoarePLANUL MASA(ANVELOPANTA TESUTURILOR)

ZonaDiviziunea terenului in zone, subzone si unitati teritoriale de referinta (UTR)Element planimetric cu rol de reglementareExemplu:C Zona central

CP - SUBZONA CENTRAL SITUAT N LIMITELE ZONEI DE PROTECIE A VALORILOR ISTORICE I ARHITECTURAL URBANISTICEUtr CP1, CP2, CP3, CP4

CA - ZONA CENTRAL SITUAT N AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATEUtr CA1, CA2

CB - ZONE SITUATE N AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE GRUPEAZ FUNCIUNI COMPLEXE DE IMPORTAN SUPRAMUNICIPAL I MUNICIPAL .Utr CB1, CB2, CB3, CB4, CB5, CB6

REGIUNI / CARTIERE / ZONEArhetipul CASTRULUI romanOrasul roman ca imago mundiLimitele regiunilor/ cartierelorOmogenitatea structuralaParticularitatileAutonomia si cooperareaCentre + Trasee structurarea regiunilor