curs amtu ii 2011 10 sp public

8/3/2019 Curs AMTU II 2011 10 Sp Public

1/65

U.A.U.I.M.

CURS MORFOLOGIE SI TEHNICA URBANAPARTEA A II-A

ANUL III

CURS 10

Spatiul public urban. Definire identificareSpatiul public ca lege.Principii.Semnificatii si functii ale spatiului public urbanSpatiu public - spatiu comunitarSpatiul public in societati totalitare

U.A.U.I.M.

CURSANALIZA MORFOTIPOLOGICA URBANA

ANUL II- ARHITECTURADr,arh. Angelica Stan


2/65

Definiri - delimitari

= domeniu public= tot ce nu este in proprietatea privata a unei persoane fizice sau

juridice

= Spatiul ce nu este destinat activitatilor de locuire, munca, productie

juridic

functional

SPATIUL PUBLIC URBAN

social = Spatiul destinat comunicarii nemijlocite la nivelul societatii,grupurilor, comunitatilor sau indivizilor, loc al dezbaterii civice

politic = Spatiul de manifestare / reprezentare a Puterii (laice saureligioase) - institutii publice, biserica,etc

estetic = Spatiul de expresie al artei / arhitecturii / publicitatii / informatiei

morfologic = Parte continua a orasului care realizeaza legatura intre diferiteleobiective, zone, cartiere ale orasului si care cuprinde institutiile publice

ale acestuia


3/65

Din punct de vedere legislativ, in cadrul SPATIULUI PUBLIC functioneaza

simultan mai multe legi (in Romania)

* Legea 213/ 1998 a proprietatii publice si a regimului juridic alacesteia* Legea 50/ 1991 privind autorizarea constructiilor* Legea 215/ 2001 a administratiei publice locale

* OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public,a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor deconcesiune de servicii+ modificarile ulterioare

Daca Peisajul urban e asimilat spatiului public, atunci:Legea nr. 451 din 8 iulie 2002

pentru ratificarea Conveniei europene a peisajului, adoptatla Florena la 20 octombrie 2000

Daca Spatiul verde urban este public, atunci:Legea nr. 24 din 2007privind reglementarea si administrareaspatiilor verzi din zonele urbane

Spatiul public ca LEGE:


4/65

Dreptul de proprietate publica

- apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale

-se exercita asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz saude interes public.-se manifesta prin posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor

Legea 213/ 1998 a proprietatii publice si a regimului juridic al acesteia

In Anexa -

LISTA cuprinzand bunurile care alcatuiesc domeniul public al statului si alunitatitor administrativ-teritoriale (domeniul public judetean si alcomunelor, oraselor si municipiilor)

1. drumurile comunale, vicinale si strazile;2. pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precumsi zonele de agrement;

3. lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public national saujudetean;4. retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze, statiile detratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiiIe, constructiile si terenurileaferente;5. terenurile si cladirile in care isi desfasoara- activitatea consiliul local siprimaria, precum si institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele,bibliotecile; muzeele, spitalele, policlinicile si altele asemenea;

6. locuintele sociale;

Bunurile carealcatuiescdomeniul public

al comunelor,oraselor simunicipiilor


5/65

7. statuile si monumentele, daca nu au fost declarate de interes public national;8. bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost declaratede interes public national;9. terenurile cu destinatie forestiera, daca, nu fac parte din domeniul privat al statului sidaca nu ,sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;10. cimitirele orasenesti si comunale.

Cadrul legislativ european (implicit cel romnesc) pentru achiziiile publice enun7 principii:

1. nediscriminarea2. tratamentul egal3. recunoaterea reciproc4.

transparena5. proporionalitatea6. eficiena folosirii fondurilor publice7. asumarea rspunderii

Aceste principii reprezint baza directivelor Uniunii Europene i cadrul n care

s-a dezvoltat legea achiziiilor publice din Romnia (OG 34 / 2006).

Achiziiile publice(cf. OUG nr. 34/2006 )= procesele de planificare, stabilirea prioritilor, organizare, publicitate i de proceduri,n vederea realizriide cumprri de ctre organizaiile care sunt finanate total sau parial debugete publice


6/65

delimitat de aliniament- ca limita dintre domeniul public si domeniul privat

Spatiul public in Regulamentul de urbanism

Regimul juridic si obiective de utilitate publica- circulatia terenurilor


7/65

Nu trebuie inteles doar in termeni juridici si deregulament

Spatiul public poate include si spatii private din punctde vedere juridic, dar care convin la deschidereaaccesului public nelimitat sau partial limitat

Este un spatiu de a carui configurare si stareraspunde autoritatea locala impreuna cu societatea /

comunitatea respectiva

Este scena de manifestare a maimultor actori urbani:

- Locuitorul - proprietar sau chirias

- Vizitatorul - cotidian / sezonier- Autoritatea publica - primaria- Serviciile primariei - salubritate, politie,intretinere drumuri, echipamenteedilitare- Investitorul privat

- Promotorul

Gestiunea spatiului public

= armonizarea intereselor diferiteale acestor actori urbani

Spatiul public urban


8/65

Din punct de vedere sociologic:

-public local / metropolitan/ regional, etc

-public mondial

-public participant (la aciune)

-public receptor (al unei informaii)[2].

Spaiul public - fundamentat prin ideologia liberalismuluioccidental - sec. al XVII-lea

Evolutia capitalismului - diversificarea notiunii de public

[2] Zamfir, C., Vlsceanu, L. (coord.) (1993),Dicionar de sociologie, Bucureti, EdituraBabel, p. 485.

Se defineste un SPATIU AL CONVIETUIRIIRezida in sensul comunitar al spatiului public - bazat pe norme, valori, atitudini
http://www.history-cluj.ro/SU/cercet/Salanki/PRIVAT%20PUBLIC.htmhttp://www.history-cluj.ro/SU/cercet/Salanki/PRIVAT%20PUBLIC.htmhttp://www.history-cluj.ro/SU/cercet/Salanki/PRIVAT%20PUBLIC.htmhttp://www.history-cluj.ro/SU/cercet/Salanki/PRIVAT%20PUBLIC.htmhttp://www.history-cluj.ro/SU/cercet/Salanki/PRIVAT%20PUBLIC.htmhttp://www.history-cluj.ro/SU/cercet/Salanki/PRIVAT%20PUBLIC.htm


9/65

SPATIUL

PUBLICURBAN

Este constitutiv orasului / apartine istoriei stravechi aacestuia, tine de formarea orasului ca entitate fizica sisociala

Este insasi esenta orasului - purtand raspundereadialogului dintre putere si popor/ societate

Exprima nivelul de civilitate si gradul deemancipare ale unei societati

Exprima vocatia democratiei - ca loc allibertatii

Exprima forta de coeziune a tesutului urbanin cadrul proceselor dinamice de crestere

urbana/extindere

ORASUL poate fi inteles ca un continuum SPATIU PUBLIC - SPATIU PRIVAT


10/65


11/65

Atena - agora (reconstituire)


12/65

Roma - forumul - Arcul lui Septimius


13/65


14/65

SPATIUL PUBLIC URBAN

- functie de delimitare la nivel fizic: prin prezenta (sauabsenta) imprejmuirilor, a elementelor de tranzitie public -

privat (porti, ganguri, portice)

- functie de coagulare la nivel morfologic: formaurbana capata sens prin intermediul spatiului public care

leaga, conecteaza diferitele componente ale orasului,conduce si polarizeaza interese

- functie de reprezentare: orasul se auto - reprezintaprin propriul sau spatiul public

- functie de comunicare la nivel social: interactiunea,schimbul de imagine, personalitate, atitudini si idei aleindivizilor, grupurilor sau comnunitatilor


15/65

DIFERENTIERE IN CADRUL STRUCTURII URBANE -lizibilitate, decupaj clar

SPECIFICITATE - istorie, arhitectura, practici, atitudini

REPREZENTARE - monumetalitate, dominanta vizuala,amploare, putere de a impresiona

INFORMATIE - inglobeaza tehnologie de varf, concentreazainformatii diverse

EVENIMENT - punctual-individual/ colectiv,cotidian/ocazional/sezonier, comun/ extraordinar

SPATIUL PUBLIC inseamna:

Trecerea de la particular la general (globalizare)>>> spatiu mereu acelasi, comun, lipsit despecificitate


16/65

Spatiul public al strazii

- tipul pietonal comercial- tipul pietonal servicii - cultura- tipul pietonal recreere, belvedere (punctual sau areal)- tipul mixt - pietonal, mic comert, acces la obiecte culturale sievenimente, arta

Spatiul public al pietei urbane- tipul piata urbana monumentala - edificiu public, catedrala- tipul piata de evenimente- tipul piata comerciala (eventual sezoniera)- tipul piata de circulatie

Spatiul verde public - parc, scuar, gradina, zona de agrement/distractie

SPATIUL PUBLIC - in termeni morfololgici:

Alternanta si armonie intre linearitati(parcursuri) si polaritati (opriri) publice

ORASUL TRADITIONAL


17/65


18/65


19/65


20/65


21/65


22/65


23/65


24/65

NOI TRASATURI ALESOCIETATII ACTUALEcare fac imposibila refacereaspatiului public urban ca

odinioara:

Delimitarea tot mai slabantre spaiul privat i cel public

odat cu dezvoltarea principiului publicitii - interferenta/imersiunea spatiului public in viata privata si invers

- odat cu extinderea relaiilor economice de pia,sfera public devine o sfer a socialului care

substituie uzul public al raiunii cu consumuldepersonalizatal societii de mas.

SUPRAPUNEREPUBLIC- PRIVAT

anonimitatevirtualitategrupri de tip asociativ, aleatorspecializarea rolurilor istatusurilor

opiuni individuale n afaranormelor i valorilortradiionalevia social concentrat peocupaierezerva de privatitate (domeniual timpului liber personal)subordonat consumului

ORASULACTUAL

Jurgen Habermas


25/65

SPATIUL PUBLIC URBAN trece

de la o structura distincta, clara(in epocile antice, medievala, pre-moderna si moderna)

la o configurare indistincta, amorfa, hibrida(in actualitate) - spatiu - retea, spatiu - rizom, spatiu - labirint

SPATIUL PUBLIC ACTUAL

- este, in buna parte, vitual, desprins de spatiul real (mutat de bloguri, etc)- este invadat de publicitate, agresat (...si mutilat chiar, la noi)- este predominant linear (dominat necesitatea deplasarii in viteza - chiar si ca

pietoni - roller, skate)-arhitectural- este compozit, ne-unnitar (apar noi insertii, postmodernismul,pastisa, etc)- este evenimential, cvasi-imprevizibil-este politizat - in sensul dependentei dintre locatie si reprezentare- este foarte scump (de gestionat)

Cu cat comunicarea e mai sofisticata tehnologic, mai mediata,cu atat raspunsul SPATIULUI PUBLIC este mai codificat, mai ambiguu.


26/65


27/65

SPATIUL PUBLIC ACTUAL

- un spatiu al supravegherii individului de catre Putere- un spatiu captat, codificat de catre economic.

Michel Foucault - A supraveghea si a pedepsi

Spatiul public actual este spatiul puterii ascunse, disimulate, dar prezente

Puterea tinde dintotdeauna s marcheze arhitecturalspaiul, s-lscoat din "haosul" tririi colective imediate, ntmpltoarei s-ltransforme n form, s-i dea form i, astfel, s-l sacralizeze,

sacralizndu-se pe ea nsi prin intermediuloraului.

Puterea supra-arhitecturalizeazspaiul, "arhi-arhitecturalizeaz" spaiul urban n primul rnd ca"spaiu public" concedat, acordat societii cascen

Bogdan Ghiu -Deconstrucia pozitiv a spaiului public


28/65

Spatiul public in comunism / societati totalitare


29/65

Spatiul public in comunism / societati totalitare

- Statulera cel care organiza capcanaesteticului.

-Ideologizarea esteticasau estetica devenita instrument de manipulare sociala.

Trasaturile spatiului public

- spatiu al unei ordini impuse prin mijloace ideologizante

- spatiu estetizat dupa un canon creat de sus, defazat istoric, impropriu

- spatiu lipsit de organicitate in raport cu orasul la care se raporta, axialitatinenaturale, monumentalizare excesiva

- spatiu al fricii, al pericolului ascuns (securitatea omniprezenta, reguli exagerate sineclare)

- spatiu al minciunii generalizate (rapoartele false, etc)

- spatiu al neincrederii individului in celalalt, al urii

- spatiu de manipulare, controlat de putere - piata publica era un loc al supravegheriisi al impunerii


30/65


31/65


32/65


33/65


34/65


35/65


36/65


37/65

Poarta Brandenburg- simbolul Berlinului, pe unde trecea "Zidul Ruinii",construit n 1961 pentru a-i mpiedica pe cetenii Germaniei comuniste (RDG)

s fug n vest.


38/65


39/65


40/65


41/65


42/65


43/65

Momentul 1989 a fost (si) o recalibrare a spatiului public, care seelibera din teroare si isi recupera intelesurile:

de spatiu - manifest al societatii civile

de spatiu al comunicarii nemijlocitede spatiu al evenimentului social

Ordine estetizata prin ordin Dezordine spontana


44/65

Ordine estetizata prin ordin Dezordine spontana

Spatiu canonizat Spatiu eliberat


45/65


46/65

SPATIUL PUBLIC ACTUAL in Romania

-a inlocuit estetica monumentala cu estetica libertinajului ultra-democratic

-este un spatiu al jocului liber, un spatiu joc al fiecaruia

-este media-fizic (Bogdan Ghiu)

-este un spatiu specatacol, spatiu - reclama, spatiu-scena.

-este un spatiu al lipsei de rigoare

-este un spatiu al absentei autoritatii dar al prezentei puterii

-este un spatiu-arhitecturacu un mesaj economic foarte clar


47/65

GESTIUNEA SPATIULUI PUBLIC

POLITICI PUBLICE

PROIECTE PUBLICE

TIP DE

INTERVENTII:

RestructurareRemodelareReamenajareReconversii

INSTRUMENTE:

Fonduri dedezvoltareFonduri europeneFonduri regionale

initiate de catre autoritatile centrale sau locale

NIVEL:

RegionalMetropolitanLocal


48/65

CADRUL GLOBAL DE INTERVENTIE LA NIVEL URBAN

Schema de Dezvoltare a Spaiului Comunitar (SDEC)

adoptat de UE n 1999, care definete o strategie de amenajare a teritoriuluieuropean.

Aceast schem propune trei nivele de aciune:

-un sistem urban mai echilibrat i policentric i o nou

relaie ntre zonele urbane i rurale;

-egalitatea de acces la infrastructuri i la cunoatere;

-o gestiune prudent a patrimoniului natural i

cultural.

Pentru punerea n aplicare a abordrii preconizate de SDEC, sursa de

finanare comunitar cea mai important este programul INTERREG.


49/65

PROIECTE PUBLICE URBANE - tematici dominante la niveleuropean:

Spaiile aflate n criz, respectiv zonele industriale dezafectate,zonele portuare

Spaiile critice din punct de vedere economic i socialperiferiile urbane, marile ansambluri de locuit, centre vechidegradate

Locuri urbane criticeca intrrile n orae, spaiile publice etc.


50/65

Politicile integrate de rennoire urban

Politici ale regiunilor, metropolei sau orasului

POLITICI

PROGRAME

PLANURI

DE DEZVOLTARE

DE DEZVOLTARE

DE DEZVOLTARE

Ce trebuie facut?

Cum trebuie facut?

Cine face/finanteaza?

Programe operationale

Planuri de dezvoltare integrata, Schema decoeziune, Planuri urbanistice, etc


51/65

Fonduri comunitare n Romnia

(dup 1990)

1991 1999Phare (n general pentru asisten tehnic)

2000 2006 Phare CES, ISPA, SAPARD (cca. 5-600 mil.euro /an)

din 2007 FEDR, FSE, FC, FEADR (cca. 2,5-3 mlrd. Euro /an)

FEDRFondul European de Dezvoltare RegionalFSE - Fondul Social European

FC Fondul de CoeziuneFEADRFondul European pentru Agricultur i Dezvoltare RuralFEP Fondul European Piscicol

CADRUL GLOBAL DE INTERVENTIE LA NIVEL URBAN

Fondurile Structurale Europene


52/65

ntrirea coeziuniieconomice i sociale nntreaga Uniune european prinreducerea disparitilor n materie de

dezvoltare ntre regiuni.

Fondurile Structurale Europene POLITICA DE SOLIDARITATE

OBIECTIV MAJOR

- Efect benefice asupra competitivitatiiregiunilor/ oraselor

- Efecte benefice asupra spatiilor publiceurbane >>> creativitatea oraselor in modul deutilizare a spatiului public (real sau virtual)pentru promovare, dezvoltare de evenimenteculturale, etc


53/65


54/65

P liti l i


55/65

Politica oraului = aciune global pe un teritoriu n cadrul unuicontract:

Interministerial Teritorial Contractual Participativ

POLITICA ORASULUI in Franta


56/65

Sf. anilor 1960: criza modernitatii urbane

descresterea cresterii economice

stagnarea tendintei demografice in cadrul zonelor deja urbanizate inceputul fenimenului suburbanizarii inceputul gentrificarii nucleului vechi

POLITICI DE REVITALIZARE A LOCUINTELOR IN ZONACENTRALA suportate de guvernul francez + autoritatile locale> relocarea populatiei indezirabile, mutarea problemei la periferie

Fragmentare urbana, expansiunePrima politica de regenerare in 1970:

- OPAH (Operations Programmes dAmlioration de lHabitat).- HVS (Habitat et Vie Sociale) regenerarea teritoriilor decazute

POLITICA ORASULUI in Franta

1981-88: DSQ Dveloppement Social des Quartiers


57/65

1981-88: DSQ Dveloppement Social des Quartiers= Prima etapa a Politicii Orasului

-Sustinuta de socialisti

-Managementul este realizat de o comisie care aduna laolaltareprezentanti din administratia centrala, alesi locali, organizatii publice,civile, institutii financiare

2 aspecte majore a DSQ:

- Abordare teritoariala a fenomenului urban (targeted-area approach);- Abordare multi-sectoriala

Le dveloppement social urbain (DEZVOLTAREA SOCIALAURBANA)

- a corecta inegalitatile- a evita fractura sociala- a lupta impotriva excluziunii si marginalizarii cartierelor(zone urbane sensibile ZUS)- educatie sociala urbana in cartierele cu probleme

(zone de educatie prioritara- ZEP)


58/65

POLITICA ORASULUI CA POLITICA INTER- DEPARTAMENTALA SI INTER-MINISTERIALA

ANGAJAREA COLECTIVITATILOR LOCALE-intarirea relatiei autoritate locala comunitate- cetateanProiecte interdisciplinare cu parteneri asociati municipal, departamental,regional

IMPLICAREA CERCETARII UNIVERSITARE IN POLITCA ORASULUIEXCELENTA SI DIVERSITATE

CONTRACTUL URBANMASURI DE ELIMINARE A DISCREPANTELOR INTRE DIFERITE ZONEALE ORASULUIMASURI DE REINTEGRARE SOCIALAMASURI DE VALORIFICARE A UNOR RESURSE

EXEMPLE


59/65

Titlu: MARELE PROIECT URBAN DIN VAULXENVELINara: FRANA

Situl: oraul VAULXENVELIN(periferie din estul Lyonului)populaie: 44 535 dintrecare 26 000 n 9 200 de locuine colectiveContext: ValuxenVelin este caracteristic pentru politicile oraului duse de 15 ani nFrana. Are ambiia s restructureze centrul oraului i s reabiliteze dou cartiere

de la periferie a cror emblem ZUP simbolizeaz starea proast a periferiilor.Elementele programului: centrul oraului: 2 500 m 2 pentru echipri, 1660 m 2pentru comer, 120 de locuine; cartiere ale ZUP: diversificarea habitatului,

dezanclavare, reabilitare (1 600 de locuine).Actori: comitetul de conducere: Statul, Comunitatea Urban din Grand Lyon,

comuna VaulxenVelin; societatea de economie mixt: Grand Lyon, comunaVaulxenVelin, Casa de depuneri i de consemnaiuni, Casa de Economii; echipa de

conductori ai lucrrii urbane i sociale; efii de proiect.Calendar: 1984-1993

EXEMPLE


60/65

Titl l PROIECT URBAN LA KAROW NORD


61/65

Titlul: PROIECT URBAN LA KAROW NORDara: GERMANIASitul: satul KAROW (periferia Berlinului)Suprafaa proiectului: 100 ha

Termen: termen scurtContext: proiectul Karow Nord se nscrie ntrun plan de ansamblu care vizeaz sregularizeze creterea urban din Berlin, dup reunificarea celor dou Germanii.

Este vorba de a crea noi cartiere periferice verzi (27 situri, 15 000 de locuine)

printre care i Karow Nord. Sit prioritar, el va primi pturile medii venite din vechea

Germanie de Est.

Elementele programului: 5000 de locuine (dintre care 2 125 locuine sociale, 2 125locuine locative intermediare, 500 locuine cu acces la proprietate); echipri

(colare, de petrecere a timpului liber).Actori: comitetul de conducere: Senatul, Landul Berlin, arondismentul,promotori/constructori; beneficiari: Arge din Karow Nord (Groth+Graalfs, Gehag,

Sba,

WW, promotori particulari).Calendar: 19921997: elaborare i realizare; iunie- octombrie1992: workshop; octombrie1992: contract de proiect urban; noiembrie 1992: contract de construcie urban.


62/65


63/65

IMAX theater in Potsdamer Plaza

Titlul: DOWNTOWN


64/65

Titlul: DOWNTOWNFORTWORTH

ara: SUA, TEXASSitul: Suprafaa proiectului: 800 ha


65/65

curs amtu ii 2011 10 sp public

Documents