curs 9-histo-sangele

11

VarietVarietăţăţi de i de ţţesut conjunctivesut conjunctiv::

SSÂÂNGELENGELE

22

SângeleSângele ţţesut conjunctiv specialiesut conjunctiv specializzat at ((7- 8% din greutatea corpului; ~ 5-6 l )

- CeluleCelule - - 45% din vol. sanguin - Matrice extracelulara fluidaMatrice extracelulara fluida – – plasmăplasmă- - 55% din vol. sanguin

•• 90-91% apă90-91% apă • • 7-8% proteine plasmatice (albumină, 7-8% proteine plasmatice (albumină, globuline, fibrinogen)globuline, fibrinogen) • • 1-2% alte elemente1-2% alte elemente

Sângele se examinează de obicei pe frotiuri fixate şi colorate – metoda May-Grünwald-Giemsa

Celulele sanguine au originea în măduva osoasă, din celule stem

33

Hematocrit = volumul de eritrocite sedimentate

Normal: ♂= 40-50%; ♀ = 35-45%

Dupa centrifugare si adaos de subst. anticoagulante

44

Sânge: plasmă, ser şi celule

Concentrat leucocitar

hematii

Plasma care nu mai conține factorii de coagulare este numit ser sanguin acesta se obține prin centrifugarea sângelui după coagulare

55

ELEMENTELE FIGURATEELEMENTELE FIGURATE

ERITROCITEHEM ATII

GLOBULE ROSII

N E U TR O F IL E A C ID O F IL E B A Z O F IL E

G R AN U LO C ITEPO LIMO R FO N U C LEAR E

M O N O C ITE L IM F O C ITE

AG R AN U LO C ITEMO N O N U C LEAR E

LEUCOCITEGLOBULE ALBE

TROM BOCITEPLACHETE SANGUINE

88

FROTIUL SANGUIN - vedere de ansamblu

3 PMN/Neutrofile 2 Limfocite 1 Monocit 1 Eozinofil 1 Bazofil Trombocite Hematii

PMN

BazLim

Mon

Eoz

Pla

PMN

PMN

Lim

99

HEMATOPOIEZAHEMATOPOIEZA Este procesul:

care asigură formarea tuturor elementelor figurate din sângele periferic şi reînnoirea (înlocuirea) lor permanentă (echilibru numeric);

localizat în organele hematopoietice (la adult: măduva osoasă roşie, hematogenă);

realizat prin: fenomene de multiplicare, diferenţiere, maturare

autoîntreţinut şi supus unor mecanisme de reglare şi control

Hematopoieza se desfăşora diferit în viaţa embrio-fetală şi la adult.

1010

Hematopoieza prenatalHematopoieza prenatalăă

Decurge Decurge îîn urmn urmăătoarele perioade:toarele perioade:

● ● Perioada prehepatică sau Perioada prehepatică sau mezoblasticămezoblastică

● ● Perioada hepato-splenicăPerioada hepato-splenică

● ● Perioada medulo-ganglionarăPerioada medulo-ganglionară

Spleen

1111

Perioada prehepatică sau Perioada prehepatică sau mezoblasticămezoblastică

primele primele 22 luni luni de viaţă intrauterinăde viaţă intrauterină mezenchimul extraembrionar -mezenchimul extraembrionar - insulel insulelee Wolff şi Wolff şi

Pander-Pander- sacul sacul YolkYolk

Celule stem

+

1212

de remarcat: de remarcat: – migrarea migrarea cel stem cel stem şişi colonizarea colonizarea

primordiilor viitoarelor organe hemato primordiilor viitoarelor organe hemato şi limfopoeticeşi limfopoetice: : ficat, splină, măduvă, timus, ficat, splină, măduvă, timus, limfoganglionilimfoganglioni

– formarea hematiilor primitive formarea hematiilor primitive (megaloblaste(megaloblaste),), lunile III-IV apare factorul antianemic, în lunile III-IV apare factorul antianemic, în

prezenţa căruia sunt transformate în prezenţa căruia sunt transformate în hematii hematii definitivedefinitive..

Nu Nu se formează leucocite în acest stadiuse formează leucocite în acest stadiu In In condiţii patologice condiţii patologice ((anemii pernicioaseanemii pernicioase))

megaloblastemegaloblastelele pot pot rereapăreapăreaa..

1313

Perioada hepato-splenicăPerioada hepato-splenică Începe în săptămâna a VI-a → naştereÎncepe în săptămâna a VI-a → naştere

HematiilHematiile e definitive definitive

Începe formarea de Începe formarea de granulocite, megacariocite şi limfocitegranulocite, megacariocite şi limfocite in ficat in ficat si splinasi splina,, ca urmare a colonizării ca urmare a colonizării acestora acestora cu celule stem din cu celule stem din insulele lui Wolff şi Panderinsulele lui Wolff şi Pander

Ficatul Ficatul

– Formează hematii, granulocite şi megacariocite-trombocite. Formează hematii, granulocite şi megacariocite-trombocite. – Funcţia lui diminuă considerabil în luna aFuncţia lui diminuă considerabil în luna a VI VI-a, fără a dispare -a, fără a dispare

totaltotal Splina Splina

– Până în luna a Până în luna a VV-a, formează numai elemente mieloide: -a, formează numai elemente mieloide: hematii, granulocite, trombocitehematii, granulocite, trombocite

– Din luna a Din luna a VV-a, consecutiv migrării de celule de tip limfatic din -a, consecutiv migrării de celule de tip limfatic din timus, va forma numai elemente limfoide timus, va forma numai elemente limfoide (organ limfopoetic).(organ limfopoetic).

1414

Perioada medulo-ganglionarăPerioada medulo-ganglionară

HematopoHematopoiieza medulară eza medulară (MRH)(MRH) – începe in luna a III-a (la nivelul claviculei) începe in luna a III-a (la nivelul claviculei) – devine eficientă în lunile a V-a şi a VI-a devine eficientă în lunile a V-a şi a VI-a – este constituită complet în luna a VIII-a, este constituită complet în luna a VIII-a,

menţinându-se toată viaţa individului.menţinându-se toată viaţa individului. – Progresiv, Progresiv, măduva preia funcţia măduva preia funcţia

eritropoietică, granulocitopoietică şi eritropoietică, granulocitopoietică şi trombocitopoietică de la nivelul ficatului.trombocitopoietică de la nivelul ficatului.

Limfoganglionul Limfoganglionul – devine devine organ limfopoeticorgan limfopoetic după migrarea după migrarea

celulelor de tip limfatic din timus, în luna a celulelor de tip limfatic din timus, în luna a VV-a, -a, funcţie pe care o menţine toată viaţa.funcţie pe care o menţine toată viaţa.

1515

! Măduva preia treptat funcţia de eritropoieză,

granulocitopoieză şi megacariocito-trombopoieză;

! Limfoganglionul şi splina sunt sediile de formare a limfocitelor .

1616

HematopoHematopoiieza postnatală (a adultului)eza postnatală (a adultului)

La adult există un La adult există un echilibru perfectechilibru perfect între rata de între rata de pierdere a celulelor sanguine mature şi ritmul de pierdere a celulelor sanguine mature şi ritmul de eliberare în circulaţie a celulelor nou formate.eliberare în circulaţie a celulelor nou formate.

HematopoHematopoiieza adultului se desfăşoară în eza adultului se desfăşoară în organele organele hematopoetice şi limfopoetice.hematopoetice şi limfopoetice.

– În măduva În măduva roroşşie ie hematogenă hematogenă (tesut mieloid) (tesut mieloid) se vor se vor formaforma celule mieloide, monocitelecelule mieloide, monocitele, , limfocite B limfocite B

– În organele limfopoetice centrale şi periferice (ţesut În organele limfopoetice centrale şi periferice (ţesut limfoid) se formează limfoid) se formează limfocitelelimfocitele şi plasmocitele. şi plasmocitele.

1717

La adult La adult – COMPARTIMENTUL CENTRAL AL STHICOMPARTIMENTUL CENTRAL AL STHI

măduva roşie hematogenămăduva roşie hematogenă organe limfoide centraleorgane limfoide centrale: : timustimusulul, echiv. , echiv.

Bursei lui Fabricius Bursei lui Fabricius

– Odată formate, elementele mieloide si celulele Odată formate, elementele mieloide si celulele imunocompetente sunt lansate in circulatie, imunocompetente sunt lansate in circulatie, sângele sângele reprezentând reprezentând COMPARTIMENTUL CIRCULANTCOMPARTIMENTUL CIRCULANT

– Pe cale sanguină, aceste celule ajung la Pe cale sanguină, aceste celule ajung la ţesuturiţesuturi care formează care formează COMPARTIMENTUL PERIFERICCOMPARTIMENTUL PERIFERIC

((pentru cel. imunocompetente comp. perifericpentru cel. imunocompetente comp. periferic== org. org. limfoide periferice: limfoganglion şi splinălimfoide periferice: limfoganglion şi splină))

1919

Între cele trei compartimente este o Între cele trei compartimente este o dependenţă în dependenţă în cascadăcascadă. .

- de starea compartimentului central depinde compoziţia - de starea compartimentului central depinde compoziţia compartimentului circulant şi periferic.compartimentului circulant şi periferic.

- sângele poate da informaţii asupra stării - sângele poate da informaţii asupra stării compartimentului central.compartimentului central.

Hematopoeza adultului - preponderent medulară, cu un Hematopoeza adultului - preponderent medulară, cu un potenţial de rezervă extramedular (ficat, splină).potenţial de rezervă extramedular (ficat, splină).

Pierderea celulelor sanguine: Pierderea celulelor sanguine: – datorită procesului de „îmbătrânire” fiziologică datorită procesului de „îmbătrânire” fiziologică

(hematii)(hematii)– în cursul îndeplinirii funcţiei lor (granulocite, în cursul îndeplinirii funcţiei lor (granulocite,

trombocite)trombocite)

2020

SISTEMUL TISULAR HEMO-IMUNSISTEMUL TISULAR HEMO-IMUN

CELULE MIELOIDECELULE MIELOIDE ((hematii, granulocite, hematii, granulocite, megacariocite- trombocite): megacariocite- trombocite): – OrigineOrigine- măduva roşie hematogenă- măduva roşie hematogenă– Evoluţie Evoluţie unidirecţionalăunidirecţională

CELULE IMUNOCOMPETENTECELULE IMUNOCOMPETENTE( ( limfocite limfocite BB şi şi TT):):– OrigineOrigine - măduva roşie hematogenă şi timus- măduva roşie hematogenă şi timus– Capacitatea de transformare blasticăCapacitatea de transformare blastică– Capacitate de recirculaţieCapacitate de recirculaţie

MONOCITEMONOCITE (în ţesuturi devin (în ţesuturi devin macrofagemacrofage):):– Origine-Origine- măduva roşie hematogenă măduva roşie hematogenă– Rol în procesele de apărare specifică şi nespecifică.

2121

Celulele sistemului tisular hemo- imun au origine Celulele sistemului tisular hemo- imun au origine comună, în comună, în CELULA STEM PLURIPOTENTĂ CELULA STEM PLURIPOTENTĂ ((îîn MRH)n MRH)

CELULECELULE STEM MULTIPOTENTESTEM MULTIPOTENTE limfoide şi mieloide limfoide şi mieloide

CELULE PROGENITOARECELULE PROGENITOARE - - cel. orientate pe o cel. orientate pe o anumită linie, anumită linie, neidentificabile morfologicneidentificabile morfologic pe pe frotiu frotiu

CELULE PRECURSOARE- CELULE PRECURSOARE- elemente tinere, elemente tinere, identificabile morfologic pe frotiuidentificabile morfologic pe frotiu

•• cele mai tinere – cele mai tinere – celulele cap de seriecelulele cap de serie ((proeritroblasti, mieloblasti, monoblasti, proeritroblasti, mieloblasti, monoblasti, megacarioblastimegacarioblasti))..

Urmează Urmează etapele de proliferare, diferentiere si etapele de proliferare, diferentiere si maturare cu formarematurare cu formareaa in final a unor in final a unor CELULE MATURECELULE MATURE, , funcfuncţţionale, incapabile de diviziune.ionale, incapabile de diviziune.

2323

Celula stem hematopoieticăCelula stem hematopoietică Toate celulele STHI au origine în celula stem

hematopoietică (CSH) CSH sunt:

nediferennediferenţţiateiate rrăăspund la mecanisme de control complexespund la mecanisme de control complexe aau capacitate migratorieu capacitate migratorie ppot colonizaot coloniza: m: măăduva osoasduva osoasăă galbena, splina, galbena, splina,

ficatulficatul

Celula stem pluripotentă – cea mai primitivă celulă stem: – prezintă CD34+, CD90, Lin-, CD 38

– dă naştere altor celule stem multipotente

CFU-S (colony forming unit – spleen) unităţi formatoare de colonii splenice.– CFUCFU – celulă capabilă să formeze – celulă capabilă să formeze in vivo in vivo

sau sau in vitroin vitro o colonie de celule de un anumit o colonie de celule de un anumit tiptip

Sunt identificabile doar prin IHC

Noduli-CFU-S

2424

CSH aCSH au capacitateu capacitateaa de de autoautoîîntrentreţţinereinere (self-renewal)(self-renewal)

Capacitatea de autoreCapacitatea de autoreîînnoire a CSHnnoire a CSH

Prin diviziune, CSH dPrin diviziune, CSH dăă na naşştere: tere:

- - unei unei CSH orientatCSH orientatăă spre o anumita linie spre o anumita linie, cu capacitate de diferen, cu capacitate de diferenţţiere; iere; - unei - unei CSH CSH identicidenticăă cu celula “mam cu celula “mamăă” ” - reface rezervorul de celule stem. - reface rezervorul de celule stem.

CSH se CSH se diferenţiazădiferenţiază sub ac sub acţţiunea iunea unor unor stimuli specificistimuli specifici

Capacitatea de diferenCapacitatea de diferenţţiere a CSHiere a CSH..

Da naDa naşştere la doutere la douăă celule CSH multipotente: celule CSH multipotente: - - CFU-SCFU-S (celula stem (celula stem mieloidmieloidăă),), predecesorul celulelor mieloide (eritrocite, granulocite, monocite predecesorul celulelor mieloide (eritrocite, granulocite, monocite şşi i trombocite); trombocite);

- - CFU-LyCFU-Ly (celula stem limfoid (celula stem limfoidă,ă, unit unităţăţi formatoare de colonii limfoidei formatoare de colonii limfoide)), , responsabile de formarea limfocitelor B responsabile de formarea limfocitelor B şşi T.i T.

CELULA CELULA STEMSTEM HEMATOPOIETICA - HEMATOPOIETICA - prezintă CD34+

2626

Celulele stemCelulele stem prezintăprezintă PotenţialitatePotenţialitate: capacitatea de a se diferenţia în tipuri : capacitatea de a se diferenţia în tipuri

particulare de celule (particulare de celule (pluri-, multi-, oligo-, bi-, uni-pluri-, multi-, oligo-, bi-, uni-) )

– CELULE STEM PLURIPOTENTECELULE STEM PLURIPOTENTE auau capacitate de capacitate de rereîînnoire extensivnnoire extensivăă şşii diferendiferenţţiere ciere căătretre toate liniile toate liniile şi şi au au duratduratăă de via de viaţăţă lung lungăă

2727

CELULE STEM MULTIPOTENTECELULE STEM MULTIPOTENTE:: Celula stem mieloidă (Celula stem mieloidă (CFU-CFU-S)S) Celulele stem limfopoieticeCelulele stem limfopoietice (CFU-Ly) (CFU-Ly)

CELULELE PROGENITOARECELULELE PROGENITOARE : : - - unipotenteunipotente,, bipotentebipotente sau sau oligopotente oligopotente (angajate (angajate îîn una, doun una, douăă sau mai multe c sau mai multe căăi de difereni de diferenţţiere hematopoieticiere hematopoieticăă)) - - au au capacitate limitatcapacitate limitatăă de autore de autoreîînnoirennoire - se divid, se diferentiaza se divid, se diferentiaza -- - nu sunt identificabile morfologicnu sunt identificabile morfologic

2828

Celule stem bipotenCelule stem bipotentete:: CFU-GMCFU-GM CCapacitate de apacitate de

– rereîînnoire nnoire –diferendiferenţţiere ciere căătretre doudouăă din liniile unipotent din liniile unipotentee

2929

Celule stem unipotenCelule stem unipotenteteBFU-E, CFU-E, CFU-BFU-E, CFU-E, CFU-GG, CFU-M, CFU-Eo, CFU-Baso, CFU-Meg, CFU-M, CFU-Eo, CFU-Baso, CFU-Meg

capacitate decapacitate de rereîînnoire limitatnnoire limitatăă diferendiferenţţiere ciere căătretre o singuro singurăă linie hematopoietic linie hematopoieticăă

3030

Celulele precursoareCelulele precursoare

identificabileidentificabile morfologic morfologic, ca , ca membri ai unei singure linii membri ai unei singure linii hematopoietice hematopoietice total total diferendiferenţţiateiate nu se reînnoiescnu se reînnoiescse divid, se diferentiazase divid, se diferentiaza

Celule matureCelule mature

funcfuncţţionaleionale incapabile de diviziuneincapabile de diviziune

3131

Concluzie:

Hematopoieza se desfăşoară în trei compartimente celulare succesive:

■ Compartimentul celulelor stem multipotente, capabile de autoreînnoire;

■ Compartimentul celulelor progenitoare, cu potenţial proliferativ ridicat, capabile de a forma colonii diferenţiate;

■ Compartimentul de maturare, funcţional, ce precede pătrunderii celulelor în circulaţia sanguină, acestea fiind singurele identificabile morfologic

3333

MĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂMĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂ

Ţesutul mieloid este dispus în cavităţi osoase unde Ţesutul mieloid este dispus în cavităţi osoase unde constituie constituie MĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂ. MĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂ.

Are o Are o greutategreutate apreciabilă, de 1.600 - 3.400 gr., apreciabilă, de 1.600 - 3.400 gr., reprezentând aproximativ 5% din greutatea reprezentând aproximativ 5% din greutatea corpuluicorpului

La făt şi copil La făt şi copil -- toate cavităţile osoase toate cavităţile osoase

De la 7 ani, măduva De la 7 ani, măduva rosie rosie de la nivelul diafizelor de la nivelul diafizelor oaselor lungi va fi înlocuită cu măduvă galbenă. oaselor lungi va fi înlocuită cu măduvă galbenă.

3434

Măduva hemato-formatoareMăduva hemato-formatoare va va persistapersista în: în: – epifizele oaselor lungi epifizele oaselor lungi – craniucraniu, , – stern, coastestern, coaste, scapule, clavicule, scapule, clavicule – osul coxalosul coxal– corpii vertebralicorpii vertebrali

Restul cavităţilor osoase - Restul cavităţilor osoase - măduvă galbenămăduvă galbenă

In condiţii de In condiţii de anemii graveanemii grave, este posibil să se reactiveze , este posibil să se reactiveze măduva galbenă de la nivelul diafizelor, care redevine măduva galbenă de la nivelul diafizelor, care redevine roşie, hematogenă. roşie, hematogenă.

Măduva cenuşie-Măduva cenuşie- forma de involuţie forma de involuţie

3535

Măduva Măduva roroşie hematogenă este organul în şie hematogenă este organul în care hematopoeza este independentă şi care hematopoeza este independentă şi autoîntreţinută.autoîntreţinută.

Celulele sanguine au o durată de viaţă limitată, Celulele sanguine au o durată de viaţă limitată, ele fiind produse şi distruse în mod continuu. ele fiind produse şi distruse în mod continuu.

La adult, în măduva roşie hematogenă se La adult, în măduva roşie hematogenă se formeazăformează::– Celule mieloide Celule mieloide ((eritrocitele, granulocitele, eritrocitele, granulocitele,

monocitele şi trombocitelemonocitele şi trombocitele))

– Limfocite Limfocite B şi progenitori ai limfocitelor TB şi progenitori ai limfocitelor T

3636

Structura histologică a măduvei Structura histologică a măduvei hematogenehematogene

organ parenchimatos format din:organ parenchimatos format din:

– capsulă capsulă – stromă stromă – parenchimparenchim

CAPSULACAPSULA-- – EndostEndost

F. de reticulina F. de reticulina F. colageneF. colagene

3737

VASCULARIZAŢIA MĂDUVEI

◘ La nivelul diafizelor, arterele nutritive → măduvă;

se ramifică radiar spre endost - artere radiare –

se capilarizează.

◘ Capilarele: de tip sinusoid;

confluează în venule –

se deschid prin canale venoase în vena centrală a măduvei –

se varsă în venele nutritive.

3838

STROMASTROMA Ţes reticular:Ţes reticular: celulele şi fibrele formează o structură celulele şi fibrele formează o structură

asemănătoare unui spongiuasemănătoare unui spongiu

CapilareCapilare sinusoide sinusoide - - merg radiar spre endost merg radiar spre endost – Au un Au un --perete discontinuu, perete discontinuu,

- - căptuşit de căptuşit de celule endoteliale banale şi celule endoteliale banale şi macrofagemacrofage. .

– În peretelor lor se dispun În peretelor lor se dispun celule advenţialecelule advenţiale sunt celule cu prelungiri sunt celule cu prelungiri se dispun de-a lungul suprafeţei capilarului, se dispun de-a lungul suprafeţei capilarului, participparticipăă la la formformareaarea reţelei reticulare reţelei reticulare a stromei a stromei pot elibera factori care stimuleaza hematopoeza (IL 7)pot elibera factori care stimuleaza hematopoeza (IL 7) au proprietatea de a capta lipideau proprietatea de a capta lipide si se pot transforma si se pot transforma

in celule adipoase. in celule adipoase.

4242

II. Celulele nehematopoetice. Celulele nehematopoetice

Celulele reticulare nefagocitareCelulele reticulare nefagocitare:: – celule cu prelungiri celule cu prelungiri – se dispun printre celulele parenchimului se dispun printre celulele parenchimului – Cel. reticulare din stroma care au dobandit rol Cel. reticulare din stroma care au dobandit rol

secretor:secretor: produc factori de creştere hematopoeticăproduc factori de creştere hematopoetică elaborează colagen I, III, fibronectinăelaborează colagen I, III, fibronectină

PARENCHIMULPARENCHIMUL Celule nehematopoeticeCelule nehematopoeticeCelule hematopoeticeCelule hematopoetice

4343

Macrofagele (celulele reticulare fagocitare)Macrofagele (celulele reticulare fagocitare) : :– celule cu dimensiuni mari, forme neregulate cu numeroase celule cu dimensiuni mari, forme neregulate cu numeroase

prelungiri. prelungiri. – citoplasmă- material fagocitatcitoplasmă- material fagocitat– Particularitati:Particularitati:

1.1.pe frotiuri colorate cu Giemsa se pot observa pe frotiuri colorate cu Giemsa se pot observa incluziuni de incluziuni de hemosiderinăhemosiderină. .

- Numărul de granule cu fier poate da - Numărul de granule cu fier poate da

aprecieri asupra rezervelor de fier dinaprecieri asupra rezervelor de fier din

organism, organism,

2. In 2. In jurul Mf sunt precursorii eritrocitelorjurul Mf sunt precursorii eritrocitelor

ce utilizeaza Fe ce utilizeaza Fe

3. 3. generează diferiţi factori generează diferiţi factori

de creştere hematopoeticăde creştere hematopoetică interleuchina 1 (IL-1interleuchina 1 (IL-1)) factorul de stimulare a factorul de stimulare a

formării coloniilorformării coloniilor (CSF) (CSF)

4444

Celulele adipoaseCelulele adipoase – absente la naştereabsente la naştere– la 2 săpt: 15%, de la 18 ani 20-65%– după 70 ani, peste 75% după 70 ani, peste 75%

OrigineaOriginea - celulele adventiţiale - celulele adventiţiale

- celulele reticulare nefagocitarecelulele reticulare nefagocitare

- c- câând scade numărul de celule hematopoetice, nd scade numărul de celule hematopoetice, creşte compensator numărul celulelor adipoase.creşte compensator numărul celulelor adipoase.

În caşexia secundară din cancer, tuberculoză, - În caşexia secundară din cancer, tuberculoză, - substanţă gelatinoasă, formată din mucopolizaharide substanţă gelatinoasă, formată din mucopolizaharide acide.acide.

MastociteleMastocitele se dispun în jurul arteriolelor şi capilarelor se dispun în jurul arteriolelor şi capilarelor sinusoide. sinusoide.

4646

II. Celulele hematopoeticeII. Celulele hematopoetice

- - Cel stem pluripotentă Cel stem pluripotentă

- Cel stem multipotente (mieloidă, limfoidă) - Cel stem multipotente (mieloidă, limfoidă) - Cel stem progenitoare (E, G, T, Mo, Ly B, Ly T)Cel stem progenitoare (E, G, T, Mo, Ly B, Ly T)- Cel stem precursoare (E, G, T, Mo, Ly B)Cel stem precursoare (E, G, T, Mo, Ly B)- Cel mature – trec în circulaţieCel mature – trec în circulaţie

formele tinereformele tinere se dispun în jurul traveelor osoase şi se dispun în jurul traveelor osoase şi arterelor arterelor

mici, la distanţă de capilaremici, la distanţă de capilare

formele matureformele mature se dispun în vecinătatea sinusoidelor, se dispun în vecinătatea sinusoidelor, de de

unde intră în circulaţie.unde intră în circulaţie.

4848

În preparatele histologiceÎn preparatele histologice– Parenchimul Parenchimul măduvmăduveiei se prezintă ca un ţesut puternic celular, în se prezintă ca un ţesut puternic celular, în

care: care:

– elementele hematoformatoareelementele hematoformatoare : cel mici, bazofile, : cel mici, bazofile, dispuse în dispuse în insuleinsule– megacariocitele –megacariocitele – element de diagnostic element de diagnostic

celule gigant, dispuse dispersatcelule gigant, dispuse dispersat– celule adipoasecelule adipoase izolate sau în grupuri. izolate sau în grupuri.

Insulele celulareInsulele celulare conţin: conţin: - - un un tip predominant de celuletip predominant de celule în diferite stadii în diferite stadii

de de evoluţieevoluţie - în centru : - în centru : 1-2 macrofage1-2 macrofage care au rolul de a care au rolul de a direcţiona procesul de evoluţie, fie direcţiona procesul de evoluţie, fie

spre spre hematii, fie spre granulocite. hematii, fie spre granulocite.

5050

Măduva roşie hematogenă- Măduva roşie hematogenă- HEHE

5353

Măduva roşie hematogenă- HEMăduva roşie hematogenă- HE

5454

Măduva galbenăMăduva galbenă La adult două feluri de măduvă: roşie şi

galbenă, care se transformă una în alta, ca urmare a cerinţelor hematopoietice.

- măduva roşie: intens hematopoietică, - măduva galbenă cea mai mare parte a fost înlocuită cu ţesut adipos.

- măduva galbenă: în condiţii de stimulare, pot prolifera celule nediferenţiate → celule mieloide;

- Funcţii importante ale măduvei galbene : ٭

- depozit pentru grăsime rezervă de - ٭ ţesut hematopoietic (în hemoragii masive sau distrugeri excesive de eritrocite formează celule sanguine).

5555

Măduva cenuşieMăduva cenuşie

-- formă de formă de involuţie involuţie a măduvei hematogene în a măduvei hematogene în procesul de îmbătrânireprocesul de îmbătrânire;;

- c- cea mai mare parte a măduvei suferă o ea mai mare parte a măduvei suferă o transformare gelatinoasătransformare gelatinoasă şi datorită culorii şi datorită culorii caracteristice este numită „măduva cenuşie”caracteristice este numită „măduva cenuşie”;;

- - reducereareducerea elementele hemato-formatoare şi elementele hemato-formatoare şi hiperplazia structurilor stromalehiperplazia structurilor stromale. .

curs 9-histo-sangele

Documents