ACCIDENTE DE MUNCĂ DE NATURĂ ELECTRICĂ

8.1. Cauze și mecanisme de producere a accidentelor electrice

Electrocuția poate să apară prin realizarea contactului direct între organismul uman și părțile componente ale mijloacelor de muncă aflate sub tensiune. Se pot întalni 3 mecanisme de realizare a contactului:

contact direct: contactul cu elemente conductive ale instalației electrice aflate în una din situațiile:

sub tensiune scos de sub tensiune dar rămane încărcată cu sarcini electrice

datorită capacității, prin omiterea descărcării acestora după deconectare

scos de sub tensiune dar se află sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică de alte instalații prin omiterea legării la pămant a elementelor deconectate

contact indirect: contactul cu un element care în mod normal nu se află sub tensiune dar car intră accidental sub tensiune:

deteriorarea izolației contact electric cu alte elemente aflate sub tensiune

tensiune de pas: atingerea simultană a 2 puncte de pe sol (la o distanță de 0,8 m) aflate la potențiale diferite ca urmare a scurgerii prin pămant a unui curent electric:

în apropierea unui conductor căzut la pămant în apropierea unei linii aflate sub tensiune în apropierea unei prize de pămant de exploatare sau de

protecție prin care trece un curent electric

- Mecanismul producerii leziunilor de electrocuție

Curentul electric pătrunde prin 1 sau mai multe puncte de intrare (marca de intrare), traversează organismul și iese printr-unul sau mai multe puncte de ieșire (marca de ieșire).

Leziunile produse sunt: electrocuția (șocul electric) arsura electrică

Gravitatea leziunilor depinde de caracteristicile a 3 elemente: curentul electric rezistența organismului circumstanțele producerii accidentului

Caracterisricile curentului electric:

intensitate (amperaj)I = V/R

1

Se remarcă faptul că intensitatea curentului electric ce traversează organismul este invers proporțională cu rezistența țesuturilor traversate. Rezultă că:

Rezistența scăzută

- tegumente umede- suprafață de contact mare

o leziuni de intrare minimeo leziuni sistemice majore (electrocuție)

Rezistența crescută

- tegumente sau structuri uscate- suprafață de contact mică

o leziuni de intrare mari (arsură electrică severă)o risc de electrocuție mic

Deoarece rezistența țesuturilor traversate este de obicei necunoscută (s-a stabilit că variază între 500 – 3000 ohmi), nu este posibil un calcul precis al intensității curentului. Intensitatea efectivă a curentului ce traversează organismului este doar rareori identică cu cea a curentului din generatori sau conductori.

Intensitatea curentului electric (amperajul) determină riscul vital.

Curentul electric considerat nepericulos (stabilit experimental) este de 10 mA pentru curentul continuu și 50 mA pentru cel alternativ. Zonele de pericol vital în funcție de intensitatea curentului electric sunt:

Amperaj Efect

< 10 mA risc de deces foarte mic

10 – 200 mA risc de paralizie a centrilor respirator și cardiac

> 200 mA probabilitatea decesului foarte mare

arsuri (efect termic)

potențial (voltaj)

Pentru a genera leziuni curentul electric trebuie să aibă un voltaj mai mare de 40. Voltajul determină gravitatea arsurii, nu afectează supraviețuirea imediată. Organismul poate supraviețui la șocuri de peste 5000 volți dacă amperajul este mic.

O situație specifică de acțiune a voltajului o constituie arcul voltaic. Orice curent electric poate forma la tensiuni înalte arc voltaic. O mare parte din energia electrică se consumă termic în aer, voltajul scăzand, însă în interiorul arcului se dezvoltă temperaturi de peste 40000C ce pot topi oasele sau volatiliza metalele. Arcul voltaic este un fenomen mixt termic și electric, putand genera arsură și electrocuție.

2

tip: curent continuu sau alternativCurentul alternativ este mult mai periculos (de 3 – 4 ori) decat

curentul continuu. Periculozitatea curentului alternativ este invers proporțională cu frecvența acestuia. Un efect agravant al curentului alternativ este efectul tetanizant (contracturant) asupra musculaturii striate, efect tetanizant care prelungește durata contactului. Efectul tetanizant este maxim la frecvențe între 15 – 150 Hz.

Rezistența organismului

Rezistența este elementul care dă gravitatea leziunilor deoarece de rezistență depinde intensitatea efectului Joule (efect termo-electric – transformarea energiei electrice în energie calorică). Cu cat rezistența este mai mare, cu atat crește cantitatea de căldură degajată. Structurile organismului au rezistențe diferite:

Tegumentul – are cea mai mare rezistență electrică, fiind de asemenea astfel structurată încat realizează o adevărată „ecranare electrică”. Această ecrasnare protejează față de influențele electrice externe dar, în același timp, previne pierderile de electricitate internă. Din punct de vedere tehnic piele este însă un izolator slab, puterea de izolare fiind depășită la voltaje relativ mici (250 V). Rezistența tegumentului este mai mare la curent continuu față de cel alternativ, și pentru acesta din urmă rezistența este invers proporțională cu frecvența.

Structurile interne

Rezistența diferitelor structuri depinde de concentrația de:- colagen – asigură cea mai mare rezistență- apă și electroliți – asigură cea mai mică rezistență și cea

mai mare conductivitate~n ordine descrescătoare a rezistenței electrice: os –

cartilagiu – tendoane – tiroidă – plăman – splină – cord – creier – mușchi – rinichi – ficat.

circumstanțele producerii accidentului

calea curentului electric

Nu s-a stabilit modul în care curentul electric traversează organismul (transport în masă, căi preferențiale – de-a lungul vaselor de sange, nervilor). Practic orice traiect este posibil în funcție de suprafața de contact, însă o serie de circuite sunt mai frecvent întalnite:

- mană – mană- mană – picior- ambele maini – ambele picioare

3

- ambele maini – un picior- cap – mană sau picior.

Se pare că există o predilecție pentru regiuneile anterioare (suprafețe de flexie), predilecție explicată prin două argumente:

- oferă cea mai scurtă cale de traversare- este locul preferențial de localizare a pachetelor neuro –

vasculare care sunt mai ușor de traversat.

Cel mai periculos traiect este mană stangă – picior stang, la care riscul vital este maxim deoarece traversează cordul.

De asemenea, gravitatea leziunilor diferă în funcție de tipul de circuit, acestea avand rezistențe diferite:

Rezistența

Circuit Mecanism

100% mană – mană mană – picior

o două rezistențe în serie

75% mană – ambele picioare ambele maini – picior

o o rezistență în serie,două rezistență în paralel

50% ambele maini – ambele picioare mană / picior – trunchi același membru

o două rezistența în serie și două în paralel

25% ambele maini – trunchi ambele picioare – trunchi

o două rezistențe în paralel

suprafața de contact

Cu cat suprafața de contact este mai mare (contact unic sau mai multe puncte de contact) cu atat rezistența întampinată este mai mică. De exemplu:

- pentru contactul simplu cu o singură mană și traseu spre mana opusă rezistența este 100%;

- pentru contactul bimanual cu traseu către ambele picioare, rezistenața este de 50%.

durata contactului – este direct proporțională cu gravitatea leziunilor

8.3. Manifestări clinice

Clinic electrocutarea se poate manifesta fie ca arsură electrică, fie ca șoc electric (electrocuție).

Arsura electrică îmbracă în general aceleași caracteristici ca și cea termică cu o serie de particularități:

4

escarificare întinsă (adevărată „mumificare” a tegumentului) cu leziuni subjacente severe, întinse, profunde

edem important chiar și la distanță de mărcile de intrare și ieșire.

distrucție musculară importantă cu eliberarea unor cantități mari de mioglobină și risc mare de insuficiență renală

predispoziție la infectare rapidă{ocul electric (electrocuția) se manifestă prin pierderea

cunoștinței, convulsii sau spasme musculare, hipertensiune arterială, starea putandu-se deteriora rapid prin paralizia centrului respirator și eventual vasomotor și fibrilație ventriculară. Caracteristic este faptul că leziunile de intrare sunt minime sau absente.

8.4. Măsuri de prim ajutor

priveste fara sa atingi!! întreruperea contactului prin:

- întreruperea circuitului- îndepărtarea conductorilor cu obiecte izolatoare (lemn

sau plastic) pentru a preveni electrocutarea salvatorului- scoaterea pacientului de sub influența curentului

electric folosind mănuși izolante sau trăgand de haine asezarea victimei in decubit dorsal (culcat pe spate) aplicarea măsurilor de resuscitare cardio – respiratorie (ABC) evaluarea arsurii si acoperirea acesteia cu pansament curat

sau haine curate evaluarea prezenței altor leziuni transport de urgență la spital

5