curs 6- relatii
DESCRIPTION
m icrobioTRANSCRIPT
RelatiileRelatiilemicroorganism – gazda umanamicroorganism – gazda umana
OBIECTIVEOBIECTIVE
1. Tipuri de relatii – definitii
2. Contaminare Colonizare Infectie Boala infectioasa
3. Microbiocenozele organismului uman
4. Patogenitatea microorganismelor
5. Antigene bacteriene
1. TIPURI DE RELATII - DEFINITII1. TIPURI DE RELATII - DEFINITII
SIMBIOZASIMBIOZA
Asociatie de vietuitoare din specii diferite (cel putin 2) Asociatie de vietuitoare din specii diferite (cel putin 2) care convietuiesccare convietuiesc
- FOREZIA – asociere intamplatoare, transportFOREZIA – asociere intamplatoare, transport
- COMENSALISMUL – adapost si hrana- COMENSALISMUL – adapost si hrana
- MUTUALISMUL – beneficiu reciproc- MUTUALISMUL – beneficiu reciproc
- PARAZITISMUL – beneficiu unilateral- PARAZITISMUL – beneficiu unilateral
- OPORTUNISMUL – comensal sau mutualist - OPORTUNISMUL – comensal sau mutualist devine in anumite conditii parazitdevine in anumite conditii parazit
1. TIPURI DE RELATII - DEFINITII1. TIPURI DE RELATII - DEFINITII
AFECTAREA GAZDEI
- Comensale
- NEPATOGENE
- Mutualiste
- Parazite - PATOGENE
- Oportuniste – CONDITIONAT PATOGENE
SAPROFIT – Microorganism care se hraneste cu substante organice in descompunere
1. TIPURI DE RELATII - DEFINITII1. TIPURI DE RELATII - DEFINITII
Afectarea gazdei
FOREZIACOMENSALISMMUTUALISM
PARAZITISMOPORTUNISM
Beneficiul simbiontilor2 1
2. Contaminare 2. Contaminare Colonizare Colonizare Infectie Infectie Boala infectioasa Boala infectioasa
a. Contaminare – prezenta unui microorgansim pe o suprafata a corpului, fara multiplicare si fara o reactie din partea gazdei
Ex. Embrion si fat in cavitatea uterina – steril
Contaminarea incepe la nastere cu microorgansime din :
- vagin, tegumente mama
- tegumente si mucoase persoane care asista nasterea
- aer
- alimente
- suprafete obiecte cu care vine in contact
2. Contaminare 2. Contaminare Colonizare Colonizare Infectie Infectie Boala infectioasa Boala infectioasa
b. Colonizare – multiplicarea unui microorganism pe suprafata gazdei (tegumente, mucoase) fara o reactie detectabila din partea acesteia
In functie de conditiile de mediu (fizico-chimic) si de nutritie dar si de adezivitatea specifica a microrganismelor pentru unele celule de suprafata se selecteaza dintre microorganismele contaminante cele care vor coloniza zonele respective FLORA MICROBIANA NORMALA (MICROBIOTA INDIGENA)
!! IMPORTANTA!! IMPORTANTAPentru stabilirea SEMNIFICATIEI UNUI MICROORGANISM izolat Pentru stabilirea SEMNIFICATIEI UNUI MICROORGANISM izolat dintr-un specimen (esantion) recoltat dintr-o anumita zona a corpului dintr-un specimen (esantion) recoltat dintr-o anumita zona a corpului
2. Contaminare 2. Contaminare Colonizare Colonizare Infectie Infectie Boala infectioasa Boala infectioasa
c. Infectie – rezultatul invazieiinvaziei si multiplicariimultiplicarii unui microorganism patogen in organism (prin depasirea barierelor antimicrobiene primare) si al reactiei tesuturilor la acest atac
- localizata- generalizata septicemie
- acuta- cronica
- inaparenta- manifesta clinic boala infectioasa
- exogene- endogene
Infestare – rezervat pt relatia gazda - ectoparazit
2. Contaminare 2. Contaminare Colonizare Colonizare Infectie Infectie Boala infectioasa Boala infectioasa
c. Boala infectioasa – stare patologica care rezulta in urma infectiei cand gazda nu isi mai poate mentine homeostazia si apar simptome si semne de suferinta
Boala infectioasa ≠ boala transmisibila (contagioasa)
Bolile contagioase se pot manifesta:– SPORADIC– ENDEMIC– EPIDEMIC / IZBUCNIRE EPIDEMICA (FOCAR EPIDEMIC)
– PANDEMIC
3. Microbiota indigena3. Microbiota indigenaMicrobiocenoze in care se stabiesc relatii ecologice intre microorganismele rezidente si cele flotante pe de o parte si intre microorganisme si organismul uman pe de alta.Bacteriile si fungii – domina; Anaerobi / aerobi 10/1 – 1000/1
Sector I – colon si crevase gingivale: 1011 – 1012 UFC/gcolon – Clostridium 109 , E coli 108, alte enterobacterii,
enterococi 107 UFC/g
Sector II – cai aerodigestive superioare, vagin- gura, faringe – 106 – 108 UFC/ml - anaerobi nesporulati,
streptococi viridans, neisserii nepatogene, heamophilus, pneumococi, difteromorfi, Candida
- vagin – 108-109 UFC/g - lactobacili si Bifidobacterium (bacili Doderlein), Bacteroides, S. epidermidis, Gardnerella vaginalis, Candida
Sector III – tegumentul – pH acid, umiditate redusa – 106UFC/ cm2
S. epidermidis, Propionibacterium acnes, Corynebacterium spp. levuri lipofile
3. Microbiota indigena3. Microbiota indigenaVARIATII
- varsta- dieta- conditiile de igiena- statusul hormonal- stari fiziologice
COLONIZARI ANORMALE – DISBIOZE
- Lipsa sau insuficienta barierelor antimicrobiene (hipoclorhidria gastrica, tenul seboreic, transpiratia abundenta)
- Administrarea de antibiotice – elimina bacteriile sensibile: Candida, Clostridium difficile
4. Patogenitatea microorganismelor4. Patogenitatea microorganismelor
Microorganism patogen- patrunde - persista- se multiplica- invadeaza el sau produsele sale organismul- lezeaza structuri ale gazdei- se transmite – asigura persistenta in natura
VIRULENTA – exprima gradul de patogenitate al unui microorganism
Se masoara in doze letale 50% - DL50 - numarul de microorganisme care omoara 50% din animalele de experienta inoculate
4. Patogenitatea microorganismelor4. Patogenitatea microorganismelor
Patrunderea microorganismului patogen- degradeaza bariera mucoasa cu enzime- adezine : fimbriile, glicocalixul, hemaglutinine de suprafata“piraterie” de adezine
- recunosc si se fizeaza ilicit pe receptori celulari programati pt alte functii
- endocitoza
4. Patogenitatea microorganismelor4. Patogenitatea microorganismelor
Persistenta in organismAgresine- Protectie antifagocitara si anticomplement – Glicocalix, Antigen O al bacteriilor gramnegative, coagulaza- Leucocidine si hemolizine – omoara leucocite, deprima fagocitoza- Eludarea apararii imune prin diferite mecanisme: tipuri antigenice multiple, variatia antigenica, antigene capcana, izolare anatomica in celule, mascarea prin antigene ale gazdei
4. Patogenitatea microorganismelor4. Patogenitatea microorganismelor
Multiplicarea si invazia in organism
Invazine
- Hialuronidaza, colagenaza, elastaze, proteaze
- Toxine, antigene
4. Patogenitatea microorganismelor4. Patogenitatea microorganismelor
Lezarea structurilor- Hialuronidaza, colagenaza, elastaze, proteaze- Toxine
- Exotoxine – proteice, termolabile, puternice (DL50 – ng/kg)
- Endotoxine – Lipopolizahardice (LPZ), termostabile, DL50 – mg/kg
4. Patogenitatea microorganismelor4. Patogenitatea microorganismelor
Exotoxine- Specificitate si mecanismul de actiune- Exotoxinele – tinte moleculare specifice intracelular si
receptori de membrana (1) sau pe membrane celulare (2)- Fragment A – polipeptidic, enzima cu tinta intracelulara- Fragmente B cu rol de liganzi la receptori specifici
- Complexele ligand – receptor se aglomereaza in arii limitate si sunt endocitate – invaginare – vezicule “receptozomi” de unde fragmentul A este eliberat si actioneaza ca ADPribozil transferaza – hidroliza NAD si trasfera fragmentul ADP riboza pe molecula tinta pe care o modifica – efect toxic
- Antigenice: - Anatoxine - vaccinuri- Antitoxine – seruri terapeutice
4. Patogenitatea microorganismelor4. Patogenitatea microorganismelor
Exemple exotoxine- Toxina difterica – miocard si neurotoxica- Toxina Shiga - enteroneurotoxica- Enterotoxina termolabila V. cholerae – creste nivel intracelular de AMPc – secreta Cl si absoarbe Na – diaree apoasa- Tetanospasmina – pralizie spastica- Toxina botulinica – paralizie flasca
(2) CITOLIZINELE- actioneaza asupra memebranelor biologice prin:
- hidroliza enzimatica (fosfolipaze, sfingomielinaze)- formare de canale transmembranare- insertia in domeniul hidrofob al membranei
Distrugerea celuleiExemple:- alfa, beta Hemolizine, streptolizina O
4. Patogenitatea microorganismelor4. Patogenitatea microorganismelor
ENDOTOXINELEENDOTOXINELENu au specificitate de actiune:
- febra- leucopenie apoi leucocitoza- hipotensiune arteriala- soc endotoxinic urmat sau nu de Coagulare
intravasculara diseminataPrin:
- fixare lipid A pe membranele macrofagelor – eliberare de serotonina, prostaglandine, pirogeni endogeni
- activare complement
5. Antigene bacteriene5. Antigene bacteriene
ANTIGENANTIGEN – definitieSubstante care patrunse intr-un organism competent determina
raspuns imun (imunogenitateimunogenitate) si reactioneaza specific cu efectorii imunitari aparuti ca rezultat al acestui raspuns (specificitatespecificitate)
PROTEINE
HAPTENAHAPTENA - definitieAntigen incomplet, lipsit de capacitate imunogena dar capabil sa
reactioneze specific cu anticorpii produsi de organismul stimulat de haptena LEGATA COVALENT de o molecula purtatoare (care confera imunogenitate)
POLIZAHARIDE, LIPIDE, ACIZI NUCLEICI, SUBST CHIMICE SIMPLE, UNELE MEDICAMENTE
5. Antigene bacteriene5. Antigene bacterieneCONDITIILE IMUNOGENITATIICONDITIILE IMUNOGENITATII
- straine de organism (non self)- poate fi resorbita si descompusa in organism- greutate moleculara peste 5000 daltoni- configuratie stabila - retinuta in organism o perioada suficient de lunga
ADJUVANTADJUVANT – definitieSubstanta care inoculata in organism impreuna cu antigenul creste
imunogenitatea acestuia- prelungeste persistenta in organism a antigenului- induc inflamatie cu recrutare de macrofage si celule imunocompetente la locul patrunderii antigenului- stimuleaza prelucrarea antigenului in macrofage si diviziunea celulelor imunocompetente
Ex. Fosfat de Ca, saruri de Al, uleiuri minerale, ulei de arahideUtilizati in vacccinuri
5. Antigene bacteriene5. Antigene bacterieneCONDITIILE SPECIFICITATIICONDITIILE SPECIFICITATII
Existenta EPITOPILOR (determinanti antigenici)EPITOPILOR (determinanti antigenici) – grupari chimice determinate pe arii restranse ale suprafetei moleculei de antigen
Un antigen expune mai multi epitopi identici sau diferiti
Specificitatea antigenica nu este absoluta Specificitatea antigenica nu este absoluta reactii incrucisate Un reactii incrucisate Un anticorp produs de un antigen reactioneaza cu alt Antigenanticorp produs de un antigen reactioneaza cu alt Antigen
- epitopi comuni- epitopi comuni
- asemanare sterica a doi epitopi (Ala - asemanare sterica a doi epitopi (Ala Gly) Gly)
SITUS DE COMBINARE (PARATOP)SITUS DE COMBINARE (PARATOP)
Structura complementara care se gaseste pe suprafata anticorpilor sau receptorilor pentru antigen ai celulelor imunocompetente
5. Antigene bacteriene5. Antigene bacterieneHeteroantigene – antigene prezente la toti indivizii unei specii
Aloantigene – proprii unui grup de indivizi din aceeasi specie sau unui singur individ
Antigene heterofile - au epitopi comuni unor specii foarte indepartate ex. Ag Forssman – in Antigenul de grup sanguin A la om, cobai, mucoasa gastrica porc, bou, cal etc.
Antigene specifice de organ, tesut – mareri antigenici de suprafata utili in identificarea unor populatii celulare
Autoantigene – structuri antigenice sechestrate anatomic (proteina bazica a mielinei, proteinele cristalinului ) sau biochimic (in macromolecule solubile) care nu au contact cu limfocitele imunocompetente in conditii fiziologice; daca iau contact declanseaza sinteza de autoanticorpi – boli autoimune
Microorganismele sunt mozaicuri de antigene (de invelis – capsulare, somatice, flagelare, solubile – toxine, enzime specificate de gen, specie, grup sau tip