CURS 4

Radiodiagnosticul chisturilor dento-maxilare

Chisturile- cavitate limitata de epiteliu, cand nu exista este considerat pseudochist.

In practica maxilo-faciala si stoma sunt acceptate 2 categ de chisturi dentomaxilare:- Odontogene (dependente direct de dinti sau in legatura cu dezvoltarea lor)- neodontogene

Chisturi de natura dentara:- chistul radiculo-dentara( majoritatea de cauza inflamatorie)- chist eruptiv (folicular, corono-dentar, pericoronar, dentiger)- chist primordial (si periodontal lateral si formatiuni chistice Gordin)- chist epidermoid (keratochistul odontogen)

Chisturi disembrioplastice/ de fisurare (sit pe linia de fuziune a mugurilor faciali/ mand)- chistul nazo-palatin- chistul globulo-maxilar- chistul medio-palatin- chistul naso-labial- chistul medio-mandibular

Pseudochisturi : -chistul osos esential -chistul anevismmal.

1

Evidentierea unei radiotransparente ca o formatiune chistica localizata la maxilar sau la mandibula impune analiza sistematica a formatiunii urmarind mai multi pasi:

Pasul 1 – se apreciaza: Localizarea Dimensiunea Forma Marginile sau periferia chistului Radiodensitatea relativa si structura sa interna Efectul asupra structurilor invecinate De cat timp este prezent chistul / chisturile, daca este cunoscut

Pasul 2 – se apreciaza daca radiotransparenta este: Un artefact: functie de tipul de radiografie efectuat, uneori apare:

- radiotransparenta prin supraexpunere - suprapunere de umbre de aer care apar ca un chist radiotransparent O leziune patologica : - congenitala - de dezvoltare - dobandita

Pasul 3 – la leziunile dobandite se decide din care categorii face parte radiotransparenta: Infectii localizate la nivelul tesuturilor apicale - acute - cronice Infectii extinse la nivelul maxilarelor - osteomielite - osteoradionecroze Leziuni traumatice Chisturi Tumori sau leziuni pseudo-tumorale Leziuni cu celule gigante Leziuni fibro-cimento-osoase Leziuni idiopatice

Pasul 4 - se iau in consideratie clasificarile leziunilor din listele OMS

Pasul 5 – se compara aspectele radiologice ale radiotransparentei gasite cu cele descrise pentru fiecare din patologiile de mai sus, apoi se realizeaza o lista cu diagnostice radiologice diferentiale cu toate patologiile in care s-ar putea incadra leziunea gasita.

Investigatia radio-imagistica

2

Pentru identificarea chisturilor sunt necesare o serie de tehnici si metode ca:- OTP , care se realizeaza in scop orientativ, pentru aprecierea loco-regionala-

dreapta-stanga a eventualelor modificari.- Filme endobucale, in special ocluzale , care dau relatii asupra dimensiunilor

orizontale- vestibulo-lingual si privind situarea chistului in raport cu corticalele si- Examene pe sectiuni CT care stabilesc raporturile cu cavitatile sunusale, cu

canaluyl dentar inferior, cu fosele nazale, etc, folosind ferestre de os si pentru parti moi. Posibilitatea reconstructiilor in 2D si mai ales 3D ofera importante relatii de diagnostic.

Imagini anatomice normale care se pot confunda cu o leziune chistica: - Transparenta canalului incisiv (naso-palatin anterior)- Transparentele fosetelor maxilare laterale ale ramurilor orizontale ale mandibulei,

la nivelul glandelor submaxilare, sau ale ramurilor verticale mandibulare, intre spina lui Spix si incizura Sigmoida.

- Transparenta gaurii mentoniere in vecinatatea apexului premolarului 2 manidbular - Lacuna lui Stafne.

Chisturile odontogene

- Reprezintă 90% dintre chisturile scheletului facial. -Se dezvolta cu mai mare frecventa formatiuni chistice fie in legatura cu sistemul

dentar, fie in alte origini. -Pot avea structuri de chiste adevarate fiind constituite dintr-o membrana epitelo-

conjunctiva si un continut lichidian sau sunt simple cavitati endoosoase fara perete structural propriu si fara continut.

Etiopatogenic sunt:- chisturi de origine dentara (radiculare, foliculare)- chisturi paradentare

Reprezentare schematică a chistului radicular apical, lateral şi rezidual

3

Chisturile paradentare -se dezv in vecin dintilor normali, ce nu sunt afectati de nici un process patologic. -Originea lor este diferita:

o Resturi epiteliale, aberante, ramase in incluzie in afara foliculului dentar, din care se formeaza dintele normal (chisturi marginale, la nivelul molarilor de minte inferiori).

o Incluziile epiteliale reziduale ramase din peretii epiteliali dintre mugurii faciali embrionari – care dispar prin proliferarea mezodermului. - chisturi fisulare intre incisivii si caninii superiori.

o Resturi epiteliale ale suturii mediane si ale canalului nazo-palaitin primitiv.-chisturi mediane inter-incisive.

o Incluzii epiteliale embrionare, din mucoasa bucala si glandular neapartinand lamei dentare, in timpul formarii maxilarelor: - chiste epidermoide, kerato-chiste.

Radiologic, radiotransparenta se proiecteaza in vecinatatea radacinilor dentare, sau a coroanelor dintilor inclusi si anume:

o In chisturile marginale anterioare si posterioare, imaginea este situate inapoia molarului de minte, proiectandu-se in dreptul:

coroanei chist juxtacoronar sau al radacinii juxtaradicular.

-Imaginea perfect delimitate -este rotunjita, alungita sau semilunara, -cu marginea concava, care pare ca imbratiseaza coroana molarului.

Chistul radicular ( periapical )

în 60% dintre cazuri sunt situate la maxilar cele mai frecvente, la incisivi şi canin se formeaza in jurul apexului radacinilor dintilor cu gangrene complicate prin

degenerescenta granulomului epitelial ca urmare a infectiilor cronice odontale, parodontita cronica granulomatoasa.

Radiologic sunt imagini de radiotransparenta rotunjita care inconjoara apexul radicular al unuia sau al mai multor dinti cu carii profunde, cu tratamente endodontice vechi, incomplete, resturi radiculare. Lamina dura nu mai apare adaptata in jurul apexului, dand impresia ca se continua cu peretele chistic, la inceput de dimensiuni mici nu se poate preciza cand granulomul periapical se trnsforma in chist imaginea creste dand impresia ca se dilata progresiv, conventional sub 5 mm se considera granulom chistic, peste 5 mm chist.

4

In cazul in care cuprinde mai multe radacini dentare existe dificultatatea in stabilirea dintelui cauzal, trebuie urmarita continuitatea lamiei dura coroborat cu aspectul clinic.

Chist radicular periapical: OPT la un tanar de 19 ani cu o radiotransparenta periapicala la 22 (care este devital), ovalara, cu margini netede, bine definite si dimensiuni peste 1 cm.

Reprezentare schematica, hasurata a chistului si a cariilor profunde de la 21, 24 si 11, 47, ultimele obturate

5

OPT la un adult de 27 ani, chist periapical la radacina distala a molarului 36, rest radicular 16, 21, 35, 47, carie profunda la 37 cu parodontita apicala supurata abcedata (abces periapical)

Radiografie retroalveolara cu o radiotransparenta cu margini netede su fine la 22 care este devital.

A B

A,B- Dental CT – axial si reconstructie 2D sagitala, cu chisturi periapicale la 46, 45, 44 care sunt in forma de resturi radiculare.

6

Reconstructie CT paraxiala evidentiind raportul chisturilor cu canalul nervului dentar inferior

Chist periodontal lateral: situat intre marginea cervicala si apexul radacinii caninului, aproape de rebordul alveolar. Radiografie retroalveolara grup lateral inferior.

Chisturi radiculare- restante

Chisturile reziduale care evolueaza tardiv, dupa extractia dintilor din granuloamele epiteliale care nu au fost inlaturate prin chiuretaj.

Se descopera intamplator radiografic, tolerat multa vreme.

-Chisturile radiculare si cele foliculare au o dezv de ob simetrica, rotunda sau ovalara, pana ajung in vecinatatea unei format anat cu pereti din tesut osos compact.

-De exemplu, canalul alveolarului inferior, care are perete format din os compact. -Cand chistul ajunge la canal, sau il ocoleste, sau il impinge spre marginea

bazilara, determinand deplasarea canalului prin fenomenul de resorbtie si apozitie osoasa. -In aceste situatiii, chistul ramane asimptomatic, nu patrunde in canal si nu

exercita presiune pe nerv.

7

Chisturile se pot infecta de la dintele cauzal, sau de la radacina unui dinte vecin, devenind supurate. In aceasta situatie, lichidul se transforma, din serocitrin in lichid purulent, iar peretii ososi devin osteitici.

Chist rezidual la premolar mandibular

CT – reconstructie sagitala, chist rezidual care coboara canalul nervului dentar inferior.

8

Chistul dentiger - pericoronar, folicular

Se formează în jurul unor dinţi rămaşi în incluzie ; Sediu de predilecţie - M3 mandibular şi caninii maxilari pot include tot dintele, dinţii din vecinătate în curs de erupţie, evoluand către

zonele spongioasei limitrofe

Radiologic lizereul de condensare care margineste cavitarea chistica se insera in jurul gatului dintelui astfel ca coroana ramane intrachistica iar radacina extrachistica. De multe ori prin extensia chistului poate sa fie si radacina mai mullt sau mai putin intrachistica.

Chist dentiger - pericoronar, folicular lateral la 38 – inclus

Chist dentiger mandibular: radiotransparenta cu margini fine in jurul lui 45, neerupt si deplasat postero-inferior, 54 remanent, 44 si 46 distalizati

9

Radiotransparenta cu margini fine in jurul lui 45 neerupt, 85 si 86 remanenti cu rizaliza fiziologica

Radiotransparenta cu margini fin conturate in jurul lui 48 neerupt cu rizaliza fiziologica la 85.

Chist eruptiv localizat superficial in jurul coroanei lui 48 aflat in curs de eruptie

10

Chist dentiger mandibular: OPT cu chist dentiger la 45 inclus, aflat in disto-versiune coronara si disto-pozitie in mandibula.

Keratochistul odontogenic - chistul primordial

Chisturile epidermoide kerato-chisturile apar radiologic ca:-lacune radiotransparente, rotunjite, de forma ovalara, -bine delimitate de o linie neta, intens densificata. -Osul din jur isi pastreaza structura nemodificara. -Uneori pot coexista doua sau mai multe lacune. Fie complet separate intre ele de

os normal, sau fie confluand, dand aspect policiclic. Imaginile radiotransparente nu au legatura cu alveolele dentare, doar in fazele

avansate, prin expansiune: -pot impinge radacinile dentare lamina dura ramane integra, -poate impinde canalul mandibular si -pot deforma corticala osoasa bazilara care apare subtiata.

Originea în reticulul organului adamantin şi rezultă din degenerarea ţesuturilor germenului dentar.

Conţinutul este cazeos-vâscos Cavitatea are către interior un epiteliu keratinizat, la periferia sa având un strat

subţire de ţesut conjunctiv.

Chist primordial la nivel 38

11

Sindrom Gorlin – Goltz entitate anatomo- clinică care asociază : keratochist, nevi bazo-celulari, malformaţii scheletice ( blocuri vertebrale, polidactilie, sindactilie, coaste bifide etc).

A, b. Keratochist cu aspect multilocular, radiografii in incidenta de mandibula defilata si de fata joasa, localizate in portiunea orizontala a mandibulei intre premolar si molarul de minte. Leziunea are margini ingrosate, festonate sau extensie in ramul vertical al mandibulei in jurul molarilor de minte, care sufla corticala interna si externa; Sindrom Gorlin – Goltz multiple keratochisturi in jurul molarilor de minte la maxilar si mandibula vizibile pe o radiografie de mandibula defilata

12

c. De craniu in incidenta “fata joasa”

Keratochist mandibular median si paramedian bilateral, OPT preoperator cu voluminoasa leziune multichistica mandibulara medina care are septuri fine, deplaseaza dar nu lizeaza apexurile dentare si canalul dentar inferior, deformeaza mandibula, sufla si deniveleaza marginea inferioara a mandibulei si corticala ei.

13

Radiografie panoramica cu focar intraoral, aspectul cavitatii si al apexurilor dentare post-operator

Chisturi neodontogene chisturi fisurare de linie mediană

In chisturile fisurale, imaginea radiotransparenta:-este situat paramedian in reginunea dintilor frontali superiori, fie intre radacinile

incivilor centrali sau laterali, fie intre lateral si canini, -avand forma alungita uneori fuziforma.

In chisturile mediane interincisive,- imaginea apare initial in forma de inima sau de picatura, cu varful in jos si se

insinueaza intre radacinile incisivilor centrali superiori care se distanteaza, radacinile sunt insa net separate de cavitatea chistica cu lamina dura bine delimitata.

- Pe masura cresterii chistului, imaginea devine piriforma, apoi ovalara sau rotunda. Radacinile dentare se proiecteaza peste radiotransparenta, dand impresia ca sunt inglobate in chist si se face confuzia cu chisturile radiculare.

Diagnosticul diferential este precizat prin depistare in lungul radacinii si in jurul apexului a persistentei laminei dura si ca dintii sunt vitali.

In faze avansate, chisturile pot leza septurile interalveolare ale incisivilor, ducand la disparitia laminei dura.

Dg este ingreunat, in cazul dintilor cu carii sau obturatii vechi, pe dintii respectivi.

Chisturile mediane la maxilar pot evolua: -spre fosele nazale, ajungand sa subtieze foarte mult si chiar sa rezoarba osul,

bomand la nivelul pragului narinar -sau sa patrunda intr-unul din canalele incisive, situatie in care devin asimetrice.

Exista posibilitatea unor chiste mediane si la mandibula, in regiunea simfizara:- se formeaza prin acelasi mecanism. - Se proiecteaza intre radacinile incisivilor centrali inferiori.

14

Chistul fisural globulo- maxilar

Chist globulo-maxilar stang cu opacifierea sinusului maxilar stang

Chist globule-maxilar: radiotransparenta uniloculara intre incisivul lateral si caninul stang, inconjurata de limite nete, divergenta patognomonica a apexurilor incisivului lateral, caninului si premolarilor, dar fara carii.

15

Radiotransparenta care la prima vedere seamana cu un chist globulo-maxilar dar este un chist radicular dezvoltat lateral de apexul incisivului central drept si de apexul incisivului lateral, care este deplasat distal, la fel ca si apexul caninului si al primului premolar

a. b. Chist median mandibular radiotransparenta bine delimitata, uniloculara, mandibulara mediana, care departeaza apexurile incisivilor centrali fara rezorbtie a apexurilor incisivilor si a caninilor adiacenti leziunii.Uneori dimensiunea chistului median mandibular si marginea bine definita fac dificila diferentierea unui chist odontogen de unul neodontogen, diferentierea fiind realizata doar prin examenul anatomo-patologic.

16

c.

Chist median maxilar, OPT si radiografie periapicala la un tanar cu o radiotransparenta interincisiva, bine delimitata care deplaseaza apexurile,

17

Chistul nazo-palatin

Se dezvoltă la nivelul canalului nazo-palatin

Chist dezvoltat in canalul incisiv suprapus spinei nazale superioare

18

Chist nazopalatin ovoidal, bine delimitat, situata intre incisivii centrali, vitali si cu apexul distalizat, cu exapnsiune palatina, incidenta ocluzala b. Incidenta retroalveolara

c. OPT chist cu aspect de “inima”

Alte chisturi osoase sau pseudochisturiIn ciuda numelui, aceste entitati nu mai sunt catalogate drept chisturi din cauza

absentei captuselii epiteliale. Sunt mai frecvent leziuni scheletice care afecteaza relativ rar maxilarele si au o

natura anatomo-patologica ramasa controversata.

Chistul osos traumaticEste un chist de etiologie necun, dar care se poate asocia cu traumatisme minore.

Caracteristici clinice- frecventa: neobisnuit, intalnit la copii sau adulti tineri < 20 ani- localizare: - mandibula, in special regiunea premolar / molar, dar si frontal

- rar in portiunea anterioara a maxilarului- dimensiuni: variabile, pana la cativa cm in diametru- forma: uniloculara- margini – regulate, osteosclerotice

Examen imagisticModalitati de examinare:

-OPT, -radiografii in incidenta de mandibula defilata,-fata joasa, -CT

Caracteristici imagisticeRadiografic:

- Radiotransparenta uniforma, cu aspect unilocular, cu margini osteosclerotice- Efecte: minima deplasare a dintilor adiacenti-

19

Diagnostic diferential : -ameloblastom, -keratochist, -chist osos solitar.

Chistul osos traumaticIncidenta cu mandibula defilata: radiotransparenta de la nivelul unghiului mandibular drept, fara rizaliza patologica periapicala la 47

Radiotransparenta intre radacinile caninului si a premolarului 1, care sunt deplasate, cu margini regulate si aspect multilocular, fara rizaliza apexurilor dentare, absenta post extractionala a molarului de 6 ani, cu alveola normala e diagnosticat anatomo-apatologic ca fiind chist traumatic

Chistul osos trumatic-Ivy

Nu posedă membrană, nu are lizereu calcar şi nici conţinut lichidian. Este o lacună (aspect osteolitic)

20

- cavitatea creată este goală şi are diametrul de aproximativ 1 cm ) ; - uneori cavitatea este mai mare, policiclică.

Ca etiologie probabilă → rezorbţie a unui hematom intraosos-posttraumatic

Chist traumatic in mandibula, lamina dura este intacta, contur difuz inferior

Chistul osos solitar Este un chist de etilogie necunoscuta care mult timp a fost considerat un chist

osos traumatic datorita similitudinilor aspectului imagistic si al localizarii.

Caracteristici clinice- frecventa: neobisnuit, intalnit la copii sau adulti tineri < 20 ani- localizare: - mandibula, in special regiunea premolar / molar, dar si frontal

- rar in portiunea anterioara a maxilarului- dimensiuni: variabile, pana la cativa cm in diametru- forma: uniloculara- margini – regulate, osteosclerotice

Examen imagisticModalitati de examinare:

-OPT, -radiografii in incidenta de mandibula defilata, -fata joasa, -CT

Caracteristici imagisticeRadiografic:

21

- Radiotransparenta uniforma, cu aspect unilocular, cu margini osteosclerotice- Leziunea determina o minima deplasare a dintilor adiacenti

Incidenta de craniu fata joasa La alt pacient vizibil la OPT

Chistul osos solitar

Chist osos solitar hemimandibular stang examen ct: sectiunile axiale in fereastra de os si tisulara evidentiaza o densitate lichidiana intrachistica fara priza de contrast si care nu distruge corticala osoasa; reconstructiile panoramice releva intinderea mezio-distala si vestibule-linguala a chistului mandibular care impinge canalul dentar decliv

22

c. alte trei chisturi periapicale dezvoltate la maxilar in jurul apexurilor dentare 12, 24 si 26, toate avand aspect de resturi radiculare, d. reconstructiile oblic transversale , in lungul axului dentar evidentiaza chistul cu pereti fini, regulati, delimitarea neta a corticalei canalului dentar dar si fina rizaliza preapicala a apexului radacinilor premolarilor 34 si 35 aflati in interiorul marginii superioare a chistului. e.f

Chistul osos solitar Chistul esential - este cavitate geodica,virtual in grosimea maxilarului, necaptusita de mebrana

epiteliala sau conjunctiva. - Originea nu este elucidata, fiind pusa in legatura cu traumatismele, chiste

traumatice Ivy, cu tulburari vasculare de origine endocrina prin hiperfunctie paratirodiana. Sunt descoperite intamplator radiologic.

- Sunt lacune nete de diferite dimensiuni in plin os cu sturctura normala, fara nici o limita de separatie periferica, ceea ce le diferentiaza de celelalte chiste cu membrana.

23

Chistul osos anevrismal

Localizat în oase cu ţesut spongios abundent, se intalneste frecvent la copil si adultul tanar, situat in ramul ascendent al mandibulei, contine sange.

Rx – transparenţă rotundă, cu contururi nete, cu lizereu calcar subţire, cu septuri calcare ( ca în ameloblastom )

Chist osos anevrismal mandibular: OPT evidentiaza o radiotransparenta intre radacinile dintilor 43 si 44, cu margini regulate, aspect multilocular, cu deplasarea dar fara rizaliza apexurilor dentare, care deplaseaza inferior canalul dentar

24

CHISTURILE PARTILOR MOI CERVICO-FACIALE

1 Chisturi de origine necunoscuta

Chistul lui Stafne

Aceasta cavitate osoasa este localizata in vecinatatea unghiului mandibulei si are limite precise. Ea corespunde unei incluzii de tesut grasos in mandibula sau un tesut aberant de glanda salivara.

Caracteristici clinice:

Epidemiologie : este rar descoperit la adulti Localizare : unghiul mandibulei sau ramul vertical Marime: 1-2 cm Forma: uniloculara Margini: regulate bine definite

Radiografic:

Radiotransparenta rotunda, unica, cu contururi nete, fara efect de masa asupra structurilor adiacente

25

2. Chisturile partilor moi cervico-faciale

Structurile anatomice cervico-faciale, pot sa fie sediul unor leziuni chistice cu origine frecvent embrionara, dar care pot sa apara si prin transformarea chistica a unor glande sebacee (chistul sebaceu) sau a glandelor salivare accesorii (chistul mucoid).

Chisturile cu localizare faciala si cervicala sunt:

Chistul tireoglos – se intalneste in orice portiune a ductului vestigial tireoglos. Clinic – tumoreta submentoniera, median sau supratiroidian; diagnosticul se stabileste prin examen CT cu c.i.v.

Chisturile brahiale – se formeaza din resturi ale arcurilor brahiale. Se localizeaza latero-cervical sau submandibular; fistulizeaza frecvent, diagnosticul se stabileste prin examen CT cu c.i.v.

Chisturile de retentie salivara – sunt dependente de glandele salivare mici, situate variat: la nivelul buzelor, sublingual, in mucoasa nazofaringelui, etc. Diagnosticul se realizeaza prin analiza examenelor CT si IRM, cu c.i.v. Confirmarea diagnosticului imagistic se realizeaza pe baza examenului anatomo-patologic.

Chistul canalului tireoglos

-cea mai comuna malform congenit a gatului rezultata in urma rupturii unui chist infectat. -Leziunea este frecvent descoperita la copii sub 10 ani, frecvent dupa o infectie in vecinatatea liniei mediane a gatului, in jurul hiodului.

Caracteristici cliniceMasa asimptomatica, recurenta, in portiunea antero-mediana a gatului, sau lateral

de ea, care are dimensiuni variabile si se poate suprainfecta determinand dureri si disfagie.

Caracteristici imagisticeCT: se evidentiaza o masa hipodensa, rotunda, fara priza de contrast cand nu

fistulizeaza si cu priza de contrast la periferie care se extinde la nivelul fistulei anterior sau lateral de osul hioid, intre muschii tireohiodieni.

26

Chist al canalului tireoglos dezvoltat antero-lateral stang. CT axial nativ si cu c.i.v evidentiind chist dezvoltat pe partea stanga a osului hioid, cu priza de contrast la periferia lui cat si la nivelul fasciei adiacente

IRM: se evidentiaza o masa chistica, rotunda, cu priza fina periferica de contrast, in hiposemnal neomogen in secventa T1 si hipersemnal intens dar neomogen in secventa T2, prezentand contrast periferic cand fistulizeaza intre muschii tireo-hioidieni.

Diagnostic diferential:adenopatii maligne, adenom tiroidian, chist dermoid, abces, hematom.

Anomaliile de dezvoltare ale arcurilor brahiale

Exista mai multe anomalii de dezvoltare ale arcurilor brahiale care apar in perioada primei si a doua luna de sarcinacare se datoreaza persistentei sinusului lateral cervical al lui His, ceea ce determina producerea unor chisturi, tracte sinusale sau unor fistule.

Astfel apar:

1. chistul primului arc branhial si fistula care poate sa se dezvolte intre conductul auditiv extern si unghiul mandibulei;

2. chistul de arc 2 branhial care este cel mai frecvent chist brahial (95 % din cazuri), care se dezvolta anterior sau posterior de muschiul sterno – cleido – mastoidian;

27

3. chistul de arc 3 brahial este rar si se dezvolta de la apexul sinusului piriform posterior de spatiul carotidian si de muschiul sterno – cleido – mastoidian, superior de nervul XII si foarte rar in spatiul retrofarigian;

4. chistul de arc 4 brahial este denumit si fistula sinusului piriform corespunde persistentei ductului faringo – brahial, intre apexul sinusului piriform si posterior de glanda tiroida si nervul laringian superior.

Chistul de arc 1 branhial

Este o leziune comuna (90 – 95 %), fara manifestari la varsta copilariei , dezvoltata oriunde intre conductul auditiv extern si unghiul mandibulei.

Caracteristici clinice Masa asimptomatica, chistica, recurenta, in portiunea laterala a septului neuro –

vascular, care deplaseaza glanda parotida. Se poate adessea infecta, cu aparitia durerii si a unor limfo – adenopatii

Caracterisitici imagisticeCT: masa hipodensa, rotunda fara priza de contrast, care se extinde anterior sau

lateral de conductul auditiv extern si unghiul mandibulei, inclusiv in glanda parotida.

IRM: masa chistica rotunda , cu priza fina, periferica de contrast, in hiposemnal in secventa T1 si hipersemnal intens in secventa T2

Chist de arc branhial I dezvoltat lateral drept, cu densitate lichidiana si priza de contrast periferic, in izosemnal T1si hipersemnal T2

28

Chistul de arc 2 branhial

Este o leziune dezvoltata dintr-un pliu ectodermic al celei de a doua fante brahiale si care este situat de-a lungul muschiului sterno-cleido-mastoidian.

Caracteristici cliniceCel mai frecvent leziunea se dezvolta la femei, pre si sub sterno-cleido-

mastoidian, retro si sub unghiul mandibulei.

Caracterisitici imagisticeMasa este asimptomatica cu manifestari dupa varsta de 20-25 de ani, cand se

poate infecta, cu aparitia durerii si a tensiunii locale.

Ecografic – masa uniloculara cu ecogenicitate variabila anecogen au hiperecogen, daca este infectat.

CT-ul evidentiaza o masa hipodensa, rotund-ovalara, cu priza de contrast la periferia capsulei, care se extinde antero sau postero-lateral de muschiul sterno-cleido-mastoidian, avand raporturi cu carotida externa si interna. Chistul se poate insinua pe sub pantecele posterior al muschiului digastris, catre peretele lateral al faringelui, retroamigdalian, in dreptul fosetei lui Rosenmuller si catre varful apofizei stiloide, fiind deseori suprainfectat, cu efect de masa asupra parotidei si confundat cu o tumora de lob profun al glandei parotide.

IRM-ul prezinta caracteristicile chistului care poate fi rotund sau ovalar, cu priza fina, periferica de contrast, in hipo-izosemnal in secventa T! Si izosemnal in secventa T2, semnal care este variabil in raport cu concentratia proteica a chistului. Tratamentul consta in cistectomie sau chistotomie, cu o recurenta de 5%.

29

Chist arc brahial 2 dezvoltat lateral drept posterior de unghiul mandibulei, cu densitate lichidiana si priza moderata de contrast

Diagnostucul diferential: limfangioane chistice, adenopatii cronice / metastatice.

Chist arc brahial 2 dezvoltat lateral drept posterior de unghiul mandibulei, cu densitate lichidiana care deplaseaza parotida extern, cum arata CT-ul axil post sialografie

30

Chist de retentie salivara in mucoasa nazofaringelui

Este situat in glandele salivare de la nivelul mucoasei nazofaringelui.

Caracteristici cliniceCel mai frecvent leziunea se dezvolta in mod egal la femei sau la barbati in

mucoasa nazofaringelui fiind cat timp este mica, asimptomatica

Caracteristici imagisticeCT-ul evidentiaza o masa hipodensa, rotund ovalara la nivelul mucoasei

nazofaringelui, care cand are dimensiuni mari poate fi confundat cu un adenom pleomorf de glanda salivara accesorie.

IRM-ul prezinta caracteristicile chistlui, care poate si rotund sau ovalar, cu priza fina, periferica de contrast, in hiposemnal in secventa T1 si in fipersemnal in secventa T2, variabil in raport cu concentratia proteica a chistului.

Chist de retentie salivara in mucoasa nasofaringelui cu hiposemnal in secventa T1SE nativa a) , d), hipersemnal omogen in secventa T2 FSE b), e) care prezinta o mica priza de contrast la periferia chistului vizibila in secventa T1 SE in plAN AXIAL f) si sagital c)

31

Chist de retentie salivara in mucoasa buzelor

Este situat in glandele salivare accesorii de la nivelul mucoasei buzelor.

Caracteristici cliniceCel mai frecvent leziunea se dezvolta in mod egal la femei sau la barbati in

mucoasa buzelor fiind atat timp cat este mica, asimptomatica.

Caracteristici imagisticeCT-ul evidentiaza o mica masa hipodensa,rotund – ovalara la nivelul mucoasei

buzelor, care foarte rar are dimensiuni mari si poate fi confundat cu un adenom pleomorf de glanda salivara accesorie.

IRM-ul prezinta caracteristicile chistului, care poate fi rotund sau ovalar, in hiposemnal in secventa T1 si in hipersemnal in secventa T2, variabil in raport cu concentratia proteica a chistului, cu priza fina, periferica de contrast in secventa T1.

Chist de retentie salivara in mucoasa buzei superioare aspectul extern a), vestibular b), intraoperator c) si al piesei operatorii d)

32