Curs 3

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Obiective: ♦ aprofundarea conceptului cifră de afaceri; ♦ stabilirea evoluţiei în timp a cifrei de afaceri; ♦ analiza structurii cifrei de afaceri; ♦ stabilirea factorilor de influenţă asupra cifrei de afaceri; ♦ determinarea corelaţiilor dintre cifra de afaceri şi alţi indicatori financiari; ♦ determinarea valorii adăugate Conţinut:

1.1 Conceptul cifră de afaceri 1.2 Evoluţia în timp a cifrei de afaceri 1.3 Analiza structurii cifrei de afaceri 1.4 Analiza factorială a cifrei de afaceri 1.5 Corelaţiile cifrei de afaceri cu alţi indicatori economico-financiari 1.6 Analiza valorii adăugate 3.6.1 Conceptul de valoare adăugată 3.6.2 Analiza factorială a valorii adăugate 3.1 Conceptul cifră de afaceri Cifra de afaceri (CA) reprezintă indicatorul fundamental al activităţii oricărei

entităţi, întrucât în funcţie de ea se calculează performanţa, mărimea profitului şi ratele de rentabilitate.

La întreprinderile productive cifra de afaceri este egală cu producţia vândută (Qv) şi se calculează conform relaţiei:

CA = ∑ q x p

q – volumul fizic al vânzărilor; p - preţul de vânzare unitar.

La entităţile comerciale, cifra de afaceri se stabileşte astfel:

CA = D x 100A

D – volumul desfacerilor (vânzărilor) de mărfuri; A - adaosul comercial. La entităţile cu activitate complexă, cifra de afaceri se calculează astfel:

CA = ∑ q x p + D x 100A

Producţia fabricată (Qf) cuprinde valoarea bunurilor destinate livrării: produse finite (Pf), lucrări executate (Le), servicii prestate (Sp), chirii, locaţii de gestiune şi redevenţe încasate (CLR), conform relaţiei:

Qf = Pf + Le + Sp + CLR

Gradul de valorificare al producţiei fabricate (Gv) este dat de raportul:

Gv = 100QfCA x

Un grad de valorificare mai mic de 100%, presupune creşterea nivelului stocurilor, semifabricatelor şi implicit dificultăţi în realizarea încasărilor şi continuarea procesului de producţie.

Cifra de afaceri medie )( AC , arată venitul obţinut pe unitatea de produs sau serviciu, conform relaţiei:

QCAAC =

Q = volumul fizic al vânzărilor Cifra de afaceri marginală (CAm), exprimă variaţia veniturilor unei

întreprinderi generată de creşterea sau scăderea cu o unitate a cantităţii vândute. Relaţia de calcul este:

QCACAmΔΔ

=

Cifra de afaceri critică (CAmin), reprezintă nivelul vânzărilor la care se asigură acoperirea integrală a cheltuielilor, pragul la care firma începe să fie profitabilă.

RvChFCA MIN −

=100

ChF = cheltuieli fixe totale; Rv = rata medie a cheltuielilor variabile,

100CACfV Rv x=

ChV = cheltuieli variabile totale. Cota de piaţă (Cp) se stabileşte ca raport între cifra de afaceri proprie a entităţii

(CAp) şi cifra de afaceri totală a sectorului (CAt):

100CAtCAp Cp x=

3.2 Evoluţia în timp a cifrei de afaceri Analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri se realizează cu ajutorul mărimilor

absolute, indicilor de dinamică şi a ritmurilor medii. Cifra de afaceri reală (CAr) se determină conform relaţiei:

IpCAn CAr =

CAr - cifra de afaceri reală; CAn - cifra de afaceri nominală, curentă; Ip = indicele mediu al preţurilor. Rata reală de creştere a cifrei de afaceri se determină pe baza relaţiei:

100)111( x

RpRcrealaR −

++

=

R reală - rata de creştere reală a cifrei de afaceri; Rc - rata de creştere a cifrei de afaceri curente; Rp = rata de creştere a preţurilor. 3.3 Analiza structurii cifrei de afaceri Analiza structurii cifrei de afaceri se realizează prin : a. coeficientul de concentrare Gini-Struck (G):

112

−

−= ∑

ngin

G

gi = ponderea produsului “i” în cifra de afaceri; n = numărul produselor.

Coeficientul „G” poate lua valori în intervalul [0 , 1], după cum urmează:

când G tinde către 1, rezultă că în structura activităţii câteva produse contribuie în cea mai mare proporţie la realizarea cifrei de afaceri;

când G tinde către 0, rezultă că în structura activităţii, majoritatea produselor deţin ponderi aproximativ egale în cifra de afaceri.

b. indicele Herfindhal (H), care se determină conform relaţiei:

∑=

=N

IgiH

1

2

gi = ponderea produsului “i” în cifra de afaceri; n = numărul produselor. Interpretarea rezultatelor este următoarea:

când H tinde către 1, rezultă că în structura activităţii câteva produse contribuie în cea mai mare proporţie la realizarea cifrei de afaceri;

când H tinde către 1/n, rezultă că în structura activităţii, majoritatea produselor deţin ponderi aproximativ egale în cifra de afaceri.

c. metoda ABC este utilizată în principal pentru analiza structurii cifrei de afaceri pe produse, clienţi, furnizori.

3.4 Analiza factorială a cifrei de afaceri Ca principale modele de analiză pot fi utilizate:

1) QfCA x

NpQf x Np CA=

∆ CA = CA1 – CA0

Factorii de influenţă vor fi:

a) numărul de personal ( NpΔ ):

0

0

0

001 Qf

CA x

NpQf

x )Np -(Np Np =Δ

b) productivitatea muncii ( NpQf

Δ ):

0

0

0

0

1

11 Qf

CA x )

NpQf

- NpQf ( x Np

NpQf

=Δ

c) gradul de valorificare a producţiei fabricate ( QfCA

Δ ):

)QfCA

- QfCA( x

NpQf x Np

QfCA

0

0

1

1

1

11=Δ

∆ Np + ∆ CA QfCA

NpQf

Δ=Δ+

2) QfCA x

MfpQf x

MfMfp x

NpMf x Np CA=

3) CA = Σ q x p

∆ CA = CA1 – CA0 = ∑ ∑ 0011 pq - pq

Influenţa factorială va fi:

a) influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute:

∆ q = ∑ ∑ 0001 pq - pq

∑ 01pq reprezintă cifra de afaceri recalculată (CAREC), adică cantităţile vândute

în anul curent (1), exprimate în preţurile perioadei de bază (0).

b) influenţa modificării preţului de vânzare:

∆ p = ∑ ∑ 0111 pq - pq = CA1 - CAREC

∆ q + ∆ p = ∆ CA

4) CA = Np x Nz x Nh x Wh

T = Np x Nz x Nh

t = Nz x Nh

Wz = Nh x Wh

Wa = Nz x Wz

3.6 Analiza valorii adăugate

3.6.1 Conceptul de valoare adăugată Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea (plusul) de bogăţie care se obţine

prin activitatea tehnico-productivă. Exprimând aportul întreprinderii în cadrul producţiei de bunuri şi servicii, valoarea adăugată permite aprecierea structurii şi metodelor de

producţie ale întreprinderii, prin intermediul gradului de integrare, precum şi dezvoltarea sau regresul întreprinderii.

Valoarea adăugată se poate determina prin două metode: A. Metoda sintetică (diferenţei), care presupune scăderea din producţia exerciţiului sau din cifra de afaceri a consumurilor intermediare provenite de la terţi, conform relaţiilor:

a. VA = Qe – Ct

VA = valoarea adăugată; Qe = producţia exerciţiului; Ct = consumurile intermediare provenite de la terţi (conturile 601 la 628 mai puţin 607 şi 621). Această formulă este valabilă în cazul societăţilor care desfăşoară activitate de

producţie. O situaţia favorabilă se întâlneşte atunci când indicele producţiei exerciţiului

(IQE) este mai mare decât indicele consumurilor de la terţi (ICT), adică IQE > ICT. Cu cât este mai mare ponderea valorii adăugate în producţia exerciţiului, cu atât

se demonstrează creşterea mai rapidă a efortului creator al entităţii şi reducerea consumurilor de la terţi. Valoarea adăugată este un profit care se stabileşte ca diferenţă între producţia exerciţiului (veniturile grupei 70, 71 şi 72) şi o parte din cheltuielile entităţii (grupele 60, 61 şi 62).

Rata valorii adăugate în producţia exerciţiului este cu atât mai mare cu cât consumurile intermediare deţin o pondere mai mică.

b. VA = (Qe + MC) – Ct′

MC = marja comercială Ct′ = consumurile intermediare provenite de la terţi pentru activitatea de producţie şi comerţ. Marja comercială este un sold intermediar de gestiune calculat ca diferenţă între

mărfurile vândute şi costul de cumpărare al mărfurilor vândute. B) Metoda aditivă, presupune însumarea următoarelor componente:

salarii; contribuţii pentru asigurări şi protecţie socială; amortizări; provizioane aferente exploatării; cheltuieli cu dobânzi, impozite şi taxe (exclusiv impozitul pe profit); rezultatul exploatării recalculat (se scad dobânzile).

3.6.2 Analiza factorială a valorii adăugate

Scopul analizei factoriale a valorii adăugate este determinarea abaterilor de la baza de comparaţie, estimarea contribuţiei diferiţilor factori de influenţă la formarea şi modificarea indicatorului analizat precum şi identificarea soluţiilor de redresare a activităţii viitoare.

Putem utiliza două modele de analiză factorială a valorii adăugate:

1. VA = Qe – C = )QeCt - (1 Qe Qe = Qe x aV

2. VA = QeVA x

NpQe x Np = aVaxWsxN

Ct = consumuri provenite de la terţi; =aV valoarea medie adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului;

aW = productivitatea medie anuală; =pN numărul mediu de salariaţi;

Qe = producţia exerciţiului. VA1 – VA0 = ∆ VA Plecând de la primul model de analiză, influenţa factorilor este următoarea:

1) Influenţa modificării valorii producţiei exerciţiului:

001 )( aVxQeQeQe −=Δ

Din care datorită: A) modificării fondului total de timp de muncă:

0001 )( aVxhWxTTT −=Δ

Din care datorită: a) modificării numărului mediu de salariaţi:

00001 )( aVxhWxtxNsNsNs −=Δ

b) modificării timpului mediu pe un salariat:

00011 )( aVxhWxttxNst −=Δ

B) Modificării productivităţii medii orare:

0011 x )( aVhWhWTWh −=Δ

2) Influenţa variaţiei valorii medii adăugate la 1 leu Qe:

)( x 011 aVaVQeaV −=Δ

Din care datorită: A) modificării structurii producţiei:

)( 01 aVaVxQegi REC −=Δ

0IgixVaaV REC =

B) modificării valorii adăugate la 1 leu producţie pe tipuri de activităţi:

)( x 11RECaVaVQeVai −=Δ

Cuvinte şi expresii cheie Cifră de afaceri netă Cifră de afaceri marginală Cifră de afaceri critică Cifră de afaceri recalculată Coeficient de concentrare Gini-Struck Indice Herfindhal Analiza factorială a cifrei de afaceri Valoare adăugată Valoare adăugată recalculată