curs 2 imbatranirea.pptx

ÎMBĂTRÂNIREA NORMALĂ PE APARATE ŞI SISTEME

Îmbătrânirea “normală”

Optimală – ideală, cel mai bun exemplu

Uzuală – cea mai des întâlnităUniversală – întâlnită la toţi

oamenii

Toate sunt influenţate de:◦Genetică - Stil de viaţă◦Fiziologie - Factori

socioeconomici

Probleme cu îmbătrânirea normală

heterogenitatea

normal nu implică fără riscuri

normal nu implică natural

Aging

Disease Non-disease

Usual Successful

Rowe & Kahn, Science 237:143, 1987

Modificările secundare îmbătrânirii survin pe mai multe niveluri.◦biologic◦fiziologic◦psihologic◦funcţional

Fiziologia îmbătrânirii

Fiziologia îmbătrânirii

9

PieleCompoziţia organismuluiOrgane de simţSistem nervosSistem imunSistem endocrin

Sistem musculoscheletal

Sistem hematopoetic

RenalGastrointestinalCardiovascularPulmonar

Consecinţa a două procese:◦Îmbatranire intrinseca, fiziologica,

propriu-zisa, cronologica- datorata exclusiv inaintarii in varsta;

◦Îmbatranire extrinseca, actinica, fotoimbatranire-determinata de expunerea cronica la UV, suprapusa peste imbatranirea propriu-zisa.

ÎMBĂTRÂNIREA CUTANATĂ

scade capacitatea de reînnoire a celulelor epidermului ◦subţierea acestuia – vizualizarea vaselor

subiacente dilatate (telangiectazii) ◦scăderea capacităţii de reparare


aplatizarea joncţiunii dermo-epidermice◦ scade suprafaţa acestuia◦ creşte fragilitatea pielii◦ scade transferul de nutrienţi între derm

si epiderm


dimină cantitatea de fibre de colagen la nivelul dermului (colagen I vs colagen III)

îngroşarea şi încolăcirea fibrelor de elastină (sec expunerii la soare)

scade proporţia glicozaminoglicanilor (acidul hialuronic, dermatan sulfatul, condroitin sulfatul) – ↓ aspect moale şi hidratat al pielii


Scade secreţia sebacee şi sudoripară a pielii – aspect uscat, xeros

Scade capacitatea de sinteză a vitaminei D

modificări de pigmentatie – zonele expuse la soare - lentigines


scade numărul şi activitatea celulelor Lagerhans - ↓ capacitatea de vindecare a rănilor

scade numărul terminaţiilor nervoase, vaselor capilare, glandelor sudoripare - ↓ scade capacitatea de termoreglare şi a sensibilităţii la arsuri

scade grăsimea subcutanată◦Pielea capătă un aspect flasc care atârnă◦Apar riduri grosolane în jurul ochilor şi

buzelor


COMPOZIŢIA ORGANISMULUI

IMBĂTRÂNIREA FANERELORPĂRUL

◦Capilar devine uscat, subţire, friabil, grizonat◦Axilar, pubian, picioare – scade /dispare la

femei◦Facial – la femei cu estrogeni scazuţi vs

testosteron

UNGHIILE◦tari, groase, lipsite de strălucire, opace, casante

IMBĂTRÂNIREA APARATULUI AUDITIV

PRESBIACUZIA

Scăderea sensiblităţii auditive, în special pentru sunetele înalte

Scăderea capacităţii de a înţelege vorbirea într-un mediu zgomotos

Incetinirea prelucrării centrale a stimuluilor acustici

Mai frecventă la bărbaţi La 60 ani, majoritatea nu pot

auzi sunete mai înalte de 4000Hz

Vorbirea normală 500-2000Hz

Scade grăsimea orbitară- aspect adâncit al ochilor

Scade forţa ms orbicular – laxitatea pleoapelor → blefaroptoza, entropion, ectropion

scade secreţia lacrimalăScade transparenţa corneei Gerontoxonul (lipide şi calciu)

IMBĂTRÂNIREA APARATULUI VIZUAL

IMBĂTRÂNIREA APARATULUI VIZUAL

Diametrul pupilei scadeFibroza irisului – scade

capacitatea de adaptare la întuneric

Culoarea irisului se estompează

Cristalinul creşte in dimensiuni si devine mai rigid

Camera anterioară se îngustează progresiv

Alterarea percepţiei cromatice şi a interpretării spaţiale

IMBĂTRÂNIREA APARATULUI OLFACTIV ŞI GUSTATIV

OLFACTIVScade simţul

mirosuluiScade capacitatea

de a deosebi mirosurile între ele

Scad receptorii olfactivi prin apoptoză

Scade reînnoirea acestora

GUSTATIV Scade capacitatea

gustativăDegenerează şi scade

nr papilelor gustativeScade reînnoirea

papilelor gustative (> femei)

Scade acuitatea pentru gustul sărat şi amar

Gustul dulce şi acru nu se modifică

ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI RESPIRATOR

scăderea VEMS cu 30 ml/an la vârstnicii sănătoşi, mai mult la cei cu afecţiuni respiratorii cronice

scăderea progresivă a suprafeţei alveolare (la 80 de ani suprafaţa totală a plămânului este redusă cu peste 30%)

neuniformitatea raportului ventilaţie/perfuzie (V/Q) ce va induce scăderea PaO2 şi SaO2

diminuarea sensibilităţii centrului respirator la hipoxie (cu 50%) şi la hipercapnie (cu 40%)

◦scăderea complianţei pulmonare datorită scăderii forţei de contracţie a muşchilor respiratori asociată

◦creşterea rigidităţii cutiei toracice (datorită apariţiei cifoscoliozei, calcificării cartilajelor intercostale şi a articulaţiilor costovertebrale).

◦creşte diametrul antero-posterior al cutiei toracice

◦scăderea reculului elastic al plămânilor, modificare ce contrabalansează scăderea complianţei pulmonare


alterarea mecanismelor de apărare pulmonare:Clearance-ul muco-ciliar scade, favorizând

infecţiile intercurentereflexul de tuse este mult diminuat sau chiar

pierdutimunitatea umorală faţă de agenţii

extrinseci este scăzută deşi nivelurile de Ig rămân constante;

imunitatea celulară este scăzută favorizând creşterea incidenţei TBC secundare


CORD uşoară dilataţie a cavităţilor stângi care

se datorează:◦ scăderii numărului de miocite (datorită

apoptozei şi necrozei)◦ creşterii taliei miocitelor VS◦ depunerii focale de colagen

scade relaxarea VS cu apariţia unei disfuncţii diastolice; funcţia sistolică se menţine în limite normale iar forţa de contracţie a VS rămâne constantă în repaus

ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI CARDIO-VASCULAR

CORDdepuneri de amiloid (la 50% din persoanele >

65 de ani); incidenţa amiloidozei cardiace creşte impresionant odată cu depăşirea vârstei de 70 ani

degenerescenţă grasă şi calcificări la nivelul valvelor, mai ales la nivelul valvei aortice, favorizând apariţia stenozei aortice (SA) aterosclerotice

scade funcţionalitatea pace-makerului fiziologic şi conducerea prin nodul atrio-ventricular (AV) şi sistemul His-Purkinje ceea ce creează condiţii favorizante apariţiei aritmiilor supraventriculare (SV) şi ventriculare (V)


CORDDebitul cardiac (DC)

◦M: nici o modificare◦F:

Debitul sistolic (DS) la efort, paralel cu TAs, dar absenţa tahicardiei face ca DC să nu se modifice semnificativ

Frecvenţa cardiacă (FC) cu 10% Fracţia de ejecţie (FE) nemodificată în

repaus, modest la efort; FE la efort demască prezenţa unei boli coronariene

Răspunsul la stimulii SNS : efortul fizic nu se mai însoţeşte de apariţia tahicardiei


VASE◦ scad elasticitatea şi distensibilitatea arterelor

coronare datorită modificării structurii matricei conjunctive; la aceasta se adaugă apariţia de calcificări la nivelul mediei datorate arteriosclerozei, aterosclerozei (ATS) şi, eventual, modificări induse de HTA

◦ scade elasticitatea şi creşte impedanţa aortei (cu 10%), ceea ce va duce la scăderea umplerii coronariene în diastolă

◦ creşte rigiditatea arterială datorită modificărilor în structura şi cantitatea de ţesut conjunctiv din peretele vascular

◦ creşteri moderate ale TAs (cu 10-20 mmHg)


ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI RENO-URINAR

scade masa renală, în principal pe seama corticalei şi mai puţin pe seama medularei. La persoanele > 70 ani numărul de glomeruli se reduce cu 30-50% faţă de numărul iniţial.

scade suprafaţa de filtrare glomerulară

vasele renale suferă un proces de fibroză interstiţială progresivă asociată cu modificări aterosclerotice.


scade rata filtrării glomerulare (RFG) creşte creatinina serică dar nu la valori

> 1,5 mg/dl. scade funcţia tubulară, exprimată prin:

◦scăderea capacităţii de concentrare maximă a urinii

◦creşterea pragului renal pentru glicozurie scad valorile serice ale reninei şi

aldosteronului → hipovolemie şi deshidratare


Ţesutul muscular de la nivelul ureterelor, uretrei şi vezicii urinare îşi pierde tonusul şi elasticitarea.

Atrofia mucoasei vezicii urinare – la femeiRelaxare pelvină – dependentă de lipsa de

estrogeni →contracţii involuntare ale vezicii urinare

Scade capacitatea vezicii urinare de la 500-600mL la aprox 250ml o cantitate mai scăzută de urină poate fi stocată în vezică: ◦ Urinare mai frecventă.◦ Perioada de atenţionare dintre nevoia imperioasă de

a urina şi urinarea efectivă se scurtează şi chiar se pierde odată cu îmbătrânirea.

ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI DIGESTIV

CAVITATEA BUCALĂtendinţa la edentaţieatrofia glandelor salivare,

◦cu scăderea cantitativă şi calitativă a secreţiei de salivă;

◦scade capacitatea bactericidă a salivei ceea ce favorizează un microbism bucal exagerat şi proliferarea micozelor bucale şi linguale

ESO-GASTRIC modificări ale motilităţii şi funcţionalităţii

esofagului (prezbiesofag)atrofia mucoasei gastrice cu scăderea

funcţiei secretoriiscade capacitatea de evacuare a stomacului,

favorizând refluxul gastro-esofagianscade secreţia gastrică acidă, mai ales la

bărbaţi, ajungând la aclorhidrie bazală, ceea ce are drept consecinţă tulburări în absorbţia fierului, vitaminei B12 şi proteinelor



ESO-GASTRICscade progresiv motilitatea gastrică cu o încetinire

a evacuării gastrice, iniţial pentru lichide, ulterior pentru solide

apar tulburări de absorbţie gastrică: o scade metabolizarea alcoolului prin scăderea secreţiei de

alcool-dehidrogenază, o creşte absorbţia gastrică a aluminiului ceea ce, asociat

cu scăderea eliminării poate duce la niveluri sanguine crescute cu efecte toxice asupra SNC

scad mecanismele de apărare: epiteliul gastric va fi mai vulnerabil la agenţii nocivi: H. pylori, AINS, KCl, alcool, etc, fenomen la care participă şi ateroscleroza vaselor sanguine gastrice


INTESTINALscade motilitatea intestinului, ceea ce va

duce la încetinirea tranzituluiscad proprietăţile imunologice ale

mucoasei intestinului subţirecreşte proliferarea mucoasei colonicescade presiunea sfincterului anal, ceea ce

poate duce la incontinenţă sfincterianăse modifică flora intestinală (↓

bifidobacterii, ↑ fungi, enterobacterii)

HEPATO-PANCREATICscade masa şi volumul ficatului cu 30-

50% dar fără modificări histologice specifice, cele care apar se datorează acumulării acţiunii agenţilor toxici

scade vascularizaţia hepatică ( DC, ATS în teritoriul splahnic, fibroza hepatică) ceea ce alterează metabolismul drogurilor şi creşte riscul apariţiei efectelor toxice


constantele biochimice hepatice nu se modifică semnificativ

scade masa pancreatică asociată cu o transformare lipomatoasă şi fibroasă

creşte calibrul canalului Wirsung dar secreţia exocrină scade

scade oxidarea cyt P450


ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI NERVOS

numarului de neuroni si de nevroglii; consumul de O2 la nivelul tesutului

nervos; nivelul relational si socio-profesional; performanta senzoriala;


Involutie inegala si neliniara a diverselor functii psihice cu importante diferente individuale;

Afectarea starii mentale prin lentoare in raspunsuri;

Reducerea performantelor intelectuale.↓ nivelul neurotransmiţătorilor:

catecolamine, dopamina ↑ timpul de reacţie

↓ serotoninei – ↑depresie ↓ conducerea nervoasă ↓ termo-reglarea –hipotalamus ↑ lipofuscina, amiloid, corpi Lewy


Fig. 7-5: Free radical accumulation (lipofuscin) in young rats and old rats

Fig. 7-6: Neuron from 605 day old rat

Fig. 7-7: Magnification of lipofuscin granules of Fig. 7-6

Young

Old

Fig. 7-8: Lewy Bodies. Aggregation of filaments, vesicular profiles and poorly resolved granular material

C

A & B: Fibrillary tanglesAlterations of tau protein and microtubule assembly? Paired Helical Filaments (PHF)

C: Neuritic plaqueAccumulation of amyloid broken down PHFs

Funcţia congnitivă poate induce modificări:◦ memoria◦ timpul de reacţie

Funcţia cognitivă rămâne stabilă:◦atenţia◦capacitatea de comunicare, inclusiv

vocabularul◦capacitatea de a urmări conversaţia◦percepţia vizuală simplă◦capacitatea de a învăţa din experienţe noi

DECLINUL COGNITIV ŞI INTELECTUAL

ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI OSTEO-ARTICULAR

Scade masa osoasăScade osul trabecularDemineralizare osoasă modificarea coloanei vertebralelichid sinovial mai vâscos↓ conţinutul de apă a cartilajului

◦ ↓mobilitatea◦ ↓înălţimea coloanei vertebrale

ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI OSTEO-ARTICULAR

Reducerea masei musculare sec imbătrânirii determină:◦Scade forţa musculară◦dizabilitate◦probleme de echilibru static şi

dinamicÎntre 35-70 ani numărul fibrelor

musculare este într-o continuă scădere - sarcopenia

ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI MUSCULAR

SarcopeniaAdult tânăr

“sănătos”

30% din greutate este masa musculară

20% din greutate este ţesut adipos

10% din greutate este os

Vârstnic “Normal” de

75 ani

15% din greutate este masa musculară

40% din greutate este ţesut adupos

8% din greutate este os


Scadere în masa totală musculară – secţiunea transversală.◦ Scădere cu 40% până la 80 ani◦ Creşte grăsimea şi ţesutul conjunctiv◦ Scade sinteza proteică

Scăderea – mai accentuată a fibrelor musculare de tip II (contracţia rapidă) faţă de fibrele de tip I◦ Scade forţa maximă a contracţiei izometrice◦ Sunt înlocuite de ţesut grăsos şi conjunctiv◦ Atrofia este întâlnită frecvent la vârstnici◦ În timp fibrele musculare de tip I depăşesc numeric fibrele musculare

de tip II.


Scade fluxul sangvin către fibrele musculare.◦Scade capacitatea de efort.◦Densitatea capilară scade → O2 devine mai

puţin accesibil în perioadele de efort fizic.

Scade activitatea enzimală◦Scad enzimele aerobice → degradarea

mitocondriilor.◦Cresc deleţiile la nivelul ADN-ului

mitocondrial → apar mutaţiile mitocondriale.

ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI ENDOCRIN

Datorită complexităţii şi a interrelaţionării sistemului endocrin este dificil de a determina cu exactitate efectul imbătrânirii la acest nivel

La cele mai multe glande se întâlneşte o

atrofie şi o scădere a funcţiei secretorii – implicaţiile clinice sunt de stabilit.

Diferită este activitatea hormonală


Scade:◦Testosteronul liber şi DHEA → libidoul

◦Triiodotironina◦Cortisolul plasmatic◦Sensibilitatea axei hipotalamo-hipofizo-adernală la feedback-ul glucocorticoid → ↑ STGO, DZ

◦ vitamina D la nivelul pielei →↓ absorbţia calciului


Creşte:◦Insulina serică → sindrom metabolic

◦Norepinefrina◦Parathoromonul →↓ Ca◦Vasopresina◦Homocisteina serică →↑ ateroscleroza


FUNCŢIA SEXUALĂScade excitabilitateaScăderea nivelului de estrogeni →

scade aciditatea secreţiilor vaginale → vaginită atrofică

Perioadă refractară mai crescută – la bărbaţi

Disfuncţie erectilă şi impotenţă – la bărbaţi

NU există andropauza

ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI IMUN

Termoreglare deficitară◦Frecvent infecţii afebrile

Numărul total de limfocite nu se modifică

TNF-alpha creşte, dar nu şi IL-1 cresc autoanticorpii →↑ afecţiunile

autoimune (ex. arterita temporală, pemfigusul bulos)

ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI IMUN

Scade:Imunitatea mediată celular şi funcţia

macrofagelor →↑ TBRăspunsul imun mediat umoral Producţia de anticorpi ca răspuns la vaccinareHipersensibilitate de tip întârziat → anergie →

prognostic negativProducţia de limfocite B la nivelul măduvei →

infecţii severe Activitatea limfocitelor T

ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI HEMATOPOETIC

Scade: rezerva medulară →↓ răspunsul la

stress reticulocitoza ca răpuns la

eritropoetina →↑ anemiile producţia de eritropoetină →↑

anemiile

TERMOREGLAREA

Creşte susceptibilitatea la hipo/hipertermie

Răspuns vasoconstrictor deficitar la stimuli reci

Abilitate deficitară în a conserva căldura corporală

Răspuns vasodilatator deficitar la nivelul pielii

Scade secreţia glandelor sudoripare

curs 2 imbatranirea.pptx

Documents