Cap. I Obiectul bigeografiei Relaţiile cu alte discipline

Ramurile biogeografiei

I.1. Obiectul biogeografieiBiogeografia este o ştiinţă interdisciplinară, situată la interferenţa

biologiei şi geografiei, ce studiază răspândirea fiinţelor vii pe planeta noastră şi factorii care au condiţionat această răspândire.

Sarcini: - cunoaşterea cauzelor răspândirii vieţuitoarelor, - explicarea unor fenomene biogeografice, - valorificarea ecosistemelor naturale cu menţinerea

echilibrului bioproductiv, - lupta pentru conservarea mediului ambiant (care se

identifică cu mediul biogeografic). În acest scop este importantă:

- stabilirea tuturor conexiunilor şi interacţiunilor între componentele biosferei,

- interpretarea fenomenelor biogeografice, în legătură cu condiţiile istorice care le-au generat, aceasta devenind metodologia fundamentală a studiului distribuţiei organismelor vii de pe Glob; toate fenomenele biogeografice au un aspect bipolar, putând fi astfel abordate simultan, atât dintr-o perspectivă biologică, cât şi dintr-una geografică. O altă precizare în legătură cu obiectul cercetărilor biogeografice:

atât organismele individuale cât şi comunităţile biologice, de plante şi animale (şi nu luate separat), fac obiectul de studiu al biogeografiei ca ştiinţă.

I.2. Relaţiile biogeografiei cu alte discipline

Botanica şi zoologia se află în strânsă legătură cu biogeografia.Acestea oferă datele privind:

- sistematica (clasificarea) modernă care stabileşte relaţiile de descendenţă şi înrudire între specii,

- vechimea la scară geologică a unor taxoni , - perioada ruperii unor „grupuri-soră ”, - sincronizarea unor grupe de plante şi animale.

Filogenia regnului vegetal

Filogenia regnului animal

Paleontologia se ocupă cu studiul formelor fosile (macro- şi megafosile) vegetale şi animale, în vederea corelării stratigrafice a unor formaţiuni sedimentare şi a sincronizării vârstei lor relative.

Macrofosile animale

Palinologia se ocupă cu studiul sporilor şi polenului, continuând şi aplicând preocupările paleontologiei pe microfosile constând în granulele de spori şi polen, cu ajutorul cărora se apreciază :- vârsta unor sedimente, - aspecte calitative şi cantitative din istoria florei şi vegetaţiei, - repartiţia plantelor în anumite perioade - Pliocen, Pleistocen, Holocen.

Grăuncioare de polen şi spori ale unor specii de plante din cenozoic

Diagramă sporo-polinică

Paleogeografia - reconstituie aspectele geografice din trecut, oferind informaţii asupra evoluţiei uscatului de-a lungul erelor geologice;- se bazează, la rândul ei, pe ipoteze şi argumente concrete oferite de biogeografie, în stabilirea anumitor relaţii între continentele vechi pentru care nu există argumente geologice, ci exclusiv argumente deduse din răspândirea actuală a organismelor.

Ecologia - disciplină a biologiei se ocupă cu studiul relaţiilor dintre vieţuitoare şi mediul lor, mai exact, al sistemelor supraindividuale complexe cum sunt populaţia, biocenoza, ecosistemul şi biosfera ce cuprind învelişul viu şi mediul acestuia.

Geografia fizică este un alt domeniu care prin disciplinele sale (climatologie, hidrologie, pedologie) oferă numeroase informaţii, cu ajutorul cărora pot fi înţelese problemele biogeografice, ori întregesc metodele de lucru ale biogeografiei.

I.3. Ramurile biogeografieiPrimele cercetări s-au separat pe trei orientări: floristică, respectiv faunistică,

biogeografia ecologică şi biogeografia istorico-genetică.Principalele etape din dezvoltarea acestei ştiinţe relevă mai multe ramuri cu preocupări diferite:

1. Biogeografia descriptivă - înregistrarea datelor floristice şi faunistice în vederea inventarierii florei şi faunei de pe teritoriul studiat.

O altă orientare în cadrul biogeografiei descriptive este corologia sau arealografia, care se ocupă cu studiul răspândirii diverşilor taxoni, în vederea reconstituirii arealului sau teritoriului populaţiilor lor.

2. Biogeografia comparată stabileşte relaţii între complexele floristice şi faunistice, sau areale pe baza unor studii comparative. Se diferenţiază în:a. Botanica şi zoologia geografică (numită şi biogeografia sistematică, respectiv fito- şi zoogeografia sistematică), care studiază răspândirea geografică a taxonilor supraspecifici (genuri, familii);b. Biogeografia regională (geografia biologică, geografia botanică, respectiv zoologică sau floristică şi faunistică comparată), care pe baza studiilor comparative floristice şi faunistice din diversele teritorii, delimitează regiuni şi provincii biogeografice;c. Biogeografia cenotică sau sincorologia (fitogeografia şi zoogeografia biocenotică) se ocupă cu studiul diverselor biocenoze sau comunităţi biologice.

3. Biogeografia cauzală reprezintă etapa superioară, care explică răspândirea unor sp. ca o consecinţă a infl. unor factori complecşi. Are două ramuri cu orientări aparent opuse, în realitate, complementare, întregindu-şi reciproc explicaţiile:a. Biogeografia ecologică, care explică actuala repartiţie a vieţuitoarelor prin condiţiile mediului şi prin posibilităţile lor de răspândire;b. Biogeografia genetico-istorică explică repartiţia actuală a vieţuitoarelor, invocând condiţiile care au generat apariţia şi extinderea arealelor lor.

Tot în cadrul biogeografiei cauzale pot fi separate biogeografia analitică şi biogeografia sintetică.

Biogeografia analitică studiază răspândirea taxonilor supraspecifici, pe baza coroborării informaţiilor microtaxonomice şi ecologice, ca şi a celor paleontologice şi paleogeografice pe întreg arealul lor.

Biogeografia sintetică reconstituie istoria şi evoluţia grupărilor de specii („complexe floristice şi faunistice”) cu răspândire asemănătoare, reconstituie istoria regiunilor biogeografice şi istoria dezvoltării formaţiunilor vegetale şi chiar a biocenozelor.

Evocarea principalelor etape din istoricul biogeografiei evidenţiază următoarea linie de desfăşurare a cercetărilor: floristică şi faunistică geografie biologică biogeografie sintetică.

Atât în cadrul geografiei biologice (geobiologiei), cât şi în cadrul biogeografiei sintetice, se disting două curente:

curentul regionalist, care delimitează regiuni şi provincii biogeografice, şi curentul genetic, stabileşte centrele de origine şi răspândire actuală ale complexelor de elemente floristice şi faunistice.

Procesele biogeografice pot fi studiate în funcţie de trei scări: cea a spaţiului, cea a timpului şi cea a evoluţiei, a schimbărilor acestea fiind interdependente între ele prin transferul de informaţie de la o scară la alta.

Interdependenţa proceselor biogeografice pe cele trei scări.

Cap. II Evoluţia şi răspândirea vieţuitoarelor pe Glob

II.1. Evoluţia plantelor şi animalelor în timpul erelor geologice

Definiţie : evoluţia biologică este un proces care constă în selecţia naturală a mutaţiilor adaptative ce asigură supravieţuirea populaţiilor prin adaptări noi la condiţiile schimbate. Sensul evoluţiei este autoperfecţionarea adaptativă a speciilor, în confruntarea cu mediul ambiant.

Caracteristici : - este un proces universal şi propriu lumii vii;- este un proces creativ - selecţia promovează caracterele noi, apărute prin adaptarea la noi condiţii de mediu şi cu cât aceste condiţii sunt mai variabile cu atât divergenţa speciilor este mai evidentă; din contra, un mediu uniform timp îndelungat, duce la o evoluţie convergentă a organelor analoage.(fig. )-este un proces autoreglabil, de tip cibernetic, prin care se păstrează un echilibru dinamic între integralitatea specifică a populaţiilor şi factorii de mediu care acţionează determinând selecţia naturală.

-Taxonomia este disciplina care reconstituie şi reprezintă sintetic şi sistematic, evoluţia plantelor sau a animalelor, clasificarea exprimând direcţiile evoluţiei, gradul de înrudire, nodurile filogenetice, durata (în timp), viteza evoluţiei (prin numărul de taxoni produşi) etc.- este un proces continuu, ce se desfăşoară cu ritmuri şi viteze diferite la diferitele grupe de vieţuitoare.

Evoluţia este un proces continuu, dar cu ritmuri şi viteze diferite la diverse grupe de organisme. Astfel: - algele (cca. 35.000 specii) s-au diversificat timp de peste 600 milioane de ani,

- muşchii (cca. 26.000 specii) şi ferigile (cca. 12.000 specii) în numai 400 milioane de ani,

- gimnospermele (cca. 10.000 specii din care astăzi mai trăiesc doar 800 specii), deşi au necesitat numai 200 milioane de ani, predominând în Mezozoic, sunt astăzi în declin,

- angiospermele (cca. 250.000 specii) apărute acum 150 milioane de ani, sunt astăzi în plină expansiune şi diversificare.

Concepţia modernă despre filogenia plantelor şi animalelor se bazează pe teoria sintetică a evoluţiei care a completat ideile centrale ale darwinismului despre evoluţia prin adaptare şi selecţie naturală cu teoria cibernetică a sistemelor autoreglabile ce caracterizează viziunea modernă asupra evoluţiei biologice.

• Etapele principale ale evoluţiei plantelor.Etapele principale ale evoluţiei plantelor.• Cronologia stratigrafică paleobotanicăCronologia stratigrafică paleobotanică nu se suprapune nu se suprapune

exact peste cea exact peste cea paleozoicăpaleozoică deoarece erele caracterizate prin deoarece erele caracterizate prin anumite grupe de plante, respectiv Paleofitic, Mezofitic şi anumite grupe de plante, respectiv Paleofitic, Mezofitic şi Neofitic preced şi se termină mai repede decât erele animalelor: Neofitic preced şi se termină mai repede decât erele animalelor: Paleozoic, Mezozoic şi Neozoic (fig).Paleozoic, Mezozoic şi Neozoic (fig).

• Era primarăEra primară a durat cca a durat cca 400 milioane de ani400 milioane de ani, dar , dar primele bacterii au apărut acum 3-4 miliarde de ani în urmă, primele bacterii au apărut acum 3-4 miliarde de ani în urmă, când începe epoca primelor arhebionte celulare procariote (cu când începe epoca primelor arhebionte celulare procariote (cu nucleu difuz) şi asexuate, numită nucleu difuz) şi asexuate, numită Proterozoic. Proterozoic.

• Epoca algelorEpoca algelor durează din Precambrian până în durează din Precambrian până în Devonian (peste un miliard de ani), viaţa desfăşurându-se Devonian (peste un miliard de ani), viaţa desfăşurându-se aproape numai în apă (şi pe uscat trăiau puţine bacterii, alge, aproape numai în apă (şi pe uscat trăiau puţine bacterii, alge, ciuperci). ciuperci).

Etape de dezvoltareEtape de dezvoltare: :

• apare celula eucariotă (cu nucleu diferenţiat),apare celula eucariotă (cu nucleu diferenţiat),

• stadiul cenobial şi talul pluricelular,stadiul cenobial şi talul pluricelular,

• pigmenţi asimilatori (clorofilele) şi acumularea de amidon, pigmenţi asimilatori (clorofilele) şi acumularea de amidon,

• apare reproducerea sexuată.apare reproducerea sexuată.

Scara geologică a timpului

Evoluţia principalelor grupe de plante şi animale

Alge pluricelulare

Nostoc sp.Diatomee

• Epoca ferigilorEpoca ferigilor durează din Devonian până în Permian (cca. durează din Devonian până în Permian (cca. 130 milioane de ani) şi începe cu 130 milioane de ani) şi începe cu apariţia florei terestreapariţia florei terestre, , prin transformarea algelor litorale în prin transformarea algelor litorale în psilofitepsilofite şi a acestora în şi a acestora în celelalte grupe de celelalte grupe de ferigi terestreferigi terestre. .

• În Devonian psilofitele palustre reprezentau practic întreaga În Devonian psilofitele palustre reprezentau practic întreaga vegetaţie, iar la sfârşitul epocii, în vegetaţie, iar la sfârşitul epocii, în Carbonifer, ferigile Carbonifer, ferigile arborescente dominauarborescente dominau întreg Globul. întreg Globul.

• Tot în această epocă Tot în această epocă apar primii muşchiapar primii muşchi cu organe de cu organe de înmulţire specializate. înmulţire specializate.

• Se dezvoltăSe dezvoltă cormulcormul format din rădăcină, tulpină şi frunzeformat din rădăcină, tulpină şi frunze..

Devonian şi Carbonifer (Paleozoic) dominat de

ferigi arborescente şi amfibieni

– Era secundarăEra secundară ce durează aproximativ 250 milioane de ce durează aproximativ 250 milioane de ani este, în cronologia paleobotanică, ani este, în cronologia paleobotanică, epoca epoca gimnospermelorgimnospermelor care începe în care începe în Permianul superior Permianul superior (Paleozoic) şi ţine până în Cretacic (Mezozoic)(Paleozoic) şi ţine până în Cretacic (Mezozoic). .

• Climatul mai secetos determină reducerea severă a ferigilor Climatul mai secetos determină reducerea severă a ferigilor lemnoaselemnoase higrofile şi expansiunea gimnospermelor mai higrofile şi expansiunea gimnospermelor mai xerofile care ocupă întreg landşaftul. xerofile care ocupă întreg landşaftul.

• Perfecţionarea organelor de reproducere, respectiv Perfecţionarea organelor de reproducere, respectiv apariţia apariţia florii-conflorii-con în care în care ovulul devine sămânţăovulul devine sămânţă, determină , determină expansiunea considerabilă mai ales în emisfera nordică a expansiunea considerabilă mai ales în emisfera nordică a gimnospermelor.gimnospermelor.

• Emisfera sudică dominată de un climat tropical favoriza încă Emisfera sudică dominată de un climat tropical favoriza încă persistenţa ferigilor arborescente.persistenţa ferigilor arborescente.

• Era TerţiarăEra Terţiară începe acum 70 milioane de ani în urmă şi este începe acum 70 milioane de ani în urmă şi este marcată de marcată de expansiunea angiospermelorexpansiunea angiospermelor, , apărute în apărute în Cretacic,Cretacic, probabil din cele mai primitive gimnosperme. probabil din cele mai primitive gimnosperme.

• Angiospermele sunt Angiospermele sunt cele mai evoluate plante de uscatcele mai evoluate plante de uscat ale ale căror caractere de superioritate faţă de gimnosperme (o căror caractere de superioritate faţă de gimnosperme (o protejare mai bună a seminţei în ovarul ce devine la protejare mai bună a seminţei în ovarul ce devine la maturitate fruct) le permit o expansiune rapidă pe tot uscatul. maturitate fruct) le permit o expansiune rapidă pe tot uscatul.

• Fiind cel mai bine adaptate la viaţa de uscat Fiind cel mai bine adaptate la viaţa de uscat s-au diversificats-au diversificat realizînd cca. realizînd cca. 250.000 specii250.000 specii, cele mai multe genuri formându-, cele mai multe genuri formându-se încă din Terţiar şi migrând în toate continentele datorită se încă din Terţiar şi migrând în toate continentele datorită legăturilor temporare sau permanente dintre acestea. legăturilor temporare sau permanente dintre acestea.

• Angiospermele au urmat mai multe direcţii evolutive, Angiospermele au urmat mai multe direcţii evolutive, constituind mai multe subclase cuprinse în constituind mai multe subclase cuprinse în două clase:două clase:

• dicotiledonatedicotiledonate (Magnoliatae) (Magnoliatae) şişi

• monocotiledonatemonocotiledonate (Liliatae(Liliatae).).

• Etapele evoluţiei animalelorEtapele evoluţiei animalelor• Descifrarea originii şi evoluţiei regnului Descifrarea originii şi evoluţiei regnului AnimaliaAnimalia a ridicat şi ridică a ridicat şi ridică

probleme deosebit de complexe, în timp fiind emise probleme deosebit de complexe, în timp fiind emise mai multe ipotezemai multe ipoteze, , mai mult sau mai puţin plauzibile. S-a plecat de la mai mult sau mai puţin plauzibile. S-a plecat de la cunoaşterea cunoaşterea taxonomieitaxonomiei regnului animal şi regnului animal şi compararea grupelor de protozoare compararea grupelor de protozoare actualeactuale; în urma analizei s-a ajuns la concluzia că; în urma analizei s-a ajuns la concluzia că flagelatele flagelatele constituie constituie puntea de legătură între plante şi animale (fig. de mai jos !)puntea de legătură între plante şi animale (fig. de mai jos !)

• Trecerea de la stadiul unicelular Trecerea de la stadiul unicelular (protozoare(protozoare) la cel pluricelular ) la cel pluricelular ((metazoaremetazoare) s‑a făcut prin intermediul formelor coloniale de flagelate. Din ) s‑a făcut prin intermediul formelor coloniale de flagelate. Din acestea s-a format subregnul metazoarelor (organisme pluricelulare acestea s-a format subregnul metazoarelor (organisme pluricelulare animale), cuprinzând numeroase grupe încadrate în:animale), cuprinzând numeroase grupe încadrate în:

• Nevertebrate:Nevertebrate: spongieri, celenterate, viermi turbelariaţi, trematode, spongieri, celenterate, viermi turbelariaţi, trematode, nematelminţi şi anelizi, moluşte, artropode, echinoderme etc., (nr. sp.)şi nematelminţi şi anelizi, moluşte, artropode, echinoderme etc., (nr. sp.)şi

• Cordate,Cordate, animale cu organizare mult mai complexă, depăşind animale cu organizare mult mai complexă, depăşind 50.000 de50.000 de specii, în care se includ următoarele clase: ciclostomi, peştii, amfibieni, specii, în care se includ următoarele clase: ciclostomi, peştii, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.reptile, păsări şi mamifere.

• În fig. . este prezentată grafic evoluţia regnului animal, În fig. . este prezentată grafic evoluţia regnului animal, principalele grupe de animale şi nodurile filogenetice din care a luat principalele grupe de animale şi nodurile filogenetice din care a luat naştere fiecare grup.naştere fiecare grup.

• Cordatele inferioareCordatele inferioare - animale puţin mobile, care se hrănesc în - animale puţin mobile, care se hrănesc în mare măsură pasiv; strămoşii lor au dat naştere la forme capabile să se mare măsură pasiv; strămoşii lor au dat naştere la forme capabile să se deplaseze activ “asemănătoare peştilor”, denumite Ostracodermi, deplaseze activ “asemănătoare peştilor”, denumite Ostracodermi, înrudite cu primele vertebrate şi găsite în strate siluriene şi devoniene. înrudite cu primele vertebrate şi găsite în strate siluriene şi devoniene. Ostracodermii au dispărut nelăsând descendenţi.Ostracodermii au dispărut nelăsând descendenţi.

• Strămoşii direcţi ai peştilor sunt necunoscuţi deocamdatăStrămoşii direcţi ai peştilor sunt necunoscuţi deocamdată, urme , urme de peşti placodermide peşti placodermi s-au găsit în Silurianul superior şi Carbonifer, iar de s-au găsit în Silurianul superior şi Carbonifer, iar de peşti cartilaginoşi şi osoşi în Devonian. Strămoşii peşti cartilaginoşi şi osoşi în Devonian. Strămoşii CrossopterigienilorCrossopterigienilor şi ai şi ai Dipnoilor au apărut în Devonian şi au ajuns la dezvoltarea maximă în Dipnoilor au apărut în Devonian şi au ajuns la dezvoltarea maximă în Carbonifer; primii prezintă un interes special prin aceea că dintre toţi Carbonifer; primii prezintă un interes special prin aceea că dintre toţi peştii, ei peştii, ei stau cel mai aproape de grupa de origine a vertebratelor stau cel mai aproape de grupa de origine a vertebratelor terestre, Stegocefaliiterestre, Stegocefalii..

Euglena viridis

• AmfibieniiAmfibienii prezintă un interes deosebit pentru evoluţia prezintă un interes deosebit pentru evoluţia animalelor deoarece la nivelul lor vertebratele au trecut de la animalelor deoarece la nivelul lor vertebratele au trecut de la viaţa în mediul acvatic la cea pe uscat, fapt însoţit de două viaţa în mediul acvatic la cea pe uscat, fapt însoţit de două adaptări hotărâtoare: adaptări hotărâtoare: – respiraţia oxigenului atmosferic şi respiraţia oxigenului atmosferic şi – locomoţia pe substrat tare. locomoţia pe substrat tare. Amfibienii fosiliAmfibienii fosili sunt cunoscuţi din straturile din sunt cunoscuţi din straturile din Devonianul Devonianul

superior din Groenlanda.superior din Groenlanda. În strate din perioadele În strate din perioadele Carbonifer şi PermianCarbonifer şi Permian s-au descoperit s-au descoperit

resturi de resturi de LabirintodonţiLabirintodonţi, cuprinzând cei mai mari amfibieni , cuprinzând cei mai mari amfibieni dispăruţi (de mărimea crocodililor actuali). dispăruţi (de mărimea crocodililor actuali).

Amfibienii dispăruţi sunt reuniţi în subclasa Amfibienii dispăruţi sunt reuniţi în subclasa StegocefalilorStegocefalilor,, ce ce aveau o cuirasă osoasă continuă ce le acoperea capul; aveau o cuirasă osoasă continuă ce le acoperea capul; aceştia au trăit până la aceştia au trăit până la începutul Mezozoiculuiînceputul Mezozoicului, iar ordinele , iar ordinele actuale de amfibieni au apărut abia la sfârşitul Mezozoicului, actuale de amfibieni au apărut abia la sfârşitul Mezozoicului, din care cauză nu a putut fi stabilită o legătură directă între din care cauză nu a putut fi stabilită o legătură directă între ele. ele.

Condiţiile din ultima perioadă a Carboniferului, când clima era Condiţiile din ultima perioadă a Carboniferului, când clima era umedă, caldă şi uniformă pe cea mai mare parte a umedă, caldă şi uniformă pe cea mai mare parte a continentului, probabil unic, au fost favorabile Stegocefalilor.continentului, probabil unic, au fost favorabile Stegocefalilor.

Amfibienii au fost sincroni ferigilor fosile.Amfibienii au fost sincroni ferigilor fosile.

Paleozoic cu ferigi şi amfibieni

• Reptilele.Reptilele.• Au caracterizat Mezozoicul (Era reptilelor).Au caracterizat Mezozoicul (Era reptilelor).• Deplasările continentelor faţă de poli, formarea unor lanţuri Deplasările continentelor faţă de poli, formarea unor lanţuri

muntoase, însoţite de schimbarea climei şi a vegetaţiei au dus la muntoase, însoţite de schimbarea climei şi a vegetaţiei au dus la reducerea mlaştinilorreducerea mlaştinilor şi întinderilor umede şi şi întinderilor umede şi apariţia zonelor uscate apariţia zonelor uscate cu vegetaţie xerofilăcu vegetaţie xerofilă, favorabile reptilelor care au evoluat foarte , favorabile reptilelor care au evoluat foarte rapid, extinzându-se în cele mai diferite condiţii de mediu, unele rapid, extinzându-se în cele mai diferite condiţii de mediu, unele readaptându-se vieţii acvatice, iar altele devenind aeriene. readaptându-se vieţii acvatice, iar altele devenind aeriene.

• Adaptarea divergentă a reptilelor a fost uimitoareAdaptarea divergentă a reptilelor a fost uimitoare., datorită ., datorită adaptărilor lor: adaptărilor lor:

• o mare mobilitate, scheletul a devenit mai uşor, structura o mare mobilitate, scheletul a devenit mai uşor, structura membrelor, a trunchiului şi a craniului au suferit modificări esenţiale, membrelor, a trunchiului şi a craniului au suferit modificări esenţiale, adaptându-se pentru a folosi o hrană tot mai variată. adaptându-se pentru a folosi o hrană tot mai variată.

• Dintre reptilele cele mai primitive, Dintre reptilele cele mai primitive, RincocefaliiRincocefalii apăruţi în Triasic, apăruţi în Triasic, Sphenodon (Hatteria) punctatumSphenodon (Hatteria) punctatum s-a păstrat, în Noua Zeelandă, până s-a păstrat, în Noua Zeelandă, până în zilele noastre. în zilele noastre. CrocodilieniiCrocodilienii au apărut la sfârşitul Triasicului: au apărut la sfârşitul Triasicului: majoritatea speciilor erau de apă dulce şi mai puţine specii marine. majoritatea speciilor erau de apă dulce şi mai puţine specii marine. PterozaurieniiPterozaurienii erau reptile zburătoare de câţiva centimetri până la un erau reptile zburătoare de câţiva centimetri până la un metru şi mai bine; maximul lor de dezvoltare a fost în Jurasic. metru şi mai bine; maximul lor de dezvoltare a fost în Jurasic. DinozaurieniiDinozaurienii au fost grupa cea mai numeroasă şi mai diversă de au fost grupa cea mai numeroasă şi mai diversă de reptile, dimensiunile lor variind între 1 şi 30 m lungime; ei au apărut reptile, dimensiunile lor variind între 1 şi 30 m lungime; ei au apărut în Triasic şi au ajuns la apogeu în Cretacic, spre sfârşitul perioadei în Triasic şi au ajuns la apogeu în Cretacic, spre sfârşitul perioadei dispărând. dispărând. Lacertilienii Lacertilienii au avut o dezvoltare mai mare în Cretacic, iar au avut o dezvoltare mai mare în Cretacic, iar OfidieniiOfidienii au apărut mai târziu decât celelalte reptile (în Cretacic) din au apărut mai târziu decât celelalte reptile (în Cretacic) din Lacertilieni. Lacertilieni. ChelonieniiChelonienii sunt un grup foarte vechi care a apărut în sunt un grup foarte vechi care a apărut în Permian, în Mezozoic erau probabil animale săpătoare de uscat, care Permian, în Mezozoic erau probabil animale săpătoare de uscat, care ulterior s-au adaptat la viaţa acvatică. Din Triasic până în zilele ulterior s-au adaptat la viaţa acvatică. Din Triasic până în zilele noastre şi-au păstrat toate trăsăturile esenţiale ale organizării lor. noastre şi-au păstrat toate trăsăturile esenţiale ale organizării lor.

Reptile mezozoice

Triceratops

Brachiosaurus- Jurasic superior

Tiranosaurus Rex – regele carnivorelor

cretacice

Macrofosile de

Camarasaurus-

Utah – S.U.A

• La sfârşitul MezozoiculuiLa sfârşitul Mezozoicului marea majoritate a grupelor sistematice marea majoritate a grupelor sistematice mari (subclase) dispăruseră, probabil datorită specializării lor mari (subclase) dispăruseră, probabil datorită specializării lor unilaterale la condiţii de viaţă specifice şi strict determinate. unilaterale la condiţii de viaţă specifice şi strict determinate. Modificările însemnateModificările însemnate de climă şi de peisaje geografice, datorită de climă şi de peisaje geografice, datorită deplasărilor litosferei şi formării munţilor din “epoca alpină de deplasărilor litosferei şi formării munţilor din “epoca alpină de formare a munţilor” au schimbat covorului vegetal prin înlocuirea formare a munţilor” au schimbat covorului vegetal prin înlocuirea florei mezozoice de cicadale şi conifere cu plante de tip nou, florei mezozoice de cicadale şi conifere cu plante de tip nou, angiospermele; toate aceste modificări au avut repercusiuni asupra angiospermele; toate aceste modificări au avut repercusiuni asupra tuturor grupelor de animale, şi în primul rând asupra celor strict tuturor grupelor de animale, şi în primul rând asupra celor strict specializate. “Reptilele actuale reprezintă doar rămăşiţe deplorabile specializate. “Reptilele actuale reprezintă doar rămăşiţe deplorabile ale faunei din Mezozoic”ale faunei din Mezozoic”

• PăsărilePăsările îşi au originea în reptilele vechi (grupa îşi au originea în reptilele vechi (grupa Pseudosuchiilor), foarte specializate, adaptate la căţărat, ulterior Pseudosuchiilor), foarte specializate, adaptate la căţărat, ulterior dezvoltându-şi capacitatea de a sări de la un arbore la altul. dezvoltându-şi capacitatea de a sări de la un arbore la altul. Scheletele relativ complete a două tipuri: Scheletele relativ complete a două tipuri: ArchaeopterixArchaeopterix şi şi ArchaeornixArchaeornix, descoperite în strate jurasice, relevă un amestec de , descoperite în strate jurasice, relevă un amestec de trăsături evidente de păsări şi de reptile, modul lor de viaţă fiind trăsături evidente de păsări şi de reptile, modul lor de viaţă fiind arboricol, puteau să planeze, dar nu să zboare. Cu timpul, arboricol, puteau să planeze, dar nu să zboare. Cu timpul, zborul zborul planat a dus la apariţia zborului propriu-zisplanat a dus la apariţia zborului propriu-zis şi, de asemenea, la şi, de asemenea, la desăvârşirea altor trăsături:desăvârşirea altor trăsături:

• apariţia penajului a dus la realizarea homeotermiei;apariţia penajului a dus la realizarea homeotermiei;• separarea sângelui arterial de cel venos şi complicarea aparatului separarea sângelui arterial de cel venos şi complicarea aparatului

respirator au dus la intensificarea metabolismului; respirator au dus la intensificarea metabolismului; • dezvoltarea sistemului nervos a dus la perfecţionarea dezvoltarea sistemului nervos a dus la perfecţionarea

comportamentelor de procurarea hranei, de apărarea de duşmani, de comportamentelor de procurarea hranei, de apărarea de duşmani, de creşterea puilor.creşterea puilor.

• Zborul le-a permis ca în scurt timp să populeze întregul Glob Zborul le-a permis ca în scurt timp să populeze întregul Glob pământesc, ocupând cele mai variate condiţii de mediu.pământesc, ocupând cele mai variate condiţii de mediu.

• MamifereleMamiferele s-au desprins în Paleozoic s-au desprins în Paleozoic din reptile primitivedin reptile primitive care nu care nu aveau o specializare strictă, astfel încât sub acţiunea factorilor externi aveau o specializare strictă, astfel încât sub acţiunea factorilor externi s-au produs s-au produs adaptări hotărâtoareadaptări hotărâtoare, respectiv: evoluţia progresivă a , respectiv: evoluţia progresivă a mamiferelor, care constă în: mamiferelor, care constă în:

• temperatura ridicată a corpului şi capacitatea de termoreglare (atât în temperatura ridicată a corpului şi capacitatea de termoreglare (atât în condiţii de temperaturi scăzute, cât şi în condiţii de temperaturi condiţii de temperaturi scăzute, cât şi în condiţii de temperaturi ridicate), ridicate),

• viviparitatea (naşterea de pui vii şi hrănirea lor cu lapte) şi, viviparitatea (naşterea de pui vii şi hrănirea lor cu lapte) şi, • în special, activitatea nervoasă foarte dezvoltată, care asigură în special, activitatea nervoasă foarte dezvoltată, care asigură

dezvoltarea unui comportament complex, în sensul unei mai bune dezvoltarea unui comportament complex, în sensul unei mai bune adaptări la mediu.adaptări la mediu.

• Mamiferele au apărut probabil în Jurasic sau chiar în TriasicMamiferele au apărut probabil în Jurasic sau chiar în Triasic, , materialul privitor la primele mamifere mezozoice limitându-se la dinţi materialul privitor la primele mamifere mezozoice limitându-se la dinţi izolaţi, la maxilare sau la fragmente de craniu. izolaţi, la maxilare sau la fragmente de craniu.

• MarsupialeleMarsupialele apar în perioada cretacică, la începutul Terţiarului fiind apar în perioada cretacică, la începutul Terţiarului fiind răspândite pe tot Globul. răspândite pe tot Globul.

• Ulterior Ulterior placentarele placentarele mai perfecţionate au înlăturat sau au distrus mai perfecţionate au înlăturat sau au distrus direct marsupialele. Separarea Australiei de celelalte continente înainte direct marsupialele. Separarea Australiei de celelalte continente înainte de pătrunderea placentarelor a dus la supravieţuirea acestora până în de pătrunderea placentarelor a dus la supravieţuirea acestora până în zilele noastre, pe de o parte, şi la diversificare maximă a formelor de zilele noastre, pe de o parte, şi la diversificare maximă a formelor de marsupiale care au ocupat toate mediile. În celelalte continente, marsupiale care au ocupat toate mediile. În celelalte continente, marsupialele au fost eliminate aproape în întregime de placentarele în marsupialele au fost eliminate aproape în întregime de placentarele în expansiune. Grupa cea mai veche de placentare o constituieexpansiune. Grupa cea mai veche de placentare o constituie insectivoreleinsectivorele (identificate în Mongolia în strate din Creatacicul superior), (identificate în Mongolia în strate din Creatacicul superior), din care au luat naştere din care au luat naştere chiropterele,chiropterele, edentateleedentatele şi şi rozătoarelerozătoarele. Cu . Cu insectivorele se înrudesc insectivorele se înrudesc carnivorelecarnivorele (care apar pe la începutul (care apar pe la începutul Terţiarului - creodontele) ce au dat ulterior carnivorele actuale terestre, Terţiarului - creodontele) ce au dat ulterior carnivorele actuale terestre, pinipedelepinipedele şi şi cetaceelecetaceele. Tot din insectivore au luat probabil naştere şi . Tot din insectivore au luat probabil naştere şi ungulateleungulatele sau copitatele. sau copitatele.

Arborele filogenetic al ordinului ARTIODACTYLES

• Maimuţele fosileMaimuţele fosile se cunosc din Oligocen: cele de tipul se cunosc din Oligocen: cele de tipul PropliopithecusPropliopithecus au dat naştere hilobatidelor (gibonilor) şi au dat naştere hilobatidelor (gibonilor) şi speciei speciei RamapithecusRamapithecus din Miocenul Indiei, apropiată de din Miocenul Indiei, apropiată de antropoide. Un mare interes prezintă antropoide. Un mare interes prezintă AustralopithecusAustralopithecus şi mai şi mai ales maimuţele antropoide găsite în depozitele cuaternare din ales maimuţele antropoide găsite în depozitele cuaternare din Africa de Sud.Africa de Sud.

• Specia cea mai primitivă de oameni străvechi - Specia cea mai primitivă de oameni străvechi - PithecanthropusPithecanthropus - s-a găsit în depozitele pleistocene pe insula - s-a găsit în depozitele pleistocene pe insula Iava, în anul 1891; resturi ale unui alt reprezentant al Iava, în anul 1891; resturi ale unui alt reprezentant al oamenilor străvechi, oamenilor străvechi,

• SinanthropusSinanthropus,, au fost găsite în anul 1927 în apropiere de au fost găsite în anul 1927 în apropiere de Pekin; Pekin;

• resturi fosile ale resturi fosile ale omului de Neanderthal (omului de Neanderthal (Homo primigeniusHomo primigenius),), s-au descoperit în mai multe locuri din Eurasia. Această specie s-au descoperit în mai multe locuri din Eurasia. Această specie a existat în perioada cuaternară, pe la începutul ultimei epoci a existat în perioada cuaternară, pe la începutul ultimei epoci glaciare.glaciare.

• La sfârşitul ultimei glaciaţiuni, exista specia actuală de La sfârşitul ultimei glaciaţiuni, exista specia actuală de • Homo sapiensHomo sapiens..

Arborele filogenetic al ordinului Primates

Arborele genealogic al primatelor şi raselor umane actuale

Omul şi antropoidele: tablou comparativ al caracteristicilor lor