cuprins - docshare01.docshare.tipsdocshare01.docshare.tips/files/7521/75218411.pdf · prin...

Forum22 Tehnici inovative pentru efi cientizarea activităţilor specifi ce industriei de gaze naturale – IGU-IGRC Seul 2011 –

Dr.ing. Gheorghe RADU, Dr.ing. Valentin SANDU

66 Despre transportul gazelor naturale lichefi ate (GNL) – Dr.ing. Ion Irimia ZECHERU

1111 Consideraţii privind repararea defectelor de tip lipsa de material utilizând materiale compozite de tip „Clock Spring” – Dr. geolog Ştefan Traian MOCUŢA

1717 Câmpuri petrolifere din Europa Centrală şi de Est (V) – Dr. geolog Ştefan Traian MOCUŢA

3131Evaluarea posibilităţilor de stocare a deşeurilor toxice solide în masive de sare gemă impură din România. Studiu de caz: Proiectul pentru masivul de sare Cucuieţi–Vâlcele, jud. Bacău – Prof.dr.ing. Alexandru GHEORGHE, Prof.dr.ing. Aurelian NEGUŢ

LEX38

Ordinul nr. 41 din 11 octombrie 2011 privind stabilirea preţurilor pentru furnizarea de ultimă instanţă a gazelor naturale în satul Crizbav, aparţinător comunei Crizbav, judeţul Braşov, realizată de furnizorul de ultimă instanţă Societatea Comercială GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA - S.A.

40 Ordinul nr. 179 din 25 august 2011 privind aprobarea unor licenţe de dare în administrare pentru ex-plorare

40 Ordinul nr. 209 din 30 septembrie 2011 privind aprobarea unor licenţe de concesiune pentru explorare

42Hotărârea nr. 990 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petro-liera in perimetrul P VIII - 4 Chet, incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si Black-stairs Energy Plc.

42Hotărârea nr. 989 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petro-liera in perimetrul P VIII - 4 Chet, incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si Black-stairs Energy Plc.

Evenimente – Viaţa ştiinţifi că4343 Metode moderne de management aplicate în conducerea organizaţiilor patronale –

Violeta ŞUFAN-DUMITRIU, Ion GHEORGHE

4747 Conferinţa internaţională PROTECŢIA INFRASTRUCTURILOR CRITICE – Ing. Mihai OLTENEANU

4848 Efi cienţa energetică germană în industria românească – Ing. Mihai OLTENEANU

5050 Conferinţa de presă a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU – Ing. Mihai OLTENEANU

Personalităţi5151 Dr.ing. NECULAI PAVLOVSCHI

Info5353 Cercetarea geofi zică românească –

Dr.ing. Florin A. RĂDULESCU

5858 Miracole ale naturii – Geolog Stelian DIŢĂ

6060 Documentul CUM SĂ RUPI O UNIUNE MONETARĂ – Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ

6161 Semne ale contractării Uniunii Europene – Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ

6363 Evoluţia cotaţiilor în 2008-2010 la principalele produse petroliere

6464Cursul leului şi rata dobânzii în 2008-2010.Preţurile produselor petroliere la distribuţie.Preţurile principalelor produse alimentare în Bucureşti.

Revistă editată de Asociaţia „Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze“

RedacţiaCP 200 OP 22 Bucuresti

tel. 0372.160.5990741.08.64.00

fax 0318.174.420e-mail: [email protected]

Director fondator Director executivGheorghe BULIGA Violeta ŞUFAN-DUMITRIU

Tehnoredactare:Alexandru FLOAREAwww.est-cardinal.ro

Tipar:S.C. COPERTEX S.R.L.

ISSN 1583 - 0322

NOTA REDACŢIEI:Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor.Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, utilizată, stocată în diferite sisteme sau transmisă electronic, mecanic etc., fără permisiunea prealabilă scrisă a SIPG, proprietarul dreptului de copyright.

CUPRINS

2

Forum

În perioada 19-21 octombrie 2011 a avut loc la Seul, sub egida IGU, conferinţa mondială (cu moto-ul INNOVATION: THE KEY TO A SUSTAINABLE FUTURE) privind cercetările din domeniul gazelor naturale – IGRC 2011. Din partea Romgaz, domnul Gheorghe Radu activează ca membru în Comitetul de Politici (Policy Commitee) din cadrul IGU Research Conference (perioada 2009-2012) – organismul de lucru care gestionează în perioada dintre congrese activităţile principale ale asociaţiei şi organizează diferite acţiuni –conferinţe, workshop-uri, expoziţii etc. – pe teme strategice privind schimbările majore cu care se confruntă, în ultima decadă, la nivel mondial, sectorul energetic cu focalizare pe gazele naturale (cercetare, industria de echipamente, tehnologiile, companiile producătoare şi de servicii, consumatorii-utilizatorii etc.), în mod deosebit după liberalizarea pieţelor de gaze.

Comitetul de Politici are un rol deosebit de important în cadrul IGU-IGRC, membrii săi activând direct între congrese pentru promovarea la nivel mondial a progresului tehnic şi economic în industria de gaze naturale. Comitetul de Politici este responsabil cu organizarea din trei în trei ani a conferinţei IGRC şi decide tematicile principale ale Congresului Mondial IGU, materialele prezentate etc. De asemenea, Comitetul de Politici aprobă bugetul Secretariatului comun IGU-IGRC, care organizează toate acţiunile afl ate sub egida IGU. SNGN Romgaz S.A., în calitate de membru cu drepturi depline al IGU, şi-a desemnat reprezentanţii în comitetele de program şi în comitetele de lucru ale IGU, în comitetul de program PGC-D „Gaze naturale lichefi ate” al IGU fi ind desemnat domnul Gheorghe Radu.

În cadrul evenimentului de la Seul au participat peste 500 de specialişti şi s-au prezentat peste

Abstract: International Gas Union Research Conference (IGRC) is No. 1 R&D conference in global

gas industry to be held under the auspices of the International Gas Union (IGU). The IGRC provides an excellent opportunity for interactions among very different delegates from the institutions and companies that have gas research in common or benefi t from the results. IGRC 2011 was hosted by the Korea Gas Union in Seoul in 2011. Building on its accumulated experience and expertise in hosting many international gas related events, KGU made the IGRC 2011 conference a successful one. The IGRC provided an excellent opportunity for interactions among very different delegates from the institutions that have gas research in common or benefi t from the results. Technological success is not for granted, it needs to be nurtured through research and development focused on basic science as well as technology breakthroughs.

Tehnici inovative pentru eficientizarea Tehnici inovative pentru eficientizarea activităţilor specifice industriei de gaze activităţilor specifice industriei de gaze

naturale – IGU-IGRC Seul 2011naturale – IGU-IGRC Seul 2011

Dr.ing. Gheorghe RADU Director Romgaz S.A.

Dr.ing. Valentin SANDU Romgaz S.A.

Cadru didactic asociat U.L.B. Sibiu

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 11(117) Noiembrie 2011

Forum

3

200 de lucrări, workshop-uri şi mese rotunde, abordându-se subiecte de mare actualitate şi însemnătate pentru sectorul gazelor naturale, dintre care spicum:

Modernizarea sistemelor pentru a permite exploatarea la presiuni ridicate, creşterea duratei de exploatare, analize de risc;

Utilizarea efi cientă a gazelor naturale pentru producerea de energie electrică – tehnologii moderne de producere şi stocare;

Cadrul de reglementare în domeniu; Interacţiunea dintre explorarea/exploatarea

gazelor naturale, piaţă şi reglementările de mediu;

Tehnici şi tehnologii inovative şi efi ciente pentru industria gazelor naturale.

Ţinând cont de aspectele abordate în cadrul conferinţei, din punctul de vedere al României se pot trage câteva concluzii – potenţiale puncte de plecare pentru dezvoltarea unei strategii energetice coerente şi în deplină concordanţă cu politicile energetice europene. Energia este un produs indispensabil, cu o valoare complexă, cu valenţe economice, sociale, strategice şi politice. Sectorul energetic este unul inerţial, cu o constantă de timp de 4-15 ani între decizie şi realizare practică. Totodată, acest sector este principalul contributor la poluarea ambientală şi la schimbările climatice. România, de curând stat membru al Uniunii Europene, se găseşte într-o situaţie cu totul deosebită: pe de-o parte sunt standardele ridicate ale UE privind energia şi impactul acesteia asupra mediului, iar pe de altă parte există defi cienţe mari în sectorul energetic românesc, rezultate dintr-un proces cumulativ şi care trebuie corectate. Ca priorităţi ale industriei energetice din România trebuie în principal menţionate: efi cienţa energetică, cogenerarea, reducerea consumurilor de energie specifi ce şi sisteme inteligente în alimentarea centralizată şi/sau individuală cu energie (electricitate, agent termic, agent răcire) în pachete optime.

Gazele naturale şi petrolul reprezintă circa 62% din resursele de energie primară ale României. În acelaşi timp, acestea sunt într-un proces avansat de exploatare, rezervele cunoscute epuizându-se în circa 14-15 ani raportate la nivelul consumului anual actual. Gazele naturale sunt, totodată, principalul combustibil fosil utilizat pentru încălzire în zona urbană. Importul de gaze naturale este în prezent de circa 30% din consum şi va creşte substanţial în viitor. Pe de altă parte, România are o economie energointensivă şi cu o

efi cienţă energetică scăzută, datorită tehnologiilor învechite, cu randamente modeste în instalaţiile de producere şi a pierderilor mari de energie prin sisteme (transport, distribuţie).

În acest context, odată cu creşterea preţului gazelor naturale se impune o politică susţinută în acest domeniu, urmărindu-se simultan diminuarea pierderilor energetice în utilizarea gazelor naturale, reducerea dependenţei de o singură sursă a importului de gaze naturale prin promovarea resurselor neconvenţionale şi, implicit, menţinerea sub control a facturii aferente, accesibilitatea şi suportabilitatea acestora în sectorul industrial şi rezidenţial. Obiectivul prioritar al dezvoltării sectorului din România în perioada 2010-2020 îl constituie acoperirea integrală a consumului intern de energie în condiţii de creştere a securităţii energetice, de dezvoltare durabilă, cu asigurarea unui nivel corespunzător de competitivitate. Una din principalele direcţii de acţiune ale strategiei energetice a României, convergentă cu cele ale politicii energetice a Uniunii Europene, este creşterea efi cienţei energetice pe tot lanţul – resurse, producere, transport, distribuţie, consum.

În această conjunctură, modernizarea sistemelor de măsurare a gazelor naturale prin implementarea sistemelor de monitorizare, achiziţie şi comandă şi achiziţie în timp real a datelor de proces de operare, de la producător la utilizatorul fi nal, trebuie să devină reglementări strategice la nivel naţional şi european impuse pe o piaţă a gazelor naturale care este într-o expansiune rapidă în zona Mării Mediterane, Mării Caspice, Orientului Mijlociu şi Asiei.

Piaţa de gaze naturale a Uniunii Europene este matură, dar totuşi în continuă extindere cu cca 2,5% creştere anuală; importul de gaze naturale al Uniunii Europene se va amplifi ca, crescând astfel rolul politic şi geo-strategic al pieţelor regionale. În România, piaţa gazelor naturale este formată din segmental concurenţial, care cuprinde comercializarea gazelor naturale între furnizori şi consumatori eligibili, şi sistemul reglementat, care înglobează activităţile desfăşurate în baza contractelor-cadru (transport, înmagazinare, dis-tribuţie) şi furnizarea la preţ reglementat.

Reabilitarea, exploatarea/operarea şi dispece-rizarea sistemului de transport a gazelor naturale, implementarea sistemelor de comandă la distanţă şi achiziţie în timp real, atât la transportator cât şi producător, sunt măsuri strategice impuse pe o piaţă a gazelor naturale care tinde spre o globalizare rapidă.

Implementarea unui sistem modern de măsu-rare (SCADA) înseamnă creşterea siguranţei în

4

Forumfurnizare şi reducerea cheltuielilor de operare, întreţinere şi, automat, micşorarea preţului la gazele naturale, identifi carea şi localizarea în timp real a tuturor problemelor/evenimentelor legate de eventuale defecte, pierderi etc. Acest sistem oferă benefi ciarului un acces rapid la informaţie şi, în consecinţă, luarea deciziilor la momentul oportun, fapt ce determină optimizarea producţiei, reducerea pierderilor, evitarea emisiilor în atmosferă-mediu. Stabilirea metodelor tehnologice de recuperare a gazelor în urma intervenţiilor pe conductele de transport gaze trebuie analizate prin prisma aplicabilităţii, folosind proceduri, tehnologii şi echipamente adecvate.

Prin aplicarea noilor tehnologii la intervenţiile pe conductele de transport gaze naturale se vor reduce pierderile de gaze naturale şi se vor diminua emisiile de metan în atmosferă. Utilizarea metodelor de recuperare a gazelor naturale evacuate cu ocazia intervenţiilor la conductele de gaze naturale va conduce la efi cientizarea activităţii operatorilor din domeniul gazelor naturale, în concordanţă cu legislaţia Uniunii Europene privind protecţia mediului.

Sistemul naţional de transport este un sistem energetic care transportă o energie primară – „gaze naturale sub presiune”. Reducerea presiunii la cea solicitată de sistemul local de distribuţie se

realizează în staţiile de reglare-odorizare-măsurare prin intermediul regulatoarelor de presiune sau a robinetelor de laminare. Energia potenţială a gazelor naturale de înaltă presiune se pierde la aceste puncte de trecere dintr-un sistem în altul. În situaţiile în care debitele de gaze şi căderile de presiune pe regulatoare sau pe robinetele de laminare sunt mari, pierderile totale de energie sunt semnifi cative. Dacă în locul regulatoarelor de presiune sau a robinetelor de laminare se foloseşte un turboexpander cuplat cu un generator electric, energia potenţială a gazelor de înaltă presiune poate fi folosită pentru a produce energie electrică.

Parcurgând lanţul tehnologic şi ajungând la utilizatorul fi nal, se impune abordarea tehnicii condensaţiei la un randament aproape unitar. Cele mai multe instalaţii de ardere utilizează combustibili fosili (solizi, lichizi şi gazoşi) sau alte materii prime din resursele naturale ale pământului, transformate în energie utilă. Combustibilii fosili reprezintă sursele de energie cele mai des utilizate astăzi. Cu toate acestea, arderea lor are drept rezultat un impact diferit relevant şi, în timp, semnifi cativ asupra mediului în totalitatea sa. Procesul de ardere conduce la generarea de emisii în aer, apă şi sol; dintre ele, emisiile în aer sunt considerate a fi una dintre principalele probleme ale mediului.

Schema de principiu a centralelor termice cu condensare.


Forum

5

Această nouă tehnologie utilizată la aparatele care realizează încălzirea şi prepararea apei calde menajere a apărut ca o soluţie la problemele actuale privind micşorarea evidentă a resurselor de combustibili convenţionali. Este clar că, din punct de vedere al utilizatorului fi nal, nu are o importanţă prea mare faptul că resursele de energie convenţională nu sunt inepuizabile. Cel mai important lucru pentru utilizatorul fi nal este faptul că la aceste tipuri de aparate consumul se reduce semnifi cativ, deci costurile ulterioare cumpărării acestui aparat se diminuează foarte mult în comparaţie cu un aparat convenţional. Mai exact, consumul de combustibil se reduce cu până la cca 15-16%.

Se observă, în ultima perioadă de timp, că în sectorul energetic în special, dar şi în celelalte activităţi economice, se pune un accent tot mai mare pe gradul de poluare; chiar şi la noi în ţară ponderea în nivelul de poluare doar pentru activitatea de transport este de 18%. Prin introducerea tehnologiilor de vârf, cantităţile de noxe, monoxid de carbon şi dioxid de carbon se reduc considerabil, făcând ca aceste echipamente

şi tehnologii să fi e indispensabile în viitorul apropiat.

În concluzie, se poate afi rma că dezideratul României este să promoveze o politică şi o strategie consecvente pe termen mediu şi lung prin care să reducă intensitatea energetică, conducând la îmbunătăţirea efi cienţei energetice pe întregul lanţ – resurse naturale, producere, transport şi distribuţie, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul procesului de negociere cu UE, protocolul de la Kyoto şi conferinţa de la Copenhaga.

Bibliografi e: 1. Dussaud M., Bourjas D., Hugout B. –

Underground Gas Storage – Technological Innovations for Increased Effi ciency, World Energy Council, 2007.

2. Economic Commission for Europe (UN/ECE) – Gas Saving to Reduce Natural Gas Demand and Enhance Energy Security, Geneva, 1999.

3. Rinaldi, S., Peerenboom, J. – Identifying, understanding and analyzing critical infrastructure interdependencies, IEEE Control Systems Magazine, 2001.

... În data de 10 octombrie 2011, la Centrul de Documentare şi Informare Gaze Naturale Mediaş (CDIGN) s-a desfăşurat activitatea, devenită deja tradiţie, GAZISTUL LUNII, prilej cu care a fost aniversat prof.univ.dr.ing. Ilie LAŢA, fost director al Sucursalei de Transport Gaze Naturale Mediaş;

... Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Internaţionale şi Studii Europene, a lansat la Centrul de Documentare şi Informare Gaze Naturale Mediaş volumul intitulat Politici şi programe de mediu în România şi în lume, coordonat de către prof. Eugen Străuţiu şi realizat cu sprijinul fi nanciar al S.N.G.N. ROMGAZ S.A.;

... Joi, 27 octombrie 2011, la Centrul de Documentare şi Informare Gaze Naturale Mediaş (CDIGN) s-a desfăşurat vernisajul expoziţiei Fantezii de toamnă, organizată de către membrii Clubului Elevilor şi Copiilor din Mediaş, îndrumaţi de prof. Rotta Giuseppe. Expoziţia cuprinde lucrări de sculptură şi desen, fi ind deschisă pe simezele CDIGN până în data de 27 noiembrie a.c.

e e tt l

6

Forum

Gazul natural lichefi at (GNL) este gazul natural răcit la un punct la care să condenseze în lichid – se produce la o temperatură de aproximativ -162 °C şi la presiune atmosferică. Lichefi erea reduce volumul de aproximativ 600 de ori, făcând mai economic transportul între continente. Căldura care intră în GNL, denumită în continuare „căldură falsă”, produce încălzirea GNL-ului. Pentru a menţine presiunea şi temperatura constante cantitatea de căldură adsorbită de GNL trebuie să fi e eliberată prin fi erberea lichidului la gaz. Acest lucru este cunoscut sub numele de auto-refrigerare.

Metanul, compusul principal al gazului rezultat prin fi erbere, este un gaz cu efect de seră puternic atunci când este eliberat în atmosferă. Trebuie menţionat faptul că, în timp ce cantitatea de emisii de CH4 nu pare semnifi cativă comparativ cu cea de CO2, luând în considerare potenţialul de încălzire globală al CH4 (metanul are efect de seră de aproximativ 21 de ori mai mare decât dioxidul de carbon), aceste emisii sunt responsabile pentru aproximativ 13% din emisiile totale CO2 echivalent. Numai arderea cu fl acără contribuie cu mai mult de 1% la emisiile globale de CO2 (IEA, 2008).

Gazul rezultat prin fi erbere, în esenţă GNL regazeifi cat la presiune atmosferică, are valoare substanţială de combustibil.

În prezent, industria GNL contribuie doar într-o mică parte la emisiile globale de CH4 din sectorul de petrol şi gaze, dar poate deveni o sursă puternică de emisii de gaze cu efect de seră în viitorul apropiat. Potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), GNL va conta cu 70% din creşterea comerţului cu GN până în 2030. Dacă acest lucru se va întâmpla, GNL va constitui 50% din gazele tranzacţionate până în 2030 pe plan internaţional.

GNL prezintă risc de incendiu mai mic

decât alte hidrocarburi, scurgerile de GNL sunt uşor detectate, norul umed fi ind vizibil datorită vaporizării imediate; GNL aprins în piscină deschisă nu provoacă explozie, viteza de deplasare a fl ăcării de GNL fi ind mai lentă, comparată chiar cu mersul pe jos (cca 4 km/h). Energia conţinută într-un singur tanker de capacitate standard de 125.000 m3 este echivalentă cu 7/10 Mt de TNT sau aproximativ cât cincizeci şi cinci de bombe ca cea de la Hiroshima.

La temperaturi scăzute, GNL poate cauza fragilizarea materialelor de structură şi chiar ruperea/spargerea acestora.

Tehnica de conversie a gazelor naturale în GNL a fost dezvoltată în Germania în 1893, dar nu a fost folosită până în 1941 – când a fost construită prima instalaţie comercială de producere a GNL (în prezent s-a ajuns la a 5-a generaţie de tehnologie de lichefi ere).

În Europa, gazul natural a constituit o sursă tot mai importantă de energie începând din anul 1960, atât pentru consumatorii industriali, cât şi pentru cei privaţi.

În Olanda, GNL a fost relativ necunoscut, deoarece zăcământul gazeifer de la Slochteren a fost până în 2011 în măsură să îndeplinească toate nevoile de gaze naturale ale ţării1.

Transportul gazelor naturale lichefi ate răcite la -162 °C de la terminalele de lichefi ere la terminalele de recepţie ale clientului, unde sunt din nou transformate în stare gazoasă prin regazeifi care, reprezintă o orientare modernă în planifi carea globală a fl uxurilor de energie.

De la primul transport de GNL din 1959 – când tankerul „Pioneer Metan” a transportat 1 Zecheru, I.I., Constanţa – hub de gaz natural lichefi at – GNL la Marea Neagră?, „Monitorul de Petrol şi Gaze”, nr. 10, octombrie 2011.

Dr.ing. Ion Irimia ZECHERUExpert CEN-ISO

Ecopetrol Consulting Ltd.

DESPRE TRANSPORTUL GAZELOR NATURALE DESPRE TRANSPORTUL GAZELOR NATURALE LICHEFIATE (GNL)LICHEFIATE (GNL)


Forum

7

primii 5.000 m3 de GNL de la Louisiana în Anglia –, tehnologia de construire a tankerelor de GNL cu punerea în aplicare de noi materiale şi dezvoltarea de sisteme inovatoare de rezervoare de GNL, precum şi concepţia motoarelor navelor, au condus la dezvoltarea unei reţele de transport contemporane, cu rute intercontinentale.

În mod tradiţional, cel mai mare număr de tankere pentru transportul GNL este legat de un anumit proiect de terminale GNL şi este deţinut de către exportatorii/proprietarii sau de companiile importatoare, dar un număr de societăţi independente, dedicate numai transportului GNL, şi-au manifestat interesul pentru contractarea construcţiei de tankere moderne cu caracteristici tehnice specifi ce, în conformitate cu noile condiţii ale comerţului mondial de GNL.

La nivelul anului 1977, piaţa internaţională de GNL se prezenta conform Tabelului nr. 1, iar tankerele de transport acopereau rutele maritime din Figura nr. 1.

Având în vedere că transportul de GNL se desfăşoară în condiţii criogenice, structurile navelor sunt strict prevăzute în standardele internaţionale („Codul pentru construcţia şi echipamentul navelor care transportă gaze lichefi ate în vrac” şi „International Gas Code-CIG, Capitolul VII, Convenţia SOLAS”). Normele acestor documente de bază sunt în continuă revizuire, întotdeauna cu scopul sporirii securităţii şi sistematic acceptate de toate societăţile de clasifi care, care le-au încorporat în legislaţia lor.

Măsurile de securitate impun soluţii tehnice pentru construirea de rezervoare de nave cu materiale rezistente la temperaturi extrem de scăzute, solicită utilizarea conductelor impermeabile şi controlul atmosferei în zonele apropiate de marfă, stabilesc izolarea primară şi secundară a spaţiului de depozitare, defi nirea zonelor periculoase pentru construcţiile echipamentelor electrice instalate şi eliminarea tuturor surselor infl amabile din zonele în care GNL evaporat ar putea intra în contact cu aerul.

Tabelul nr. 1: Piaţa internaţională de GNL la nivelul anului 1977.(Sursa: „Pipeline and Gas Journal”, iunie 1977)

Anul startului exportului De la producător la importatorCantitatea zilnică,

în mil. ft3

1972 Brunei spre Japonia 7371977 Indonezia spre Japonia 5501964 Algeria spre Franţa 4001969 Libia spre Italia 2351969 Libia şi Algeria spre Spania 1601969 Alaska spre Japonia 1351964 Algeria spre Marea Britanie 1001971 Algeria spre Boston, Mass. (SUA) 44

Figura nr. 1: Rutele maritime internaţionale de GNL la nivelul anului 1977.

8

ForumDupă tipul de depozitare a GNL în tankere, sistemele principale de transport a GNL sunt prezentate

în Figura nr. 2.

Figura nr. 2: Sistemele principale de transport a GNL.(Sursa: www.hansa-online.de)

Tabelul nr. 2: Elementele de proiectare a rezervoarelor tankerelor de GNL.

Tanker de GNL cu sistem prismatic independent

Tanker de GNL cu sistem autoportant

(Tip sferă Moss)

Tanker de GNL cu sistemmembrană din două straturi

Material: Aliaj din aluminiu Material: Aliaj din aluminiu;Fără rigidizări

Două straturi de membrane realizate din tablă de oţel cu 36% nichel (Invar) de 0,7 mm la 1,5 mm grosime

Proiect: IHI Design – Japonia Proiect: Moss Design – Norvegia Proiect: GTT Design – Franţa; NO 96, Mark III, CSI

Numai două nave de acest tip sunt în operare

Capacitate de încărcare limitată Capacitate de încărcare ridicată; sistemul Q-Flex până la 250 mii m3

Ample rigidizări structurale interne Durată şi costuri ridicate de execuţie, dar condiţii excelente de înregistrare navală

Experienţă mare de execuţie şi durată relativ mică de execuţie

Predispuse la oboseală structurală Proprietăţi excelente la oboseală structurală

Unele restricţii de umplere

Fără restricţii de umplereFără modifi cări adusesistemului de izolarenecesare pentru utilizarea caFSRU; un terminal plutitor de GNL întotdeauna este umplut parţial.

Elementele specifi ce de proiectare carac-teristice celor trei sisteme de depozitare pentru

transportul cu tankere a GNL sunt prezentate în Tabelul nr. 2.

Lanţul procesului GNL – de la extracţie, prelucrare şi transport la consumatorul de GNL – este prezentat în Figura nr. 3.


Forum

9

Câteva din riscurile principale ale trans-portatorului de GNL datorate pericolelor navi-gaţiei maritime sunt:

1. Accidente în timpul călătoriei pe mare:– eroare referitoare la adâncimea de navigare;– deviere faţă de un punct fi x sau naufragiu de

navigare;– coliziune (cu o navă sau un obiect), datorită

unei erori de navigaţie; – descărcare/încărcare;2. Deteriorare bruscă a navei prin tragere/

descărcare cu arme de foc şi prejudicii umane;3. Spargerea cocăi din oţel a navei din cauza

scurgerii de GNL (super-şoc termic criogenic la -161 OC)

4. Atac terorist cu rachetă sau cu navă cu exploziv şi/sau deturnare;

5. Deteriorări ale maşinilor navei şi ale sistemului de depozitare a GNL;

6. Riscurile naturale: fulger, taifun, uragan şi tsunami;

7. Alte accidente, cum ar fi : incendiu în sala maşinilor, pe pod şi la cazane, turbine cu abur, defectarea motorului diesel şi deteriorări structurale ale corpului navei.

În afara riscurilor de mai sus, trebuie să conştientizăm şi costurile ridicate (milioane de dolari) şi perioada lungă de reparaţii (luni) rezultată din cauza staţionării navei faţă de sistemul de transport de GNL.

Securitatea fi ecărei etape a procesului lanţului de GNL este specifi că fi ecărui terminal. Securitatea

poate fi garantată, deoarece industria GNL a început să dezvolte coduri standard, desene de echipamente şi modele industriale; de la începutul anilor 1970 şi până în prezent securitatea şi-a câştigat o reputaţie excelentă de-a lungul anilor.

Trebuie menţionat în acest caz faptul că toate problemele de securitate referitoare la terminale sunt valabile şi în cazul transportului rutier cu cisterne rutiere de GNL, la care se adaugă şi regulamentele specifi ce transportului mărfurilor periculoase (de exemplu „Regulamentul ADR”) (Figura nr. 4).

Figura nr. 4: Schema transportului generalizat de GNL.

Cele mai mari cantităţi de GNL provin din zonele unde au fost descoperite volume însemnate de gaze naturale, cum ar fi : Africa de Nord, Orientul Mijlociu sau Indiile de Vest.

Figura nr. 3: Lanţul procesului GNL. (Legendă: Production of natural gas/Producere de GN; Liquefaction and storage/Lichefi ere şi depozitare;

Transport of LNG by vessels/Transport LNG cu tankere; Gasifi cation and storage/Regazeifi care şi depozitare; Transportation network Distribution/Reţeaua de transport şi distribuţie)

(Sursa: BV 2009)

10

ForumLa nivel mondial există 26 de terminale export

marine sau de lichefi ere, amplasate în 15 ţări care exportă în prezent GNL (anul PIF este în paranteze):

• Republica Algeria (1971)• Australia (1989)• Brunei (Darussalam) (1972)• Republica Guineea Ecuatorială (2007)• Republica Arabă Egipt (2004)• Republica Indonezia (1977)

• Libia (1970)• Malaiezia (1983)• Republica Federală Nigeria (1999)• Regatul Norvegiei (2007)• Sultanatul Oman (2000)• Qatar (1997)• Republica Trinidad şi Tobago (1999)• Emiratele Arabe (1977)• Statele Unite ale Americii (1969)

Figura nr. 5: Caracteristicile GNL produse curent.(Sursa: LNG Badac (2.31))

La nivel mondial există de asemenea 60 de terminale marine de import sau de regazeifi care, amplasate în 18 ţări şi, pe lângă acestea, se regăsesc proiecte pentru aproximativ 182 terminale cu regazeifi care, care au fost fi e propuse, fi e sunt în construcţie în întreaga lume. Nu trebuie să ne aşteptăm ca toate terminalele propuse să fi e şi construite.

Ţările care în prezent au terminale de import cu regazeifi carea GNL (anul PIF este în paranteze) sunt:

• Belgia (1987)• Republica Populară Chineză (2006)• Republica Dominicană (2003)• Franţa (1972)• Grecia (2000)• India (2004)• Italia (1971)

• Japonia (1969)• Mexic (2006)• Portugalia (2003)• Puerto Rico (2000)• Coreea de Sud (1986)• Spania (1969)• Taiwan (China) (1990)• Turcia (1992)• Marea Britanie (2005)• Statele Unite ale Americii (1971)Potrivit consultanţilor din industria GNL,

punctul de la care se transportă GNL cu tankere este mai ieftin decât transportul de gaze naturale prin conducte (pentru o distanţă de până la 2.000 de kilometri (1.250 mile) pentru conducte offshore şi de 3.800 km (2.375 mile) pentru conductele de pe uscat).


Forum

11

1. Rezumat

Articolul de faţă prezintă câteva consideraţii cu privire la repararea defectelor de tip lipsa de material, depistate pe tubulatura conductelor de gaze naturale.

În partea introductivă se schiţează contextul în care s-a analizat repararea unui defect de coroziune amplasat pe o conductă metalică ce transportă gaze naturale, se prezintă în detaliu caracteristicile defectului de coroziune analizat, făcându-se referire la caracteristicile mecanice şi dimensionale ale materialului tubular şi a defectului de coroziune amplasat pe acesta.

S-a determinat presiunea de funcţionare în siguranţă şi presiunea de avarie anticipată pentru

materialul tubular analizat, utilizând metodele ANSI/ANSI B 31.G şi GRIWrap Clock Spring.

S-au prezentat condiţiile de lucru ale manşonului compozit tip „Clock Spring“ înainte de eliminarea din tubulatura conductei afl ată în funcţiune, iar apoi s-a trecut la descrierea şi analizarea modului în care acesta a fost testat distructiv.

În partea fi nală sunt prezentate rezultatele testării şi concluziile care demonstrează efi cienţa utilizării manşoanelor de reparaţie tip „Clock Spring”, înfăţişând multiplele avantaje ale folosirii acestora.

2. Introducere

Conductele metalice destinate transportului gazelor naturale sunt supuse, pe durata lor de

Consideraţii privind repararea defectelor de tip Consideraţii privind repararea defectelor de tip lipsa de material utilizând materiale compozite de lipsa de material utilizând materiale compozite de

tip „Clock Spring”tip „Clock Spring”

Dr.ing. Ilie LAŢA SNTGN TRANSGAZ S.A.

Mediaş

Drd.ing. Florin BÎRSAN SNTGN TRANSGAZ S.A.

Mediaş

Ing. Mihai TAKACS SNTGN TRANSGAZ S.A.

Mediaş

Abstract: This article presents some considerations on repairing the metal lost defect discovered on

the gas pipeline. The introductory chapter presents the circumstances that led to the reconditioning of a

defect made by the corrosion trace don a gas pipe, the characteristics of the corrosion defect analyzed are presented in detail, taking into consideration the mechanical and dimensional characteristics of the pipe, but also the defect made by the corrosion.

Using the ANSI/ANSI B 31.8 and GRIWrap Clock Spring methods, the maxim allowable operating pressure and the pressure–failure reinforced for the analyzed material have been determined.

The working conditions of the Clock Spring sleeve system were presented before its removal from the functioning pipeline, then has been described and analyzed the way in that it has been destructive –tested.

The fi nal results of the testing and the conclusions show the effectiveness of using the Clock Spring repair composite sleeve and its effi ciency.

12

Forumfuncţionare, procesului de coroziune ca urmare a agresivităţii solului în care sunt amplasate acestea, acţiunea corozivă determinând generarea în tubulatura conductelor a unor defecte superfi ciale locale. Ca urmare a acestui fapt, dar şi a altor cauze – care pot duce în marea lor majoritate la avarierea conductelor şi la reducerea capacităţii lor de transport –, ele sunt supuse unui proces de reabilitare ce constă în diagnosticarea materialului tubular (prin inspecţii periodice) în vederea determinării stării tehnice cu precizarea dimensiunilor şi localizarea defectelor depistate şi stabilirea tehnologiilor de remediere a acestor defecte. Tehnologiile de remediere a defectelor depistate pe materialul tubular al conductelor de transport se aleg, în principal, funcţie de gravitatea defectelor depistate, condiţiile de intervenţie (cu oprirea conductei sau fără oprirea ei), calitatea oţelului din care sunt fabricate ţevile care alcătuiesc

tubulatura conductelor, parametri tehnologici de transport (presiune, debit, temperatură).

3. Caracteristicile defectului

Cuponul de ţeavă supus testului provine dintr-un tronson de ţeavă Dn = 32’’ utilizat pentru transportul gazelor naturale şi care a fost inspectat, ca urmare a programului de reabilitare, în anul 2007, cu un pig magnetic inteligent (MFL – Magnetic Flux Leakage) [1]. În urma inspecţiei a fost depistat pe suprafaţa sa exterioară un defect superfi cial local de tip lipsa de material produs prin coroziune. Localizarea şi caracteristicile dimensionale ale defectului şi ale materialului tubular din care era construită conductă sunt: d = 4,66 mm (49%), L = 75 mm, C = 23 mm (Figura nr. 1 şi Tabelul nr. 1).

Tabelul nr. 1: Caracteristici mecanice.

ŢEAVA – X52 API 5L SAWHDiametrul exterior D 813 mmGrosimea peretelui t 9,5 mmLungimea tronson L 4 mLimita de curgere* Rt0.5 358 MPaRezistenţa la rupere* Rm 455 MPaAlungirea specifi că Amin 22%

Unde:

d – adâncimea maximă a zonei corodate; L – lungimea extinsă în plan axial a coroziunii; c – extinderea circumferenţială a coroziunii.

Figura nr. 1: Localizarea şi caracteristicile defectului.


Forum

13

4. Evaluarea defectului de coroziune

Ca urmare a raportului de evaluare întocmit în urma inspecţiei de către fi rma ROSEN, în conformitate cu criteriul de evaluare ANSI/ASME RSTRENG, a fost determinat un coefi cient de reparare estimat a defectului ERF = 1, ceea

ce ne arată că presiunea maximă de funcţionare în siguranţă a conductei este egală cu presiunea maximă de operare a conductei (MOAP), luân-du-se decizia de a se repara. Repararea defectului s-a realizat utilizându-se tehnologia sistemului cu manşon compozit „Clock Spring”, conform Figurii nr. 2.

5. Determinarea presiunii de funcţionare în siguranţă şi a presiuni de avarie anticipată

a) Metoda ASME/ANSI B31.G

Presiunea de funcţionare în siguranţă şi presiunea de avarie anticipată, pentru tronsonul care prezintă un defect de tip lipsa de material produse prin coroziune pe suprafaţa sa exterioară (Figura nr. 2), calculate în conformitate cu ASME/ANSI B31.G.[2], pentru defecte scurte (kd = 0,67),

, sunt [2,3]:

Pcd – presiunea de operare în siguranţă a cuponului cu defecte se calculează cu relaţia:

Pav – presiunea de avarie anticipată a cuponului cu defecte se calculează cu relaţia:

Unde: d – adâncimea maximă a zonei corodate, d =

4,66 mm;LTotal – lungimea extinsă în plan axial a

coroziunii, L = 75 mm;

s – grosimea specifi cată a peretelui ţevii, s = 9,5 mm;

D – diametrul exterior al ţevii, D = 813 mm; Y – limita efectivă de curgere a materialului

ţevii, Y = Rt 0,5 + 68,95 MPa =358 + 68,95 = 426,95MPa.

M – coefi cientul Folias

Pc – presiunea maximă de operare a conductei (MOAP), Pc = 4,5 MPa.

Pa – presiunea de avarie (rupere) pentru un cupon de ţeavă fără defecte, debitat din acelaşi tronson, calculată în conformitate cu ASME B31.8, este:

b) Metoda GRIWrap Clock Spring

Utilizând software-ul GRIWrap – Piperine Repair Program al furnizorului sistemului de remediere Clock Spring, întocmit în conformitate cu cerinţele DOT (Departament of Transportation), testat şi verifi cat de Gas Research Institute (GRI) care certifi că caracterul permanent al reparaţiei şi îl garantează cel puţin 50 ani [4], se poate determina: presiunea de operare în siguranţă şi presiunea de rupere (cedare) a tronsonului de conductă reparat

Figura nr. 2: Localizarea defectului şi aplicarea manşonului.

14

Forum(Figura nr. 3). Analizând rezultatele obţinute şi utilizând acest software rezultă că: presiunea de operare în siguranţă a tronsonului de conductă este Ps = 60,2 bar = 6,2 MPa, iar presiunea de rupere (cedare) a tronsonului de conductă este Prf = 112,9 bar = 11,29 MPa. Din analiza diagramei de evaluare a defectului – DAD, reiese că defectul se afl ă pe curba caracteristică de început a domeniului de toleranţă temporară a defectelor, ceea ce înseamnă că presiunea de operare a conductei trebuie limitată astfel încât tensiunile din peretele conductei să nu aibă intensităţi mai mari de 0,75 Rt0,5. Caracterul de defect tolerat temporar al defectului este confi rmat şi de raportul de evaluare efectuat în urma inspecţiei cu pig inteligente ERF = 1 (Figura nr. 1), precum şi de calculele de evaluare executate în conformitate cu ASME/ANSI B31.G (Pcd~ Pc).

6. Condiţiile de lucru ale manşonului compozit Clock Spring

Tronsonul de conductă care a fost reparat în 2008 prin aplicarea manşonului compozit Clock Spring se găsea îngropat într-o zonă în care măsurătorile de rezistivitate a solului arătau caracterul foarte agresiv al acestuia. Protecţia pasivă a tronsonului reparat (inclusiv manşonul) era asigurată de un sistem de benzi adezive aplicate la rece (Gaz Band), iar protecţia activă de către o staţie de injecţie automată a curentului de protecţie catodică amplasată la cca 7,5 km de locaţia defectului. Valorile condiţiilor de lucru sunt trecute în Tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2: Caracteristicile condiţiilor de lucru.

Caracteristica măsurată Valoarea Rezistivitatea solului, Ω m 6,7Curentul de injecţie, A 20

Figura nr. 3: Analiza defectului utilizând programul GRIWrap.


Forum

15

7. Testarea manşonului compozit Clock Spring

Etapele procesului de testare a manşonului compozit Clock Spring (Figura nr. 4) au fost:

1. Pregătirea cuponului de ţeavă supus testării prin sudarea la capete a două capace bombate pentru probă;

2. Umplerea cu apă a cuponului supus probei;3. Cuplarea cuponului umplut cu apă la

pompa de înaltă presiune;4. Aerisirea cuponului şi completarea nive-

lului de apă necesar probei;5. Ridicarea presiunii de probă cu ajutorul

pompei speciale de înaltă presiune;6. Urmărirea creşterii presiunii de probă

până la apariţia ,,bombării” şi a ruperii manşonului Clock Spring;

7. Constatarea ruperii materialului tubular şi efectuarea măsurătorilor necesare.

Ruperea/cedarea materialului tubular s-a produs la atingerea presiunii de probă, Pr = 15 MPa. La această presiune starea materialul tubular a trecut din domeniul elastic în cel plastic, lucru dovedit şi de deformarea materialului tubular/bombarea (Figura nr. 4); această deformare depăşeşte cu mult alungirea specifi că Ac a materialului compozit (1,06-1,36%), care este mult mai mică decât alungirea specifi că A, a oţelului (min 22%). După consumarea energiei specifi ce necesare pentru ruperea la tracţiune a materialul compozit Clock Spring, deformarea plastică a materialului tubular a dus la ruperea materialului tubular în zona defectului (Figura nr. 5).

Presiunea de rupere/cedare, Pcs, pentru un manşon din material compozit Clock Spring, ranforsat pe suprafaţa exterioară a unui cupon de ţeavă cu Ø 813 mm, se calculează cu relaţia:

Unde: Pcs este presiunea de rupere/cedare a man-

şonului compozit Clock Spring, MPa;tc – grosimea manşonului, mm; Rmc– rezistenţa de rupere a materialului

compozit (Tabelul nr. 3), MPa;De – diametrul exterior al materialului tubular,

mm.

Figura nr. 4: Pregătirea şi testarea probei.

Figura nr. 5: Ruperea/cedarea manşonului şi a materialului tubular.

16

ForumNumărul de straturi de ranforsare pentru

o reparaţie cu manşon compozit Clock Spring este n = 8 straturi, iar grosimea standard a unei înfăşurări este t1c= 1,6 mm, rezultând grosimea manşonului compozit tc = 13 mm (conform fi şei producătorului).

Tabelul nr. 3: Caracteristicile mecanice ale

materialului compozit Clock Spring.

CARACTERISTICA EC,GPa

RmC,MPa

AC,%

VALOAREA 33,8-43,5 450-460 1,06-1,36

măsurate pe direcţia circumferenţială de aplicare a manşonului,

EC – modulul de elasticitate (Young’s modulus),

RmC – rezistenţa la rupere, AC – alungirea specifi că, ccs – coefi cientul de siguranţă la rupere/

cedare a manşonului compozit Clock Spring este:

8. Concluzii

În urma examinării reparaţiei defectului de coroziune executat cu manşon compozit Clock Spring, se pot concluziona următoarele:

– timpul de lucru (in situ) al reparaţiei este de 3 ani;

– aspectul exterior al manşonului arată bune calităţi a comportării sale în timp;

– înfăşurările care alcătuiesc manşonul compozit Clock Spring erau foarte bine

legate între ele şi adezivul întărit, iar aderenţa la materialul tubular foarte bună;

– nu au apărut coroziuni suplimentare sub manşonul compozit sau la marginea lui ca urmare a agresivităţii mărite a solului;

– nu au apărut modifi cări ale dimensiunilor caracteristice iniţiale ale defectului reparat;

– nu au fost prezente urme de desprindere sau decojire ca urmare a protecţiei catodice;

– amorsarea ruperii/cedării materialului tubular a avut loc la baza coroziunii unde grosimea rămasă a materialului tubular era minimă (tmm = 4,86 mm);

– ruperea/cedarea materialului tubular s-a produs la o presiune Pr = 15MPa, mult mai mare decât presiunea de avarie anticipată, Pav = 8,92MPa, calculată cu metoda ASME/ANSI B31.G sau Prf = 11,29MPa, determinată prin metoda GRIWrap, ceea ce califi că utilizarea manşonul Clock Spring la repararea defectelor de tip lipsa de material produse prin coroziune.

Bibliografi e:

1. Raport fi nal de inspecţie (Fitness For Service), Rosen, 2007.

2. ***ANSI/ASME B31G, Manual for Determining the Remaining Strength of Corroded Pipelines, 2009.

3. ***ASME B31.8, Gas Transmission and Distribution Piping System, Washington, 2003.

4. Gas Technology Institute, Reported GRI 98/0265 – Pipeline Repair Assessment Software Tool.

important

Acces la Viaţă, o platformă care susţine sistemul medical din România

* A fost fi nalizată extinderea reţelei de telemedicină de urgenţă în 16 spitale din ţară, cu centrul de coordonare în Bucureşti, la Spitalul de Urgenţă Floreasca;

* Petrom facilitează, astfel, accesul a 9,5 milioane de români la serviciile medicale de urgenţă de specialitate;

* Acces la Viaţă va promova şi va sprijini excelenţa cadrelor medicale din România;

* Petrom a investit peste 650.000 de Euro în iniţiativele platformei Acces la Viaţă.

Platforma Acces la Viaţă va continua în 2012 cu dezvoltarea unor programe de educare medicală şi prevenţie în comunităţile din România.


Forum

17

3.6. România

Zăcămintele de petrol din România sunt întâlnite în diferite unităţi structurale (Figura nr. 12.1): (1) „Moldavian Platform”, (2) Scythian

Platform/Bârlad Sub-Basin, (3) „North Dobroudja Orogen”, (4) „Moesian Platform”, (5) „Carpathian Flysch and Foredeep”, (6) „Pannonian Basin”, (7) „Transylvanian Basin”, (8) „West Black Sea Basin” 1, 10, 16, 26, 28, 29, 38.

CÂMPURI PETROLIFERE DIN CÂMPURI PETROLIFERE DIN EUROPA CENTRALĂ Ş I DE EST (V)EUROPA CENTRALĂ Ş I DE EST (V)

Dr. geolog Ştefan Traian MOCUŢA

(urmare din numărul trecut)

Figura nr. 12.1: România, schiţa hărţii cu provinciile petrolifere şi câmpurile petrolifere reprezentative (din N. Niculescu şi B.M. Popescu, 1994).

18

ForumArhitectura geologică complexă a acestor

unităţi structurale, cu depozite sedimentare variate şi tectonică diferită (Figura nr. 12.2 a-f) a favorizat

formarea multor sisteme petrolifere, separate pe zone şi secvenţe stratigrafi ce (Figura nr. 12.3).

Figura nr. 12.2 a-c: România, Carpaţii Orientali şi Depresiunea Bârladului, secţiuni geologice reprezentative.


Forum

19

Figura nr. 12.2 d-f: România, Avanfosa Carpaţilor Orientali, „Zona cutelor diapire din Muntenia“ şi „Depresiunea Getică“, secţiuni geologice reprezentative.

20

Forum

Acumulările de hidrocarburi sunt întâlnite în rocile alterate şi fi surate ale fundamentului cristalin şi în multe din rocile rezervor din Paleozoic, Mezozoic şi Neozoic.

Predominant, rocile rezervor sunt siliciclastice, dar sunt adeseori întâlnite şi roci carbonatice şi cristaline alterate şi fi surate.

Proprietăţile fi zice ale rocilor rezervor (Figura nr. 12.4) sunt foarte variate spaţial.

Capcanele sunt mai ales structurale (anticlinale, falii), dar şi cele stratigrafi ce (inclusiv litologice), combinate, cute de tasare diferenţiată şi de acoperire (drape-anticlines) şi paleogeomorfi ce pot fi întâlnite în câmpurile petrolifere din România.

Figura nr. 12.3: România, distribuţia sistemelor petrolifere, pe unităţi structurale şi formaţiuni geologice(din N. Niculescu şi B.M. Popescu, 1994).


Forum

21

Figura nr. 12.4: România, câmpuri petroliere reprezentative, pe unităţi structurale, cu principalele caracteristici geologice şi fi zice

(din N. Niculescu şi B.M. Popescu, 1994).

22

Forum

Figura nr. 12.I a-c: România, „Zona fl işului paleogen din Moldova”, câmpul petrolifer Foale–Tazlău–Lucăceşti–Moineşti

(din Mocuţa, 1974, cu completări).


Forum

23

Figura nr. 12.II a-d: România, „Subbazinul neogen din Moldova”, câmpul petrolifer Câmpeni Est şi Vest (după Bratosin, 1985 şi 1988).

24

Forum

Figura nr. 12.III a-c: România, „Bazinul Precarpatic – sectorul sudic”, „Subbazinul diapir din Muntenia”, câmpul petrolifer Bărbunceşti (după Mihalache și Bostan, 2000).


Forum

25

Figura nr. 12.IV: România, „Bazinul Precarpatic – sectorul sudic”, „Subbazinul diapir din Muntenia”, câmpul petrolifer Ţintea–Băicoi, sectorul Ţintea, modelul geologic pentru zăcămintele din Pliocen

(sinteză: după Voicu, L.A., 1998; Cazan, C.I., 1999).

Figura nr. 12.V: România, „Bazinul Precarpatic”, „Subbazinul diapir din Muntenia”, câmpul petrolifer Moreni–Gura Ocniţei, modelul geologic pentru zăcămintele din Pliocen, zona centrală Moreni

(după Mocuţa, 1969).

26

Forum

Figura nr. 12.VI a-c: România, „Bazinul Precarpatic”, „Subbazinul Getic”, câmpul petrolifer Ţicleni: (a) secţiune geologică, (b) profi l electric tip pentru Meoţian şi Sarmaţian şi (c) profi l electric tip pentru Helveţian

(sinteză: după Alexandrescu; Gheorghiu; Mogoşanu şi Bădulescu 1999).

Figura nr. 12.VII a-d: România, „Bazinul Precarpatic”, „Subbazinul Getic”, câmpul petrolifer Vâlcele (după Lupan, M., 1997).


Forum

27

Figura nr. 12.VIII a-c: România, „Platforma Moesică”, câmpul petrolifer Ciureşti Sud–Tufeni–Surduleşti: (a) secţiune geologică; (b) profi l electric tip şi (c) modelul geologic al zăcămintelor

(după Stoica, M. şi Gagea, E., 2000).

28

Forum

Figura nr. 12.IX a-c: România, „Platforma Moesică”, câmpul petrolifer Videle–Bălăria (după Pantazi, I., 1981; Câmpeanu, C., 1999; Marcu, D., şi Mihalache, A., 1999; Marcu, D., 2000).


Forum

29

Figura nr. 12.X a-c: România, „Bazinul Pannonic”, câmpurile petrolifere Şandra–Satchinez–Calacea–Variaş: (a) harta morfostructurală la cap Fundament

(după Ichim, T. şi Paraschiv, D., 1975);(b) secţiune geologică regională A-A’ (după Paraschiv, D. şi Popa, Gh., 1974);

şi (c) profi le electrice tip pentru Miocen.

30

Forum

Zăcămintele de petrol din România sunt, în majoritatea cazurilor, multistratifi cate. Chiar şi în situaţiile în care apar „masive” (Figurile nr. 12.I a-e, II a-d) sunt adeseori „stratifi cate” prin valorile de permeabilitate. Multe dintre câmpurile petrolifere din România conţin zăcăminte suprapuse, saturate diferenţiat, pronunţat neuniforme, unele dintre ele având cupole iniţiale de gaze, ca de exemplu cele din „Bazinul Precarpatic”, „Subbazinul diapir din Muntenia” (Figurile nr. 12.III a-c, IV, V); altele pronunţat eterogene, ca de exemplu câmpurile petrolifere din „Subbazinul Getic” (Figurile nr. 12.VI a-c, VII a-d). În „Platforma Moesică”, în care sunt prezente frecvent şi rocile rezervor carbonatice, zăcămintele de petrol din Mezozoic

prezintă caracteristici fi zice rezultate ca efect al unor procese de diageneză, cu porozităţi duale şi permeabilităţi efective fi surale (Figura nr. 12.VIII a-c). În Mezozoic, confi guraţia paleoreliefului, cu văi de eroziune, variaţiile litologice, infl uenţate adeseori de mişcările fundamentului, au format condiţii foarte variate pentru acumularea hidrocarburilor (Figura nr. 12.IX a-e). În „Bazinul Pannonic” relieful topografi c al fundamentului a avut un rol important în formarea unor structuri specifi ce (paleogeomorfi ce şi „drape anticlines)”, cu variaţii litofaciale importante în dezvoltarea rezervoarelor şi o tectonică infl uenţată de mişcările fundamentului (Figurile nr. 12.X a-c, XI a-c).

(va urma)

Figura nr. 12.XI a-c: România, „Bazinul Pannonic”, câmpul petrolifer Suplacu de Barcâu: (a) schiţa structurală la cap. „Panonian I“, (b) secţiune geologică schematică şi (c) profi l electric tip pentru Pannonian

(după Condurachi, Al., Hârjoabă, I. et al., 2000).


Forum

31

2. STUDIU DE CAZ PENTRU MASIVUL DE SARE GEMĂ CUCUIEŢI–VÂLCELE

2.1. Încadrarea geologică generală a zonei. Valorifi carea geologică a datelor prospecţiunii gravimetrice existente

Ca zonă de studiu, pentru început a fost ales judeţul Bacău în cadrul căruia, de-a lungul anilor, au fost identifi cate 19 masive de sare gemă (Figura nr. 1) cu caracteristici dimensionale, compoziţionale şi relaţionale diferite. Prin eliminarea masivelor de sare gemă afl ate în curs de exploatare sau exploatate (Tg.-Ocna, exploatat în prezent prin mina Trotuş, şi masivul de sare impură Gura Slănic, afl at în exploatare prin dizolvare), a masivelor de sare gemă cu concentraţii de săruri de potasiu (Schitul Frumoasa, Cucuieţi–Moineşti, Vest–Stăneşti, Lucăceşti, Scăriga, Pârâul Păltiniş, Mânăstirea Sava, Tuta–Varniţa, Buda–Buhuşi şi Bogdăneşti), precum şi a masivelor de sare gemă cu perspective de exploatare datorită rezervelor de prognoză mari (Cerdac, Biserica Slănic, Vest-Gura Slănic, Grozeşti, Gălean şi Sărata-Bacău), a rămas masivul de sare impură Cucuieţi–Vâlcele, pentru care a fost estimată o rezervă de prognoză redusă, de numai 1,23 x 109 tone.

Zona este situată pe partea dreaptă a râului Trotuş, la o distanţă de cca 5 km nord de oraşul Tg.-Ocna de care aparţine din punct de vedere administrativ.

Formaţiunile geologice din zonă (din afl o-rimente şi cele traversate de sonde având ca obiectiv hidrocarburile şi sarea) aparţin la trei mari unităţi structurale:

– Unitatea (pânza) medio-marginală, con-stituită din depozite cretacice şi paleogene de fl iş;

– Unitatea externă cu depozite paleogene şi miocene inferioare;

– Unitatea pericarpatică cu depozite pale-ogene, miocene inferioare şi superioare.

Pentru tema de studiu de faţă prezintă interes stratigrafi a şi tectonica unităţii externe şi a celei pericarpatice.

Tectonica formaţiunilor este foarte complicată, între cele trei unităţi majore existând raporturi de încălecare concretizată prin linia medio-marginală (între unitatea medio-marginală şi unitatea externă) şi linia externă (între unitatea externă şi cea pericarpatică).

Depozitele cu sare din zona Cucuieţi–Vâlcele fac parte din unitatea externă, ele fi ind conservate în zonele coborâte ale acestei unităţi unde ating grosimi de 1000-1500 m; în consecinţă, acest miocen inferior are o dispoziţie para-autohtonă.

În cadrul interpretării tectonice regionale se consideră că o parte din depozitele miocene (ale unităţii externe) au fost antrenate sub forma unei lame de rabotaj peste depozitele miocene ale unităţii pericarpatice. O astfel de lamă de rabotaj este localizată şi în zona Cucuieţi–Vâlcele.

EVALUAREA POSIBILITĂŢILOR DE STOCARE EVALUAREA POSIBILITĂŢILOR DE STOCARE A DEŞEURILOR TOXICE SOLIDE ÎN MASIVE DE A DEŞEURILOR TOXICE SOLIDE ÎN MASIVE DE

SARE GEMĂ IMPURĂ DIN ROMÂNIA.SARE GEMĂ IMPURĂ DIN ROMÂNIA. STUDIU DE CAZ: PROIECTUL PENTRU MASIVUL STUDIU DE CAZ: PROIECTUL PENTRU MASIVUL

DE SARE CUCUIEŢI–VÂLCELE, JUD. BACĂUDE SARE CUCUIEŢI–VÂLCELE, JUD. BACĂU(THE EVALUATION OF POSSIBILITIES FOR UNDERGROUND

STORAGE OF SOLID TOXIC WASTES IN IMPURE SALT GEMME MASSIFS IN ROMANIA

CASE STUDY: PROJECT FOR SALT MASSIF CUCUIEŢI–VÂLCELE, BACĂU COUNTY)

Prof.dr.ing. Alexandru GHEORGHEProf.dr.ing. Aurelian NEGUŢ

Universitatea din Bucureşti(urmare din numărul trecut)

32

Forum

Imaginea tectonică a zonei sub formă de solzi şi încălecări de tipul şariajelor este prezentată în secţiunea 1-1’ (Figura nr. 2).

Pe lungimea totală a secţiunii de 3,5 km s-au folosit datele a 7 sonde, distanţele dintre acestea variind între 350 şi 1000 m; masivul de sare analizat se prezintă ca un corp geologic cu o bună continuitate, neafectat de dislocaţii tectonice interne şi, astfel, interpretarea datelor nu ridică probleme deosebite. Din datele disponibile, îndeosebi din sonde dar şi din harta gravimetrică, s-a putut trasa conturul probabil al masivului de sare gemă Cucuieţi–Vâlcele. Geometria masivului de sare este lentiliformă cu asimetrie redusă: axa mare, orientată NNV-SSE, are o

lungime de circa 2,8 km, iar cea mică, orientată SSV-NNE, are o lungime de 1,75 km. Trebuie reţinută, după secţiunea geologică (Figura nr. 2) situaţia favorabilă a sondei 10 SRP, unde grosimea masivului de sare este maximă, de 570 m, iar acoperişul paleogen are o grosime de 220 m.

Prospecţiunea gravimetrică existentă în zonă a fost valorifi cată în acord cu scopul urmărit. Morfostructura anomaliei Bouguer reprezintă rezultatele cumulului efectelor generate de mai multe contraste de masă prezente în structura geologică a regiunii:

– un contrast pozitiv de masă între depozitele eocene şi oligocene în cadrul pânzei medio-marginale;

Figura nr. 1: Harta distribuţiei masivelor de sare gemă pe teritoriul judeţului Bacău.


Forum

33

– un defi cit de masă realizat de formaţiunea saliferă inferioară din para-autohtonul pânzei faţă de depozitele paleogene; depozitele sarmaţiene din Bazinul Comăneşti reprezintă o altă sursă generatoare de anomalii gravimetrice;

– un contrast important de masă între sarea din formaţiunea saliferă a para-autohtonului şi depozitele terigene în ansamblu (defi cit de masă).

Astfel, anomalia locală de minim gravimetric de la est de Cucuieţi, luând în considerare condiţiile fi zico-geologice specifi ce, este generată de prezenţa la suprafaţă a formaţiunii salifere inferioare din fereastra Cucuieţi–Vâlcele, în contrast negativ de densitate faţă de depozitele paleogene.

2.2. Program adiţional de cercetare geologică şi geofi zică pentru zona Cucuieţi–Vâlcele

Pentru completarea informaţiei geologice şi geofi zice primare din zona selectată a fost prevăzut un program de cercetare geologică şi geofi zică adiţional, care va cuprinde:

– un program de cercetare geologică complexă a patru foraje nou săpate (notate convenţional F1, F2, F3 şi F4), amplasate în zona cea mai propice, cu dezvoltare maximă a grosimii masivului de sare (Figura nr. 3); metodele de carotaj geofi zic aplicabile şi problemele geologice rezolvabile sunt menţionate în Tabelul nr. 1;

– un program de completare a cercetării gravimetrice care va cuprinde:o o cartare gravimetrică în reţea

geometrică cu ochi pătratic (latura de 250 m) (Figura nr. 3), pentru a obţine o hartă gravimetrică sufi cient de detaliată care să permită evidenţierea tuturor datelor morfologice ale anomaliei;

o efectuarea unui studiu petrofi zic detaliat privind densitatea rocilor care constituie structura geologică a zonei studiate (prin determinări directe pe probe şi indirecte, îndeosebi din carotajul de densitate);

o realizarea unui model general interpretativ cu precizarea în fi nal

Figura nr. 2: Secţiune geologică cu profi lul gravimetric (1-1`).

34

Forum

a formei masei de sare, a poziţiei ei spaţiale, cu separarea domeniilor cu diferite grade de impurifi care a sării, pe baza ansamblului de date geologice şi geofi zice de sondă, având la bază modelarea sursei anomaliei gravimetrice locale de minim în cadrul unui proces iterativ;

– un program de investigare hidrogeologică a forajelor de cercetare, privind atât formaţiunile paleogene din acoperiş cât şi sarea propriu-zisă din masiv. În formaţiunile paleogene se vor identifi ca (prin carotajul mecanic şi cel geofi zic) toate acviferele care vor fi testate independent prin lăcărire şi refacerea nivelului piezometric sau prin pompări experimentale în regim nestaţionar.

O atenţie deosebită se va acorda etanşării coloanelor forajelor ce se vor săpa, în special în zona de contact paleogen-sare. În cadrul lucrărilor de monitorizare prevăzute se recomandă ca cel puţin unul din cele patru foraje să fi e amenajat ca piezometru pentru acviferele din formaţiunea paleogenă.

– un program de cercetare geologică a forajelor de explorare prevăzute;o Analiza detritusului de sapă, cu

intervalul de probare optim de 5 m;o Extragerea de carote mecanice

la fi ecare interval de 50 m atât în formaţiunile din acoperişul sării, cât şi pe intervalele cu sare;

o Carotaj mecanic continuu în sare pe cca 300-400 m în forajul F2 amplasat în zona de dezvoltare maximă a masivului de sare (între sondele 6 SRP şi 10 SRP); această zonă va corespunde probabil dezvoltării depozitului subteran.

O parte din carotele mecanice extinse vor fi folosite pentru determinarea proprietăţilor geomecanice de laborator cu implicaţii în proiectarea şi realizarea lucrărilor miniere.

În condiţiile realizării depozitelor de stocare subterană a deşeurilor toxice solide în sare pentru zona Cucuieţi–Vâlcele, trebuie defi nit, de asemenea, gradul de seismicitate a zonei, element uşor de stabilit pe baza datelor Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Un alt aspect semnifi cativ de care trebuie să se ţină seama este starea tehnică a sondelor vechi forate în zonă având ca obiectiv sarea sau hidrocarburile. Toate sondele vechi, abandonate, trebuie să fi e cimentate etanş pe un interval de adâncime de la suprafaţă până la un nivel care să pătrundă cel puţin 100 m în interiorul sării. În acest fel, accesul apelor subterane din formaţiunile acoperitoare în lucrările miniere ce se vor efectua în sare va fi complet evitat.

Figura nr. 3: Lucrări propuse în zona Cucuieţi–Vâlcele.


Forum

35

2.3. Elemente de proiectare minieră a depozitului subteran

2.3.1. Elemente de concepţie în proiectarea depozitului subteran

Mineritul în ţara noastră are o bună experienţă în proiectarea şi execuţia lucrărilor subterane în masivele de sare gemă exploatate. Aplicarea metodelor şi tehnicilor respective în cazul de faţă (proiectarea minieră la nivel de prefezabilitate) s-a făcut în condiţii cu totul speciale, ţinându-se seama de gradul de securitate necesar, respectiv menţinerea etanşeităţii (în raport cu mediul geologic înconjurător) şi asigurarea integrităţii masivului (în ansamblu).

Trebuie subliniat faptul că în cazul depozitelor subterane de stocare a deşeurilor toxice, la baza întregii gândiri şi execuţii stă întotdeauna „criteriul securităţii” şi după aceea „criteriul economic”.

În această accepţiune, şi spre deosebire de celelalte capitole, proiectarea şi execuţia minieră

a depozitului subteran este asociată cu calcule economice mai detaliate, bazate pe analize, normative şi costuri de fabricaţie a utilajelor. Această cerinţă este justifi cată de faptul că lucrările miniere au ponderea cea mai mare în structura preţului de cost, celelalte componente (în special cele de cercetare) având un caracter subordonat din punct de vedere al costurilor.

2.3.2. Pilieri şi planşee de siguranţă

Din studiul de „prefezabilitate” rezultă că în vederea asigurării stabilităţii lucrărilor miniere care vor compune viitorul depozit subteran trebuie luată în considerare soluţia supradimensionării pilierilor de siguranţă şi a subdimensionării volumului excavat prin lucrări miniere (faţă de practica obişnuită de la exploatările de sare gemă din ţara noastră). În acest sens, pilierii vor avea următoarele dimensiuni:

– Grosimea planşeelor dintre orizonturi .........................................................circa 50 m. – Distanţa dintre camerele de depozitare (pilieri intercamerali)......................circa 50 m. – Grosimea peretelui dintre galeria magistrală şi camerele de depozitare.......circa 50 m. – Grosimea peretelui ce separă două sectoare vecine......................................circa 50 m.

În afară de aceşti pilieri şi planşee, care vor asigura stabilitatea geomecanică a lucrărilor miniere, pentru menţinerea unui grad de etanşeitate global (şi total) al depozitului, în raport cu mediul înconjurător, se prevede un pilier marginal de circa 150 m grosime: acest pilier marginal va avea forma unei „anvelope” (Figura nr. 4) care va

delimita depozitul pe toate laturile sale, izolându-l de formaţiunile geologice cu care masivul vine în contact. Această condiţie restrictivă are în vedere, în special, prezenţa unor (posibile) acvifere localizate în aceste formaţiuni geologice, care nu trebuie deranjate.

Figura nr. 4: Schema depozitului la orizontul I.

36

ForumDesigur că aceste dimensiuni ale pilierilor vor

putea fi modifi cate în urma executării celor patru foraje de cercetare şi a investigaţiilor geomecanice de laborator şi în subteran.

2.3.3. Elemente de proiectare şi execuţie a depozitului subteran

2.3.2.1. Lucrări miniere de deschidere şi pregătire a depozitului subteran

Având în vedere lungimea foarte mare a masivului de sare, de circa 2.800 m, s-a plasat un puţ central de acces şi transport în apropierea sondei 10-SRP, având o adâncime de circa 700 m. Acest puţ va servi pentru acces în depozit şi pentru transportul containerelor, materialelor, utilajelor şi personalului.

S-au amplasat două puţuri pentru aeraj şi ieşire de siguranţă: unul la vest şi altul la est, la cca 700 m de puţul central.

Menţionăm că la început se va executa puţul central şi puţul de aeraj-vest; după ocuparea integrală a acestei zone de vest cu camere de depozitare, se va executa, în viitorul mai îndepărtat, al doilea puţ de aeraj (la est), cu care se va continua activitatea de ocupare a întregului depozit subteran. Puţurile vor fi legate între ele cu galerii magistrale, ce vor servi atât la transport cât şi la realizarea circuitului de aeraj principal. Din galeria magistrală se vor executa galeriile de acces la fi ecare cameră de depozitare, lungimea fi ecăreia fi ind de 25 m. Camerele de depozitare vor avea o lungime de 200 m şi vor fi plasate de o parte şi de alta a galeriei magistrale.

Prin acest sistem de deschidere se conturează sectoare cu dimensiuni de 500x700 m, ce se execută şi se ocupă succesiv, pe măsura solicitărilor de depozitare. Zăcământul cuprinde în total şase orizonturi, amplasate pe verticală la intervale de circa 50 m. Aceste intervale constituie planşeele de siguranţă dintre orizonturi (Figura nr. 5). Fiecare orizont este împărţit într-un număr de sectoare care, pe măsură ce se ocupă, permit trecerea la realizarea şi ocuparea sectorului următor.

Pentru a se putea urmări mai uşor ordinea executării sectoarelor, lucrările miniere aferente depozitului subteran au fost grupate (prin similitudine cu cele din exploatările miniere), după cum urmează:

– lucrări miniere de deschidere (puţuri de transport şi aeraj);

– lucrări de pregătire, galerii, magistrale (galerii de acces, anexe);

– lucrările miniere de depozitare (camere).Se observă astfel că lucrările de deschidere

şi pregătire prevăzute vor putea deservi toate sectoarele din orizontul I.

Înainte de ocuparea integrală a acestui orizont, se procedează în avans la deschiderea orizontului imediat inferior (orizontul II) prin adâncirea celor două puţuri în serviciu şi executarea primei galerii magistrale la acest nou orizont.

2.3.3.2. Lucrări miniere de depozitareDepozitarea containerelor cu substanţe toxice

se va realiza în camere de depozitare, ce vor avea următoarele dimensiuni:

Figura nr. 5: Secţiunea geologică a depozitului.


Forum

37

– lăţime.............. circa 12,0 m; – lungime........... circa 200,0 m; – înălţime........... circa 6,0 m.

De regulă, aceste camere vor rămâne nesus-ţinute artifi cial (fără armătură). Această condiţie favorabilă se bazează pe faptul că la exploatările actuale de sare gemă din ţara noastră se practică camere de deschideri de 10-15 m, nesusţinute, în condiţiile în care masivul deschis este intact, fără fi suri şi fără intercalaţii sterile. Deoarece în cazul masivului de sare Cucuieţi–Vâlcele sunt posibile astfel de discontinuităţi structurale locale, se propune folosirea unor ancore, de circa 3-5 m lungime, care vor realiza consolidarea locală a masivului.

2.3.3.3. Capacitatea de depozitare (stocare)Volumul excavat al unei camere este de 12 m x

6 m x 200 m = 14.400 m3.Volumul util pentru depozitare într-o cameră (la

un coefi cient de umplere p = 0,75) va fi : 14.400 x 0,75 = 10.800 m3.

Capacitatea utilă din orizontul I a sectorului A este de 18 camere x 10.800 m3 ≈ 200.000 m3.

Capacitatea utilă totală a orizonturilor depozitului:

– Orizont I = 3 sectoare [A (total)+(B+C) parţial] ≈ 600.000 m3

– Orizont II = 4 sectoare ≈ 800.000 m3

– Orizont III = 5 sectoare ≈ 1.000.000 m3

– Orizont IV = 6 sectoare ≈ 1.200.000 m3

– Orizont V = 7 sectoare ≈ 1.400.000 m3

– Total 25 sectoare ≈ 5.000.000 m3

– Total capacitate de depozitare ≈ 5.000.000 m3

Numărul sectoarelor pe orizonturi diferă datorită masivului de sare, care se adânceşte în partea de est.

3. OBSERVAŢII FINALE

Din cercetările sistematice efectuate rezultă că realizarea unui depozit subteran de deşeuri toxice în masivul de sare impură Cucuieţi–Vâlcele este fezabil din punct de vedere tehnic, din următoarele considerente:

– cercetarea geologică complexă a masi-velor de sare se poate realiza de către unităţi specializate din România care au o practică îndelungată în domeniul strict de specialitate;

– execuţia tehnică a lucrărilor miniere aferente depozitului subteran poate fi realizată de Salina Tg.-Ocna (jud. Bacău)

care dispune de resurse naturale şi umane adecvate;

– componenta economică a fezabilităţii este determinată în principal de costurile lucrărilor şi activităţilor miniere; o pondere mai redusă revine programului adiţional de cercetare geologică şi geofi zică.

Programul adiţional de cercetare complexă geologică şi geofi zică preconizat, cu săparea a patru noi foraje de explorare (F1-F4) şi o prospecţiune gravimetrică de detaliu, urmăreşte în fi nal modelarea tridimensională a masivului de sare Cucuieţi–Vâlcele şi delimitarea zonei celei mai favorabile pentru amplasarea depozitului subteran în cadrul masivului.

Bibliografi e:

Botezatu, R., Calotă, C., Neguţ, A. – A model of the Slătioarele gravity anomaly source, Rev. Roum. Geol., Geophys, Geogr. 21, 2, 1977, 197-212.

Calotă, C., Gheorghe, A., Neguţ, A. – Problemes géologiques et géophysiques du stockage des dechets (traites) toxiques, solides dans les massifs de sel gemme impur (confi nement géologiques) de Roumanie par l’entremise des travaux miniers specifi ques, Rev. roum. GEOPHYSIQUE, Bucarest, 41, 1997, 107-113.

Gheorghe, A., Neguţ, A., Stavarache, I. – Studiul posibilităţilor de depozitare în subteran a deşeurilor toxice, prin injectare şi prin stocare în lucrări miniere abandonate. Raport de cercetare, Casa de Cultură a Studenţilor, Bucureşti, 1992.

Gheorghe, A, Neguţ, A., Stavarache, I. – L’aptitude des sites d’exploitation miniere de sel gemme abandonnes pour le stockage des déchets solides toxiques, vol. 2: Géologie et confi nement des dechets toxiques, Symposium International, Montpellier, France, 1993.

Gheorghe, A, Neguţ, A., Stavarache, I. – Studiul geologic şi geofi zic complex privind posibilităţile de stocare a deşeurilor toxice solide în lucrările miniere abandonate ale salinelor Praid şi Tg.-Ocna. Raport de cercetare, Casa de Cultură a Studenţilor, Bucureşti, 1993.

Gheorghe, A. şi colaboratorii – Studiu de prefezabilitate privind realizarea unui depozit subteran de deşeuri toxice, într-un masiv de sare gemă, Faza 1. Raport de cercetare, Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din România, 1994.

Gheorghe, A. şi colaboratorii – Elemente de proiectare minieră şi evaluarea costurilor de cercetare şi execuţie a depozitului subteran de deşeuri toxice. Raport de cercetare, Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din România, 1994.

Visarion, M. şi colaboratorii – Sinteza datelor gravimetrice din R.S.R. privind acumulările de sare şi săruri de K şi Mg, IGA, 1963.

38

LEXOrdinul nr. 41 din 11 octombrie 2011

privind stabilirea preţurilor pentru furnizarea de ultimă instanţă a gazelor naturale în satul Crizbav, aparţinător comunei Crizbav, judeţul Braşov, realizată de furnizorul de ultimă instanţă Societatea

Comercială GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA - S.A.EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 18 octombrie 2011

Având în vedere dispoziţiile art. 99, coroborate cu prevederile art. 100 alin. (1) lit. b) şi cu prevederile art. 17 lit. g) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modifi cările şi completările ulterioare, ale art. 13 din Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 1.000/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind furnizorul de ultimă instanţă, Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 2.531/2011 privind desemnarea titularului de licenţă de distribuţie Societatea Comercială DISTRIGAZ SUD REŢELE - S.R.L. pentru operarea sistemului de distribuţie în satul Crizbav, aparţinător comunei Crizbav, judeţul Braşov, Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 2.532/2011 privind desemnarea furnizorului de ultimă instanţă Societatea Comercială GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA - S.A. în satul Crizbav, aparţinător comunei Crizbav, judeţul Braşov,

în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.428/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

ART. 1Se stabilesc preţurile pentru furnizarea de ultimă instanţă a gazelor naturale, în satul Crizbav,

aparţinător comunei Crizbav, judeţul Braşov, furnizorului de ultimă instanţă Societatea Comercială GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA - S.A., prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 2Societatea Comercială GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA - S.A. va duce la îndeplinire prevederile

prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

ART. 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Ofi cial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionalede Reglementare în Domeniul Energiei,

Iulius Dan Plaveti

ANEXĂ

1. Preţurile privind furnizarea de ultimă instanţă a gazelor naturale realizată de Societatea Comercială GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA - S.A. pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei în satul Crizbav, aparţinător comunei Crizbav, judeţul Braşov

┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐ │ Categoria de consumatori │ Lei/MWh │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┤ │A. Consumatori fi nali conectați direct la sistemul de transport │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤ │A.1. Consum anual până la 1.162,78 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.2. Consum anual între 1.162,79 MWh și 11.627,78 MWh │ 0,00│


LEX

39

├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.3. Consum anual între 11.627,79 MWh și 116.277,79 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.4. Consum anual între 116.277,80 MWh și 1.162.777,87 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.5. Consum anual peste 1.162.777,87 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┤ │B. Consumatori fi nali conectați în sistemul de distribuție │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤ │B.1. Cu un consum până la 23,25 MWh │ 106,13│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.2. Cu un consum anual între 23,26 MWh și 116,28 MWh │ 105,94│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.3. Cu un consum anual între 116,29 MWh și 1.162,78 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.4. Cu un consum anual între 1.162,79 MWh și 11.627,78 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.5. Cu un consum anual între 11.627,79 MWh și 116.277,79 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.6. Cu un consum anual peste 116.277,79 MWh │ 0,00│ └────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘

2. Preţurile privind furnizarea de ultimă instanţă a gazelor naturale realizată de Societatea Comercială GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA - S.A. pentru consumatorii noncasnici de gaze naturale, cu excepţia producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice care este destinată consumului populaţiei în satul Crizbav, aparţinător comunei Crizbav, judeţul Braşov

┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐ │ Categoria de consumatori │ Lei/MWh │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┤ │A. Consumatori fi nali conectați direct la sistemul de transport │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤ │A.1. Consum anual până la 1.162,78 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.2. Consum anual între 1.162,79 MWh și 11.627,78 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.3. Consum anual între 11.627,79 MWh și 116.277,79 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.4. Consum anual între 116.277,80 MWh și 1.162.777,87 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │A.5. Consum anual peste 1.162.777,87 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┤ │B. Consumatori fi nali conectați în sistemul de distribuție │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┤ │B.1. Cu un consum până la 23,25 MWh │ 125,83│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.2. Cu un consum anual între 23,26 MWh și 116,28 MWh │ 125,64│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.3. Cu un consum anual între 116,29 MWh și 1.162,78 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.4. Cu un consum anual între 1.162,79 MWh și 11.627,78 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.5. Cu un consum anual între 11.627,79 MWh și 116.277,79 MWh │ 0,00│ ├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │B.6. Cu un consum anual peste 116.277,79 MWh │ 0,00│ └────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘

40

LEXOrdinul nr. 179 din 25 august 2011

privind aprobarea unor licenţe de dare în administrare pentru explorareEMITENT: AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALEPUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 622 din 1 septembrie 2011

Având în vedere prevederile art. 13 şi art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modifi cările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

ART. 1Se aprobă Licenţa de dare în administrare nr. 14.558/2011 privind explorarea resurselor de apă

minerală din perimetrul HIDRO REMETEA, judeţul Harghita, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi comuna Remetea, judeţul Harghita, în calitate de administrator.

ART. 2Se aprobă Licenţa de dare în administrare nr. 14.559/2011 privind explorarea resurselor de andezit

industrial şi de construcţie din perimetrul ANDEZIT REMETEA, judeţul Harghita, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi comuna Remetea, judeţul Harghita, în calitate de administrator.


Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,Alexandru Pătruţi

Ordinul nr. 209 din 30 septembrie 2011privind aprobarea unor licenţe de concesiune pentru explorare

EMITENT: AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALEPUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 5 octombrie 2011

Având în vedere art. 15 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modifi cările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

ART. 1Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.722/2011 privind explorarea resurselor de apă geotermală

din perimetrul Sânmihaiu German, judeţul Timiş, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „Radulov“ - S.R.L., cu sediul în localitatea Sânmihaiu German, judeţul Timiş, în calitate de concesionar.

ART. 2Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.723/2011 privind explorarea resurselor de nisip bituminos şi

lignit din perimetrul Tătăruş, judeţul Bihor, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale,


LEX

41

în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „Redolaj“ - S.R.L., cu sediul în satul Vărzari, comuna Popeşti, judeţul Bihor, în calitate de concesionar.

ART. 3Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.724/2011 privind explorarea resurselor de apă minerală

naturală din perimetrul Baia Borşa - Cisla, judeţul Maramureş, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „Miomil“ - S.R.L., cu sediul în localitatea Borşa, judeţul Maramureş, în calitate de concesionar.


terapeutică şi nămol terapeutic din perimetrul Cheile Glogovei, judeţul Gorj, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „D & C Aqua Center“ - S.R.L., cu sediul în comuna Cătunele, satul Lupoaia, judeţul Gorj, în calitate de concesionar.


naturală din perimetrul Valea Grevensca, judeţul Caraş-Severin, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „D & C Aqua Center“ - S.R.L., cu sediul în comuna Cătunele, satul Lupoaia, judeţul Gorj, în calitate de concesionar.

ART. 6Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.727/2011 privind explorarea resurselor de tuf din perimetrul

Gătejeşti, judeţul Vâlcea, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „Lafarge Ciment (România)“ - S.A., cu sediul în municipiul Bucureşti, în calitate de concesionar.

ART. 7Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.728/2011 privind explorarea resurselor de granit din perimetrul

Văieni Vest, judeţul Gorj, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „Explocarb“ - S.R.L., cu sediul în municipiul Motru, judeţul Gorj, în calitate de concesionar.

ART. 8Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.729/2011 privind explorarea resurselor de andezit din

perimetrul Fintoag Nord, judeţele Hunedoara şi Timiş, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „Mineral Project 1“ - S.R.L., cu sediul în municipiul Timişoara, judeţul Timiş, în calitate de concesionar.

ART. 9Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.730/2011 privind explorarea resurselor de ardezie din

perimetrul Blăjeni Vest, judeţul Hunedoara, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „Antrepriza de Exploatări Miniere şi Construcţii“ - S.R.L., cu sediul în municipiul Motru, judeţul Gorj, în calitate de concesionar.

ART. 10Se aprobă Licenţa de concesiune nr. 14.731/2011 privind explorarea resurselor de bazalt din perimetrul

Zam vf. Fetii, judeţul Hunedoara, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială „Prospecţiuni“ - S.A., cu sediul în municipiul Bucureşti, în calitate de concesionar.


Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,Alexandru Pătruţi

42

LEXHotararea nr. 990 din 5 octombrie 2011

privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petroliera in perimetrul P VIII - 4 Chet, incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si Blackstairs Energy Plc.

EMITENT: GUVERNUL ROMANIEIPUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 14 octombrie 2011

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 31 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modifi carile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. -Se aproba Acordul de concesiune de exploatare petroliera in perimetrul P VIII - 5 Ciutelec, incheiat

intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si compania Blackstairs Energy Plc., in calitate de concesionar, prevazut in anexa*) care face parte integranta din prezenta hotarare.

___________ *)Anexa nu se publica, fi ind clasifi cata potrivit legii.

Art. 2. -Acordul de concesiune de exploatare petroliera in perimetrul P VIII - 5 Ciutelec, aprobat potrivit art.

1, intra in vigoare la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Ofi cial al Romaniei, Partea I.

PRIM-MINISTRUEMIL BOC

Hotararea nr. 989 din 5 octombrie 2011privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petroliera in perimetrul P VIII - 4 Chet,

incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si Blackstairs Energy Plc.EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 14 octombrie 2011

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 31 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modifi carile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. -Se aproba Acordul de concesiune de exploatare petroliera in perimetrul P VIII - 4 Chet, incheiat intre

Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si compania Blackstairs Energy Plc., in calitate de concesionar, prevazut in anexa*) care face parte integranta din prezenta hotarare.

___________ *)Anexa nu se publica, fi ind clasifi cata potrivit legii.

Art. 2. -Acordul de concesiune de exploatare petroliera in perimetrul P VIII - 4 Chet, aprobat potrivit art. 1,

intra in vigoare la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Ofi cial al Romaniei, Partea I.

PRIM-MINISTRUEMIL BOC

43Monitorul de petrol şi gaze ♦ 11(117) Noiembrie 2011

Evenimente – Viaţa ştiinţifi că

În data de 10 noiembrie 2011, la Bucureşti, s-a desfăşurat masa rotundă cu tema Metode moderne de management aplicate în conducerea organizaţiilor patronale, organizată de către Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) şi Organizaţia Patronală PETROGAZ, în parteneriat cu Federaţia Patronală Energetica şi Asociaţia Companiilor de Utilităţi din Energie – ACUE.

Printre invitaţii la această conferinţă s-au numărat peste 40 de reprezentanţi din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, ACPR, diverse confederaţii, federaţii şi organizaţii patronale, asociaţii profesionale, precum şi din cadrul unor societăţi comerciale care desfăşoară activităţi conexe sectorului de petrol şi gaze.

Cuvântul de deschidere a revenit domnului ing. Iosif Constantin BILEGAN, Secretar General al Federaţiei Patronale Energetica, care, în calitate de gazdă, a salutat invitaţii în numele Preşedintelui Confederaţiei Patronale CONCORDIA, domnul prof.dr.ing. Ioan Dan GHEORGHIU.

Domnul Silviu SÂRGHI, Director general executiv al FPPG, dar şi moderator al întâlnirii, a adresat invitaţilor cuvinte de bun venit, după care a prezentat programul zilei şi modul de desfăşurare a activităţii.

Înainte de începerea programului anunţat, reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, domnul Serghei MESAROŞ – Director al Direcţiei Dialog Social – a dorit să facă următoarele remarci:

– reprezentanţii organizaţiilor patronale au încă o capacitate de expertiză redusă faţă

de reprezentanţii organizaţiilor sindicale; – în momemtul dezbaterii Legii Dialogului

Social, partea patronală nu a prezentat propuneri, fapt ce demonstrează fi e că membrii organizaţiei nu au acordat atenţie acestei legi, fi e că managementul patronal n-a reuşit sa-i mobilizeze pentru o analiză responsabilă a Proiectului;

– în România, dialogul social este încă insufi cient organizat, iar absenţa unor comisii de specialitate în cadrul patro-natelor face ca dialogul să fi e, de cele mai multe ori, nepregătit.

– monitorizarea activităţii patronale trebuie să pună accentul pe serviciile prestate de patronate în benefi ciul membrilor, deoarece aceştia sunt interesaţi să obţină profi t, în condiţiile respectării legilor.

– organizaţiile patronale trebuie să furnizeze servicii de consultanţă antre-prenorială, servicii cerute de piaţă, evitarea concurenţei neloiale, sprijinirea participării la licitaţii etc;

– datorită slabei preocupări a organizaţiilor patronale pentru atragerea şi motivarea membrilor lor, în prezent numai 8% dintre antreprenorii români sunt afi liaţi la patronate;

– reprezentarea în faţa autorităţilor trebuie să fi e o activitate secundară şi nu una prioritară

Domnul Ioan CHIŞ – Director General Executiv al Asociaţiei Patronale GAZROM şi Director Resurse Umane în cadrul SNTGN TRANSGAZ S.A. – a arătat că a venit special la

FEDERAŢ IA PATRONALĂ PETROL Ş I GAZEMetode moderne de management aplicate în Metode moderne de management aplicate în

conducerea organizațiilor patronaleconducerea organizațiilor patronale

44


această reuniune pentru o mai bună documentare în privinţa defi nirii şi clarifi cării problemelor legate de sectoarele de activitate, deoarece ne apropiem de sfârşitul anului, moment în care vor apărea bugetele de venituri şi cheltuieli şi va trebui să se negocieze contractele colective de muncă. În acest sens s-a adresat domnului Serghei MESAROŞ, în calitatea sa de reprezentant al MMFPS, pentru clarifi carea aspectelor privind sectoarele de activitate.

În răspunsul său, domnul Serghei MESAROŞ a subliniat că MMFPS a primit propuneri pentru un număr cuprins între 21 şi 41 sectoare de activitate şi că numărul lor este foarte mic, ceea ce face aproape imposibilă negocierea contractului colectiv la nivelul acestor sectoare foarte eterogene din punct de vedere al activităţilor, iar încadrarea întreprinderilor/patronatelor la unul sau la altul dintre sectoare nu este conformă specifi cului activităţii propriu-zise.

Domnia sa a exemplifi cat că în Franţa sunt stabilite 9.000 de sectoare de activitate, dintre care cca 500 încheind contracte colective. Pentru rezolvarea practică a acestei probleme, domnul Serghei MESAROŞ a sugerat ca părţile interesate să meargă pe declararea (modifi carea) obiectului de activitate al societăţii la Registrul Comerţului, ceea ce se poate face într-un timp rezonabil.

La rândul său, domnul Cristian IONESCU – Director General Executiv al CNIPMMR –adreseză felicitări organizatorilor pentru această întâlnire, subliniind că cel mai bun exemplu pentru IMM-uri îl reprezintă Patronatul din Franţa, care este şi cel mai puternic. Domnia sa propune să ne alegem un model european, să vedem dacă ne putem adapta la acesta şi să acţionăm potrivit modelului ales pentru creşterea performanţelor manageriale ale patronatelor din domeniu.

Partea I a programului – Principii şi metode moderne de management aplicate în conducerea organizaţiilor patronale pe plan internaţional. Exemple de bune practici – a fost urmărită cu interes de participanţi, care au vizionat slide-urile prezentate pe ecran, în timp ce persoanele nominalizate anterior, din cadrul executivului FPPG şi al O.P. PETROGAZ, au comentat conţinutul acestora. Materialele prezentate au pus accentul pe viziune, misiune şi valori, dar şi pe structura organizatorică, pe importanţa comisiilor de specialitate şi al grupurilor de lucru în practica marilor confederaţii şi federaţii patronale din ţări precum Austria, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Spania şi altele.

La dezbateri au luat cuvântul:Ing. Ioan FILIPAŞ – vicepreşedinte SIPG,

directorul Centrului de pregătire şi instruire de specialitate din domeniul forajului şi exploatării sondelor „Grigore Ioachim” Câmpina – arată că faciltăţile create în cadrul Centrului „Grigore Ioachim”, dublate de experienţa şi profesionalismul de excepţie al lectorilor şi instructorilor, au permis ca în cei cinci ani de existenţă să fi e instruiţi tematic peste 700 de operatori din toate nivelele de califi care. Din păcate, majoritatea cursanţilor provin de la companii din străinătate. De asemenea, consideră că acestă resursă de creştere a califi cării trebuie folosită şi promovată de patronatele din domeniul petrolului şi gazelor din România. Pregătirea din cadrul Centrului poate reduce decalajul dintre expertiza profesională a operatorilor şi nivelul tehnologic ridicat al echipamentelor şi, prin aceasta, diminuează riscul unor accidente majore, aşa cum a fost cazul erupţiei libere din Golful Mexic. Apreciază că Centrul „Grigore Ioachim” poate să devină un partener califi cat al patronatelor din domeniu atât în descrierea cerinţelor posturilor cât şi


Evenimente – Viaţa ştiinţifi căîn completarea COR sau la întocmirea fi şelor postului.

Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ – Secretar general S.I.P.G. şi expert al Uniunii Europene – a făcut propunerea ca patronatele, prin comisiile lor, împreună cu asociaţiile profesionale, să susţină promovarea unui proiect de lege a lobby-ului, similar legilor care funcţionează în Statele Unite şi în alte ţări cu economie dezvoltată: companiile petro-gaziere din România utilizează destul de puţin aceste oportunităţi.

Domnul Preşedinte al S.I.P.G., dr.ing. Gheorghe BULIGA, a făcut câteva aprecieri pozitive asupra temei, după care a menţionat că federaţiile patronale sunt prea puţin luate în considerare la nivelul factorului de decizie din executivul guvernamental şi de către legislativ.

Domnia sa consideră că marile confederaţii şi/sau federaţii patronale ar trebui să aibă reprezentanţi permanenţi, recunoscuţi şi care trebuie consultaţi la elaborarea proiectelor de stategii naţionale, a actelor legislative şi reglementative în Ministerul Economiei şi Comerţului, în Ministerul de Finanţe, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale etc. şi chiar în organismele lucrative ale UE.

Doamna dr.ec. Violeta ŞUFAN-DUMITRIU – Preşedinte executiv S.I.P.G. – precizează că scopul principal al Asociaţiei „Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze” este acela de a întreţine, dezvolta şi promova cultura profesională. Domnia sa apreciază că factorul cel mai important în succesul activităţilor de orice natură este omul, cu califi carea necesară, pregătit şi instruit continuu, atât la locul de muncă, cât şi prin training special, de aceea impunându-se o colaborare strânsă a patronatelor cu asociaţiile profesionale;

De asemenea, susţine că, în conformitate

cu practicile internaţionale, deşi legislaţia românească nu impune încă, fi ecare companie trebuie să facă parte dintr-o asociaţie profesională din domeniu, care să-i ofere şi consultanţa şi know-how pentru adaptarea la condiţiile specifi ce autohtone. Sprijină coagularea federaţiilor patronale din sectorul petrol şi gaze, minerit, energie pentru a reprezenta mai bine interesele membrilor lor.

Doamna Mihaela OPRESCU – Director General Adjunct al IPROCHIM S.A. – a subliniat necesitatea unei voci puternice şi credibile în faţa autorităţilor, care să reprezinte mai bine interesele membrilor afi liaţi.

Partea a II-a, intitulată Aplicarea principiilor şi metodelor moderne de management în conducerea organizaţiilor patronale din ţara noastră. Exemple de bune practici, şi având subtitlul Direcţii şi mijloace de perfecţionare ale activităţii patronale din ţara noastră care să faciliteze aplicarea metodelor moderne de management a continuat în ritm mai alert.

După prezentarea slide-urilor şi comentarea acestora de către reprezentanţii FPPG, Andreea DUMITRU şi Alexandru PHILIPPIDE, au urmat dezbaterile, astfel:

Domnul Dan VASILESCU – Vicepreşedinte şi Director Executiv al ACFR –, apreciind volumul şi valoarea informaţiilor prezentate în cadrul mesei rotunde, a menţionat că:

– în România sunt două reviste de profi l, cu foarte multe date, articole şi comentarii interesante. Una este „Monitorul de Petrol şi Gaze”, editată de SIPG, iar cealaltă este „Petroleum Review”, ambele fi ind extrem de apreciate şi căutate de către specialiştii noştri;

– noi, ca membrii ai executivului patronal, căutăm ca toţi directorii agenţilor economici din structurile noastre să aibă la dispoziţie cât mai multe informaţii şi comparaţii:

– la nivelul ACFR avem peste 270 de persoane din rândul membrilor noştri care au executat diverse misiuni şi deplasări în

46

Evenimente – Viaţa ştiinţifi căstrăinătate, în interes de serviciu, multe dintre acestea fi ind fi nalizate cu contracte. Spre exemplu, în India s-a reuşit vânzarea unui număr de 15 instalaţii; refacem şi încercăm să recâştigăm piaţa pentru instalaţiile de intervenţii la sonde, ceea ce este benefi c atât pentru ţară, cât şi pentru agenţii noştri economici.

Domnul dr.ing. Gheorghe BULIGA, Preşedintele S.I.P.G.:

– semnalăm tuturor companiilor petro-gaziere din România, organizaţiilor patronale şi sindicale că Asociaţia „Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze” este deschisă tuturor specialiştilor din domeniu: inginerilor, profesorilor, economiştilor, juriştilor etc.

– există o tradiţie îndelungată şi o recunoştere internaţională a specialiştilor români din domeniul petrolului şi gazelor care, în continuare, trebuie să fi e cultivată şi valorifi cată;

– companiile petroliere străine, ca şi toate celelalte companii care operează în România, trebuie să-şi asume şi responsabilitatea socială ce le revine;

– sunt necesare încă perfecţionări legislative în domeniu, la care societatea civilă trebuie să-şi aducă aportul;

– pentru creşterea rolului patronatelor: asociaţiile profesionale, dat fi ind statutul lor nelucrativ, de neutralitate şi confi denţialitate, pot oferi consultanţă de specialitate fi rmelor (membre în cadrul aceluiaşi patronat) concurente la licitaţiile organizate.

Domnul ing. Dan VASILESCU intervine şi menţionează că:

– din păcate, astăzi, dacă eşti în dezacord cu cei care exploatează petrolul şi gazele în România, ţi se spune că nu mai ai dreptul să lucrezi cu ei. Aceştia au stipulat în contracte clauze care prevăd că cei ce sunt împotriva lor, chiar dacă ridică obiecţiuni întemeiate, nu mai pot lucra cu ei;

– sunt aplicate tratamente diferentiate faţă de forajişti, după cum aceştia sunt din România sau din străinătate. Spre exemplu, cei din străinătate primesc motorină gratuit, în schimb forajiştii români nu primesc etc.

Domnul Eduard FLORIA – Director Executiv al O.P. PETROGAZ şi membru al Consiliului

Director al FPPG –, evidenţiind principalele puncte slabe întâlnite la organizaţiile patronale, apreciază că:

– organizaţiile patronale au obiective şi interese specifi ce;

– în prezent în România sunt 13 confederaţii patronale, cu poziţii divergente;

– dorinţa FPPG este de a găsi zone de interes comun, luând în considerare faptul că membrii au obiective proprii;

– la nivelul federaţiilor se discută probleme de interes sectorial;

– dacă putem ajunge la un punct comun, spre exemplu, cum au ajuns alţii la sloga-nul „Pentru noi nu există uşi închise”, atunci triada Patronate-Sindicate-Autorităţi publice ar putea intra într-un echilibru.

Închiderea acţiunii patronale este făcută de către domnul Silviu SÂRGHI care, mulţumind tuturor participanţilor, concluzionează cu privire la:

– realizarea sintezei dezbaterilor, ce va fi transmisă tuturor participanţilor;

– cristalizarea propunerilor şi ideilor avansate într-un document care poate fi prezentat Confederaţiei Patronale CONCORDIA şi, prin această confederaţie, mai departe în CES.

În concluzie, se poate aprecia că această acţiune patronală şi-a atins obiectivele propuse, anume diseminarea metodelor moderne de management aplicate în conducerea organizaţiilor patronale din ţară şi din străinătate, precum şi realizarea unui schimb de idei între participanţi, având în vedere implicarea directă şi experienţa practică a acestora dovedite în managementul patronal şi asociativ.

Violeta ŞUFAN-DUMITRIU – Preşedinte executiv SIPG

Ion GHEORGHE – Secretar general al FPPG



În ziua de 27 octombrie 2011, la Hotel Intercontinental din Bucureşti, a avut loc o manifestare de interes general referitoare la Cooperarea dintre sectorul guvernamental, mediul de afaceri şi societatea civilă privind infrastructurile critice. Este un eveniment de referinţă în domeniul problematicii de securitate, tema luată în discuţie fi ind în prezent de interes pentru zona de cercetare-inovare.

Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Română pentru Tehnică de Securitate (ARTS); Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME); Fundaţia EURISC; Asociaţia Română pentru Promovarea Protecţiei Infrastructurilor şi Serviciilor Critice (ARPIC).

Au participat reprezentanţi ai guvernului României, cu atribuţii de coordonare a activităţilor privind identifi carea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice (PIC), invitaţi din străinătate, personalităţi în domeniu precum: prof. Adrian Gheorghe, Alessandro Zanasi, Gary Rohen, Rod Morgan, Sandro Bologna, Adam Lewis.

Ordonanţa nr. 98/2010, privind identifi carea, desemnarea şi PIC, defi neşte infrastructura critică naţională ca fi ind un element, un sistem sau o componentă a acestuia. Afl ată pe teritoriul naţional, PIC este esenţială pentru menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii, a sănătăţii, siguranţei, securităţii, bunăstării sociale ori economice a persoanelor. Perturbarea sau distrugerea acesteia ar avea un impact semnifi cativ la nivel naţional ca urmare a incapacităţii de a menţine respectivele

funcţii. Acest act legislativ stabileşte zece domenii în care pot fi identifi cate infrastructurile critice naţionale, extinzându-se cu domeniul fi nanciar. La nivelul guvernului s-a constituit un grup consultativ care să îmbine experienţa între sectorul guvernamental, sectorul privat şi societatea civilă şi ştiinţifi că, care să asigure în fi nal un act de bună guvernare pentru siguranţa cetăţeanului.

Infrastructurile critice sunt, de regulă, acele structuri de care depind stabilitatea, siguranţa şi securitatea sistemelor şi proceselor. PIC reprezintă o problematică deosebită, ce implică integrarea de soluţii complexe cum ar fi : securitatea fi zică, securitatea informaţiei, managementul inciden-telor şi managementul riscurilor.

Lucrările s-au desfăşurat în două sesiuni.Sesiunea I – moderată de Liviu Mureşan,

preşedinte al Fundaţiei EURISC – a cuprins o serie de informaţii privind PIC. Au prezentat comunicări: cosmonautul Dumitru Prunariu –Provocări din spaţiu pentru infrastructurile critice, cu date inedite privitoare la infrastructurile din spaţiul cosmic şi infrastructurile critice, aşa cum este abordată problema ONU, pentru utilizarea paşnică a spaţiului cosmic. O problemă majoră, vremea cosmică, care nu are tangenţă cu meteorologia terestră şi care reprezintă modul în care activitatea solară are efecte nedorite asupra echipamentelor şi activităţii din atmosferă; Adrian Gheorghe, profesor la Universitatea Old Dominion, Norfolk, Virginia, SUA – Noi tendinţe pentru protecţia infrastructurilor critice, care tratează problematica infrastructurilor într-o perspectivă actuală şi prezintă înfi inţarea unui institut în SUA pentru un

i d 27 t b i 2011 l H t l f ţii A t t l i l ti t bil t dd

Conferința internaționalăConferința internaționalăPROTECȚIA INFRASTRUCTURILOR PROTECȚIA INFRASTRUCTURILOR

CRITICECRITICE

Prezidiul, de la stânga la dreapta: ing. Maria Mânicuţă, prof.dr.ing. Nicolae Golovanov, ing. Tudor Şerba,

dr.ec. Constantin Bălăşoiu.

48

Evenimente – Viaţa ştiinţifi cănou concept denumit infranomics, care înseamnă infrastructuri critice vitale pentru susţinerea societăţii şi un set de reguli, ce includ sistemele tehnice, resursele fi nanciare, modul de gândire, restricţii. Infrastructurile sunt evolutive, devin tot mai inteligente şi interconectate, actorii naţionali şi internaţionali interacţionează; Alessandro Zanasi, Comitetul european consultativ pentru cercetare în domeniul securităţii – De la Cyber-Securitate la Cyber-Inteligenţă. Un nou cadru pentru protecţia infrastructurilor critice, prezintă viziunea europeană în domeniul PIC; Adrian Vâlciu, C.N. Transelectrica S.A. – Protecţia infrastructurilor critice – componentă strategică a Sistemului Energetic Naţional; Dumitru Zamfi r, Security Global Consulting – Consideraţii privind planifi carea managementului securităţii infrastructurilor critice; Stelian Arion, Secant Security – Servicii de securitate privată. Modele şi domenii aplicative. Managementul riscului – un proces-cheie pentru determinarea unor măsuri de protecţie adecvate şi echilibrate.

Sesiunea a II-a – moderată de prof. Adrian Gheorghe – s-a referit la protecţia infrastructurilor critice de informaţii. Au susţinut comunicări: Sandro Bologna, preşedintele Asociaţiei Italiene a Experţilor în Infrastructuri Critice – Protecţia infrastructurilor critice prin partajarea protejată a informaţiilor. NEISAS – Sistemul European pentru alertă şi partajare a informaţiilor – o platformă pentru a sprijini parteneriatul public-privat; Mihai Doboş, HP România – Securizarea infrastructurilor de date; Cristian Manea, director

vânzări Helinick – Rolul securităţii electronice în protecţia infrastructurilor critice; Adrian Aldea, IBM România – Soluţii IBM pentru securitatea datelor aplicabile pentru protecţia infrastruc-turilor critice; Florin Marica, UTC Fire&Security B.V. – Integrarea dintre securitatea fi zică şi IT; Adam Lewis – Reţeaua de referinţă europeană în legătură cu protecţia infrastructurilor critice.

Un rol important în protecţia infrastructurilor critice şi cooperarea între sectorul guvernamental, mediul de afaceri şi societatea civilă îl are protecţia electronică, prin: crearea unui vocabular de bază pentru succesul cooperării; schimbul de informaţii; un mediu sigur de a discuta critic întrebările şi, ca factor fundamental, adevărul.

Mihai OLTENEANU – jurnalist de ştiinţă

În ziua de 25 octombrie a.c., la Hotel Radisson Blu, a avut loc simpozionul având ca subiect cooperarea româno-germană în toate sectoarele economice consumatoare de energie.

La eveniment au participat: domnul Daniel Becker, în numele Ministerului Federal pentru Economie şi Tehnologie din Germania, doamna

Brigitte Eble, vicepreşedinte Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, şi doamna dr. Sonja Kreibich, consilier economic, Ambasada Germaniei la Bucureşti.

Lucrările simpozionului au fost deschise de dl Daniel Becker care a subliniat importanţa acestei acţiuni foarte actuale, de mare interes, întrucât

EFICIENȚA ENERGETICĂ GERMANĂ ÎN EFICIENȚA ENERGETICĂ GERMANĂ ÎN INDUSTRIA ROMÂNEASCĂ

Prof.dr.ing. Adrian V. Gheorghe – șef al catedrei deManagement şi Ingineria Sistemelor la Old Dominion University, Norfolk, Virginia, S.U.A.


Evenimente – Viaţa ştiinţifi căconsumul de energie din România este dublu faţă de media Uniuneii Europene, o prioritate constituind-o reabilitarea termică, în special a clădirilor din beton, şi reducerea consumului de energie în industria chimică şi metalurgică. Domnia sa a prezentat factorii care au dus la efi cienţă energetică în Germania, cu aplicare în industria românească. Este necesară promovarea de tehnologii competitive de efi cienţă energetică cu potenţial ridicat de aplicare: instalaţii de climatizare efi ciente; utilaje electrice efi ciente; sisteme de pompare efi ciente; sisteme efi ciente de iluminat; sisteme efi ciente de aerisire şi răcire; pregătirea efi cientă a căldurii (încălzire termică, apă caldă); instalaţii industriale de ardere efi ciente; utilizarea cogenerării; îmbunătăţiri în domeniul IT.

S-a subliniat faptul că în Germania se va renunţa la producerea de energie nucleară. În 2020 se va închide ultima centrală nucleară şi se va trece la utilizarea surselor regenerabile de energie. De asemenea se preconizează o scădere a consumului energetic la 50% în sectoarele casnic şi industrial.

Au fost menţionate măsuri politice pentru promovarea efi cienţei energetice: limitarea emisiilor de CO2; măsuri de protecţia mediului, prin reducerea gazelor de seră, utilizarea surselor regenerabile de energie şi dublarea productivităţii energetice; împrumuturi cu dobânzi mici pentru întreprinderile mici şi mijlocii; modernizarea şi dezvoltarea cogenerării; subvenţii pentru cercetare şi dezvoltare; promovare de proiecte-pilot pentru noile tehnologii.

Pentru cooperarea româno-germană în dome-niile efi cienţă energetică, energie regenerabilă şi mediu, s-a iniţiat o platformă de informare,

marketing şi networking numită Econet Romania, coordonată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană. Aceasta oferă: informaţii despre know-how-ul german; acces la concepte germane pentru a promova dezvoltarea durabilă, ce trebuie să fi e prioritatea nr. 1 a României (Germania este lider mondial în domeniul tehnologiei destinate dezvoltării durabile şi ar trebui să devină partener-cheie al României şi în acest domeniu); consilierea fi rmelor româneşti în vederea promovării calităţii, know-how-ului şi

standardelor germane.Dl dr.ing. Corneliu Rotaru, director în cadrul

Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a făcut câteva recomandări în vederea îmbunătăţirii efi cienţei energetice în domeniul industrial, şi anume: utilizarea echipamentelor germane în ţara noastră; utilizarea conceptului de efi cienţă energetică şi promovarea mecanismelor care au dat rezultate în Germania; colaborarea între instituţii specializate din ambele ţări; îmbunătăţirea managementului energetic; identifi carea de noi surse de fi nanţare pentru investiţii; aplicarea acordurilor pe termen lung (acorduri voluntare) pentru că industria în mare parte este privatizată.

La simpozion au participat cu comunicări reprezentanţii unor fi rme germane din diferite sectoare economice, subiectele prezentate referindu-se la: creşterea efi cienţei prin automatizare; creşterea efi cienţei energetice a proceselor de răcire prin recirculare; clădiri inteligente şi instalaţii industriale efi ciente energetic; sisteme de cogenerare pe bază de biogaz; controlul optim al consumului de apă utilizând pompe şi sisteme de pompare cu randament ridicat; tendinţe, soluţii şi cele mai bune practici în domeniul efi cienţei energetice industriale.


Prezidiul, de la stânga la dreapta: Daniel BECKER – Ecofys Germany GmbH; Brigitte Eble – vicepreşedinte

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană; Sonja KREIBICH – consilier economic, Ambasada

Germaniei la Bucureşti.

50


În ziua de 20 octombrie a.c., la sediul Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), a avut loc un eveniment important, conferinţa de presă privind Dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în sectorul energetic, având motto-ul: „Investeşte în oameni!”

Cu această ocazie s-a analizat „bilanţul proiectului” privitor la derularea proiectului menţionat pe întreaga perioadă de implementare. Acest proiect a fost cofi nanţat de Fondul Social European şi face parte din programul demarat în noiembrie 2008 având ca termen de fi nalizare 31 octombrie 2011.

Obiectivele proiectului au fost: promovarea culturii antreprenoriale; dezvoltarea antrepre-noriatului; îmbunătăţirea nivelului de califi care; creşterea nivelului de specializare a angajaţilor; dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii; descoperirea de oportunităţi pentru forţa de muncă vârstnică.

Au participat reprezentanţi media, specialişti din Sistemul Energetic Naţional, cadre didactice din învăţământul superior, precum şi experţi care au contribuit la implementarea proiectului.

În cadrul conferinţei de presă a fost prezentat bilanţul tehnico-economic al realizărilor obţinute în cadrul proiectului în cei trei ani de la implementare, generând discuţii interesante mediate de echipa de management a proiectului.

În cei trei ani de activitate a proiectului s-au desfăşurat următoarele activităţi principale:

managementul şi operaţionalizarea proiectului; cercetare şi analiză în vederea conectării resurselor şi serviciilor existente în cadrul sistemelor de energie cu scopul iniţierii de noi afaceri în sector; dezvoltarea şi implementarea de campanii de informare şi conştientizare privind oportunităţile rezultate din studiile efectuate în vederea încurajării antreprenoriatului; organizarea de seminarii pentru promovarea culturii antreprenoriale; formare profesională şi acordare de asistenţă tehnică; asistenţă în afaceri; promovarea la nivel interregional a culturii antreprenoriale; auditul proiectului.

Echipa de proiect a fost formată din 140 de experţi pe termen lung sau scurt, specialişti cu mare experienţă în domeniul energetic.

În cadrul celor 34 de seminarii pentru promovarea culturii antreprenoriale au luat parte 1137 de participanţi dintre care 543 au fost femei. Ponderea femeilor în totalul participanţilor a fost de 47,76%, cele mai multe dintre ele provenind din regiunile Bucureşti – Ilfov, Sud-Est şi Nord-Vest.

La cele 220 cursuri de formare profesională au participat 4170 de cursanţi din toate regiunile ţării. Pentru desfăşurarea cursurilor s-au editat, tipărit şi difuzat un număr de 23 de volume (cu ISBN) ca suporturi de curs şi material pentru promovarea interregională a culturii antreprenoriale. 30 de unităţi economice au benefi ciat de asistenţă şi consultanţă în afaceri.

În privinţa datelor fi nanciare ale proiectului, putem menţiona că în conformitate cu contractul de fi nanţare valoarea bugetului proiectului a fost de 12.176.500 lei, asigurarea fi nanţării fi ind repartizată astfel: fonduri europene – 11.209.500, bugetul statului – 715.500, contribuţie parteneri – 251.500. Realizarea bugetului s-a făcut din: fonduri europene – 11.137.600, bugetul statului – 710.000, contribuţie parteneri – 300.000; total: 12.150.000.

Dată fi ind experienţa acumulată de echipa de proiect pe parcursul celor trei ani de implementare, dar şi a noilor surse de fi nanţare ce se vor obţine ca urmare a conştientizării importanţei formării continue, apreciem că va fi posibilă funcţionarea structurilor proiectului după fi nalizarea acestuia.


CONFERINȚA DE PRESĂ A PROGRAMULUI CONFERINȚA DE PRESĂ A PROGRAMULUI OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA

RESURSELOR UMANE – POSDRURESURSELOR UMANE – POSDRU

Prezidiul, de la stânga la dreapta: dr.ing. Gheorghe BĂLAN, prof.dr.ing. Laurenţiu POPPER, prof.dr.

Nicolae VOICULESCU.


Personalităţi

S-a născut la data de 24 februarie 1940 la Iaşi. Tatăl, Neculai Pavloschi a fost funcţionar CFR iar mama, Alexandrina Pavloschi, casnică.

A absolvit Liceul Nr. 2 „Internat’’ din Iaşi, în anul 1956.

A urmat Facultatea de Exploatarea Zăcă-mintelor de Petrol şi Gaze din cadrul Institutului de Petrol Gaze şi Geologie din Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1962, fi ind repartizat la Schela de extracţie Ciureşti de la Trustul de petrol Piteşti. Începând din anul trei de studii a activat pe lângă catedra de Fizica zăcămintelor unde şi-a defi nitivat şi lucrarea de diplomă, având şansa unică de a lucra sub îndrumarea prof.dr.ing. Gabriel Manolescu, căruia îi este recunoscător pentru pasiunea ce i-a insufl at-o pentru ingineria de petrol şi cercetarea ştiinţifi că.

Cu acelaşi respect îşi aminteşte de marii profesori pe care a avut şansa să îi cunoască: prof. Florian Virgil, prof. D.A. Stan, prof. Trestianu, prof. Joja, prof. Constantin Beca, prof. Goldfracht, prof. Cristea, prof. Grigore Ioachim, decanul Gheorghe Constantinescu, prof. Mastacan, prof. Teodor Oroveanu.

Aceleaşi sentimente nutreşte pentru toţi profesorii nemenţionaţi aici, pe care i-a avut şi care i-au lăsat amintiri de neşters.

O menţiune specială şi un respect deosebit pentru doamna profesor Cornelia Stoicescu Coroianu, care împreună cu profesorul dr. Constantin Beca au fost extrem de apropiaţi de studenţii lor şi cu care doamnă, până recent, inginerul Neculai Pavlovschi a fost coleg în cadrul Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. Romgaz S.A. Mediaş.

În primii ani ai activităţii de inginer de petrol şi, începând cu 1963, ca inginer de gaze, a avut şansa unică de a-i cunoaşte sau de a fi îndrumat de mari ingineri ca: ing. Vasilciuc, ing. Dinu, ing. Vlad Gheorghe, ing. Oreste Muş, ing. Matei Jung, geolog Vasile Căta, ing. Roland Andel, inginer Onofrei Ungureanu, lucrând împreună şi cu maiştri de înaltă califi care: Gheorghe Cuta, Vasile Corobea, Dumitru Casieru, Iosif Socs, Iohan Ludwig, Gheorghe Dumitru şi mulţi alţii.

Dr. ing. Neculai Pavlovschi poartă un deosebit respect doamnei inginer Rodica Man, născută Mateescu, excepţională ingineră, cu deosebite contribuţii la dezvoltarea modernă a industriei de gaze din România.

Inginerul Neculai Pavlovschi a lucrat în primii ani (1962 – 1968) ca inginer de extracţie, inginer tehnolog, inginer probe de producţie şi reparaţii capitale pe şantierele din Oltenia (Ciureşti), Transilvania ( Noul Săsesc, Filitelnic), Moldova (Roman), Muntenia (Ghergheasa, Urziceni) etc.

În anul 1968 este numit şef Serviciu Producţie la Întreprinderea de Extracţie Gaz Metan Mediaş, apoi, datorită calităţilor sale este avansat în funcţia de director al acestei întreprinderi, unde activează până în anul 1982. În acea perioadă întreprinderea îşi desfăşura activitatea în 20 de judeţe ale ţări, printre preocupările sale numărându-se automatizarea câmpurilor de gaze (câmpul Retiş), extinderea proceselor şi instalaţiilor pentru tratarea gazelor în vederea îndeplinirii condiţiilor de calitate, introducerea procedeelor proprii, efi ciente, de combatere a viiturilor de nisip la sonde, exploatarea zăcămintelor de adâncime medie cu presiuni ridicate în condiţii de formare

D r . i n g . N E C U L A I PAV L O V S C H ID r . i n g . N E C U L A I PAV L O V S C H I

52

Personalităţia criohidraţilor, şi multe altele. A fost perioada în care industria extractivă a gazului metan din România a avut cea mai accentuată dezvoltare atât sub raport cantitativ, cât şi sub raport tehnologic, producţia de gaze libere depăşind 30 miliarde m.c. pe an. A iniţiat şi condus direct programele de înmagazinare subterană a gazelor, exploatarea duală a sondelor, utilizarea fl uidelor de foraj şi a pastelor de ciment speciale etc. Au fost ani în care s-au săpat şi s-au echipat peste de 150 sonde noi în fi ecare an şi s-a pus în funcţiune un număr important de staţii de comprimare a gazelor naturale.

Începând cu anul 1972 a fost implicat direct în fundamentarea şi coordonarea programelor de introducere şi extindere a staţiilor de compresoare de câmp: motocompresoare, electrocompresoare şi turbocompresoare, elaborând metodologii şi proceduri specifi ce. A cercetat la scară industrială, pe şantier, mijloacele de ameliorare a proceselor de separare a lichidelor din gaze şi a elaborat metodologia îmbunătăţită unitară de calcul şi evidenţă primară a producţiei de gaze a sondelor utilizând duzele convergente.

Este principalul coautor al brevetului românesc privind „Procedeu şi produs pentru utilizarea substanţelor spumogene solide cu densitate variabilă, controlată”, destinat evacuării acumulărilor de lichide din sondele afl ate în stadii avansate de exploatare. Acest brevet se aplică generalizat în ultimii 10 ani în industria extractivă de gaze şi pe această bază se extrage în prezent aproximativ 90% din producţia de gaze libere a României.

În anul 1982 se transferă la Centrul de Cercetare şi Proiectare pentru Gaz Metan Mediaş şi lucrează ca inginer proiectant tehnolog I şi ulterior cercetător ştiinţifi c principal I, îndeplinind şi funcţia de şef de proiect şi director executiv până în anul 1997. A coordonat executarea lucrărilor de cercetare – proiectare destinate celor două mari programe ale industriei extractive de gaze naturale: asigurarea rezervelor prin noi descoperiri şi mărirea gradului de recuperare al acestora şi respectiv: efi cientizarea energetică a utilizării gazelor naturale în economie. In intervalul 1982-1996, pentru scurte intervale de timp, Centrul de Cercetare şi Proiectare pentru Gaz Metan Mediaş a fost coordonat organizatoric şi ştiinţifi c de Institutul de Petrol de la Câmpina. In această perioadă, şi nu numai, a avut privilegiul de a lucra împreună cu reputaţii cercetători dr. Gh. Aldea, dr. Cristea,

Cârcoană, şi alte personalităţi ştiinţifi ce ale acestui institut.

În anul 1997 este promovat Director general adjunct al Regiei Autonome (ulterior Societatea Naţională) a Gazului Metan Mediaş şi prim vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie. În ultimii 4 ani de activitate la S.N.G.N. Romgaz S.A. Mediaş a fost responsabil cu proiectele de dezvoltare corporatistă, cercetarea-dezvoltarea, explorarea-producţia, restructurarea-privatizarea, dezvoltarea capacităţii de tranzit internaţional al gazelor pe teritoriul României etc.

În anul 2000 se retrage, la cerere, din activitatea Societăţii Naţionale a Gazului Metan Mediaş, dedicându-se activităţii de consultanţă petrogazieră la Gas Cons SRL Mediaş, al cărei acţionar unic este, precum şi activităţii din învăţământul superior de specialitate, fi ind atestat profesor universitar, laureat în anul 2005, al Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu.

În perioada 2000-2008 a executat numeroase lucrări de inginerie a gazelor vizând problemele marilor fi rme petroliere şi gaziere din România, singur sau prin cooperare cu fi rme de engineering din Olanda, SUA, Anglia etc. Are o activitate tehnico-ştiinţifi că recunoscută în cadrul agenţiei energetice internaţionale Trade Development Agency – SUA, United States of America International Development Agency, Banca Mondială, reprezentanţa UE din România , programele Phare, programele cu Universitatea din Cracovia şi Universitatea din Freiburg – Germania etc.

Este licenţiat în economia petrolului (1971) şi în conducerea şi organizarea unităţilor industriale (1975), iar titlul de doctor în ştiinţe tehnice (mecanica fl uidelor) l-a obţinut în anul 1997 cu o teză originală privind exploatarea zăcămintelor de gaze în sisteme bifazice în faze avansate de recuperare (conducător ştiinţifi c academician prof.dr.ing. Theodor Oroveanu).

Între 1994-1998 a fost Preşedintele Grupului de Lucru pentru Gaze de pe lângă Comisia Economică ONU pentru Europa la Geneva, iar între 1996 şi 2000 a funcţionat ca expert român în domeniul energiei în cadrul Comitetelor pentru Resurse Naturale şi Energie Durabilă de pe lângă Naţiunile Unite la New York, îndeplinind funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al Comitetelor respective.


Info

Într-un articol din 2010, care marca 85 de ani de cercetări geofi zice româneşti (Rădulescu, Romanescu), autorii aduceau în atenţia cititorilor avizaţi unele dintre principalele realizări ale acestor studii teoretice şi, în special, aplicative, cu rezultate notabile în descoperirea unor zăcăminte metalifere şi de ţiţei şi gaze, care au contribuit la dezvoltarea economiei româneşti.

Evident, diversitatea şi volumul mare al informaţiilor au făcut ca subiectul să nu fi e epuizat, fapt pentru care autorul şi-a propus să completeze, cel puţin parţial, aceste rezultate importante ale studiilor geofi zice.

Teoria şi practica prospecţiunilor geofi zice au ilustrat, încă de la începutul aplicării acestora, posibilitatea evidenţierii unor acumulări de substanţe minerale utile şi a unor zăcăminte de petrol şi gaze.

Studiile respective au vizat marea majoritate a zăcămintelor metalifere, dar şi de altă natură, precum şi acumulările de ţiţei şi gaze, din diferite arii tectonice cunoscute sau considerate potenţiale.

Pentru abordarea informaţiilor ne propunem evidenţierea separat a rezultatelor acestor cercetări (uneori multidisciplinare) derulate în scopul descoperirii de zăcăminte de minereuri metalifere şi de altă natură, şi a celor de petrol şi gaze. În fi nal,

s-au punctat unele realizări de ordin general (hărţi geofi zice, structura adâncă etc.) care au întregit imaginea geofi zică şi structurală a teritoriului României.

După cum se ştie, cercetarea geofi zică cuprinde mai multe metode, funcţie de proprietatea fi zică ce se urmăreşte prin măsurătorile de teren, cu aparatură adecvată, construită în acest scop. Astfel, cercetarea gravimetrică evidenţiază diferenţele de gravitate, refl ectate în variaţiile de densitate (greutate specifi că) ale formaţiunilor geologice de suprafaţă şi de adâncime. Ca ştiinţă, gravimetria a apărut în lucrarea lui I. Newton Principiile matematice ale fi lozofi ei naturale (1666), în care acesta a enunţat legea atracţiei universale (Visarion, 2004). Aparatura utilizată a evoluat în timp, de la un simplu pendul la balanţa de torsiune a lui R. Eötvös şi la gravimetrele de mare precizie de astăzi La Coste – Romberg.

Cercetarea magnetometrică urmăreşte vari-aţia câmpului geomagnetic al pământului (câmpul total) precum şi al celor două componente ale acestuia (verticală şi orizontală) în diferite puncte ale ariilor investigate. În general metoda s-a dovedit efi cace la conturarea zonelor anomale (pozitive) datorate mineralelor cu proprietăţi feromagnetice (magnetit, hematit, limonit). Şi în acest domeniu

CERCETAREA GEOFIZICĂ CERCETAREA GEOFIZICĂ ROMÂNEASCĂROMÂNEASCĂ

(partea I)

Dr.ing. Florin A. RĂDULESCU

Abstract: The author mentioned the geophysical results in the metalliferous ores domain.

Omagiu colegilor noştri geofi zicieni dispăruţi, care în condiţiile grele ale campaniilor de teren au obţinut rezultate practice şi ştiinţifi ce remarcabile.

54

Infoaparatura de măsurare a evoluat – de la teodolitul magnetic, la variometrele de diverse tipuri şi, în prezent, la magnetometrele cu precesie protonică şi cu pompaj optic.

Cercetările electrometrice evidenţiază modi-fi cările proprietăţilor conductive ale rocilor, prin diferite tehnici, dezvoltate de-a lungul timpului, cum ar fi : polarizaţia naturală, provocată, profi lare electrică, sondaje electrice verticale etc. Chiar din primele încercări, prospecţiunea electrometrică s-a dovedit a fi „metoda directă” de localizare a zăcămintelor de sulfuri complexe (pirită, colcopirită, pirotină etc.). Concentraţiile metalifere se manifestă prin contraste mare de rezistivitate electrică în comparaţie cu rocile înconjurătoare.

Cele trei metode geofi zice menţionate mai sus au constituit principalele tehnici aplicate la prospectarea zăcămintelor metalifere de diverse constituţii mineralogice. Pentru prospectarea zăcămintelor de ţiţei şi a structurilor posibil petrolifere, rezultate excelente au fost obţinute de cercetările prin metodele seismice, de refl exie şi de refracţie. Tehnicile se bazează pe contrastele vitezelor de propagare prin diferitele complexe sedimentare ale zonelor investigate. Metodele furnizează şi informaţii preţioase asupra structurii în adâncime a acestor arii, dispoziţiei diverselor orizonturi reper, fracturi etc.

Mineralizaţiile de plumb, zinc şi sulfuri metalice au fost investigate prin cercetarea mercurometrică, introdusă de ing. V. Vâjdea şi ing. C. Niţică în 1980. Studiile respective au urmărit obţinerea de informaţii asupra asocierii mercurului cu acumulările metalifere şi nemetalifere.

Cercetările radiometrice s-au abordat, în primul rând, pentru detectarea complexelor de roci cu conţinut ridicat în substanţe (izotopi) radioactive. Metoda s-a aplicat şi în zone cu structuri petroliere din Muntenia (Boldeşti, Ţicleni etc.) şi din Bazinul Transilvaniei (Copşa Mică, Bazna), acestea din urmă negenerând anomalii radiometrice pe respectivele structuri gazeifere. Metoda s-a aplicat în combinaţie cu cea megnetometrică şi în domeniul minier, la cercetarea geologică a minereurilor. Un astfel de studiu combinat s-a realizat în Munţii Metaliferi (J. Andrei et al., 1980; Ioane et al., 1985); cercetarea respectivă a vizat localizarea unor mineralizaţii de tip „porphyry copper” din diferite zone ale masivului muntos.

Într-o altă direcţie a cercetărilor se remarcă cercetările seismice, care au vizat studiul cutremurelor de pământ produse pe teritoriul ţării. Monitorizarea activităţii seismice a început

în România la sfârşitul secolului XIX, când, începând din 1892, Ştefan Hepites (directorul Institutului Meteorologic) a iniţiat efectuarea unor observaţii macroseismice la staţiile meteo. În anul 1895, acesta a înfi inţat primul observator seismologic românesc la Bucureşti – Filaret (staţia de la Cuţitul de Argint). Reţeaua seismologică naţională s-a extins mai ales după seismul vrâncean de la 10 noiembrie 1940. Primele studii asupra activităţii subcrustale de la curbura Carpaţilor le datorăm seismologului Gheorghe Demetrescu (1885-1969), care a cercetat evenimentele majore produse în 1929, 1938 şi 1940. Trebuie amintit faptul că cercetările seismologice au furnizat, în afara particularităţilor acestor şocuri seismice, şi informaţii preţioase asupra structurii şi proprietăţilor fi zice ale crustei şi mantalei superioare din zona focarelor respective; acestea din urmă au fost primele date fi zice ale domeniilor de adâncime în care se produc cutremurele.

În continuare, ne propunem să punctăm câteva dintre succesele prospecţiunilor geofi zice de-a lungul timpului, în sectoarele materiilor prime, atât de utile societăţii româneşti.

Zăcăminte metalifere

După cum se ştie, primele experimente geofi zice româneşti au fost executate de Institutul Geologic în anul 1927, în Dobrogea, la Altân Tepe. Studiile au constat în măsurători magnetice şi electrometrice, de polarizaţie naturală, destinate extinderii zăcământului de magnetit şi pirită de aici, cercetat la începutul secolului de geologul Radu Pascu (1904).

În perioada de început a studiilor geofi zice din România, contribuţii deosebite au avut I. Gavăţ, T.P. Ghiţulescu şi M. Socolescu. Astfel, în 1935, T.P. Ghiţulescu prezintă lucrarea Progresul şi dezvoltarea aplicării metodelor geofi zice în România (Romanescu, 1993).

În Istoria geofi zicii româneşti, M. Visarion citează cercetările magnetice din Banatul sudic, în regiunea Ocna de Fier–Dognecea (Russo, 1933) şi Prisaca–Coşoviţa (Bărbat, 1934). Acelaşi autor menţionează aplicabilitatea măsurătorilor magnetice la localizarea zăcămintelor de fi er şi mangan din zona Vaşcău–Moneasa (Bărbat, 1944).

După desfi inţarea Institutului Geologic în 1950 şi înfi inţarea ulterioară a celor două întreprinderi de prospecţiuni geologice şi geofi zice (aparţinând Comitetului Geologic şi Ministerului Petrolului), activitatea geofi zică se extinde în numeroase arii de interes, unele cunoscute, altele suspectate a fi


Infode interes pe baza indicaţiilor anterioare miniere şi de natură geologică.

Două metode geofi zice (gravimetria şi geoelectrice) au furnizat, la acest început de drum, rezultate ştiinţifi ce şi practice interesante, inedite, cu implicaţii practice (economice) deosebite.

Astfel, în perioada 1928-1938 s-au desfăşurat cercetări gravimetrice în zona cutelor diapire din Muntenia estică, prin utilizarea balanţei de torsiune. Primele măsurători gravimetrice de teren s-au executat în 1928 de către T.P. Ghiţulescu şi I. Gavăţ, pe structura cunoscută a diapirului de sare de la Floreşti (Prahova) (Romanescu, 1993). Aceste prospecţiuni au fost însoţite şi de cercetări geoelectrice, prin metoda sondajelor electrice verticale (Visarion, 2004). Rezultatele măsurătorilor geofi zice au făcut obiectul unei comunicări ştiinţifi ce prezentate de I. Gavăţ la Congresul Mondial al Petrolului de la Paris din 1938. Lucrările s-au desfăşurat în regiunea Târgovişte–Ploieşti, în urma cărora, în afara unor informaţii tectonice asupra structurilor anticlinale şi sinclinale din zonă, s-au delimitat şi masivele de sare de la Floreşti şi Băicoi–Ţintea; pe baza măsurătorilor cu balanţa de torsiune, I. Gavăţ (1932) a elaborat modelul tectonic al acestei zone, verifi cat ulterior de forajele care s-au executat aici.

După anul 1950, activitatea geofi zică se extinde considerabil în diferite perimetre de cercetare din Carpaţii Orientali (masivele Călimani–Gurghiu–Harghita, Oaş–Gutâi), Munţii Apuseni (Munţii Metaliferi, Drocea, Bihor), Depresiunea Getică (zona cutelor diapire) şi Depresiunea Transilvaniei etc.

Aşadar, contribuţia cercetărilor gravimetrice s-a remarcat prin conturarea masivelor de sare. Informaţiile gravimetrice au permis localizarea a circa 180 masive de sare situate în aria orogenului carpatic şi Transilvania (Visarion, 2004). Datele măsurătorilor gravimetrice au contribuit la dirijarea lucrărilor de explorare din Moldova, din regiunea de la nord şi sud de Tazlăul Mare (Visarion, 1961). Astfel se mai citează prospecţiunea gravimetrică la conturarea masivului de sare de la Slătioarele (Piteşti), cercetat anterior în 1948 (Botezatu, 1964) (Figura nr. 1).

Rezultate importante a obţinut cercetarea gravimetrică şi cea magnetică în Moldova, în zona Tazlău, unde anomaliile gravimetrice şi geomagnetice evidenţiate au fost explorate prin foraje ce au permis evaluarea unor importante rezerve industriale, ca săruri de Na, K şi Mg (Airinei, Visarion, 1965; Airinei, 1980).

Figura nr. 1: Imaginea anomaliei locale a gravităţii în regiunea Slătioarele. Echidistanţa curbelor: 0,2 mgal

(R. Botezatu, 1964, 1982).

Din 1960 se abordează cercetarea sistematică a eruptivului neogen purtător de mineralizaţii din Munţii Apuseni (Munţii Metaliferi, Poiana Ruscăi, Gilău) şi Carpaţii Orientali (în Munţii Harghita–Călimani şi Oaş–Gutâi–Ţibleş). În arealul Munţilor Metaliferi s-a prospectat gravimetric aparatul vulcanic de la Breaza (Zlatna) (Calotă, Romanescu, 1963), neckul din Valea Hărmaşului (Baia de Arieş) (Andrei, Calotă, 1963) şi sectorul eruptiv Făieragul Mare (Brad–Săcărâmb) (J. Andrei et al., 1974).

În lanţul eruptiv Călimani–Gurghiu–Harghita prospecţiunile gravimetrice au evidenţiat structura unor aparate vulcanice, cum ar fi cele de la Seaca (Botezatu et al., 1966), Fâncel–Lăpuşna (Suceavă, 1970; Suceavă, Sava, 1975), Östoroş (Botezatu, 1967), Zebrac–Mermezeu (Suceavă et al., 1978), Şumuleu (Suceavă, 1965; Podoleanu, 1977; Ioane, 1997) şi Piatra Şoimului (Popovici, Căruţaşu, 1961; Visarion, 2004) (Figura nr. 2).

Raporturile genetice cunoscute dintre acumu-lările de substanţe minerale şi intruziunile magmatice au permis ca, prin cartarea geofi zică a acestora din urmă, să se obţină informaţii preţioase pentru întocmirea hărţilor metalogenetice de prognoză. Primele studii geofi zice (magnetice) au vizat rocile banatitice din Banat, care generează de cele mai multe ori anomalii gravimetrice de maxim (T. Bărbat, 1929-1933; T. Cristescu et al., 1962-1971; J. Andrei et al., 1962, 1975-1981, 1984; A. Proca, Angela Proca, 1966, 1967; D. Popovici, 1955-1957; M. Suceavă, 1962, 1964-1965).

56

Info

Figura nr. 2: Schiţa anomaliei gravimetrice din zona vulcanului Seaca (R. Botezatu, J. Andrei, C. Calotă, D.

Popovici, A. Proca, M. Suceavă, 1966).

Într-o lucrare de sinteză privind distribuţia banatitelor din România, elaborată de numeroşi specialişti, geologi şi geofi zicieni (J. Andrei et al., 1989), se remarcă importanţa acumulărilor metalogenetice de Fe, Ti, V şi Fe, Cu, Mo, Zn, Pb, Bi, W, Co etc. din cuprinsul acestor roci eruptive.

Se mai pot aminti cercetările gravimetrice din Masivul Ditrău (Visarion, 1954-1955),

din Dobrogea – zona Jolotca (Visarion, 1954, 1963), la Ostra (Roşca, 1973) şi în unele bazine post-tectonice, cum ar fi Bazinul Streiului (Visarion, 1956-1957), Depresiunea Haţegului (Visarion, Andrei, 1956-1957), Bazinele Pui şi Sarmizegetusa–Răchitova (Stoenescu, 1950; Visarion, Andrei, 1960) şi Depresiunea Ciucului (Airinei et al., 1965).

Un alt domeniu al aplicabilităţii prospecţiunilor gravimetrice a fost cel al măsurătorilor în subteran (în puţuri de extracţie şi galerii de explorare şi exploatare), cu rezultate bune în diferite exploatări miniere. Metodologia de lucru în teren a fost pusă la punct de R. Botezatu, M. Visarion şi J. Andrei (1966). S-au efectuat lucrări în Mina Ghelar (într-un zăcământ de fi er), în minele Valea Morii (Brad) şi Comăneşti, în tunelul de aducţiune a Hidrocentralei Bicaz, în minele Gălean (Tg.-Ocna), Băişoara (Rusu, Sava, 1977) şi Altân Tepe (Beşuţiu, Nicolescu, Roşca, 1995).

În decursul timpului, cercetarea gravimetrică a benefi ciat de experienţa şi pasiunea a numeroşi specialişti, dintre care îi menţionăm pe următorii: I. Gavăţ, M. Socolescu, T. Bărbat, T.P. Ghiţulescu, I. Vencov, Gh. Russo, T. Băcioiu, Sc. Stoenescu, S. Dumitru, R. Botezatu, D. Popovici, M. Bişir, M. Visarion, Ruxandra Ştefănescu, Ş. Airinei, C. Calotă, J. Andrei, M. Suceavă, V. Roşca, O. Căruţaşu, A. Proca şi mulţi alţii din generaţiile mai tinere.

Figura nr. 3: Anomalia magnetică dipolară Constanţa, componenta verticală a câmpului geomagnetic(Şt. Airinei, 1958), şi intensitatea totală a lui, pentru partea estică de pe platforma continentală a Mării Negre

(D. Romanescu şi colab., 1972).


InfoCercetarea magnetometrică şi-a dovedit

în timp efi cienţa (de neegalat) la investigarea minereurilor de fi er. Un rezultat spectaculos al acestei metode geofi zice a fost descoperirea zăcământului de la Palazu Mare (NV Constanţa). În Figura nr. 3 este reprodusă imaginea anomaliei componentei verticale ΔZ pe teritoriul Dobrogei şi prelungirea acesteia către est, în domeniul marin. Pe baza informaţiilor magnetice s-a propus săparea a două foraje de explorare în apexul anomaliei terestre. Rezultatele au fost încurajatoare; drept urmare s-au executat noi foraje, care au interceptat fundamentul cristalin al regiunii, purtătorul acumulărilor feromagnetice; la adâncimi de 1.500 m forajele săpate nu au ieşit din zona mineralizată (Ştefănescu et al., 1961). Rezultatele acestor investigaţii geofi zice au făcut obiectul unei comunicări ştiinţifi ce la Congresul Internaţional de Geologie de la Copenhaga din 1960 (Airinei, 1980).

Succese ale prospecţiunilor geomagnetice s-au obţinut în regiuni metalogenetice cunoscute din Banatul sudic şi Munţii Apuseni şi s-au deschis perspective noi în Dobrogea, Podişul Moldovenesc, Munţii Lăpuşului, Semenic etc. Un instrument util în alegerea zonelor de interes metalogenetic a fost cartarea aeromagnetică (Tr. Cristescu, Al. Ştefănescu). Astfel, se menţionează extinderea câmpurilor miniere de la Ghelar, Teliuc şi Ruşchiţa, valorifi carea mineralizaţiilor de fi er din Munţii Poiana Ruscăi, Munţii Almăjului (Poiana Iazuri), Drocei (Ciungani–Căzăneşti), Sebeşului (Baru Mare), Munţii Lăpuşului (Răzoare), Semenic (Delineşti) şi Munţii Bistriţei (Cârlibaba–Iacobeni).

În 1957, Dragomir Romanescu a cartat o anomalie magnetică, generată de zăcământul de magnetit de la Băişoara–Cacova, din estul Munţilor Metaliferi. Lucrările de explorare au scos la iveală aici o cantitate mare de magnetit şi pirotină.

Cartarea magnetică din zona Baia de Arieş a evidenţiat particularităţile fi zice ale andezitelor în care sunt cantonate mineralizaţiile auro-argentifere (Romanescu, 1963). Procesele de hidrotermalizare ale andezitelor aparatului vulcanic Vânăt–Afi niş au determinat scăderea proprietăţilor magnetice ale acestora (Figura nr. 4), sugerând autorului posibilitatea detectării „indirecte” a zonelor mineralizate prin evidenţierea unor anomalii magnetice slabe sau chiar lipsei acestora.

O aplicaţie de succes a prospecţiunii magnetice a fost cea legată de conturarea lentilelor de bauxită din unele zone ale Munţilor Pădurea Craiului. Metodica a dat bune rezultate în zonele în care bauxitele conţin minerale feromagnetice, care generează anomalii magnetice cartabile.

S-ar mai putea da multe exemple care ilustrează contribuţia deosebită a prospecţiunilor magnetice – instrument preţios la evidenţierea acumulărilor de fi er, cupru, titan, vanadiu etc.

Notăm şi aici contribuţia unor geofi zicieni, cum ar fi : M. Boisnard, F. Ionescu, Lia Georgescu, P. Suciu, Tr. Cristescu, A. Ştefănescu, A. Soare, T. Neştianu, D. Romanescu, V. Ştefl ea, M. Popescu-Brădet, Lucia Popescu-Brădet, M. Roth, I. Câlţan, F. Neacşu, D. Ioane, S. Rădan, Maria Rădan şi mulţi alţii mai tineri.

(va urma)

Bibliografi e selectivă:

1. Airinei, Şt. – Radiografi a geofi zică a subsolului României, Ed. Ştiinţifi că şi Enciclopedică, 1980, Bucureşti, 258 pp.

2. Gavăţ, I. – Sur les anomalies de gravitation constatées à Floreşti (Prahova) et dans les environs, An. Inst. Ged. Roum., XVI, 1934, p. 683-706.

3. Ghiţulescu, T.P. – Progresul şi dezvoltarea aplicării metodelor geofi zice în România, An. Min. Rom., XVIII, 2, 1935, Bucureşti.

4. Romanescu, D. – Începuturile prospecţiunilor geo-fi zice româneşti în urmă cu 70 de ani, St. Cerc. Geof., 31, 1993, p. 115-122.

5. Visarion, M. – Istoria Geofi zicii Româneşti, vol. 1, Ed. Vergiliu, 2004, 520 pp.Figura nr. 4: Secţiune geologică schematică pe profi lul ΔZ

din zona aparatului vulcanic Vânăt–Afi niş (Baia de Arieş) (Dr. Romanescu, 1962).

58

Info

Capodopere ale naturiiGheizerele Fly din deşertul Black Rock,

Nevada, S.U.A. este probabil cea mai monstruoasă trombă de apă din lume, apa scurgându-se din cele trei capete ale sale în bălţi nămoloase. Formele conice sunt rezultatul solidifi cării lente a calciului din apă pentru a produce roca travertin.

Gheizerele s-au format din puţuri construite de om şi ţâşnesc continuu, fi ind alimentate de râuri şi lacuri subterane.

Minunile din Rift ValleyRift Valley din Africa este atât de imensă, încât

este singura trăsătură geologică de pe Pământ care se vede de pe Lună. Valea adăposteşte vulcani, munţi şi lacuri, cu una din cele mai neospitaliere clime. Este cea mai mare cicatrice de pe suprafaţa Pământului, întinzându-se pe 6.400 km, din Liban în Orientul Mijlociu, până în Mozambic şi Africa de Sud.

A început să se formeze acum 20 de milioane de ani, când cutremurele au zguduit faliile şi magma a ţâşnit prin crăpături, erupând prin vulcani. Aceştia sunt printre cei mai înalţi vulcani stinşi, între ei numărându-se muntele Kilimanjaro din Tanzania, care este atât de înalt (5.895 m), încât vârful său este în permanenţă acoperit cu zăpadă îngheţată la –20oC.

Apa a umplut vastul canion, creând câteva din cele mai mari lacuri de pe glob, precum Victoria şi Malawi. Lacul Victoria este cel mai mare lac din Africa şi al doilea lac de apă dulce din lume (68.400 km2) şi izvorul principal al Nilului.

Înălţimi şi străfunduriPământul este o planetă cu extreme-record,

de la cel mai înalt munte la cel mai adânc ocean. Unele peşteri au dimensiuni uriaşe, în care se pot adăposti mici catedrale, şi canioane sufi cient de late pentru a trece prin ele un avion.

– Cea mai mare peşteră din lume este Sala Sarawak din Borneo, cu o înălţime de 70 m, o lungime de 700 m şi o lăţime de 300 m.

– În anul 1998 o echipă de speologi polonezi a descoperit în Alpii austrieci, lângă Salzburg, pe fundul unei peşteri numite Lamprechtsofen, un tunel cu o adâncime de 1.632 m.

Miracole ale naturiiMiracole ale naturii

Geolog Stelian DIŢĂ

(continuare din „Monitorul de Petrol şi Gaze“ nr. 8/august 2011)

Lacul Nyasa (Malawi) din Africa

Gheizerul Fly din apropiere de Gerlach, Nevada


Info– În ianuarie 2001, o echipă din Ucraina a

descoperit în subteran grota Voronja, sau „Peştera Ciorii“, în Munţii Caucaz din Georgia, mai adâncă decât oricare zonă a Marelui Canion.

– Statul Kentucky, S.U.A. are cel mai lung sistem de peşteri, Mammoth Cave, cu peste 555 km de peşteri şi pasaje care au fost explorate.

– Un râu şi cea mai mare gaură în pământ – Marele Canion este cel mai mare defi leu din lume, întinzându-se pe 444 km de-a lungul râului Colorado din Arizona, S.U.A. Canionul, cu o deschidere maximă de 29 km şi o adâncime maximă de 1,6 km, a fost creat de râul Colorado şi oferă o mărturie clară a istoriei Pământului prin diversele roci ale erelor geologice.

– Lacul Baikal din Siberia este cel mai adânc lac din lume, având aceeaşi adâncime (1.637 m) ca Marele Canion şi conţine o cincime din resursele de apă dulce ale globului, deşi are o suprafaţă redusă (cât a Belgiei).

– Cel mai înalt vârf din lume, Everest din lanţul Himalaya-Karakorum, este depăşit de Mauna Kea din Hawaii cu aproape 2000 m, deşi are doar 4.205 m deasupra nivelului mării. Muntele are o înălţime de până la 10.205 m de la fundul mării, fi ind una dintre cele cinci mase vulcanice ce alcătuiesc Big Island din Hawaii.

– Cel mai mare lanţ de munţi de uscat este Himalaya-Karakorum, care are 96 dintre cele 109 vârfuri de peste 7.317 m ale globului.

– Cel mai lung lanţ de munţi sunt Anzii din America de Sud, care se întind pe 7.564 km.

– Cel mai mare lanţ de munţi – Mid Ocean Ridge – este aproape ascuns de mare. Se întinde pe 64.374 km, de la Oceanul Îngheţat de Nord, ieşind deasupra nivelului mării în Islanda, prin nordul şi sudul Atlanticului, în jurul Africii, Asiei şi Australiei şi pe sub Pacifi c, până la coasta vestică

a Americii de Nord. Atinge 4.207 m deasupra fundului oceanului.

– Cel mai îndepărtat punct de Centrul Pământului este vârful Muntelui Chimboraza din Ecuador, cu 6.267 m înălţime.

– Podişul tibetan, situat la nordul Munţilor Himalaya, este cel mai înalt podiş din lume. Cu o medie de 4.500 m peste nivelul mării, este mai înalt decât toate vârfurile din Alpi, exceptând Mont Blanc şi Monte Rosa, şi cu mult peste vârfurile celor mai înalţi munţi din Statele Unite.

– Lacul Titicaca din Anzi, între Bolivia şi Peru, se afl ă la cea mai mare altitudine, 3.180 m peste nivelul mării şi este navigabil.

– Groapa Marianelor din vestul Pacifi cului este cel mai adânc loc de pe suprafaţa globului, cu 11 km sub nivelul mării, se întinde pe 2.500 km pe fundul Pacifi cului şi are o lăţime medie de 70 km.

– Cel mai mare pod natural din lume se afl ă în deşertul Utah, S.U.A. – un pod de piatră de 88 m înălţime, cu o deschidere de 84 m; se numeşte „Podul Curcubeu“ pentru că are forma unui arc.

Cutremurele sunt total imprevizibile. În câteva secunde, mişcarea lentă a scoarţei Pământului se accelerează şi în ea se produc falii, emiţând unde de şoc care pot distruge clădiri şi drumuri. Iată câteva exemple:

– Pe 18 aprilie 1906 Statele Unite au suferit cel mai mare dezastru natural, când oraşul San Francisco a fost zguduit de două ori, pe o lungime de 470 km de-a lungul faliei San Andreas. Cutremurul a fost evaluat la 8,3 grade pe scara Richter, a durat trei zile, au murit 3.000 de oameni şi 225.000 au rămas fără adăpost (dintr-o populaţie de 400.000).

– Cel mai ucigător cutremur al timpurilor moderne s-a produs pe 28 iulie 1976, cu 8,3 grade pe scara Richter, provocând 242.000 morţi şi 164.000 răniţi, 90% din clădirile oraşului Tanhshan – China prăbuşindu-set în câteva secunde.

– În oraşul Kobe din Japonia, pe 17 ianuarie 1995, un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter a distrus cea mai mare parte a oraşului (circa 6.310 morţi).

Anual se produc zeci de mii de cutremure, cele mai multe minore, dar energia totală degajată este de puterea a 100.000 bombe atomice.

Plăcile din scoarţa pământului (cca 100 km), care alunecă unele pe lângă altele, se ciocnesc şi se freacă, blocându-se adesea, moment când se produce o presiune uriaşă, apoi se desprind între ele, declanşându-se cutremure.

____________________Sursa imaginilor: http://ro.wikipedia.org

Marele Canion al fl uviului Colorado

60

Info

Banca elveţiană UBS estimează că „euro nu funcţionează şi unele ţări s-ar fi descurcat în afara zonei euro”, în timp ce liderii UE caută încă o soluţie de „ajutor combinat” pentru Grecia. „Este relativ clar că euro nu funcţionează. Adică, anumite părţi din zona euro s-ar fi descurcat mai bine dacă nu aderau niciodată”, se arată într-un îngrijorător raport al UBS (a doua bancă din Europa).

Documentul, intitulat Cum să rupi o uniune monetară, care analizează în ce manieră ar putea ieşi (de bunăvoie sau exclus) un stat din uniunea monetară, circulă între experţii principalelor instituţii fi nanciare din statele UE, în timp ce mai-marii Uniunii căutau, la Bruxelles, o soluţie de „ajutor combinat” pentru Grecia. Poziţia cancelarului german Angela Merkel era aceea de a nu recurge la un ajutor UE pentru guvernul de la Atena înainte ca acesta să reuşească a-şi dovedi credibilitatea prin obţinerea unor credite de pe pieţele internaţionale. Or, pentru a face acest lucru, grecii au nevoie atât de angajamentul ferm al UE că le va sta alături, cât şi de succesul programului de austeritate în a economisi 5-8 miliarde euro în 2011.

Franţa susţine poziţia Germaniei ca FMI să fi e lăsat să salveze Grecia (lucru odinioară de „neconceput” de către guvernele statelor euro), însă nu fără un sprijin european. În acest sens s-a pronunţat şi comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding, care a declarat că „Grecia poate fi începutul unui tsunami”. „Suntem o familie şi, dacă unui mic membru al acesteia îi merge rău, el trebuie ajutat. Dacă nu facem nimic, aceasta va avea o infl uenţă asupra tuturor celor care nu o duc atât de bine”, a spus Reding, precizând că un astfel de ajutor va păstra „coerenţa Uniunii”. Din păcate, poziţii ca a dnei Reding sunt tot mai puţin populare între cetăţenii UE. Într-un sondaj efectuat în Germania, Franţa, Marea Britanie, Spania şi Italia, 58% dintre respondenţi se opuneau ideii de

a ajuta fi nanciar Grecia „în numele solidarităţii europene”.

Propunerea de „ajutor combinat”, care părea să întrunească susţinerea liderilor UE, va necesita modifi carea tratatelor UE, astfel încât să permită împrumuturile bilaterale. În caz că Berlinul va fi convins să adere la această soluţie, Madridul (care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii) s-a declarat dispus să acorde Greciei un împrumut de două miliarde euro. Aceasta este suma care ar reveni Spaniei potrivit ponderii economiei sale în PIB-ul UE, populaţiei şi participaţiei la capitalul Băncii Centrale Europene.

Confruntaţi cu dezbaterea în desfăşurare privind bailout-ul Greciei, dar şi cu înrăutăţirea crizei datoriilor în Franţa şi Italia, consumatorii europeni sunt, în mod vizibil, din nou neliniştiţi. Aceasta este una dintre concluziile studiului GfK Climatul de consum în Europa, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică, preţurile şi veniturile, şi a dorinţei de cumpărare în rândul consumatorilor din 12 ţări, care însumează 80% din populaţia totală a UE.

„În timp ce în primăvară majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană erau optimiste în legătură cu depăşirea crizei în viitorul previzibil, peste vară s-a produs o schimbare considerabilă de sentiment. În al doilea trimestru se părea că recesiunea trecuse de faza critică în Europa, în condiţiile în care economiile majorităţii ţărilor europene începeau să iasă din cea mai adâncă recesiune înregistrată de la cel de-al Doilea Război Mondial, şi rezultatele economice indicau, pentru prima oară, în multe ţări, un trend uşor ascendent. Însă dezbaterile privind asistenţa fi nanciară suplimentară şi garantarea împrumuturilor Greciei au neliniştit în vara aceasta din nou, în mod serios, consumatorii europeni“, notează autorii studiului.

Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ Expert al Comisiei Europene

D o c u m e n t u l Cum să rupi o uniune monetară


InfoCa urmare a nivelului ridicat al datoriilor, Italia

şi Franţa riscă să le fi e redus rating-ul de credit de către principalele agenţii de evaluare. Creşterea economică în majoritatea ţărilor europene nu este atât de puternică precum au prezis experţii în primăvară. Numai Germania continuă să înregistreze rezultate economice extrem de bune, însă până şi aici aşteptările privind creşterea au înregistrat recent un declin accentuat.

Pentru o continuare a redresării economice a Uniunii Europene, este esenţial ca ţările membre să îşi reducă nivelul datoriilor în mod rapid şi cu rezultate de lungă durată. Felul în care UE va aborda criza Greciei în săptămânile care urmează, dar şi costul generat de aceasta pentru diversele ţări, va infl uenţa cu siguranţă, în mod decisiv, dacă şi cât de rapid consumatorii europeni vor începe să creadă din nou în redresarea economică a Europei.

Miniştrii de Finanţe şi bancherii centrali din G20 – declaraţii dure

Într-un limbaj neobişnuit de direct, miniştrii de Finanţe şi bancherii centrali din G20 au declarat că

se aşteaptă ca la summit-ul Uniunii Europene să se prezinte un plan viabil pentru rezolvarea crizei, relatează Reuters. Ministrului francez de Finanţe, François Baroin, a declarat că liderii din Berlin şi Paris, principalele puteri din zona euro, sunt pe cale să aprobe un plan pentru reducerea datoriilor Greciei, pentru a preveni contagiunea şi pentru a proteja băncile europene. Potrivit ministrului canadian de Finanţe, Jim Flaherty, riscul unei recesiuni globale ar fi dramatic de ridicat dacă nu se ajunge la nici o concluzie. Secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, a spus reporterilor că este încurajat de progresele pe care UE le-a făcut în dezvoltarea unei strategii, mai ales în privinţa recapitalizării băncilor europene. „Clar, mai au de muncă la strategie şi detalii, însă când Franţa şi Germania sunt de acord asupra unui plan, lucruri importante sunt posibile”, a spus acesta. Într-un comunicat comun, G20 a cerut zonei euro să „maximizeze impactul fondului de salvare”, pentru a ţine sub control efectul de contagiune.

Semne ale contractării Uniunii EuropeneRomânia experimentează pe pielea ei criza

economică şi politică în care se afl ă construcţia europeană, după ce a ratat admiterea în spaţiul de liberă circulaţie, fără să primească nici un termen de reexaminare, deşi, spre deosebire de Bulgaria, a reuşit să-şi securizeze graniţele la standardele cerute de Bruxelles.

Blocarea Spaţiului Schengen este primul semn al contractării Uniunii Europene, pe fondul celor patru ani de criză fi nanciară, trei de recesiune economică şi doi în care au revenit în forţă partidele extremist-populiste în state comunitare importante. Pentru prima dată de la cea mai înaltă tribună a Bruxelles-ului, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a vorbit în discursul despre starea UE despre pericolul „fragmentării” Uniunii Europene, accentuând că „situaţia actuală este gravă”, fi indcă „din cauza unor atitudini populiste s-au pus în pericol valori europene precum moneda euro sau libertatea de circulaţie”. În vreme ce Barosso speră într-o „soluţie globală”, care să ducă la restabilirea încrederii în euro şi în valorile europene, partidele extremiste au început să-şi impună deciziile în UE: partidul antiislamic al lui Gert Wilders, care susţine guvernul olandez, împreună cu extremiştii scandinavi „Adevăraţii Finlandezi”, care au la rândul lor un cuvânt de spus asupra politicii de la Helsinki,

au reuşit să blocheze lărgirea Spaţiului Schengen. Nouriel Roubini, cel care a prevăzut încă din 2006 colapsul pieţei imobiliare americane, crede că în următorii cinci ani zona euro se va prăbuşi, iar în 2013 va avea loc o „furtună” care ar putea prevesti o „Nouă Mare Depresiune” ca urmare a încetinirii economice în Statele Unite şi Europa.

Cea mai gravă criză pe care o traversează UE în acest moment este cea politică, susţine Roubini, argumentând că este vorba despre un „defi cit democratic” alimentat de faptul că decizii importante sunt luate de „eurocraţi nealeşi de la Bruxelles”. Fundamentul european este boicotat însă şi de criza datoriilor suverane, adică de marile datorii pe care le au statele europene, inclusiv cele care păreau sigure: Germania, Marea Britanie sau Franţa. Criza fi nanciară din ultimii patru ani a alimentat mişcările naţionalist-populiste nu doar în Olanda şi Finlanda, ci şi în Ungaria unde inclusiv premierul conservator Viktor Orban a militat împotriva monedei euro şi guvernează fără probleme alături de extremiştii de la Jobbik. În Franţa, Frontul Naţional, cunoscut pentru excesele sale naţionaliste şi protecţioniste, a renăscut odată cu lansarea noii sale preşedinte, Marine le Pen, care cere descotorosirea de euro. Tragedia grecească din ultimii doi ani este la rândul ei însoţită de expansiunea Adunării Populare

62

InfoOrtodoxe (LAOS) care, la fel ca mişcarea nazistă „Chryssi Avghi”, vrea deportarea străinilor, interzicerea imigraţiei şi restricţionarea dreptului la protest.

Măsurile de austeritate luate de guvernele UE riscă să propulseze extremiştii în poziţii de decizii sau cu scoruri sufi cient de mari pentru a putea şantaja – aşa cum se întâmplă acum în Olanda şi Finlanda. Fragmentarea a început cu oprirea României şi Bulgariei la porţile Schengen, dar e posibil ca şi măsurile de salvare a zonei euro să fi e boicotate în viitor. Criza economică prelungită, apariţia unei eventuale „Noi Mari Depresiuni” le-ar putea determina pe statele puternice, sub presiunea străzii sau a extremiştilor ajunşi în parlament, să nu mai fi nanţeze ţările afl ate în difi cultate sau chiar să părăsească Uniunea Europeană. În orice caz tabloul care se prefi gurează ar putea semăna tot mai mult cu peisajul care a premers izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, dacă politicienii europeni nu găsesc soluţiile potrivite. Criza datoriilor din Europa va duce anul viitor la o prăbuşire economică şi fi nanciară şi la tulburări sociale, potrivit analiştilor intervievaţi de Bloomberg. Sondajul a fost realizat în rândul a 1031 de investitori, analişti şi traderi din întreaga lume. Cel puţin un membru al zonei euro va renunţa la moneda unică în următorii cinci ani, au anticipat 72% dintre aceştia. Zona euro va intra în recesiune în următoarele 12 luni, cred trei sferturi dintre cei chestionaţi. Criza europeană va infl uenţa negativ economia mondială anul viitor, au mai spus o treime dintre participanţii la sondaj.

„Este o criză gravă. De la revenirea problemelor în Grecia a apărut o criză de încredere, cu impact asupra pieţelor şi economiilor. Politicienii trebuie să acţioneze rapid”, a declarat Jean-Yves Chereau, participant la sondaj şi director pentru investiţii la compania Halkin Investments din Londra.

Din cauza crizei, 56% dintre cei intervievaţi intenţionează să îşi reducă expunerea la euro în următoarele şase luni, iar unul din trei şi la planurile din regiune.

„The Economist” anunţă pe Facebook un preview sumbru al numărului din 1 octombrie: „Temeţi-vă”, este titlul principal. „Până când politicienii nu vor face cu adevărat ceva pentru economia mondială, TEMEŢI-VĂ!”, scrie „The Economist”. Comisia Europeană a anunţat scăderea încrederii în economie, în septembrie, mult peste aşteptările analiştilor, la cel mai redus nivel din decembrie 2009.

Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a reafi rmat opoziţia faţă de un default, chiar şi parţial, al unui stat din zona euro şi respinge orice plan de salvare care obligă sectorul privat, respectiv băncile, să îşi asume pierderi legate de datoriile suverane, scrie

AFP. În urma declaraţiilor, acţiunile europene au intrat pe un trend descendent.

„BCE se opune în special tuturor planurilor care nu sunt voluntare sau care conţin elemente obligatorii pentru deţinătorii de datorii publice”, potrivit unui raport lunar. În ultimele săptămâni s-au intensifi cat discuţiile privind reevaluarea în scădere a deţinerilor de obligaţiuni elene ale creditorilor privaţi. Pe 21 iulie a fost stabilită o contribuţie de 21% a creditorilor privaţi la un al doilea plan de susţinere a Greciei, care implică reducerea valorii activelor. Această reevaluare în scădere a deţinerilor de obligaţiuni, acceptată de bănci în urma unor presiuni puternice, dar considerată voluntară, nu a fost socotită de pieţe drept „un eveniment de credit”.

„O participare a sectorului privat ar putea avea efecte negative directe asupra sectorului bancar din zona euro şi amplifi că nevoia unei recapitalizări mari a băncilor”, a avertizat BCE. În plus, o astfel de participare a sectorului privat pentru susţinerea unui stat din zona euro ar putea speria creditorii şi ar împiedica accesul altor ţări pe pieţele fi nanciare, chiar dacă fundamentele lor economice nu s-au schimbat, se arată în raport. Astfel s-ar crea un cerc vicios în care recapitalizarea băncilor va îndatora mai mult statele, iar ratingurile acestora ar putea fi revizuite în scădere, complicând şi mai mult situaţia instituţiilor fi nanciare. Participarea sectorului privat ar putea, totodată, să pună în pericol reputaţia euro şi să sperie investitorii privaţi şi publici.

Justiţia italiană a sechestrat la mijlocul lunii octombrie active în valoare de 245 milioane de euro de la UniCredit SpA, cea mai mare bancă italiană, bănuită că a fraudat fi scul între 2007 şi 2008 graţie unei operaţiuni complexe denumite „Project Brontos”, transmit AFP şi Bloomberg. De asemenea, fostul director general de la UniCredit SpA, Alessandro Profumo, şi alţi 16 responsabili ai băncii, precum şi trei responsabili de la banca britanică Barclays sunt implicaţi în această anchetă de evaziune fi scală.

Procurorii încearcă să descopere dacă UniCredit a comis fraude fi scale printr-un plan de investiţii internaţional pus la punct de Barclays Plc. Graţie acestui „Project Brontos”, UniCredit a putut să plătească impozite mai mici în Italia prin transformarea dobânzilor (impozitate în Italia) în dividende (care sunt deductibile de la plata taxelor). UniCredit Group este cel mai mare grup bancar din Europa Centrală şi de Est şi unul dintre cele mai mari din Europa. Divizia din România, UniCredit Ţiriac Bank, a înregistrat în 2010 un profi t net de 171,2 milioane lei (41 milioane euro), în scădere cu aproximativ 48% faţă de 2009, pe fondul creşterii provizioanelor, iar veniturile operaţionale au avansat cu 8%, până la 1,363 miliarde lei.


Info

EVOLUŢIA COTAŢIILOR ÎN 2004-2011 LA PRINCIPALELE PRODUSE PETROLIERE

64

Info

cuprins - docshare01.docshare.tipsdocshare01.docshare.tips/files/7521/75218411.pdf · prin...

Documents