cultura si civilizatia dacica

14
Coiful dacic de la Coțofenești De la Wikipedia, enciclopedia liberă Pagina Daci redirecționează aici. Pentru alte sensuri, vezi Dacia (dezambiguizare). Civilizația și cultura dacilor a avut în spațiul carpato-dunărean o mare dezvoltare timp de câteva sute de ani și a atins nivelul cel mai înalt în perioada sec. I î.Hr - sec. I d.Hr. În arheologie, termenul de cultură se referă atât la aspectele vieții materiale, cât și la cele spirituale, în totalitatea lor, studiind: așezările, locuințele, uneltele, armele, ceramica, podoabele, riturile funerare, ritualurile religioase, manifestările artistice. [1] Scriitorul antic Dio Chrysostom spunea: "geții sunt mai înțelepți decât aproape toți barbarii și mai, asemenea grecilor. [2] 1 Influențe și caracteristici 2 Origini 3 Economia 3.1 Agricultura 3.2 Prelucrarea metalelor 3.3 Ceramica 4 Așezările 5 Organizarea politică 5.1 Statul 5.2 Societatea 6 Organizarea militară 6.1 Armata 6.2 Cetăți și puncte fortificate 7 Cunoștințe științifice 7.1 Medicina dacilor 7.2 Astronomia dacilor 7.3 Limba 7.4 Scrierea dacilor 7.5 Continuitatea cunoștințelor 8 Religia 8.1 Caracteristicile și originalitate 8.2 Zamolxis 8.2.1 Mitul lui Zamolxis 8.3 Panteonul geto-dac 8.4 Rituri și ceremonii 8.4.1 Rituri la naștere 8.4.2 Rituri funerare 8.4.3 Rituri de sacrificiu 8.5 Sacerdoții 8.6 Sanctuarele Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică 1 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Upload: jamessonian

Post on 16-Apr-2017

153 views

Category:

Science


8 download

TRANSCRIPT

Page 1: Cultura si civilizatia dacica

Coiful dacic de la Coțofenești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pagina Daci redirecționează aici. Pentru alte sensuri, vezi Dacia (dezambiguizare).

Civilizația și cultura dacilor a avut în spațiul carpato-dunărean omare dezvoltare timp de câteva sute de ani și a atins nivelul cel maiînalt în perioada sec. I î.Hr - sec. I d.Hr.

În arheologie, termenul de cultură se referă atât la aspectele viețiimateriale, cât și la cele spirituale, în totalitatea lor, studiind:așezările, locuințele, uneltele, armele, ceramica, podoabele, riturilefunerare, ritualurile religioase, manifestările artistice.[1] Scriitorulantic Dio Chrysostom spunea: "geții sunt mai înțelepți decât aproapetoți barbarii și mai, asemenea grecilor.[2]

1 Influențe și caracteristici2 Origini3 Economia

3.1 Agricultura3.2 Prelucrarea metalelor3.3 Ceramica

4 Așezările5 Organizarea politică

5.1 Statul5.2 Societatea

6 Organizarea militară6.1 Armata6.2 Cetăți și puncte fortificate

7 Cunoștințe științifice7.1 Medicina dacilor7.2 Astronomia dacilor7.3 Limba7.4 Scrierea dacilor7.5 Continuitatea cunoștințelor

8 Religia8.1 Caracteristicile și originalitate8.2 Zamolxis

8.2.1 Mitul lui Zamolxis8.3 Panteonul geto-dac8.4 Rituri și ceremonii

8.4.1 Rituri la naștere8.4.2 Rituri funerare8.4.3 Rituri de sacrificiu

8.5 Sacerdoții8.6 Sanctuarele

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

1 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Page 2: Cultura si civilizatia dacica

Armament dacic

9 Arta și cultura9.1 Folclorul dacilor9.2 Legăturile dintre cultură și artă la daci9.3 Tradițiile culturii dacilor9.4 Moșteniri daco-getice în cultura română

10 Note11 Bibliografie12 Bibliografie suplimentară13 Legături externe

Cultura daco-getică reprezintă o sinteză originală ce își are rădăcinilebine și adânc înfipte în mediul și în credința autohtonă, putând fiurmărită în timp cu milenii în urmă. Hadrian Daicoviciu spunea căaceastă originalitate nu exclude, ci, dimpotrivă, implică acceptareaunor influențe din afară. Dar dacii nu s-au mulțumit cu preluareaunor elemente de cultură materială de la alte popoare. Ei le-auadoptat, le-au transformat și adesea le-au îmbogățit, contopindu-le încreațiile lor tradiționale și făurind o civilizație profund originală.

O astfel de sinteză originală reprezintă și cultura celtică care larândul ei se bazează pe fondul autohton în care au fost integratemultiple și fecunde influențe grecești, etrusce ori de altă natură,adaptate și prelucrate în manieră proprie. Au existat raporturi întrecultura daco-getică și cea celtică, intervenite în urma contactuluidirect în urma instalării celților pe teritoriul Daciei. Pătrundereacelților în spațiile daco-getice a avut loc încă în La tene-ul vechi,ceea ce înseamnă secolu IV î.Hr. Simbioza daco-celtică seconcretizează în înmormântarea în cadrul aceluiași cimitir și într-oserie de împrumuturi de bunuri materiale și spirituale, având carezultat final o puternică influențare reciprocă.

Este incontestabil că în Europa secolul I î.Hr, în afara statului roman,celții și geto-dacii constituiau cele două popoare importante înspațiul european, care atinseseră în dezvoltarea lor materială șisocial-politică un înalt nivel. Este de aceea firesc ca între cele două culturi să fie influențări reciproc. Deaceea când vorbim despre stadiul culturii geto-dacice, punctele de referire trebuie să le căutăm în culturaceltică. Aportul cercetărilor făcute, mai cu seamă în ultimele 2 decenii, la cunoașterea culturii geto-dacice,au spulberat impresia împărtășită de unii cercetători (străini sau români), după care cultura strămoșilor noștrin-ar fi decât o cultură celtică. Rolul pe care l-au jucat influențele celtice atât la formarea civilizației de tip Latene geto-dacică, cât și pe vremea lui Burebista, nu poate fi pusă la îndoială, dar aceasta nu înseamnă oceltizare a culturii geto-dacice. Aceasta se dovedește a fi o cultură originală care, a preluat, pe lângăinfluențe celtice și multe bunuri din civilizația grecească, fie direct, fie prin intermediul tracilor meridionali,la care se adaugă cele romane și celelalte. Cultura tracilor meridionali reprezintă într-o mare măsură ocopiere a civilizației grecești, fără un aport propriu prea substanțial, la care, cu greu se poate sesiza șicontribuția elementului autohton.

În cazul unor bunuri create sub influențe grecești, de multe ori este foarte greu de știut cui aparțin, pentru căinfluențele elene s-au exercitat deopotrivă și asupra celților cât și asupra daco-geților. Numai în puține cazuriaceleași influențe elenistice au determinat produse deosebite și ușor de distins, cum este de exemplu

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

2 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Page 3: Cultura si civilizatia dacica

ceramica pictată celtică și cea daco-getică. Deoarece pentru că o vreme Burebista a depus coloniile greceștide pe litoralul de vest al Pontului Euxin și le-a integrat în statul său, a făcut ca influențele acestora să fie cumult mai puternice decât în cazul celților. Aceste influențe s-au materializat în produse evident superioare decare cultura celtică nu a beneficiat niciodată înainte de ocupația romană. Este vorba de cetățile cu ziduri depiatră ecarisată ori de arhitectura sacră. Tehnica zidurilor dacice (de factură grecească) era evidentsuperioară modalității în care celții își construiau, în aceeași vreme, cetățile. Toate aceste denotă un seriospas înainte, un avans al civilizației daco-getice, favorizat de prezența efectivă și activă a meșterilor greci.

Tracii, al căror nivel de civilizație și cultură n-a fost egalat în antichitate, pe întregul teritoriu european (înafara lumii grecești, etrusce și romane) decât de civilizația celților, pe care în unele privințe chiar audepășit-o, erau un popor a cărui forță și cultură s-a bucurat de multă considerație în antichitate. Denumireagenerală de "traci" a fost dată triburilor de limbă tracică dintre Marea Egee și Dunăre; triburile din nordulDunării, vorbind aceeași limbă tracică, purtau nume de daci sau de geți, sau nume tribale specifice (carpi,costoboci, etc.). Muzica, religia, medicina populară empirică, artele meșteșugărești dezvoltate de traci erauunanim apreciate de greci și de romani, iar aportul traco-frigian la cultura elenică a fost considerabil:divinități ca Dionysos, Sabazios, Semele, Seirenes, Silenus, etc.; medicină populară: zeul-"medic"Aesculapios, plante medicinale geto-dace, câteva cuvinte importante în limba greacă (ambon, basileus, etc.)și o serie de mari figuri ale civilizației elenice: Tucidide, artiștii Brygos, Doidalses, antroponime trace,gramatici ca Dionysios Thrax, câțiva filologi, etc.[3] Teritoriul ocupat de traci se întindea de la Marea Egeepână în regiunea Boemiei, și din zona Serbiei actuale până la gurile Bugului. Dar, în contrast cu tracii dintreHaemus și Marea Egee, care n-au reușit să-și întemeieze o civilizație proprie și o politică a lor, ci serveaunumai ca unelte oarbe, mercenari sălbatici, geții, stăpânitorii marelui drum de civilizație al Dunării, de laînceput își urmăreau o politică a lor și alcătuiau un stat bine închegat, primeau puternice înrâuriri grecești,dar în aceeași vreme ofereau la rândul lor și grecilor și romanilor o consistență spirituală superioară și foartecaracteristică, pe care literatura antică a însemnat-o cu mirare și admirație, făcând din geți aproape un poporfabulos, prin vitejia, înțelepciunea și spiritul lui de dreptate.[4]

Dacii și geții, ramură a marelui popor indo-european al tracilor, erau unul și același popor (fapt recunoscutde autorii antici) și vorbind aceeași limbă.[5] Dintre cele peste 100 de formațiuni tribale și gentilice aletracilor, triburile dacilor și geților erau cele mai mari și cele mai puternice. Ocupau teritoriul cuprins întreMunții Balcani (Haemus) și Munții Slovaciei, și de la litoralul apusean al Mării Negre până dincolo debazinul Tisei, adică până la Bazinul Panonic. Triburile denumite "dacice" locuiau pe teritoriul actualeiTransilvanii, - Bazinul Carpatic -, și al Banatului, iar ale "geților" în câmpia Dunării (inclusiv în sudulfluviului), în Moldova și Dobrogea de azi. Una și aceeași populație geto-dacă apare la scriitorii greci deobicei cu numele generic de "geți", iar la autorii romani cu denumirea de "daci", pentru prima dată la IuliusCaesar.[6] Dacii și geții sunt menționați de 63 de autori antici; de 32 în limba greacă și de 31 în latină.[7]

Între etimologiile propuse pentru numele de "daci" este și cea care îl presupune ca derivând din daca ("cuțit,pumnal", arma caracteristică populațiilor geto-dace). Dar ipoteza cea mai plauzibilă pare a fi cea care leagăacest nume de dáos, cuvânt care în frigiană (limbă înrudită cu limba tracilor) înseamnă "lup". După mărturialui Strabon, dacii înșiși își spuneau Dáoi.[8] Pare destul de probabil că numele lor etnic derivă, în ultimăinstanță, de la epitetul ritual al unei confrerii războinice.[9] Triburi războinice cu numele de "lupi" se întâlnescîn multe alte părți (în Spania, Irlanda, Anglia, etc.). Acest nume de animal, desigur totemic, explică forma delup a stindardului dac. Se pare că în prima jumătate a sec. II î.e.n. toate aceste formațiuni gentilice și tribaleconstituiau patru uniuni puternice, fiecare emițând (încă din secolul anterior) monedă proprie.

Nu se poate cunoaște data la care aceste ramuri tracice au ocupat ținuturile carpato-dunărene, locuite încădin epoca paleolitică; cert este însă că cei dintâi autori antici care îi menționează îi consideră autohtoni, deciinstalați aici din timpul primelor migrații indo-europene, tracice. Geto-dacii s-au desprins din masa triburilortrace, începând să-și contureze un profil de civilizație distinctă, pe la începutul mileniului I î.e.n.[10] Câteva

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

3 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Page 4: Cultura si civilizatia dacica

Unelte dacice

secole mai târziu, numele lor apare la autorii greci, alături de cel al sciților. Sciții, popor de origine iraniană,au ocupat pe la începutul sec. VII î.e.n. stepa din nordul Mării Negre, precum și regiunea Dobrogei în sec.III-II î.e.n. (care va fi menționată mai târziu în istorie ca Sciția Mică, Scythia Minor). Contactele stabiliteîncă din secolul VI î.e.n. cu sciții risipiți pe teritoriul Daciei (și cărora geții din Dacia le erau infinit superioriprin calitatea și vechimea culturii lor) au lăsat puține urme în arta geto-dacă.[11]

Formațiunea social-economică geto-dacă era cea de tipul obșteisătești, a proprietății colective a pământurilor. Dar alături deproprietatea comună funciară exista și proprietatea privată acomatilor, precum și proprietatea privată a regelui, a nobililor și apreoților. Teoretic, pământul aparținea monarhului. Comatilor lerămânea tripla obligație față de stat (a plății dărilor, a participării lalucrările publice și a satisfacerii obligațiilor militare).

La prea puținele date transmise de autorii antici cu privire laeconomia geto-dacilor se adaugă mărturia istoricului got Iordanes(sec. VI e.n.), care în Istoria și originea geților, folosind și lucrarea(pierdută) a contemporanului său Cassiodor, scrie că geții au fosttotdeauna superiori aproape tuturor barbarilor și aproape egali cu grecii, și după cum relatează DioChrysostomos, care a compus istoria și analele lor în limba greacă. Dio a fost un filosof și rector grec (cca40-112), care, proscris de împăratul Domițian, a trăit printre geți, lăsând și câteva informații asupra lor.Oricum, atât textele sporadice ale autorilor antici, cât și descoperirile arheologice conduc la concluzia că, subraportul dezvoltării economice și sociale, civilizația geto-dacilor era mult mai înaintată decât cea, de pildă, agermanilor.[12]

Agricultura

Asemenea celorlalte ramuri tracice, și geto-dacii erau mari producători de cereale: orz, secară, linte, bob șimai multe varietăți de grâu. Baza economiei o formau agricultura și creșterea vitelor. Foloseau plugul cubrăzdar și cuțit de fier încă din sec. III î.e.n. Inventarul uneltelor agricole de fier însuma la acea dată: coaselungi (de tip celtic), seceri, sape, săpăligi, cosoare pentru tăiatul viței de vie, târnăcoape, securi, greble cușase colți, etc.

Geto-dacii cultivau intensiv și vița de vie. Câțiva termeni dacici legați de această ocupație au rămas până aziîn limba română (butuc, strugure, curpen). Practicau tot atât de intens albinăritul și, bineînțeles, pescuitul.Creșteau vite cornute, mici și mari; iar rasa de cai foarte iuți ai geților era renumită. Dacia era vestită și prinbogățiile ei naturale. Lemnul pădurilor transilvane era foarte căutat de greci pentru construcția corăbiilor. Dintimpuri vechi, dacii foloseau desigur păcura, dar numai cea găsită la suprafață (căci dovezi privind extracțiapăcurii nu există decât din epoca romană). Cu sarea gemă (mult folosită atât pentru conservarea peștelui și acărnii, cât și la argăsitul pieilor) geto-dacii făceau un comerț intens, mai ales cu grecii.

Prelucrarea metalelor

Pământul Daciei era foarte bogat în minereuri. Meșterii geto-daci lucrau fierul și arama, argintul și aurul.Reducând minereul de cupru la o temperatură de 1085°C și amestecându-l cu cositor obțineau bronzul dincare făceau felurite unelte și podoabe. Exploatau aurul nu numai din aflorismente (locurile unde, prineroziune, roca auriferă apare la suprafață), ci și din nisipul aurifer al râurilor de munte. O mare dezvoltareluase prelucrarea fierului; metalurgia fierului a început pe teritoriul României către anul 800 î.e.n.[13] Întimpul lui Decebal, se pare că la Sarmizegetusa și în împrejurimi existau cele mai mari ateliere de metalurgiedin întregul teritoriu al Europei, rămas în afara Imperiului roman.

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

4 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Page 5: Cultura si civilizatia dacica

Podoabe dacice (Kunsthistorisches

Museum - Viena)

Brățări spiralice dacice

În aceste ateliere se confecționau, mai întâi, ustensilele: nicovalemasive, ciocane de diferite forme și dimensiuni, baroase și ciocane deforjă, pile, clești, dălți. Apoi, unelte și obiecte de fier servind laprelucrarea lemnului sau în construcții: ferăstraie cu pânză lată sauîngustă, cuie și piroane, topoare, scoabe, cuțitoaie, burghii, tesle,ținte, zăvoare și balamale pentru uși. În atelierele geto-dacilor sefabricau și marile cantități de arme necesare unei armate atât denumeroase: lănci și sulițe, săbii drepte și curbate, pumnale, scuturi,vârfuri de sulițe, etc. Apoi, diferite alte articole: lanțuri, compase,sule, cârlige de undițe, foarfeci, lame de brici, frigări mari (cusuporturile respective) cu doi sau mai mulți dinți, cuțite, etc. Din fierse confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte(catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.).

Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci(în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți,pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe,catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau adevăratecentre meșteșugărești, grupând mai multe genuri de ateliere, printrecare era și câte un atelier de orfevrărie; dar existau și meșteriargintari ambulanți, care se stabileau temporar în diferite localitățimai mici. Măiestria lor se arăta în piese lucrate cu o fantezie șideosebită finețe: se cunosc încă din secolele IV și III î.e.n. podoabereproducând prin tehnica ciocănitului imagini de ființe umane șianimale, motive scito-iraniene vegetale sau fantastice, brățărispiralice, lanțuri ornamentale obținute prin împletire de fibre sauîmbinări de inele, palmete și capete de animale stilizate, brățări cu capete de șarpe de tip elenistic, dintezaurele de la Pecica, Costești, Căpâlna, Stăncuța în județul Galați, etc. Pe întreg teritoriul geto-dacic existao artă dacică a argintului, generalizată, începând din sec. III î.e.n.[14]

Meșterii argintari daci practicau și tehnica suflării cu aur. Obiectele de aur descoperite până acum sunt însăîntr-un număr foarte mic. Explicația (o explicație cel puțin parțială) ar putea fi dată de faptul că numai regeleavea dreptul să posede obiecte de aur. Primul rege al marelui stat geto-dac (și, probabil că, înaintea lui, șișefii triburilor) instituise monopolul regal asupra aurului.

Ceramica

De-a dreptul impresionantă este cantitatea și calitatea ceramicii geto-dacilor, fapt atestat de descoperirilearheologice.

Meșterii daci au început să folosească roata olarului din prima jumătate a sec. V î.e.n. Alți cercetători susținînsă că roata olarului ar fi fost folosită pe teritoriul geto-dacilor începând din sec. III î.e.n. La geții dinDobrogea și din câmpia de sud a Olteniei și Munteniei, tehnica lucrării ceramicii la roată se constată dinsecolele VI-V î.e.n. Deși ceramica lucrată cu mâna de geto-daci datează dintr-o perioadă mai veche (vaseledescoperite la Tariverde datează din sec. VI î.e.n.), o producție locală caracteristică, de ceramică tipicgeto-dacă apare mai întâi în perioada secolelor V-IV î.e.n. După o perioadă considerată „medie” (sec. III-IIî.e.n.), epoca de aur a acestei ceramici este atinsă între aproximativ 100 î.e.n. și 106 e.n.; dată la care, odatăcu cucerirea romană, ceramica geto-dacă va fi mult influențată (și treptat înlocuită) de produsele lucrate cutehnica de depurare a pastei folosită de romani.

Olarii geto-daci au preluat uneori de la meșterii străini unele procedee tehnice, sau anumite forme și motiveornamentale, imitând (de pildă) cupele grecești de tipul celor din Delos; dar formele vaselor geto-dace sunt înmarea lor majoritate originale. Și dacă la aceasta se mai adaugă și faptul că ceramica fină, cerută de cliențiibogați, mai era uneori și pictată cu motive animale sau vegetale (mai rar umane), se constată că meșterii olari

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

5 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Page 6: Cultura si civilizatia dacica

din Dacia nu erau întru nimic inferiori meșterilor celorlate popoare antice care la acea dată se aflau peaceeași treaptă de civilizație.

Chiar din perioada secolelor V-IV î.e.n., când repertoriul de forme era încă sărac, apar, lucrate cu mâna, celedouă forme caracteristice pentru ceramica geto-dacă: ceașca cu toartă (așa numita ceașcă dacică) și farfuriacu picior înalt, „fructiera”, cum i se spune de obicei, fiindcă seamănă într-adevăr cu o fructieră clasică. Ceamai veche ceașcă dacică cunoscută (găsită la Schela Cladovei, lângă Turnu Severin) datează din sec. II î.e.n.Ornamentația este încă simplă, reducându-se la linii incizate, alveole făcute cu degetul, precum șiproeminențe în relief de brâie, butoane, uneori chiar reprezentări schematice de flori sau animale. În secoleleIII-II î.e.n. vasele sunt lucrate mult mai îngrijit. Formele de bază rămân aceleași, dar cu un număr mare devariante și (fără a fi încă pictate) cu un mult mai bogat repertoriu ornamental: brâu în relief cu alveole, torți(în cazul cănilor de lux) lucrate în torsadă, ornamente lustruite. Nu este, firește, cazul chiupurilor, a vaselormari servind la păstrarea proviziilor, îngropate în pământ și atingând chiar o dimensiune de 2,20 m.

În perioada ei de apogeu (sec. I î.e.n.-sec I e.n.), ceramica geto-dacă era în general lucrată cu roata (aceastătehnică predominând cantitativ în sec. I e.n.). Apar acum, sub influența ceramicii elenistice, vasele pictate:peste angoba (vopseaua) alb-gălbuie, motive geometrice, mai simple sau mai complicate, elemente vegetaleredate fie naturalist fie stilizat, reprezentări (niciodată umane) de păsări și animale reale sau fantastice.Culorile folosite sunt de obicei roșul și brunul (în diferite nuanțe); mai rar, galbenul și negrul. Păsările șianimalele sunt redate în mișcare sau în repaos, uneori având probabil semnificații simbolice și fiind, poate,angajate într-o compoziție, într-o scenă; dar până în prezent nu s-a descoperit niciun vas întreg care săconfirme această presupunere.

Geto-dacii locuiau în așezări obișnuite și în cetăți. Cetățile se numeau dave.

Geto-dacii trăiau organizați în triburi și uniuni de triburi conduse de șefi militari care aveau drept centru dereședintă o așezare fortificată numită dava.

Statul

Istoricii și sociologii vorbesc despre forme de "monarhie federală" la Daci, în perioadele când mai multetriburi se uneau sub conducerea unui singur șef militar. Dar nu de "stat" în sensul grec, roman sau actual alcuvântului, deoarece nu există date care să atesteze instituții permanente de coordonare sau de arbitrare aobștilor, de guvernare a societății sau de administrare a teritoriului. În mod curent, funcțiile de coordonare,de arbitrare, de guvernare și de administrare erau exclusiv și direct împlinite de șefii fiecărui trib în parte.Dacii ca popor puteau întruni armate puternice, construi cetăți sau poduri, dar numai ocazional, pentru apregăti o acțiune militară. Sărbătorile și cultul erau alte ocazii de a întruni mulțimi și triburi diferite, dar șiaici formele de organizare colectivă dispăreau odată încheiate festivitățile.

Societatea

După Herodot, societatea dacilor era împărțită în trei categorii care se regăsesc sub diferite forme și denumirila alte popoare de limbi și origini indo-europene : Poliștii, regi-preoți, intermediari între lumea divină șilumea pământeană ; Taraboștii, nobili care luptau călare, aducând la luptă propriile arme și proprii cai ; șiComații, țărani care luptau pe jos, cu arme aduse de Poliști și Taraboști. Poliștii și Taraboștii purtautradițional barbă și părul scurt (astfel și sunt reprezentați pe columna traiană și pe arcul lui Constantin) ;Comații își puteau rade barba și lăsa părul lung, de unde și denumirea lor (cuvântul coma având aceiașietimologie cu "coamă" și "cometă").

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

6 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Page 7: Cultura si civilizatia dacica

Simboluri dacice

Soldații daci erau înarmați cuseceri numite Falx (Adamclisi,monumentul TropaeumTraiani)

Autorii antici, în general, subliniază virtuțile războinice aledaco-geților; și într-adevăr, crearea, menținerea și prestigiul statuluis-au fondat în mare măsură pe o bună organizare militară, atâtofensivă, cât și defensivă.

Armata

Articol principal: Armata dacică.

V. Pârvan susține că "unele procedee tactice, ca ordinea de bătaie înunghi ascuțit pentru a străpunge frontul dușman, au fost învățate degeți de la sciți". Mărturiile contemporanilor îndreptățescpresupunerea (formulată de D. Berciu) că "în epoca lui Decebalexista într-adevăr o armată permanentă care se instruia mereu" și că"se practica sistemul de recrutare teritorial-unională și pe obști". Dio Chrysostomos, care cunoștea situațiadin Dacia de după anul 89 e.n. relatează că "acolo la ei [la daco-geți] puteai să vezi peste tot săbii, platoșe,lănci, peste tot cai, peste tot arme, peste tot oameni înarmați". În împrejurări speciale, getul dobrogean "C-omână e pe armă, cu cealaltă pe plug", confirmă un alt martor ocular, Ovidiu.[15]

Armata daco-geților era compusă din pedestrime și din corpuri de cavalerie.Termenii tratatului de pace încheiat de Decebal cu Domițian, precum și ceiai condițiilor capitulării impuse de Traian arată clar că armata dacilor fuseseinstruită și dotată urmând modelul armatei romane; că avusese, un timp, înserviciul ei instructori și ingineri militari romani; și că în dotarea ei intraserăși arme și mașini de război romane (fapte care au asigurat un înalt potențialde război și o foarte bună pregătire de luptă).

Cetăți și puncte fortificate

Cetățile și așezările fortificate (unele datând din perioada anterioară formăriistatului lui Burebista) constituie dovezi elocvente privind nu numai aspectelemilitare defensive, ci și tehnica cu totul remarcabilă de inginerie militară aacestor construcții. Numărul lor este considerabil. Numai în regiuneaMoldovei au fost descoperite până acum peste 20, datând din epoca cuprinsăîntre secolele VI-III î.e.n.

Dintre cetățile din această zonă a Moldovei, de-a dreptul impresionante erauîndeosebi cea din Stâncești (jud. Botoșani) și Bâtca Doamnei, de lângă orașul Piatra Neamț. Stâncești șiBâtca Doamnei au fost construite la date diferite, nu aveau exact aceeași destinație (Bâtca Doamnei eraprobabil și un centru politic, nu numai economic și religios) și nu corespund exact acelorași structuri. Primaîntinzându-se pe o suprafață de 45 ha, era apărată pe o lungime de un kilometru de un val de pământ lat (labază) de 20-22 m și având o înălțime care, încă și azi, atinge 5,5 m; în timp ce șanțul (din care s-a săpatpământul pentru val) era lat de 20 m și adânc de 7 m, în medie. A doua, cetatea de la Bâtca Doamnei,construită pe un pisc înalt de 140 m de la nivelul Văii Bistriței, era închisă din două părți, la început de un valde pământ și de piatră lat de 6 m; iar ulterior, de un zid din lespezi de piatră (spațiul dintre paramenți - dublulzid de lespezi fiind umplut cu pământ și piatră de râu).

Dar centrul defensiv al statului dac, situat în jurul centrului politic și administrativ, era constituit din sistemulde cetăți și puncte fortificate (cetăți puternice, fortărețe, turnuri izolate de apărare sau de supraveghere) dinMunții Orăștiei: "un sistem de fortificații ce nu-și are egal, nu numai la noi, dar nici în altă parte a Europei"(I. H. Crișan).

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

7 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Page 8: Cultura si civilizatia dacica

Arhitectură dacică

La construcția lor au lucrat desigur și arhitecți și meșterigreci, după cum o dovedește tehnica elenistică folosită.Numărul de aproximativ 40 de cetăți (câte au fost exploratearheologic până acum) din acest sistem și din alte zonecuprinse în interiorul arcului carpatic, dar mai ales exemplelecelor din Blidaru, Costești și Grădiștea Muncelului, suntsuficiente pentru a reda o idee clară, atât despremonumentalitatea lor, cât și despre concepția și tehnicaconstructorilor lor.

Puternica cetate de pe piscul Blidaru, cu două incinteocupând o suprafață de aproape 6000 m² avea șase masiveturnuri exterioare de apărare, poartă de intrare "în șicană","cu piedică", platforme de apărare, un fel de cazemate, și odublă incintă, din blocuri de piatră fasonată. În general grosimea zidurilor complexului defensiv din MunțiiOrăștiei varia între 2 și 4 m. Cetatea de la Costești era apărată mai întâi de un val de pământ larg de 6-8 m labază. Creasta valului era întărită cu o palisadă, din trunchiuri groase de lemn; în dosul valului, urma zidul depiatră, gros de 3 m și mai multe bastioane. Între cele două paramente de zid din blocuri tăiate regulat (legateîntre ele de bârne groase, prinse la capete în jgheaburile săpate într-un bloc exterior și altul interior) eraumplutura de pietre și pământ. În centrul sistemului defensiv din Munții Orăștiei, cetatea de la GrădișteaMuncelului (situată la o altitudine de 1200 m) închidea între zidurile ei o suprafață de 3 ha. Aici este delocalizat Sarmizegetusa, probabil localitatea de reședință a regilor daci. Zidul de piatră perfect ecarisată alincintei militare (cu mai multe turnuri de apărare) atingea inițial o înălțime mai mare decât cea păstrată pânăazi. Iar unul din turnurile de apărare din incinta cetății trebuie să fi avut înălțimea de 15 m. În Transilvania,așezările fortificate apar încă din mileniul al II-lea î.e.n.; iar la începutul mileniului I î.e.n., acestor întărituri(cu val de pământ, șanț și palisadă) li se adaugă și ziduri de piatră brută. Din perioada cuprinsă între secoleleVIII-IV î.e.n. se cunosc peste 33 de asemenea așezări fortificate (proto-dacice s-ar putea spune) unele din eleacoperind întinderi apreciabile: 67 ha așezarea de la Cornești, 78 ha cea de la Sântana (conform lui I. HCrișan).

Medicina dacilor

Articol principal: Medicina dacilor.

Platon, în dialogul său Harmides, 156 e - 157 b, îi atribuie lui Socrate unele afirmații despre medicii traci ailui Zamolxis, care credeau că tot așa cum nu se cuvine să încercăm a vindeca ochii fără a fi vindecat capul,tot așa nu trebuie să tămăduim capul fără a ține seama de trup, cu atât mai mult nu trebuie să încercăm avindeca trupul fără a încerca sa tămăfuim sufletul. Arian, în Fragmente, III, 37, scrie despre descântecele șivrăjile menite să îndepărteze influențele malefice sau, dimpotrivă, să le atragă contra unor oameni. Acesteaerau stăpânite mai ales de către femei. Geto-dacii aveau și cunoștințe farmaceutice . Medicul grec Discoride(De materia medica, II-IV) reproduce 35 de denumiri de plante medicinale din limba dacă la care Pseudo-Apuleius mai adaugă încă 14. La Sarmizegetusa a fost descoperită o trusă medicală, care conținea printrealtele și o tabletă medicamentoasă din cenuță de la vulcanii mediteraneeni, cenușă folosită ca absorbantpentru răni. La Poiana s-a găsit un craniu dac cu urme de trepanații.

Astronomia dacilor

Hadrian Daicoviciu pe baza teoriilor lui Constantin Daicoviciu presupune că la Sarmizegetusa, pe lângăconstrucții religioase există și un templu-calendar. Demonstrația lui se bazează pe faptul că marele sanctuarcircular din incinta sacră de la Sarmizegetusa cuprinde trei cercuri concentrice (un cerc din blocuri deandezit, unul din stâlpi de andezit și un cerc de stâlpi groși din lemn).

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

8 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Page 9: Cultura si civilizatia dacica

Limba

Articol principal: limba dacă.

Cunoscutul geograf grec din epoca romană, Strabon, afirmă despre daci că "au aceeași limbă ca și geții"care "sunt mai bine cunoscuți de eleni, deoarece se mută des de pe o parte pe alta a Istrului și totodatămulțumită faptului că s-au amestecat cu tracii și cu misii."[16] Din afirmația lui Strabon se deduce o relațielingvistică între daci și geți, dar totodată o relație între limba vorbită de daci și cea vorbită de traci. Geografulgrec însă nu își argumentează afirmația, opinia sa nefiind confirmată direct de alți autori. Indirect, prin faptulcă romanii i-au numit daci pe geți [17] așa cum susține printre alții și Pliniu cel bătrân se poate considera și oanumită relație lingvistică

O altă sursă privind limba dacilor se regăsește în Tristele și în Scrisorile din Pont ale poetului roman exilat laTomis, Publius Ovidius Naso, care inițial mărturisește că nu înțelege limba vorbită de geți și că geții, larândul lor, râd prostește la auzul poemelor recitate de Ovidiu. Poetul, însă, afirmă ulterior că a învățat limbageților și că a și scris un volum în limba acestora, în al 6-lea an de exil.

Scrierea dacilor

Articol principal: Teoria getizării Peninsulei Italice.

Textul lui Iordanes, Getica, arată că unele din legile naturii ale lui Deceneu au fost chiar transcrise.

Citând o lucrare a lui Androtion, Claudius Aelianus (Felurite istorioare, VIII, 6) scrie că se spune că dintrevechii traci nimeni nu cunoștea scrierea. Dar tot el adaugă Aceste informații le spune Androtion, dacă elpoate fi pentru cineva un martor vrednic de încredere cu privire la cunoașterea scrisului și lipsa deînvățătură a tracilor.

Aristotel, contemporan cu Androtion, se întreabă în Probleme, XIX, 28 - De ce se numesc legi unelecântece? Oare pentru că înainte de cunoașterea literelor se cântau, ca să nu se uite, precum era obiceiul laagatârși?. Această populație este localizată de Herodot la izvoarele Mureșului.

Dio Cassius (Istoria romană, LVIII, 7, 1.) ne spune că Domițian trimisese la Roma între altele și o pretinsăscrisoare a acestuia, despre care se spune că a plăsmuit-o el. În aceeași lucrare, Dio Cassius mai arată că înmomentul în care Traian a pornit împotriva geto-dacilor și se apropia de Tapae... i s-a adus o ciupercămare, pe care era scris cu litere latine că atât ceilalți aliați, cât și burii sfătuiesc să se întoarcă și să facăpace.

Arheologul și istoricul român Constantin Daicoviciu consideră că pe vremea lui Burebista, scrisul era folositpentru însemne religioase, politice, cu litere grecești, iar în vremea lui Decebal s-a trecut la caracterelelatine. Constantin Daicoviciu consideră însemnările de pe unele balustrade ale unui zid de la GrădișteaMuncelului reprezintă un album de nume de regi, mari preoți și alți demnitari (Istoria României, I, 1969, p.327-328).

Pe un vas descoperit la Ocnița-Cosota (jud. Vâlcea) apare inscripția în greacă Regele Thiamarcos. Pe un altvas găsit la Grădiștea Muncelului scrie cu litere latine DECEBALUS PER SCORILO, interpretat ca Decebal,fiul lui Scorilo sau o simplă marcă de olar.

Continuitatea cunoștințelor

Articol principal: Religia dacilor.

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

9 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Page 10: Cultura si civilizatia dacica

Zalmoxis.Detaliu dinMormântultracic de laAleksandrovoBulgaria.

Caracteristicile și originalitate

Zamolxis

Articol principal: Zamolxis.

Zamolxis este considerat de unii istorici ca fiind zeul suprem din panteonul geto-dacic, deunde concluzia unora cu privire la monoteismul geto-dacilor care ar fi facilitat convertireaacestora la creștinism, idee ce se află în opoziție cu opinia conform căreia religia geților ar fifost una politeistă, precum erau religiile celorlalte popoare indo-europene. Alți istorici îlconsideră doar patronul lumii subpămîntene, al împărăției morților, având, astfel, caracterhtonic, dar a fost identificat și cu Gebeleizis, zeu geto-dac al furtunii, trăsnetelor și alfulgerelor.

Mitul lui Zamolxis

Mitul lui Zamolxis este redat diferit în numeroasele relatări antice, dar posibil ca varianta luiHerodot să fie cea mai apropiată de varianta reală, datorită faptului că este varianta cea maidetaliată și pentru că părintele istoriei s-a inspirat din medii culturale apropiate desocietatea getică, și anume a cules date din coloniile grecești pontice pe care le-a vizitat.

Pe scurt, pasajele lui din Cartea IV, 93-96, redau intenția de a explica credința în nemurire ageților, și anume după moarte ei merg la Zalmoxis. Sunt descrise și ritualurile de trimitere a solilor laZalmoxis (aruncarea în suliți) ca și alte rituri (tragerea de săgeți către cer).

Urmează un pasaj destul de controversat referitor la Zalmoxis: după ce și-a petrecut o parte din viață înSamos, ca sclav, dar și discipol al filozofului Pitagora, Zalmoxis se reîntoarce printre ai săi. Majoritateacercetătorilor consideră acest pasaj ca pe o intenție de a-l așeza pe Zalmoxis, și prin el întreaga culturăgeto-dacă în tradiția spiritualității grecești.

Se descriu în continuare faptele lui Zalmoxis-omul după întoarcere: introducerea dogmei imortalității omuluiși alte rituri (tot de esență pitagoreică: ospețele comune) și actului retragerii într-o locuință subterană, urmatde apariții periodice ale sale. La încheiera pasajului chiar Herodot își exprimă neîncrederea în unele detaliiexprimate de el, mai ales asupra legăturii directe dintre Zalmoxis și Pitagora. Totuși pasajul a fost reluat denumeroși autori, ale căror scrieri despre Zalmoxis pot fi încadrate tradiției lui Homer: Hellanicos (Obiceiuribarbare, 73), Clement din Alexandria (Covoarele, I, IV), Origene (Împotriva lui Celsus, II, 15), Iamblich(Viața lui Pythagoras, XXX, 73), Porphyrius din Tyros (Viața lui Pythagoras, 14), Suidas (Lexicon, 500).

Principalele forme folosite ale numelui în izvoarele străvechi sunt Zalmoxis, Zamolxis sau Salmoxis. Origineanumelui este incertă, dar mulți cercetători fac apropierea cu cuvântul zemel (pământ), termen de origineindo-europeană. Pe această bază, Ioan I. Russu consideră că Zalmoxis era o zeitate a pământului.[18]

Panteonul geto-dac

Articol principal: Listă de zei geto-daci.

Rituri și ceremonii

Rituri la naștere

Herodot (Istorii, V, 4), Valerius Maximus (Facta et dicta memorabila, II, 6, 12) și Pomponius Mela(Descrierea pământului, II, 16) relatează că tracii erau întristați la nașterea unui copil, tristețe manifestatăprin plânsul rudelor apropiate, pentru că nu vedeau în viața pământească decât suferințe și greutăți.

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

10 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Page 11: Cultura si civilizatia dacica

Rituri funerare

Herodot în Istorii, V. 8, spune despre traci, în general, că expun mortul timp de trei zile după ce mai întâil-au jelit; apoi jertfesc tot felul de victime și-i celebrează un ospăț. Apoi, după ce l-au ars, îl îngroapă sauîl îngroapă nears. Tot Herodot spune că cea mai iubită dintre neveste era sacrificată pe mormântul soțuluisău. Această descriere apare și la Pomponius Mela (Descrierea pământului, II, 2, 16), care în plus arată căcelelalte femei jelesc cu glas tare și își arată deznădejdea prin plânsete foarte puternice. Hellanicos scrieîn Obiceiuri barbare, 73, că geții aduc jertfe și benchetuiesc ca și cum mortul se va întoarce. Mai târziu,Eustathius afirmă că este în obiceiul geților ca femeia să fie ucisă pentru bărbatul ei, atunci când acestadecedează.

Rituri de sacrificiu

Riturile de sacrificiu aveau ca scop atragerea binefacerilor unei divinități pentru comunitate prin jertfireaunor animale, oameni sau chiar ofrande vegetale.

====Rituri geto-dacice și obiceiuri românești====au fost frati din ramura nordica a tracilor.

Sacerdoții

Sacerdoții erau marii preoți dar și oamenii politici. Iordanes, în Getica, 71, scrie, despre că în vremea luiBurebista sacerdoții erau recrutați dintre bărbații cei mai de seamă și mai înțelepți, pe care (Deceneu) i-aînvățat teologia, i-a sfătuit să cinstească anumite divinități și sanctuare, făcându-i preoți și le-a datnumele de pileați.

Sanctuarele

Folclorul dacilor

Practicile ceremoniale se împleteau cu muzică și dansuri, ducând la un sincretism al formelor de expresiecare a rămas specific folclorului și obiceiurilor populare. Xenophon în Anabis,VI,1,5, scrie despre dansurilerăzboinice ale tracilor, între care unul cu caracter colectiv, în care mai mulți dansatori înarmați simulauînfrângerea unor dușmani. Posibil ca aceste dansuri să fi existat și la tracii nord-dunăreni și să fi stat la bazaCălușului românesc. În Tristele lui Ovidius apare versul Păstorul cânta din fluierele lui lipite cu smoală(V,25.). Herodot mai amintește toba folosită de geți, iar Athenaios menționează fluierele și o liră specificgetică, numită magadis. O informație dată de Teopomp și păstrată de Athenaios în Banchetul înțelepților,XIV, 24, ne spune că geții cântă din citerele pe care le aduc cu ei, când se găsesc într-o solie. B.P.Hașdeuconsideră că doina are o origine geto-dacă și nu romană, deoarece romanii preferau genul epic spre deosebirede strămoșii românilor care preferau genul liric. În baza acestei idei B.P.Hașdeu aduce un argument privindcontinuitatea culturii geto-dacice după cucerirea și retragerea romană din Dacia.

Legăturile dintre cultură și artă la daci

Tradițiile culturii dacilor

Moșteniri daco-getice în cultura română

Articol principal: Listă de cuvinte românești moștenite probabil din limba dacă.

Rolul pe care l-au avut daco-geții în cultura românească este unul foarte însemnat. Pe lânga faptul că

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

11 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Page 12: Cultura si civilizatia dacica

folclorul românesc, arta plastică, muzica, dansurile, ritmurile, obiceiurile, ceramica românești conțin urme alecivilizației acestui popor al tracilor, lexicul românesc conține 100-200 cuvinte de origine dacică, ce denumescpărți ale corpului omenesc, funcții fiziologice, boli, stări afective, relații familiale, încălțăminte,îmbrăcăminte, locuință, gospodărie, floră și faună (cele mai multe) etc. Pe lângă celelalte moșteniridaco-getice, cuvintele de origine dacică, intrate definitiv în fondul principal lexical al limbii române, aratăîncă o dată că poporul român este continuatorul civilizației și culturii daco-geților.

^ Mircea Petrescu-Dâmbovița, p.61.^ Giurescu & Giurescu, p.782.^ Ioan I. Russu, Etnogeneza românilor. Fondulautohton traco-dacic și componenta latino-romanică, Ed. Științifică și Enciclopedică,București, 1981

3.

^ Vasile Pârvan, Getica, Ed. Meridiane, București,1982

4.

^ Strabon, Geografia, vol. II, Ed. Științifică șiEnciclopedică, București, 1974, VII, cap. III, 13

5.

^ Războiul gallic, VI, 256.^ conform lui A. Petre7.^ Geografia, VII, 3, 128.^ Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han,Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980

9.

^ Hadrian Daicoviciu, Dacii, Ed. Enciclopedică10.

Română, București, 1972^ Vasile Pârvan, Dacia. Civilizațiile antice dințările carpato-danubiene, Ed. Științifică, 1972

11.

^ Andrei Bodor, Contribuții la problemaagriculturii în Dacia înainte de cucerirea romană.Problema obștilor la daci

12.

^ Hadrian Daicoviciu, Studii dacice, Ed. Dacia,Cluj, 1981

13.

^ Rodica Tanțău, Meșteșugurile la geto-daci, Ed.Meridiane, București, 1972

14.

^ Tristia, cartea a V-a, X, v. 2415.^ Strabon, Geographia16.^ The natural history of Pliny, Volume 1, By Pliny(the Elder.) London, H.G. Bohn, 1855-57

17.

^ Ioan I. Russu - Religia geto-dacilor. Zei,credințe, practici religioase. În Anuarul Institutuluide Studii Clasice, V, 1944-1948

18.

Ovidiu Drâmba - Istoria culturii și civilizației, Vol. IDahae - Confederație de triburi

Magazin Istoric, Nr. 9, septembrie 1970, Micro-glosă, Mircea Petrescu-DâmbovițaIstoria românilor, Constantin C. Giurescu & Dinu C. GiurescuIstoria României în texte, coordonator Bogdan Murgescu, Editura Corint, București, 2001Crișan, Ion Horațiu – "Burebista și epoca sa", Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977Crișan, Ion Horațiu – "Origini", Editura Albatros, București, 1977Mușat, Mircea – "Izvoare și mărturii străine despre strămoșii poporului român", Editura AcademieiR.S.R., București, 1980

Eugen Iaroslavschi (I): Fierul dacilor (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/eugen-iaroslavschi-i-fierul-dacilor-3067390/), 28 septembrie 2007, Eugen Iaroslavschi, Ziarul financiarEugen Iaroslavschi (II): Bratarile dacice au amprenta Muntilor Apuseni (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/eugen-iaroslavschi-ii-bratarile-dacice-au-amprenta-muntilor-apuseni-3066314/), 5octombrie 2007, Eugen Iaroslavschi, Ziarul financiarIoan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-i-de-ce-au-durat-expeditiile-romanilor-patru-ani-3027864/), 18 mai 2007, Ioan Glodariu,Ziarul financiarIoan Glodariu (II): Zalmoxe nu a avut statui (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-ii-zalmoxe-nu-a-avut-statui-3026696/), 25 mai 2007, Ioan Glodariu, Ziarul financiar

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

12 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Page 13: Cultura si civilizatia dacica

Ioan Glodariu (III): Cum se ascute un topor dacic (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ioan-glodariu-iii-cum-se-ascute-un-topor-dacic-3025750/), 1 iunie 2007, Ioan Glodariu, Ziarul financiarAdevarata istorie a kosonilor dacici (I) (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/adevarata-istorie-a-kosonilor-dacici-i-3031457/), 20 aprilie 2007, Radu Ardevan, Ziarul financiarAdevarata istorie a kosonilor dacici (II) (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/adevarata-istorie-a-kosonilor-dacici-ii-3030491), 27 aprilie 2007, Radu Ardevan, Ziarul financiarAdevarata istorie a kosonilor dacici (III) (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/adevarata-istorie-a-kosonilor-dacici-iii-3029633/), 4 mai 2007, Radu Ardevan, Ziarul financiar

Sintagma «strămoșii noștri daci» ar trebui discutată (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/sintagma-stramosii-nostri-daci-ar-trebui-discutata), 17 Ianuarie 2012, Ciprian Plăiașu, HistoriaDacii, niște barbari? Vă înșelați! (http://www.descopera.ro/cultura/2753237-dacii-niste-barbari-va-inselati), 8 iulie 2008, Prof. Dr. Radu Iftimovici, DescoperăVIDEO "Dacii - Adevăruri tulburătoare 2012": un film documentar, vizionat de sute de mii de români,răstoarnă toată istoria noastră (http://www.adevarul.ro/actualitate/dacii_adevaruri_tulburatoare_documentar_0_700130188.html), 14 mai 2012, Mălin Bot, AdevărulZoe Petre desființează teza "dacologilor": Tezele tracomane răspundeau trufiei primare a lui NicolaeCeaușescu (http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Zoe_Petre-historia-dacii_adevaruri_tulburatoare-daci-dacologie-dacii_film_documentar-film_documentar_despre_daci-daniel_roxin-dacii_pe_youtube-dacia-Dacia_Revival_International-Napoleon_Savescu-Mircea_Chelaiu-Institutul_de_Biologie_Umana_al_Universitatii_din_Hamburg-Georgeta_Cordos-Nicolae_Spiroiu_0_700730040.html), 15 mai 2012, Historia, Adevărul - articol Historia(http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/niciunul-compatriotii-nostri-nu-are-un-stra-strabunic-dac-care-sa-amint)HISTORIA Cum falsificăm istoria României: dacomania și romanomania (http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/daci-Zoe_Petre-historia-dacii_adevaruri_tulburatoare-dacologie-dacii_film_documentar-film_documentar_despre_daci-dacii_pe_youtube-dacia-Dacia_Revival_International-Napoleon_Savescu_0_701330058.html), 16 mai 2012, Irina Manea,Adevărul - articol Historia (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/dacomania-cum-mai-falsificam-istoria)Istoricii din Alba Iulia se revoltă împotriva "dacologilor" (http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/istoricii-alba-iulia-se-revolta-impotriva-dacologilor?page=2), iunie 2010, SimonaDeleanu, HistoriaDRACO-chipurile de piatra, film documentar, 2012,Romania, 44 min, "Un nou film documentarromanesc despre geto-daci si statuile dacilor de la Roma, Vatican si din lume. Dacii vazuti de artistii siistoricii vremii." Productia contine imagini inedite de la cetatile dacice din M-tii Orastie (patrimoniuUNESCO), Vatican, Roma, de pe cursul Dunarii, Adamclisi, M. Neagra,etc.(http://dracofilm.blogspot.com/)

Video

Reconstituire 3d ideala a unei asezari dacice; Unip; judetul Timis (http://www.youtube.com/watch?v=OFiT7OwZXZs)DACII - Adevaruri tulburatoare. Film documentar 2012 (HD) (http://danielroxin.blogspot.com/2012/03/dacii-adevaruri-tulburatoare-film.html)Trailer film documentar "DRACO-CHIPURILE DE PIATRA"- Romania, 2012, 44 min.(www.dracofilm.blogspot.com) OFFICIAL FILM PAGE, Synopsis: "Un voiaj cinematografic in anticaDacia, o intalnire cu Zamolxis, zeitatea pierduta a getilor... un raspuns al anticilor la pasionala intrebare"cine au fost geto-dacii" (https://www.facebook.com/photo.php?v=320635484695531)

Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cultura_şi_civilizaţia_dacică&oldid=7937300Categorii: Cultură dacică Daci

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

13 of 14 7/27/2013 5:42 PM

Page 14: Cultura si civilizatia dacica

Ultima modificare efectuată la 17:19, 11 iulie 2013.Acest text este disponibil sub licenţa Creative Commons cu atribuire şi distribuire în condiţii identice;pot exista şi clauze suplimentare. Vedeţi detalii la Termenii de utilizare.

Cultura şi civilizaţia dacică - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_și_civilizația_dacică

14 of 14 7/27/2013 5:42 PM