cresterea economică Și dezvoltarea economică

48
TEMA 11. CREȘTEREA ECONOMICĂ ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ Teorie economică II

Upload: galinapereu

Post on 07-Feb-2016

126 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Cresterea Economică Și Dezvoltarea Economică.

TRANSCRIPT

Page 1: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

TEMA 11. CREȘTEREA

ECONOMICĂ ȘI

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

Teorie economică II

Page 2: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Unități de conținut:

Conceptul de creştere şi dezvoltare economică.

Tipurile de creştere economică şi indicatorii ei.

Factorii creşterii economice.

Teorii şi modele ale creşterii economice.

Politici de creştere economică.

Page 3: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

I. CONCEPTUL DE

CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE

ECONOMICĂ.

Page 4: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

CREŞTEREA ECONOMICĂ

→mărimea reală a unui

indicator economic

agregat, precum produsul

naţional brut sau produsul

intern brut, per total sau

pe locuitor, într-un spaţiu

economic şi într-o anumită

perioadă de timp

→ansamblul

transformărilor cantitative,

calitative şi structurale, ce

se produc în cadrul vieţii

economice într-un spaţiu şi

o perioadă de timp dată,

ce imprimă indicatorilor

agregaţi o tendinţă

ascendentă

în sens restrîns în sens larg

Page 5: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Modalități de determinare

creşterea volumului real al PIB pentru o perioadă de timp → se utilizează pentru aprecierea potenţialului social-economic al ţării;

creşterea volumului PIB pe cap de locuitor → se utilizează pentru aprecierea nivelului de trai al populaţiei şi pentru comparaţii între ţări;

Creşterea economică absolută: ∆PIB = PIB1 – PIB0

Creşterea economică relativă, care se exprimă prin:

Ritmul creşterii economice general (ICE ) sau pe cap de locuitor (ICE/N):

Rata creşterii economice:

unde: PIB1 şi PIB0 – nivelul PIB în anul curent, respectiv în anul precedent;

N1 şi N0 – numărul populaţiei în anul curent, respectiv în anul precedent.

%100*0

1

PIB

PIBICE sau %100*

/

/

00

11/

NPIB

NPIBI NCE

%100*

0

01

PIB

PIBPIBRCE

Page 6: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Conceptele creșterii economice

creştere economică zero - situaţie în care rezultatele economice absolute şi populaţia totală sporesc în acelaşi ritm şi, astfel, nivelul rezultatelor pe cap de locuitor rămîn constante;

creştere economică negativă – situaţie cînd rezultatele macroeconomice pe cap de locuitor au o tendinţă de scădere menţinîndu-se sub control o serie de corelaţii fundamentale de echilibru;

creştere economică pozitivă - rezultatele macroeconomice au o tendinţă de creştere la nivelul economiei de ansamblu;

creştere economică potenţială ca proces pe termen lung reprezintă creşterea producţiei potenţiale, adică, creşterea PIB potenţial.

Page 7: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Dezvoltarea economică

un proces multidimensional ce implică schimbări majore în

structurile sociale, în atitudinile populare şi instituţiile naţionale,

urmărindu-se accelerarea creşterii economice, reducerea

inegalităţii şi eradicarea sărăciei

Page 8: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Trăsături

dezvoltarea economică implică în sine creşterea economică;

nu există proces de dezvoltare economică fără o creştere a rezultatelor macroeconomice pe termen lung.

pentru a se transforma în proces de dezvoltare economică, creşterea trebuie să fie însoţită de transformări cantitativ- structurale pozitive în economie, în modul de trai şi în calitatea vieţii oamenilor;

orice dezvoltare economică presupune şi o creştere economică, nu orice creştere economică înseamnă şi o dezvoltare economică;

dezvoltarea economică are o conotaţie istorică mai amplă; ea surprinde procesul trecerii economiei unei societăţi umane date de la o formă inferioară de evoluţie spre alta superioară;

Page 9: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Trăsături

dezvoltarea economică poate fi definită, într-un sens mai restrîns, drept dezvoltarea factorilor de producţie, respectiv dezvoltarea principalelor componente ale economiei naţionale, cum ar fi:

• dezvoltarea infrastructurii materiale;

• asigurarea de condiţii optime la nivel micro şi macroeconomic privind combinarea factorilor de producţie;

• valorificarea avantajelor specializării şi cooperării dintre agenţii economici, dezvoltarea fluxurilor economice stabile intersectoriale şi interregionale;

• îmbunătăţirea coeziunii interne a spaţiului economic naţional;

• dezvoltarea şi calitatea activităţilor comerciale (interne şi externe), financiar-bancare etc;

Page 10: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Trăsături

noţiunea de dezvoltare economică se referă la:

progresele realizate în raporturile dintre agenţii economici şi

mediul economic al acestora (micro, macro şi mondoeconomic);

la structurile tehnice, sociale şi culturale ale producţiei şi

economiei în totalitatea sa.

Progresul economic este un proces istoric de înaintare a

economiei naţionale de la inferior la superior, care se manifestă,

în special, prin sporirea productivităţii muncii, sporirea nivelului

absolut şi relativ al indicatorilor macroeconomici, în condiţiile

modernizării tuturor structurilor economiei naţionale (tehnologică,

sectorială, ramurală, comercială, financiar-bancară).

Page 11: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

II. TIPURILE DE CREŞTERE

ECONOMICĂ ŞI

INDICATORII EI.

Page 12: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Tipurile creșterii economice

• se caracterizează prin contribuţia preponderentă a laturilor cantitative ale factorilor de producţie, respectiv creşterea populaţiei ocupate şi a capitalului, în special a celui fix.

Creşterea economică de tip extensiv

• se pune accent pe calitatea factorilor de producţie şi eficienţa utilizării lor;

• are loc în rezultatul progresului tehnico – ştiinţific şi a creşterii productivităţii factorilor utilizaţi.

Creşterea economică de

tip intensiv

• sporul de producţie naţională se obţine prin contribuţii egale a dimensiunilor cantitative şi calitative a factorilor de producţie.

Creşterea economică de tip intermediar

Page 13: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

creştere economică pozitivă

creştere economică negativă

creştere economică zero

creştere economică

neinflaţionistă –preţurile cresc

mai încet decît PIB real

creşterea economică

inflaţionistă –PIB creşte mai

încet decît preţurile

stagflaţia –PIB stagnează, iar

preţurile cresc

slumpflaţia –PIB scade, iar

preţurile cresc

În raport cu modificarea PIB

real faţă de numărul

populaţiei:

În funcţie de relaţia dintre creşterea PIB real şi cea a

preţurilor:

Page 14: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

IV. FACTORII CREȘTERII

ECONOMICE

Page 15: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Factorii creșterii economice

resursele umane (oferta de muncă, educaţie, disciplină, motivaţie);

resursele naturale (pămîntul, resurse ale subsolului, condiţii climatice);

stocul de capital tehnic (maşini, echipamente, clădiri);

tehnologia (ştiinţă, inginerie management, inovare, antreprenoriat).

dimensiunea AD şi capacitatea de absorbţie a pieţei interne;

eficienţa sistemului financiar-bancar (creditarea);

rata economiilor şi a investiţiilor;

mediul internaţional;

competitivitatea produselor;

înclinaţia marginală spre import şi spre export;

migraţia forţei de muncă şi a capitalului;

politica bugetar-fiscală a statului.

FACTORII DIRECȚI FACTORII INDIRECȚI

Page 16: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

FACTORII CREȘTERII ECONOMICE

Factorii ofertei: disponibilitatea resurselor

umane, naturale, a capitalului fix şi a

tehnologiilor;

Factorii cererii: nivelul preţurilor, cheltuielile de

consum, investiţiile, cheltuielile publice, export

net;

Factorii repartiţiei: gradul de utilizare a

resurselor în procesul de producţie, eficienţa

utilizării resurselor atrase în circuitul economic.

Page 17: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

SURSELE CREȘTERII ECONOMICE

creşterea cantitativă a factorilor →

dimensiunea cantitativă;

creşterea calitativă a factorilor şi a eficienţei

utilizării lor →

dimensiunea calitativă;

combinarea celor două laturi şi aportul lor la

creşterea rezultatelor macroeconomice →

dimensiunea structurală.

Page 18: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

IV. TEORII ŞI MODELE ALE

CREŞTERII ŞI DEZVOLTĂRII

ECONOMICE.

Page 19: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

TEORII ALE CREȘTERII ECONOMICE

Teoriile clasice – au descris evoluţia economiei în

condiţiile factorului pămînt limitat şi al populaţiei

în creştere. Clasicii au admis contribuţia

progresului tehnic la sporul producţiei;

Teoria keynesistă şi postkeynesistă – au pus accentul

pe rolul cererii agregate în asigurarea echilibrului

macroeconomic şi sporirea venitului naţional;

Teoria neoclasică – se bazează pe rolul ofertei

agregate şi a factorilor ei.

Page 20: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Modelarea creșterii economice

Modelarea creşterii economice – elaborarea şi

utilizarea modelelor economico-matematice, fie în scop

teoretic, de descriere şi explicare, fie în scop pragmatic,

de previzionare şi dirijare a procesului CE;

Modelul de creştere economică reprezintă

formalizarea, în expresie matematică, prin funcţii şi

parametri specifici, a relaţiilor dintre factorii şi

rezultatele procesului de creştere economică, punînd în

evidenţă mecanismele, intensitatea şi tendinţele acestuia.

Page 21: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Modelul creșterii economice

evidenţiază modalităţile prin care

activitatea prezentă o influenţează pe cea

viitoare;

identifică sursele care pot conduce la o

creştere continuă;

evoluează în timp, în funcţie de dinamica

realităţii economice şi de evoluţia

instrumentelor de analiză economică.

Page 22: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

CLASIFICAREA MODELELOR DE

CREȘTERE ECONOMICĂ

I. După intervalul de timp:

statice: pe termen scurt;

dinamice: pe termen lung.

II. În funcţie de scopul utilizării:

structurale - relevă elementele interne ale economiei la un moment dat;

previzionare - cuprind parametrii dezvoltării ulterioare a economiei.

III. După nivelul de desfăşurare a proceselor şi fenomenelor economice:

modele microeconomice;

modele macroeconomice;

modele mondoeconomice.

IV. În funcţie de metodologia utilizată:

modele keynesiste şi neokeynesiste;

modelul sintezei neoclasice (Solow);

modelul cu origine complexă: modelul intput-output – W. Leontief.

Page 23: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Modelul keynesist al creşterii

economice

apare la începutul sec. 20, după marea criză

economică din 1929 - 1933;

model macroeconomic, conform căruia venitul naţional

creşte ca răspuns la creşterea AD;

J. M. Keynes utilizează concepte noi privind creşterea

economică:

multiplicatorul – exprimă efectul propagat al creşterii

investiţiilor asupra veniturilor:

acceleratorul – sintetizează consecinţele modificării AD,

determinate de modificarea venitului asupra investiţiilor

Page 24: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Modelul neokeynesist al creşterii economice Modelul Harrod - Domar - model unisectorial de creştere economică

constituie o dezvoltare a modelului keynesist şi presupune că procesul de creştere economică are la bază investiţia agregată;

evidenţiază rolul investiţiilor privite ca o acumulare de capital şi ca o componentă a cererii agregate;

încorporează o funcţie simplă de accelerare a investiţiilor bazate pe veniturile reale aşteptate;

coeficientul aşteptat al capitalului (v) este constant ca urmare a unei rate a dobînzii presupusă constantă pe termen lung;

economiile au o pondere (s) constantă în venitul real;

forţa de muncă creşte cu o rată exponenţială (n) determinată exogen;

rata de creştere a productivităţii muncii poate fi sporită efectiv prin progres tehnic (λ).

Page 25: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Modelul neokeynesist

(începutul anilor `40, R.F.Harrod şi E.Domar)

Spre deosebire de modelul keynesist, care era static, Harrod şi Domar elaborează un model dinamic de creştere economică.

pune accent pe rolul acumulării de capital şi al investiţilor (din economiile menajelor și a firmelor) în scopul stimulării creşterii economice;

Keynes a arătat cum se poate ajunge – pe termen scurt – la ocuparea deplină a forţei de muncă

Harrod şi Domar au ajuns la concluzia că pentru a asigura deplina ocupare pe termen lung trebuie îndeplinite două condiţii:

economia trebuie să investească, în fiecare an, atât cât este necesar pentru deplina ocupare a resurselor de muncă disponibile

ritmul creşterii venitului naţional trebuie să egalizeze creşterea numerică (fizică) a forţei de muncă plus creşterea productivităţii muncii

Dacă, în fiecare an, numărul lucrătorilor creşte cu n%, iar productivitatea individual creşte cu λ %, atunci pentru ocuparea deplină a resurselor de muncă,

venitul naţional (Y) trebuie să crească anual cu (n+λ)%.

Gn= n+λ

Page 26: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Variabilele modelului

rata garantată a creşterii: Gw = s/ν;

rata naturală a creşterii: Gn = n+ λ;

rata aşteptată a creşterii venitului naţional:

G = ΔY/Y

Rata garantată este aceea care asigură investiţiilor

obţinerea venitului dorit;

Rata naturală asigură ocuparea deplină a forţei de muncă

şi utilizarea integrală a celorlalţi factori de producţie;

Rata reală este cea realizată efectiv.

Page 27: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

R. F. Harrod

Unul dintre cele mai cunoscute modele de creştere economică este cel al lui R. F. Harrod, care consideră că, în condiţiile deciziilor individuale, ar exista trei ritmuri posibile de creştere a venitului naţional:

rata garantată, e determinat de deciziile individuale agregate şi dă satisfacţie întreprinzătorilor;

rata naturală e determinat de condiţiile fundamentale (creşterea populaţiei, inclusiv a forţei de muncă, a progresului tehnic şi a productivităţii muncii);

rata turism sau rata de facto, poate fi egal cu oricare dintre celelalte două sau să nu coincidă cu nici unul dintre ele.

Page 28: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Variabilele modelului

Dacă Gw = Gn – există posibilitatea unei creşteri susţinute în condiţii de ocupare deplină;

Dacă Gw = G → economia se află în echilibru,

Dacă Gw ≠ G → instabilitate economică:

Dacă G > Gw → tendinţă de boom economic;

Dacă G < Gw → tendinţă de recesiune.

Cele trei ecuaţii ale ratei de creştere, folosite de către R.F. Harrod, constituie ecuaţiile modelului sau de creştere. Cu ajutorul acestora, el încearcă să explice evoluţia ciclului afacerilor. Astfel, după opinia lui, pentru a avea o situaţie stabilă şi prosperitate, ar trebui ca rata de facto (G) să fie egală cu rata garantată (Gw), iar aceasta, la rândul ei, cu rata naturală (Gn), adică:

G = Gw = Gn

Page 29: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Harrod consideră că în faţa ştiinţei economice

stau 2 sarcini principale :

o lupta împotriva oscilaţiilor ciclice ale

producţiei (împotriva îndepărtării lui Gw de

G).

o lupta împotriva depresiunii economice

(împotriva îndepărtării lui Gw de Gn).

Page 30: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Harrod apreciază că din punctul de vedere al rezolvării primei sarcini, politica Keynesistă de manipulare a ratei dobânzii, este insuficientă. Dobânda este o sumă foarte mică în comparaţie cu profiturile sau pierderile totale, care se înregistrează în condiţiile oscilante ale preţurilor. El propune crearea unui fond stabilizator de marfă, care să asigure schimbul unităţii băneşti pe un sortiment permanent de mărfuri, lichidând astfel oscilaţiile ciclice ale preţurilor şi ale producţiei.

Rolul fondului stabilizator este dublu:

în perioada crizei de supraproducţie statul trebuie să cumpere mărfuri, împiedicând reducerea producţiei şi scăderea preţurilor.

în perioada de boom trebuie să vândă marfă, prevenind creşterea exagerată a preţurilor şi sporirea exagerată a producţiei.

Sumele încasate din vânzări se vor compensa cu cheltuielile de cumpărare şi deficitul bugetar nu va lua proporţii îngrijorătoare.

Page 31: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

În privinţa luptei împotriva depresiunii cronice, Harrod, ca

şi Keynes, propune reducerea ratei dobânzii. Harrod nu

acceptă însă măsuri de politică inflaţionistă, ci propune:

emiterea de obligaţii de stat fără dobândă, iar cu sumele

obţinute să se crediteze economia, fără dobândă. În felul

acesta statul ar prelua de la populaţie economiile şi le-ar

transforma în investiţii pe termen lung.

Page 32: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Modele neoclasice

identifică variabilele macroeconomice, pornind de la comportamentele individuale ale unităţilor economice;

explică modul în care acumularea de capital şi schimbările tehnologice influenţează economia;

progresul tehnologic este considerat un factor exogen;

rezultatele modelului stau la baza unor recomandări de politică economică;

ipotezele neoclasice presupun că pieţele sunt competitive şi că mecanismele pieţei asupra cărora nu se intervine permit atingerea nivelului optim al producţiei şi alocării resurselor;

diferenţierea între modelele de creştere economică se face în funcţie de modul în care sunt construite ipotezele privind progresul tehnologic. Acestea reprezintă modalităţi de considerare a modificării variabilelor unei funcţii de producţie agregate sub influenţa progresului tehnologic.

Page 33: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Formele progresului tehnologic

progres tehnologic Harrod (crescător în muncă). Funcţia de

producţie are forma: Y = f (K, AL), unde A – coeficientul

ce măsoară influenţa progresului tehnologic şi care

afectează în principal factorul muncă; K – capitalul; L –

munca;

progres tehnologic crescător în capital cu o funcţie de

producţie de forma: Y = f (AK, L), progresul tehnologic

afectează mai mult elementele de capital;

progres tehnologic Hicks neutral, cu o funcţie de producţie

de forma: Y = A f (K, L), cînd progresul tehnologic

afectează ambii factori de producţie în egală măsură.

Page 34: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Tipurile modelelor neoclasice

Modelul Solow;

Modelul Ramsey – Cass – Koopmans;

Modelul Diamond;

Modelele ciclului real de afaceri.

Page 35: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Modelul Solow – elaborat în anii΄50

∆𝐾

𝐾

Page 36: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Exemplu:

Dacă contribuția la creșterea economică

a progresului tehnologic este

A

A> 50%, atunci creșterea economică este de tip intensiv.

Ex: Y

Y=8%, iar

A

A=6%, CE este de tip intensiv.

Page 37: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Modelul Solow

W1

W2

Graficul A. Prin acumularea de capital creşte raportul K/L şi creşte productivitatea

muncii (W). Dacă celelalte condiţii rămîn constante, creşterea productivităţii de la

W0 la W1 are loc face pe seama acumulării de capital. Aceasta are loc pînă la un

punct, după care productivitatea rămîne constantă şi salariile reale stagnează.

Graficul B. Odată cu creşterea raportului K/L are loc şi un proces de înnoire tehnologică, ceea

ce determină un salt al productivităţii de la P0 la P1. Productivitatea creşte substanţial,

asigurînd baza pentru creşterea salariilor şi a standardului de viaţă.

Page 38: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică
Page 39: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Rezolvaţi problema: Valoarea PIB a unei economii a

crescut cu 6% faţă de anul de bază, iar volumului forţei de

muncă şi a capitalului au crescut cu 2% şi 4% în perioada

analizată. Ştiind că forţa de muncă contribuie cu 1/4 şi a

capitalului 3/4 la obţinerea venitului din vânzarea

producţiei. Determinaţi contribuţia progresului tehnic la

creşterea PIB.

Page 40: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Legea de aur a acumulării

Variabile: Y – PIB; S – economiile; I – investiţiile; L – resursele de muncă; K – stocul de capital; s – norma acumulării; g – ritmul de creştere a cheltuielilor de muncă.

Page 41: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Legea de aur a acumulării

• ieşirea capitalului nu trebuie să fie mai mare decît produsul marginal,

creat de capitalul în funcţiune;

• ieşirea capitalului nu trebuie să fie mai mare decît înclinaţia marginală

spre investiţii.

Page 42: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Legea de aur a acumulării

Page 43: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

V. POLITICI DE CREŞTERE

ECONOMICĂ.

Page 44: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Politici de CE În scopul asigurării creșterii economice statul aplică politici macroeconomice de influențare a

cererii agregate și a ofertei agregate.

AD suficientă ar motiva firmele să investească și să producă volumul potențial de bunuri care

urmează să fie realizate. Astfel, AD poate fi sporită prin intermediul instrumentelor:

politicii bugetar – fiscale: reducerea impozitelor și creșterea cheltuielilor guvernamentale;

politicii monetar –creditare: creșterea ofertei de monedă și scăderea ratelor dobânzii.

Pe de altă o politică orientată spre a stimula AS, trebui să creeze mediului favorabil cercetărilor

științifice, inovațiilor și pregătirii forței de muncă calificate. Deci, amplificarea capacității de

producție și a AS, se realizează prin intermediul măsurilor de:

reducere a impozitelor, favorizînd astfel crearea locurilor de muncă;

finanțare a unor cheltuieli investiționale în clădiri și echipamente, tehnologii, invenții și

produse inovaționale;

recalificare a forței de muncă, pentru a satisface cererea de muncă existentă;

promovare a concurenței în sectorul financiar, pentru a îmbunătăți eficiența funcționării

piețelor de capital;

promovare a politicii regionale, încurajînd mobilitatea pe teritoriul național a factorului

muncă etc.

Page 45: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” -priorități de dezvoltare „Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă în

scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în economie.

Investiţii publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale în scopul diminuării cheltuielilor de transport şi sporirii vitezei de acces.

Diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor.

Ameliorarea climatului de afaceri prin optimizarea cadrului de reglementare şi prin aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor.

Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie.

Sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii întru asigurarea unei rate adecvate de înlocuire a salariilor.

Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi combaterea corupţiei întru asigurarea echităţii pentru toţi cetăţenii.”

Sursa: Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020, http://particip.gov.md/public/files/strategia/Moldova_2020_proiect.pdf (p.6-7)

Page 46: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

Sursa: Moldova în cifre, ediția 2013//www.statistica.md (p.42)

Page 47: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

PIB per capita la PPC

Sursa: Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020,

http://particip.gov.md/public/files/strategia/Moldova_2020_proiect.pdf (p.9)

Page 48: Cresterea  Economică Și Dezvoltarea Economică

MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!!!