creativitatea Și controlul minții

6
NECLASIFICAT ACADEMIA FORȚELOR AERIENE “HENRI COANDĂ” ROMANIA CREATIVITATEA ȘI CONTROLUL MINȚII Sd. sg. Darius N. Pleșa “Mi-a fost mai greu să negociez cu partea mea decât cu partea adversă.” Abstract: Proiectul porneşte de la premisa conform căreia aproximativ 90% din conflictele de orice tip existente în societatea modernă şi nu numai au la bază o serie de deficienţe comunicaţionale. Rolul medierii şi negocierii este tocmai acela al depăşirii barierelor comunicaţionale pentru soluţionarea conflictului potenţial sau existent cu salvarea/ păstrarea relaţiei, în opoziţie cu distrugerea acesteia. Cuvinte cheie: mediere, negociere, conflict, emergent, metode, soluţii 1. INTRODUCERE Multimea definitiilor date creativitatii difera in functie de prioritatea abordarii, dupa cum pun accentul pe: produsul creat, procesul creator, sau persoana creatoare. Creativitatea este, in esenta, un complex proces, o complexa activitate psihica ce se finalizeaza intr-un anumit produs, este capacitatea omului de a realiza noul, sub diferite forme: tehnica, teoretica, stiintifica, sociala, artistica, de a releva aspecte deosebite, necunoscute ale realitatii, de a elabora cai si solutii originale de rezolvare a poblemelor si a le exprima in forme personale inedite. Creativitatea se finalizeaza intr-un produs de o valoare individuala, dar mai ales sociala, superioara. Termenul de creativitate isi are originea in latinescul creare = a naste, a crea, a zamisli, a fauri. 1

Upload: plesa-darius

Post on 15-Apr-2016

247 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

Creativitatea Și Controlul Minții

TRANSCRIPT

Page 1: Creativitatea Și Controlul Minții

NECLASIFICATACADEMIA FORȚELOR AERIENE“HENRI COANDĂ”ROMANIA

CREATIVITATEA ȘI CONTROLUL MINȚIISd. sg. Darius N. Pleșa

“Mi-a fost mai greu să negociez cu partea mea decât cu partea adversă.”

Abstract: Proiectul porneşte de la premisa conform căreia aproximativ 90% din conflictele deorice tip existente în societatea modernă şi nu numai au la bază o serie de deficienţecomunicaționale. Rolul medierii și negocierii este tocmai acela al depăşirii barierelor comunicaţionale pentrusoluţionarea conflictului potenţial sau existent cu salvarea/ păstrarea relaţiei, în opoziţie cudistrugerea acesteia.

Cuvinte cheie: mediere, negociere, conflict, emergent, metode, soluții

1. INTRODUCERE

Multimea definitiilor date creativitatii difera in functie de prioritatea abordarii, dupa cum pun accentul pe: produsul creat, procesul creator, sau persoana creatoare.

Creativitatea este, in esenta, un complex proces, o complexa activitate psihica ce se finalizeaza intr-un anumit produs, este capacitatea omului de a realiza noul, sub diferite forme: tehnica, teoretica, stiintifica, sociala, artistica, de a releva aspecte deosebite, necunoscute ale realitatii, de a elabora cai si solutii originale de rezolvare a poblemelor si a le exprima in forme personale inedite.

Creativitatea se finalizeaza intr-un produs de o valoare individuala, dar mai ales sociala, superioara. Termenul de creativitate isi are originea in latinescul creare = a naste, a crea, a zamisli, a fauri.

Termenul de creativitate1 a fost introdus de G.W. Allport (1938) in urma intelegerii faptului ca "substratul psihic al creatiei este ireductibil la aptitudini si presupune o dispozitie generala a personalitatii spre nou, o organizare a proceselor psihice in sistemul de personalitate".

Creativitatea este definita ca "reprezentand cel mai inalt nivel comportamental uman, capabil de a antrena si focaliza toate celelalte niveluri de conduita biologica si logica (instincte, deprinderi, inteligenta), precum si toate insusirile ale unui individ (gandire, memorie, atentie, vointa, afectivitate) in directia pentru care acesta este pregitit si il preocupa, in vederea realizarii unor produse ce se caracterizeaza prin originalitate, noutate, valoare si utilitate sociala2.

Creativitatea este un proces prin care spiritul uman, depaseste realitatea prezenta si descopera adevaruri si realitati noi. Ea a constituit si constituie conditia sine qua non a progresului cunoasterii, a transformarii3 lumii.

1 E.Burdus, Gh.Caprarescu "Fundamentele managementului organizatiei", Edit. Economica, Bucuresti 19992 V.Feier "Creativitatea si creativitatea manageriala", Edit.Expert, Bucuresti 19953 V.Oprescu "Factorii individuali si formativi ai vocatiei si creativitatii", Edit. Scrisul Romanesc, Craiova 1989

1

Page 2: Creativitatea Și Controlul Minții

NECLASIFICATACADEMIA FORȚELOR AERIENE“HENRI COANDĂ”ROMANIA

V.Oprescu considera creativitatea ca fiind abilitatea de a face combinatii noi intre doua sau mai multe concepte existente deja in minte, combinatii din care rezulta produse care corespund unor nevoi individuale sau sociale; cu cat elementele noii combinatii sunt mai independente unele de altele, cu atat solutia este mai creativa.

Creativitatea este o facultate superioara a omului, un proces psihic de identificare a posibilitatilor noi, de asigurare a unor elemente disparate, mai mult sau mai putin departate, constand in cunostiinte acumulate prin studii sau experienta, combinarea realizata reprezentand o creatie stiintifica, tehnica, sau artistica ce constituie un bun material sau spiritual, util societatii4.

Al. Rosca5 defineste creativitatea ca un proces, care duce la un anumit produs, caracterizat prin originalitatea sau noutatea si prin valoare sau utilitate pentru societate. In cazul in care accentul este pus pe persoana, creativitatea este definita fie ca o caracteristica a performantei persoanei (o performanta originala si de valoare), fie ca facultate sau capacitate de a inventa (in tehnica), de a descoperi (in stiinta), sau a crea(in arta si literatura), cu alte cuvinte de a realiza un produs nou si valoros.

In sens mai larg, creativitatea se refera si la gasirea de solutii, idei, probleme,metode, care nu sunt noi pentru societate, dar la care s-a ajuns pe o cale independenta. Prin creativitate se inteleg adeseori factorii psihologici potentiali ai unor viitoare performante creatoare, intr-un domeniu sau altul al activitatii omenesti.

V. Feier vede creativitatea ca un intreg ale carui elemente fundamentale: subiectul creator, activitatea creatoare, produsul creativ, mediul creativ, sunt in rezonanta cauzatoare de armonie, consonanta lor, fiind necesara dar nu si suficienta, reflectind intregul in dinamica si complexitatea sa.

M. Rocco[8] afirma: "creativitatea se defineste ca o formatiune deosebit de complexa a personalitatii - caracterizata in principal prin originalitate si valoare - ea integrand intr-un mod specific toate aspectele care concura la realizarea noului”6.

De-a lungul timpului, au fost formulate teorii care refuzau creativitatea unor oameni, ea fiind considerată ori un dar sau un har divin rezervat unor oameni privilegiați, ori o capacitate înnăscută, transmisă pe cale ereditară. Genul acesta de concepții au dus atât la frânarea dezvoltării creativității oamenilor, cât și a studiilor științifice pe această temă.

Creativitatea este una dintre fațetele autorealizării, omul fiind capabl să producă tot ceea ce mintea sa concepe. Astfel, oamenii cu un nivel al creativității crescut nu își vor căuta scuze pentru acțiunile pe care le fac ori pentru cele pe care nu le fac, având astfel mult mai dezvoltat autocontrolul, rezultat al obișnuinței și al disciplinei. Aceștia își controlează minte, încercând să ofere un scop precis rațiunii lor, scop pe care îl și susțin cu un plan. Așadar, nu permit minții să îi controleze și reușesc ca prin acest control să atingă cele mai înalte culmi ale succesului.

Cu toate acestea, nu toți oamenii reușesc performanța de a nu se lăsa controlați de propria lor minte și de slabiciunile lor, găsindu-și scuze pentru lucrurile pe care nu le fac. Aceștia fac parte din categoria celor care au eșuat în viață și care totuși, găsesc justificări pentru nereușitele lor, justificări care (cred ei), explică perfect eșecurile lor. Însă aceste dezvinovățiri nu contează, deoarece pe oameni îi interesează un singur lucru: dacă ai succes sau nu.

Găsirea scuzelor este un obicei adânc ancorat în subconștientul uman, fiindu-ne foarte greu să renunțăm la aceste deprinderi, mai ales că ele oferă justificări acțiunilor noastre. Ajungem, astfel, să-l punem din ce în ce mai des în față pe ”dacă”, motivând de ce nu facem anumite lucruri însă, lucruri care țin de eșcurile din trecut. Așadar, ajungem să ne scuzăm pentru lucruri

4 A.Manolescu "Management general" , Edit. Keysys Grafx, Oradea 19975 Al.Rosca "Creativitatea", Edit. Enciclopedica romana, Bucuresti 19726 M.Rocco "Creativitate individuala si de grup", Edit.Academiei RSR, Bucuresti 1979

2

Page 3: Creativitatea Și Controlul Minții

NECLASIFICATACADEMIA FORȚELOR AERIENE“HENRI COANDĂ”ROMANIA

dintre cele mai banale precum faptul că nu am avut timp să udăm florile dar, din păcate, și pentru lucruri care țin de viața noastră și de evoluția noastră ca individ pe scara socială: dacă aș fi avut o slujbă, aș fi avut bani; dacă mi s-ar oferi o șansă, m-aș schimba, etc. Ajungem la momentul în care creativitatea ne este paralizată de scuze precum lipsa timpului, a chefului ori de faptul că nu știm cum se fac anumite lucruri, eșecul fiind garantat.

Cu toate acestea, sunt și persoane care reușesc să nu-și lase mintea controlată de astfel de gânduri și care judecă pentru ei, neașteptând pe alții s-o facă, oameni care își permit să se joace cu ideile și să le ducă la capăt oricât de greu a fi și care nu se opresc doar la ideile bune, deoarece știu că există altele și mai bune. Acești oameni care reușesc să-și controleze mintea, vor ajunge să cunoască succesul și să evolueze, reu;ind să se cunoască pe ei înșiși și să facă în așa fel încât viața să le dea ceea ce-și doresc. Acești oameni propun idei noi, ridică întrebări incomode, provoacă vechiul fel de a gândi, reușind să ajungă la răspunsuri neașteptate. Personalitatea și temperamentul influențează capacitatea creativă, fiind, probabil, cei mai importanți factori în dezvoltarea ei. Gardner consideră că ”Persoanele lipsite de inventivitate vor fi înlocuite de calculatoare și se vor izola de cele care au sclipiri creative.”.

Creativitatea integrează în sine întreaga personalitate și activitatea psihică, fiind, totuși, o dimensiune de sine stătătoare a personalității. După Guilford, personalitatea creatoare se distinge prin fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, sensibilitate față de probleme și capacitate de redefinire.

În momentul în care mintea noastră nu este implicată în niciun proces creativ și nu e prinsă de ceva care să o mențină ocupată, apar gândurile negative. Aceste gânduri negative – precum și cele pozitive – le avem încă de la naștere, însă depinde numai de noi ce latură alegem. Astfel, ne construim în minte felurite imagini, imagini care au o putere foarte mare asupra noastră, influențându-ne reacțiile. Trebuie, astfel, să fim conșienți de imaginile pozitive sau negative pe care creativitatea le construiește și să nu ne lăsăm conduși de acestea, să discernem și să alegem ce ne face bine ca indivizi, ferindu-ne totuși, de imaginația negativă care, cu siguranță ne va conduce spre eșec.

BIBLIOGRAFIE

1. Irimieş C., Maruşca L. – Medierea conflictelor – o soluţie viabilă pentru depăşirea barierelorcomunicaţionale. Implicarea Uniunii Europene în conflictul ruso-ucrainean în timpul crizei

gazelor naturale, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, 2 (24)/20092. Malița M.- Jocuri pe scena lumii; Conflicte, negocieri, diplomație3. Chereji, Christian R. & Maruşca L, – Basis of Negotiation4. Maruşca L. – Comunicare şi conflict. Managementul comunicării în soluţionarea amiabilă aconflictelor5. Ann-Sophie De Pauw, David Venter, Kobus Neethling- The Effect of Negotiator Creativity on

Negotiation Outcomes in a Bilateral Negotiation6. Catalin Stoean- Teoria Jocurilor7. Joshua S. Goldstein, Jon C. Pehevouse- Relaţii internaţionale8. http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=S/RES/1373(2001)9.http:www.psihoconsultanta.wordpress.com/discipline/teoria-negocierii

3

Page 4: Creativitatea Și Controlul Minții

NECLASIFICATACADEMIA FORȚELOR AERIENE“HENRI COANDĂ”ROMANIA

4