� Contractul forward v` ajut`s` face]i afaceri bune,indiferent de cursul valutar.S~ LU~M CAZUL unui importator român,care cump`ra de la un partener din Fran]aproduse \n valoare de 1.000.000 de euro,urm\nd s` le primeasc` [i s` le achite pestetrei luni. |n momentul semn`rii contrac-tului, importatorul nu-[i poate estima cuexactitate profitul din cauza cursului valutarleu/euro, [i asta pentru c` marfa se achi-zi]ioneaz` \n euro [i se \ncaseaz` \n lei.

S` presupunem c` la momentul semn`-rii contractului de import cursul leu/euroeste 3,5000. Dac` ar pl`ti produsele imediat,importatorul ar trebui s` cumpere cei1.000.000 de euro la cursul de mai sus [ideci pre]ul \n lei al m`rfurilor va fi de3.500.000 de lei. Dar \ntruc\t valuta va ficump`rat` abia peste trei luni, importa-torul nu [tie c\t va fi la momentul respectivcursul leu/euro [i deci nu-[i poate estima \nlei costul de achizi]ie al produselor. Pentru

a ne proteja depierderile din

curs, cel maib i n eeste s`apel`m la obanc`.

Politica valutar` a guvernatorului BNR,Mugur Is`rescu, \ndeamn` la precau]ie.

Supliment editat de ziarul

Bani din bucateAfacerile de catering potavea sor]i de izb\nd` doar cuun singur client important,5.000 de euro [i o buc`t`riedotat`. C`ile de promovares\nt multe, iar oportunit`]ile,pe m`sur`. ��06

C\t ne cost`medicii priva]iAsigur`rile private de s`n`tatenu s\nt at\t de scumpe pe c\ts-ar crede. 14 euro pe lun` e mai pu]in dec\t [paga dat`\n sistemul de stat. ��03

Afacere pe ro]iCele mai mari [anse de ap`trunde cu o afacere pe pia]atransporturilor se g`sesc \nsectorul industrial [i \ntransportul de elevi. E[ecul esigur \n cele interna]ionale [i \ncursele interjude]ene. ��06

Joi, 20 aprilie 2006

— Daniel OAN}~Valentin B~E{U

SECTORUL AGRICOL se vabucura de un aport substan]ialde fonduri europene nerambur-sabile. Pe l\ng` banii de laSAPARD, care mai pot fi accesa]i

doar \n acest an, din 2007, \nfiecare an va ajunge direct sauindirect la fermierii români unmiliard de euro. Cei care vor s`\nceap` o afacere \n acest an saudup` aderare vor trebui s` ]in`cont de ceea ce se \nt\mpl` pepia]a comun`. Profitul este

asigurat dac` investi]ia estef`cut` \ntr-un sector de ni[` depe pia]a european`, care ofer`oportunit`]i sporite. Cei care\ncep anul acesta s\nt sf`tui]ide speciali[ti s` nu se orientezedup` subven]iile acordate destatul român pentru c`, dup`integrare, subven]ia va fi uni-tar`, banii fiind aloca]ipentru fiecare hectarcultivat, indiferent c` este cugr\u sau cu sfecl` de zah`r.

� Fondurile europene nerambursabile vorface ca afacerile profitabile \n aniiurm`tori s` fie cele din agricultur`.

Bani afaceri&

��4-5

��3

Succes ecologic

� Produsele ecologice aufoarte mare c`utare printrevest-europeni. Demarareaunui astfel de proiect este maianevoioas`, necesit\nd unciclu de trei ani pentru ecolo-gizarea solului, dar beneficiiles\nt de dou` ori mai mari dec\t\n cazul agriculturii clasice.

BOGDAN CROITORU

DAC~ AVE}I o sum ̀de bani[i \nc` nu s\nte]i decis ce s`face]i cu ei, atunci e maibine s`-i ]ine]i la saltea dec\ts`-i depune]i \n banc`pentru a primi \n acest cazbonusul „dob\nda la vedere“.{i asta pentru c` la foarte

multe b`nci, comisionul deretragere pe care \l percepebanca atunci c\nd v` lua]ibanii este mai mare dec\tdob\nda la vedere.

Cum s-ar spune, la salteabanii \[i pierd din puteredoar din cauza infla]iei. La

banc`, pe l\ng` infla]ie maiac]ioneaz` [i comisionul deretragere.

Spre exemplu, la BCR co-misionul de retragereeste de 0,5% din su-m`, la BRD la fel, dar laBancpost, el cre[te la 0,6%.

TREI M~RCI de automobile[i-au adjudecat pentru acestan cel mai prestigios titlu.„Ma[ina anului 2006“ a mersla Honda, care a c\[tigattitlul \n România cu mo-delul Civic. |n primul tri-mestru din 2006, importa-torul a reu[it s` v\nd` 16unit`]i din noul model.Francezii de la Renault au

f`cut furori cu a treiagenera]ie a modelului Clio,lu\nd acela[i titlu, dar lanivel european. Clio este celmai bine v\ndut model \nRomânia. Constructorul dinMünchen, Bayerische Moto-ren Wercke (BMW),se poate l`uda c` Se-ria 3 este cea mai apreciat`ma[in` la nivel mondial.

Bancherii ne oblig` s` ne]inem banii la saltea

��2��7

Evolu]ia cursului \n 2006

3,6765

3,0930

3 ianuarie 3 februarie 3 martie 3 aprilie 14 aprilie

2,9876 2,9409 2,9142 2,8879

3,6074

3,4807 3,5121 3,4958

$

C

INFO_COTIDIANUL

AGRICULTURA CULEGE CEI MAI MUL}I EURO LA HECTAR

Bomboanele agricoleintr` pe profit \n UE

COMER} EXTERIOR

Lec]ie de blocatcursul cu banca

Trei ma[ini pentru 2006

� Pe termenscurt este maibine ca sumelede bani s` fie]inute \n cas`dec\t la banc`.— Dan ODAGIU

DAC~ AVE}I O SUM~ debani [i \nc` nu s\nte]i decisce s` face]i cu ei, atunci emai bine s` ]ine]i banii lasaltea dec\t s`-i depune]i \nbanc ̀ pentru a primi \n acestcaz bonusul „dob\nda la ve-dere“. {i asta pentru c` lafoarte multe b`nci comisio-nul de retragere pe care \lpercepe banca atunci c\ndv` lua]i banii este mai maredec\t dob\nda la vedere. Cums-ar spune, la saltea banii \[ipierd din putere doar dincauza infla]iei. La banc`, pel\ng ̀infla]ie mai ac]ioneaz`[i comisionul de retragere.

Comisioane[i comisioane

Aproape toate b`ncilepercep comisionul de retra-gere. E drept, acesta nu estefix, ci difer` de la o banc` laalta, \n func]ie de politicafiec`ruia. Spre exemplu, laBCR comisionul de retragereeste de 0,5% din sum`, laBRD la fel, dar la Bancpost elcre[te la 0,6%. Comisionmai mic au Transilvania(0,35% la persoanele fizice),Romextera (tot cu 0,35%)

sau la CEC (0%). E drept, laCEC acest comision este egalcu zero numai \n ceea ceprive[te depunerile persoa-nelor fizice. La persoanelejuridice banca percepe totu[iun comision de 0,5%.

C\t pierdemSpre exemplu, o persoan`

dore[te s` depun` suma de5.000 RON la banc ̀pentru operioad` mic` de timp. Os`pt`m\n`, maximum dou`.La cei 5.000 RON, dac` avemnoroc ca banca s` nu ne per-ceap` totu[i taxa de deschi-dere de cont, dup` dou` s`p-

t`m\ni vom lua de la banc`suma de 4.975,5 RON. Adic`mai pu]in dec\t am depus.Spre exemplu, cei 0,25% do-b\nd` la vedere pe an repre-zint ̀ \n plus doar 0,52 RON.Cum banca ne va percepe \nmomentul \n care ne lu`mbanii comisionul de retra-gere, s` spunem de 0,5% dinsum`, rezult` c` vom avea opierdere real` de 24,5 RON.

Nici la o lun` sau dou`nu c\[tig`m bani

Dac` \n schimb dori]i s`depune]i banii la banc` petermen mai lung o lun` sau

dou ,̀ atunci trebuie s ̀privi]icu aten]ie la dob\nda b`ncii.Pentru c` un comision deretragere de 0,5% echivalea-z ̀\n fapt cu o dob\nd ̀anua-l` de 6% pe an (termen o lu-n`). Adic` dac` avem 5.000RON [i \i depunem la banc`pe o lun` de zile vom primila ace[ti bani \n general o do-b\nd` anual` cuprins` \ntre4,5 [i 6%. La 6% pe an avem\n plus la cei 5.000 RONsuma de 25 RON. Deci vomdori s` retragem 5.025 RON.La ace[ti bani, comisionul de0,5% face 25,12 RON. Decivom lua mai pu]ini bani.

Microinvesti]ii�

Joi, 20 aprilie 2006 �Bani afaceri&02

7,5% pe an este dob\ndape care o acord` CEC

la economiile persoanelor fizice.

PUBLICITATE

COMISIONUL DE RETRAGERE PERCEPUT DE BANC~ E MAI MARE DEC|T DOB|NDA LA VEDERE

Opera]iunea banii la saltea

Bancherii \i oblig` pe cet`]enii care vor s` \[i depun` banii la banc` pe termen scurt s` \i ]in` la saltea.

Situa]ia la cele mai mari b`nci

Denumire banc` Comision retragere Dob\nda

la vedere

BCR 0,5% 0,25%

BRD 0,5% 0,25%

Bancpost 0,6% 0%

Raiffeisen 0,5% 0,25%

Transilvania 0,35% (persoane fizice)0,55% (persoane juridice) 0,25%

CEC 0% (persoane fizice)0,5% (persoane juridice) 0,25%

Romextera 0,35% 0,25%

HVB România 0,5% 0,1%

ANDREEA T~NASE

� Contractulforward v` ajut`s` face]i afaceriindiferent decum merg prin-cipalele valute.— Dan ODAGIU

S~ LU~M CAZUL unui im-portator român care cum-p`ra de la un partener dinFran]a produse \n valoarede 1.000.000 de euro, ur-m\nd s` le primeasc` [i s` leachite peste trei luni. |nmomentul semn`rii contrac-tului, importatorul nu-[ipoate estima cu exactitateprofitul din cauza cursuluivalutar RON/euro, [i astapentru c` marfa se achizi-]ioneaz` \n euro [i se \nca-seaz` \n lei.

S` presupunem c` lamomentul semn`rii con-tractului de import cursulRON/euro este 3,5000. Dac`ar pl`ti produsele imediat,importatorul ar trebui s`cumpere cei 1.000.000 deeuro la cursul de mai sus [ideci pre]ul \n lei al m`rfuri-lor va fi de 3.500.000 de lei.

Dar \ntruc\t valuta va ficump`rat` abia peste treiluni, importatorul nu [tiec\t va fi la momentul res-pectiv cursul RON/euro [ideci nu-[i poate estima \nlei costul de achizi]ie alproduselor.

Dac` peste trei luni eurose va aprecia \n fa]a leului,atunci el va fi avantajat,\ntruc\t va pl`ti mai pu]inilei pentru cei 1.000.000 deeuro. La un curs de 3,4500RON/euro, costul \n lei alproduselor importate va fide 3.450.000 de lei. |n situa-]ia \n care euro se va depre-cia fa]` de leu, importatorulva pl`ti mai mult la achi-zi]ionarea valutei. La uncurs de 3,6000 RON/euro lascaden]a contractului, costulproduselor importate va fide 3.600.000 de lei.

Dup` cum se poate ob-serva, diferen]a \n acest ul-tim caz este destul de mare –de 100.000 de lei (adic` unmiliard de lei vechi).

Cum ne ap`r`mPentru a ne proteja de

pierderile din curs, cel maibine este s` apel`m la obanc`. Aici putem \ncheiaun contract forward princare banca s` cumpere cei1.000.000 de euro \n mo-mentul contract`rii impor-tului. Prin acest contract,importatorul poate cump`racei 1.000.000 de euro pestetrei luni la cursul negociatcu banca respectiv`. S` pre-supunem c` acest curs nego-

ciat cu banca partener` \naceast` tranzac]ie este de3,5200 RON/euro. Asta\nseamn` c` la scaden]`,indiferent de c\t va fi cota]iaRON/euro pe pia]a valutar`spot, importatorul va pl`tipentru cei 1.000.000 de eurosuma de 3.520.000 de lei.

Astfel, el \[i va puteavinde produsele pe pia]aintern` cu pre] exprimat \nlei. Dar pentru acest con-tract, el va trebui s` depun`la banc` o garan]ie de bu-n` execu]ie a contractuluide 10% din valoarea lui,adic` 352.000 de lei.

La scaden]a contractului,importatorul va pl`ti b`nciirestul de bani minus avansul

depus la semnarea contrac-tului forward [i va primi \nschimb suma de 1.000.000de euro cu care va achitacontravaloarea importului.Dac` la scaden]` el refuz`s` cumpere cei 1.000.000 deeuro conform contractului,va pierde avansul dat.

Cum e la exportatoriPentru exportatori, situ-

a]ia este [i mai rea, deoareceei nu au posibilitatea s`v\nd` din timp valuta pecare o vor \ncasa \n viitor.Iar contractul forward estecea mai bun` garan]ie pen-tru a cunoa[te din timp dac`afacerea mai este sau nurentabil`.

Situa]ia este aproapeidentic` cu cea descris` maisus, numai c` de aceast`dat` exporatorul \ncheie uncontract forward cu bancaprin care \[i ia angajamen-tul c` la o anumit` dat` \ivinde o anumit` cantitatede valut` (1.000.000 de euro,mai pu]in sau mai mult) laun curs prestabilit. |n acestfel, exportatorul [tie din timpc\t valoreaz` marfa sa v\n-dut` afar` [i-[i va putea face\n lini[te planul de afaceri.

Investi]ii mari�

03� Joi, 20 aprilie 2006Bani afaceri&

�� Flash bancar

Bancnote noi [iportaluri utile

�� Taxe [i impozite

Stimulentele nuse pun la pensie

— Doru CIREA{~

NE-AM OBI{NUIT s` g\n-dim c` tot ce vine de lastat e ieftin [i c` ce vinede la „privat“ e scump. Nu este [i cazul asigu-r`rilor private de s`n`tate,caz în care abonamentullunar ajunge mai ieftindec\t [paga dat` unuimedic din sistemul de stat. Astfel, una dintre clinicileprivate ofer` abona]iloracces nelimitat la oricemedic al centrului f`r`recomandare, investiga]iide ecografie, radiografie,electrocardiogram`, elec-troencefalogram`, oftal-mologie, analize de labora-tor pentru hematologie,

biochimie [i serologie,control angajare [iperiodic în domeniulmedicinei muncii. Totul,pentru 14 euro pe lun` depersoan` sau 26 de europentru întreaga familie. Pentru a beneficia deservicii de ambulan]` încazul urgen]elor [i devizite la domiciliu a medi-cilor pediatri se pl`tesclunar 20 respectiv 40 deeuro. Pentru firme, clinicileofer` servicii de medicinamuncii la un cost lunar decinci euro. Socoti]i c\t v-arcosta toate aceste serviciila stat într-o lun` „cuprobleme“ [i ve]i vedea c`,în acest caz, serviciileprivate nu s\nt scumpe.

�� Mituri demolate

Serviciile medicaleprivate cost` mult?

� BNR a anun]at lansareabancnotei de 200 de leinoi \ncep\nd cu 1 decem-brie 2006. Aceasta va aveape avers portretul luiLucian Blaga [i pe reverso compozi]ie grafic` cecuprinde „G\nditorul dela Hamangia“.

� Banca Comercial` Româ-n` (BCR) este prima banc`din România care are 100de Automate de SchimbValutar (ASV), opera]io-nale, pe \ntregul teritoriual României. BCR a insta-lat, p\n` \n prezent, ASV-uri\n toate municipiile – capi-tale de jude], ca [i \n ora[ecu puternic poten]ial turis-tic [i \n zone cu un accen-tuat vad comercial.

� OMV Romania Mineral-öel, HVB Bank [i WestacoExpress au lansat, în pre-mier` în România, serviciulprin care se pot încasa, prinre]eaua sta]iilor OMV, ra-tele la creditele acordate

persoanelor fizice. Acum,clien]ii HVB Bank benefi-ciaz` de o alternativ` sigur`,simpl` [i rapid` pentru pla-ta ratelor la credite, prin in-termediul celor 45 de sta]iiOMV în care func]ioneaz`serviciul Westaco Express.

� S-a lansat un nou portalfinanciar, www.Conso.ro,care ofer` vizitatorilor po-sibilitatea de a comparagratuit o gam` larg` de pro-duse bancare: credite ipote-care [i imobiliare, crediteauto, credite de nevoi perso-nale, credite pentru bunuride folosin]` \ndelungat`,credite de vacan]`, pentrustudii sau tratamente me-dicale, carduri de creditstandard [i cobranded, de-pozite, certificate de depo-zit [i conturi de economii.

� Banca Româneasc` alansat depozitul \n leiconstituit pe dou` luni [icare beneficiaz` de odob\nd` fix` de 7%.

� Pentru stimulentele lafondul de participare laprofit primite de angajat seachit` contribu]ia pentruS`n`tate, dar nu cea pen-tru pensie. Conform legiiprivind sistemul public depensii [i alte drepturi deasigur`ri sociale, contri-bu]ia de asigur`ri socialenu se datoreaz` asuprasumelor reprezent\ndparticiparea salaria]ilor laprofit. De asemenea, nu sepl`te[te contribu]ia deasigur`ri pentru accidentede munc` [i boli profesio-nale. |n schimb, contribu]iala asigur`rile de s`n`tatese pl`te[te, sumele repre-zent\nd stimulentele dinfondul de participare laprofit, acordate salaria-]ilor, se încadreaz` în cate-

goria veniturilor de natur`salarial`. Persoana asigu-rat` are obliga]ia s` achitecontribu]ia, ce se stabile[tesub forma unei cote de6,5% care se aplic` venitu-rilor din salarii ce se supunimpozitului pe venit.Ca urmare, angajatorul areobliga]ia s` re]in` [i s`vireze la Fondul na]ionalunic de asigur`ri sociale des`n`tate cota de 6,5% dinsuma reprezent\nd stimu-lentele la fondul de parti-cipare la profit primit` deangajat. |n cazul în carestimulentele la fondul departicipare la profit s\ntincluse în fondul de salarii,angajatorul are obliga]iapl`]ii contribu]iei la asigu-r`rile sociale de s`n`tateîn cota de 7%.

„De [ase luni, BNRnu a mai intervenit pepia]a valutar`.“

— Mugur Is`rescu, la data de 31.03.2006

Cursul principalelor valute \n 2006

3,6765

3,0930

3 ianuarie 3 februarie 3 martie 3 aprilie 14 aprilie

2,9876 2,9409 2,9142 2,8879

3,6074

3,4807 3,5121 3,4958

$

C

INFO_COTIDIANUL

Guvernatorul Is`rescu le spune exportatorilor s` treac` pe la ghi[eele b`ncilor s` se informeze despre contractele forward.

IMPORTATORII POT {TI DIN TIMP CE PROFIT AU AFACERILE LOR

Lec]ie de blocatcursul cu banca

TIM

I {LI

CA

RU

Cum se \ncheie un contract forward

BANCA

MARFA

Plata importuluiContract

forward

IMPORTATOR PARTENER STR~IN

Importatorul se adreseaz`b`ncii [i \ncheie un astfelde contract. Pl`te[te 10%din valoarea sumei devalut` pe care o va cump`rapeste 3 luni.

La termenul scadent banca d`partenerului str`in banii\mprumuta]i, iar importato-rul \[i prime[te marfa. El pl`-te[te b`ncii diferen]a de 90%din suma datorat`.

INFO_COTIDIANUL

— Mihaela RADU

|NTRUC|T P|N~ LA INTE-GRAREA României \n Uniu-nea European ̀mai s\nt doarc\teva luni, cei care vor s`\nceap` o afacere \n acest ansau dup` aderare vor trebuis` ]in` cont de ceea ce se\nt\mpl` pe pia]a comun`.Profitul este asigurat dac`investi]ia este f`cut ̀\ntr-unsector de ni[` de pe pia]a eu-ropean`, care ofer` oportu-nit`]i sporite. Cei care \ncepanul acesta s\nt sf`tui]i despeciali[ti s` nu se orientezedup ̀subven]iile acordate destatul român pentru c ,̀ dup`integrare, subven]ia va fi u-nitar`, banii fiind aloca]ipentru fiecare hectar cul-tivat (indiferent c` este cugr\u sau cu sfecl` de zah`r).

Mai mult [i mai bunPentru a face fa]` con-

curen]ei, o condi]ie obligato-rie pe care agricultoriiromâni trebuie s` o \ndepli-neasc` este de a ob]ine oproductivitate mai maredec\t \n prezent. „Multe do-menii se confrunt` cu pro-blema randamentului sc`zut[i de aceea afacerile nu vor a-vea succes dec\t dup ̀schim-barea situa]iei. At\t \n secto-rul vegetal, c\t [i \n cel zoo-tehnic, productivitatea ob]i-nut` este de cele mai multeori la jum`tatea celei dinUniunea European`. Trebu-ie rezolvat` [i problema ca-lit`]ii sc`zute a unor produ-se române[ti. |n aceste con-di]ii, indiferent c\t de pro-fitabil` ar fi afacerea \n sine,investitorul nu are [anse s`reziste pe pia]` dac` nu a-tinge standardele europene“,ne-a spus Valeriu Steriu, fostsecretar de stat \n MinisterulAgriculturii.

Laptele va avea pia]`de desfacere

Sectorul zootehnic abeneficiat, \n ultima vreme,de tot mai mult` aten]ie,mai ales c` România benefi-ciaz` de o cot` de lapte care\ntr-o prim` faz` va fi aloca-t` \n mare parte ]`ranilorcu una-dou` vaci. Ace[tiavor fi nevoi]i s`-[i v\nd` co-ta, iar cei care \nfiin]eaz` oferm` de vaci \n acest an sauanul viitor vor avea la dispo-zi]ie aceste cantit`]i de lap-te. „România are o cot` des-tul de bun`, ceea ce \nseam-n` c` fermierii vor avea opia]` sigur` de desfacere alaptelui“, a spus ValeriuSteriu, pre[edintele Asocia-]iei Produc`torilor de Lapte.Nici \n privin]a furajelorfermierii nu au de ce s`-[i fa-c` griji, pentru c` ]ara noas-tr` are nu mai pu]in de 4,7milioane de hectare de p`-[une [i f\ne]e. „Pentru a pu-ne pe picioare o astfel de a-facere trebuie cump`rate c\-

teva vaci cu o productivita-te mare [i care cost` fiecarede la 1.400 de euro la 1.700de euro. O ferm` modern`poate fi realizat` cu o inves-ti]ie de 3-4.000 de euro pen-tru fiecare animal (sum` cenu include pre]ul de achi-zi]ie a bovinelor)“, a precizatNicu[or {erban, proprietarulfermei Dr`goe[ti, din jude]ulIalomi]a. Totu[i, pentru a fisigur de profit, investitorultrebuie s` porneasc` de la15-20 de vaci. „O investi]ieminim` pentru 20 de vaci,plec\nd de la zero, este de150.000 de euro. Aceast`sum` cuprinde at\t con-struc]ia grajdului, c\t [i achi-zi]ionarea de aparate demuls, dar [i a animalelor.Investi]ia va fi amortizat`\n [apte ani, iar rata pro-fitabilit`]ii este de 5-10%“, a

spus Steriu. El a precizat c`cea mai indicat` este \ns` oferm` de 60-100 de vaci pen-tru care investi]ia este de400.000-600.000 de euro,amortizat` \n mai pu]in decinci ani. Dac` \n primul ano juninc` poate da 16-17litri/zi, adic` 4.000-4.500litri/an, \n al patrulea anpoate ajunge la o lacta]ie de7.000-8.000 litri/an.

Vinul – o afacere sigur`Printre investi]iile cu re-

ale [anse de reu[it` senum`r` cea din sectorul vi-ticol. Chiar dac` este destulde greu de p`truns pe pia]aeuropean`, vinul românescse bucur` deja de o oarecarerecunoa[tere interna]ional .̀Astfel, cei care au un miliardde lei [i vor s` \nceap` o afa-cere pot opta foarte binepentru o cultur` de vi]`-de-vie. Cu aceast` sum` de banis\nt asigurate toate cheltu-ielile timp de patru ani, de las`direa buta[ului p\n` laprima recolt`. Afacerea sepoate demara [i cu c\tevasute de milioane de leinecesari achizi]ion`rii bu-ta[ilor. Pre]ul acestora estede un euro/bucat` [i estenevoie de 4.000 de buta[ipentru un hectar. Singuraproblem` r`m\ne p`m\ntul.Cei care au deja o planta]iede vi]`, chiar [i hibrid`, potsc`pa mult mai ieftin. |nacest caz nu trebuie defri[atp`m\ntul [i, cel mai impor-tant, nu mai este nevoie debuta[i, ci doar de altoi, multmai ieftini. Investitorul cuceva mai multe rela]ii poates` se asocieze cu un combi-nat de prelucrare a strugu-rilor, \n acest fel profitulfiind mai mare.

Ecologicele aducsucces garantat

Cu produsele ecologicenimeni nu poate rata, pentruc` au foarte mare c`utareprintre vest-europeni [ichiar printre românii cu ce-va mai mul]i bani. Dema-rarea unui astfel de proiecteste mai anevoioas`, nece-sit\nd un ciclu de trei ani

Bani \n buzunar�

Joi, 20 aprilie 2006 �Bani afaceri&

Fermierii romåni vor avea opia]` sigur` de desfacere alaptelui dup` integrare.

04

PERSPECTIVE

Ferm` de vaci

1.500 lei noi pe hectar

Investi]ia ini]ial` \ntr-o cultur` de sfecl` dezah`r este de 1.000 de euro/ha. Pentru a fisigur de profit, fermierul trebuie s` cultive\ntre opt [i 20 de ha [i s` ob]in` o produc]iede opt tone de zah`r de pe un ha cultivat cusfecl`. Din 1.000 tone de sfecl` s\nt ob]inu-te \ntre 120 [i 140 de tone. Profitul net ob-]inut din cultura de zah`r este de 20-25%.

Sere de milioanede euro

|nfiin]area unei sere delegume necesit` oinvesti]ie de 800-850.000euro/ha. Dac` s\ntasigurate [i utilit`]ile,suma ajunge la 1,2milioane de euro. Pentrua fi profitabil`, o ser`trebuie s` produc` celpu]in 1.000 de tone/an.

Succes garantatcu ciuperc`riaInvesti]ia ini]ial` este de5.000-10.000 Euro:� 100 metri p`tra]i� patru persoane care s`munceasc`Necesarul pentru osuprafa]` cultivat` de1mp:� 0,5-1 kg miceliu� 80-100 kg compost� 25-30 kg turb`

� Fondurile euro-pene nerambur-sabile vor face caafacerile profita-bile \n anii urm`-tori s` fie celedin agricultur`.

PENTRU C~ |N ROMÅNIA VOR INTRA FONDURI COMUNITARE SUBSTAN}IALE DUP~ INTEGRARE,

Randament sc`zut \n agricultur`: sapa \nc` mai ]ine locul utilajelor mecanice.

Investi]ie

10 capete 80.000 de euro

20 capete 150.000 de euro

60 capete 400.000 de euro

100 capete 600.000 de euro

Amortizare

7 ani ferm` de 20 de vaci

4 ani ferm` de 100 de vaci

Rata profitabilit`]ii: 5-10%

Produc]ie

4.500 litri I an de lacta]ie

5.500 litri al II-lea an

6.500 litri al III-lea an

7.000-8.000 litri al IV-lea an

legumele de solar 7.000 lei noi/ha

legumele de c\mp 1.200 lei noi/ha

plantele medicinale 1.200 lei noi/ha

floarea-soarelui 800 lei noi/ha

soia 800 lei noi/ha

vi]`-de-vie 800 lei noi/ha

pomii fructiferi 800 lei noi/ha

Agricultura \n UE aduce

ROMPRES

Subven]ii la produse ecologice

Bani \n buzunar�|n cazul produselorecologice beneficiile s\nt dedou` ori mai mari dec\t \nagricultura clasic`.

05� Joi, 20 aprilie 2006Bani afaceri&

SUCCES

pentru ecologizarea solului,dar, \n final, beneficiileob]inute s\nt de dou` orimai mari dec\t \n cazulagriculturii clasice. |ntruc\tcalitatea produselor ecolo-gice este cu peste 50%superioar` celei a produ-selor conven]ionale, pre]ulproduselor exportate esteaproape dublu. Chiar dac`s\nt v\ndute pe pia]a româ-neasc`, alimentele bio aducprofit pentru c` pre]ul loreste cu 25% mai mare dec\tal celor normale, a precizatLiviu Pora, director generalal firmei Ecofruct. Investi]iaini]ial` \ntr-o ferm` de vacicare produc lapte bio esteaceea[i cu cea \ntr-o ferm`normal`, numai c` trebuieamplasat` \ntr-un loc ne-fertilizat \n ultimii doi ani.„Dup` ce este certificat`,

unitatea poate livra laptebio la un pre] mult mai bun.Poten]ialul fermierilorromâni este foarte mare [iprobabil exist` c\teva sutede mii care produc lapte bio[i nici nu [tiu. Importanteste c`, \n acest domeniu,România porne[te cam dela aceea[i linie cu europenii[i produsele eco ob]inute defermierii români care vorputea fi valorificate cusucces pe pia]a european`“,a spus Valeriu Steriu. |nRomânia, suprafa]a cultiva-t` cu produse ecologice estede peste 70.000 de hectare,adic ̀sub 1% din poten]ialulagricol al ]`rii. Aceasta înciuda faptului c`, potrivitstudiilor, ]ara noastr` arputea produce în sistemecologic în jur de 10-15%din suprafa]a agricol`.

Sfecla de zah`r -rentabilitate maxim`

Afacerile cu sfecl` de za-h`r ar putea fi destul derentabile pentru investitoriiromâni. „Sfecla de zah`r es-te cea mai profitabil` cul-tur` agricol`, pentru c`randamentul este destul demare, se acord` subven]ii [i,cel mai important, exist`pia]` de desfacere”, ne-adeclarat Ioan Armenean,pre[edintele PatronatuluiZah`rului.

Investi]ia ini]ial` \ntr-ocultur` de sfecl` de zah`reste de 1.000 euro/hectar.Pentru a fi sigur de profit,fermierul trebuie s` cultive\ntre opt [i 20 de hectare [is` ob]in` o produc]ie de opttone de zah`r de pe unhectar cultivat cu sfecl .̀ Din1.000 de tone de sfecl` s\ntob]inute \ntre 120 [i 140 detone. Profitul net ob]inutdin cultura de zah`r este de20-25%. Trebuie \ns` \nde-plinite c\teva condi]ii pen-tru ca produc`torii no[tri s`fac` fa]` concuren]ei de pepia]a european`. |n primulr\nd, produc]iile ob]inutetrebuie s` fie asem`n`toarecelor din ]`rile vestice. „Ocantitate rezonabil` ar fi \njur de opt tone de zah`r lahectar, adic` cel pu]in 50 detone de sfecl`/ha. Pentru aob]ine o recolt` la costuriminime, fermierii românitrebuie s` cultive sfecl` dezah`r \n zonele cu condi]iiclimaterice favorabile, adic`Transilvania, Banat [iMoldova. S` cultivi sfecl` \nsudul ]`rii va fi, dup`integrare, sinucidere cura-t`“, a mai ar`tat Armenean.

Agroturismul a[teapt`investitorii

Pe l\ng` afacerile \nsectorul cre[terii animalelorsau \n cel al cultiv`rii legu-melor ori al sfeclei de zah`r,vor putea avea succes inves-ti]iile \n dezvoltarea rural`.Aceasta \n primul r\nd pen-tru c` mai mult de jum`tatedin fondurile europenealocate României dup`aderare se vor \ndrepta c`treproiectele din acest sector.„Vor ap`rea foarte multeoportunit`]i \n domeniuldezvolt`rii infrastructuriirurale, al serviciilor \nmediul rural [i mai ales al

agroturismului. Pentru a\ncuraja aceste investi]iivom elabora o lege a satuluicare s` reglementeze dome-niul“, a spus Sorin Chelmu,secretar general \n Minis-terul Agriculturii.

Unul dintre sectoarelecu mare poten]ial este celal turismului rural. Pro-gramul SAPARD pune ladispozi]ia celor interesa]ide construirea sau moder-nizarea pensiunilor agro-turistice, dar [i pentru alteforme de turism recreativ68 de milioane de euro. Dinace[tia, 38 de milioane deeuro revin pensiunilor, iarrestul de 30 de milioanecelorlalte tipuri de turismrural. Beneficiari ai acestorfonduri pot fi persoanele

fizice autorizate, asocia]iilefamiliale, societ`]ile agricole[i societ`]ile comerciale cucapital integrat privat.Sprijinul financiar pleac`de la suma de 2.500 de euro[i poate ajunge la maximum100.000 de euro.

Condi]ia este ca pen-siunea turistic` rural` s` fiela un nivel de confort [icalitate de minimum treimargarete, capacitatea mi-nim` de cazare este de patrucamere, iar nivelul maximde 10 camere. Activit`]ileme[te[ug`re[ti (procesarealemnului, confec]ionareaobiectelor artizanale, ce-ramic`, croitorie, broderie,tricotaje, prelucrarea pieilor,papurei [i r`chitei, in-strumente muzicale) potreprezenta [i ele o afacerebun`.

|mp`r]irea fon-durilor pe ani

2007 2008 2009

1

1,4

1,6

INFO_COTIDIANUL

INVESTI}IILE |N MEDIUL RURAL DEVIN DIN CE |N CE MAI ATRACTIVE

Subven]ii euro-pene 2007-2009

2,4

0,9 0,7

Dezvoltarerural`

Agricultur` 1,6

Pl`]idirecte

Interven]iepe pia]`

INFO_COTIDIANUL

|n sectorul vegetal [i \n cel zootehnic, productivitatea ob]inut` este la jum`tatea celei din Uniunea European`.

Total: 4 miliarde Euro

profit laptelui [i ecologiei

ROMPRES

ROMPRES

Bani&idei�

Joi, 20 aprilie 2006 �Bani afaceri&

2008 anul \n care transportatoriiautohtoni vor fi nevoi]i s`

investeasc` \n modernizare.

06

— Doru CIREA{~

PENTRU A PUTEA demara oafacere în domeniu, sumade pornire este de minimum10.000 de euro, spun specia-li[tii de la Asocia]ia Român`pentru Transporturi RutiereInterna]ionale (ARTRI).Pentru cei preten]io[i, a-ceasta poate ajunge la 30.000de euro. La început, modali-tatea optim` pentru achi-zi]ionarea parcului necesareste leasing auto pe cinciani. De[i ar putea p`rea c`de]inerea autovehicululuide transport este principalaproblem` de care se va loviun întreprinz`tor la începu-tul drumului, nu este în-totdeauna a[a.

„Costurile de achizi]ieale unui autovehicul trec înplan secundar. Oferta deleasing este cea mai la înde-m\n ̀[i are riscuri financiarereduse“, spune [i Ioan Li-xandru, vicepre[edinte alUniunii Na]ionale a Trans-portatorilor Rutieri dinRomânia (UNTRR) [i direc-tor general al firmei spe-cializate ITIA Sped.

De unde se începe?Ceea ce conteaz` la de-

mararea afacerii s\nt aspectecare ]in de managementulmijlocului de transport saual flotei. „Costul carburan]i-lor, al for]ei de munc`, alasigur`rilor au reglat pia]a“,spune acesta.

„|ntreprinz`torul trebuies` deruleze un managementperformant al combustibi-lului, consumului, distan]eiparcurse, o între]inere a ma-[inii cu personal bine califi-cat [i motivat financiar“.Odat` îndeplinite acestecondi]ii, „se poate dezvolta [imen]ine o afacere de trans-port, dar f`r` profit în pe-rioada imediat`“.

Un prim pas, la demara-rea afacerii, trebuie s` fie

examinarea sectorului,recomand` speciali[tiiARTRI. Dup` aceea, trebuieelaborat un studiu de feza-bilitate asupra proiectuluipropus, e necesar` înfiin]a-rea firmei, iar investi]ia va fidezvoltat` etapizat. Ini]ial,este recomandabil ca sumainvestit` s` fie minim`, învederea test`rii pie]ei [iverific`rii studiului de feza-bilitate. Ulterior va fi dezvol-tat` investi]ia la parametriiproiecta]i. Odat` înr`d`ci-nat, întreprinz`torul va pros-pecta pia]a în vederea uneidezvolt`ri ulterioare sau altesegmente complementareale acesteia.

Nu în ultimul r\nd, tre-buie acordat` aten]ie re-la]iilor cu autorit`]ile locale,cum deseori acestea admi-nistreaz` la nivel local sec-torul respectiv.

„Trebuie asigurat` o bu-n` rela]ie de comunicare cufactorii responsabili dindomeniu (autorit`]i centrale[i locale, investitori, bene-ficiari)“, sf`tuiesc reprezen-tan]ii ARTRI.

Din p`cate, „serviciilepublice s\nt amestecate deinterese de grup politice [inu numai, pentru c` ]in de osubordonare nefireasc` fa]`de autorit`]i - prim`rii, Au-toritatea Rutier` Român`,CN Autostr`zi [i DrumuriNa]ionale“, spune IoanLixandru. Dac` zona mergebine economic, atunci [i afa-cerea va prospera. „|ncepe-rea de afaceri în transporturieste dificil` în acest mo-ment, deoarece serviciile lo-cale s\nt subordonate politic.Cine este la putere se dez-volt`, cine nu, regreseaz`“,spune Lixandru.

Transporturile batcre[terea economic`

Ritmul de dezvoltare apie]ei va fi superior celui aleconomiei na]ionale, ur-

m\nd s` se cifreze între 4 [i8%, spun speciali[tii ARTRI.Deoarece sectorul infra-structurii va cunoa[te unritm de dezvoltare superior- de 30%, acesta trage dup`el [i transporturile dinconstruc]ii.

|n privin]a transportu-rilor na]ionale de pasageri,acesta „se va dezvolta maiales în domenii specializate,cum ar fi transportul de

elevi, muncitori etc., undepia]a la aceast` or` este(aproximativ) liber` [i tre-buie reformat`. Aceasta în-seamn` c`, în condi]iile in-troducerii de mijloace detransport moderne, ar puteafi dezvoltate afaceri inte-resante“, spune ARTRI.

Modific`ri semnificatives\nt a[teptate în perspectivaanului 2008, astfel înc\t, cuvehicule noi, vor fi posibile

p`trunderi pe pia] ̀în daunatransportatorilor care acti-veaz` acum, dac` ace[tia nuvor avea capacitatea s` in-vesteasc` în vehicule mo-derne.

Potrivit legisla]iei UE, întransporturile locale auto-buzele trebuie dotate cupodea joas ,̀ facilit`]i pentruaccesul persoanelor cu han-dicap, lucru care la nivelulmultor localit`]i este

imposibil de realizat deautorit`]ile locale sau dec`tre operatorii tradi]ionali,mai spune ARTRI.

|n ordine, speciali[tii deaici recomand` ca sectoarede interes transporturilepentru [antiere în localit`]i[i în infrastructur`, peplatforme industriale [ina]ional – toate acestea întransporturile de marf` [i,tot ierarhic, transporturilelocale, jude]ene [i limitrofe– în serviciile destinatec`l`torilor.

O alt` abordare vine dinpartea directorului ITIASped. „La nivel intern, celmai bine se dezvolt` firmelecare s\nt sus]inute de altefirme de logistic` [i distri-bu]ie, cum ar fi cele dindomeniile materialelor deconstruc]ii, apelor minerale,sucuri, bere, mai ales dac`acestea au parcuri compe-titive pentru toate cate-goriile, de la 1,5 tone la 24 detone“, afirm` acesta.

— Doru CIREA{~

CE POATE FI C~UTAT dec\t m\n-carea? Afacerile în catering potîncepe cu un singur client impor-tant [i cu 5.000 de euro în buzu-nar. Ce este necesar pentru ademara o astfel de afacere? Înprimul r\nd este necesar` o bu-c`t`rie utilat`, igienizat` [i cares` ofere oricui ar veni în vizit`încrederea c` m\ncarea care seg`te[te este s`n`toas`. În al doi-lea r\nd se impune un buc`tar

priceput [i de furnizori de materiiprime proaspete. La capitoluldot`rilor tehnice se adaug` ma-[ina de transport, birou cu linietelefonic` pentru preluarea po-ten]ialilor clien]i, personalul an-gajat pentru a face transport [iachizi]ii etc.

Promovarea – cheiasuccesuluiCa în multe alte afaceri exist` unelement-cheie care poate garantasuccesul [i anume promovarea [i

v\nz`rile. |n primul r\nd trebuierealizat un pliant de prezentare încare s` fie descrise facilit`]ile pecare le de]ine]i [i diferite exemplede meniu din care clientul poatealege. Pliantul trebuie s` con]in`fotografii cu facilit`]ile de]inuteîn buc`t`rie [i c\teva cuvintedespre experien]a buc`tarului. Cuat\t mai bine dac` oferta dvs.,con]in\nd toate aceste date, vaputea fi consultat` pe site-ul deInternet al firmei. Promovarea poate pica în sarcinaunei persoane care s` se ocupe dev\nz`ri. Aceasta trebuie instruit`pentru a realiza v\nz`ri active,prin telefoane date clien]ilor

persoane juridice, vizite la domici-liul acestora sau întocmirea de o-ferte personalizate. |n plus, se pottrimite cu regularitate scrisori saue-mail-uri de prezentare, în carepoten]ialii clien]i vor fi informa]iasupra ofertei.

Plusuri [i minusuriPrintre avantajele afacerii estefaptul c` aceasta poate demara cuun singur client. Punctele negati-ve s\nt valoarea ridicat` a inves-ti]iei ini]iale, necesitatea asigu-r`rii unor ingrediente superioare,achizi]ii mai dificile, deoarece nuexist` mul]i furnizori specializa]i.Totodat`, lucrul cu clien]i

persoane juridice prezint` risculîncas`rii cu înt\rziere a contra-valorii serviciilor, iar produseleperisabile implic` instala]ii detransport [i depozitare speciale.

|nceputul – 5.000 de euroSuma de la care poate fi început`afacerea este de 5.000 de euro,spune Paul Predoiu, patronul fir-mei CrisEuro Catering. Cu ace[tibani întreprinz`torul \[i poate în-chiria spa]iul necesar, poate achi-zi]iona un utilaj - nu nou - [i î[ipoate asigura ma[ina cu care va fiefectuat transportul. Pentru pla-nuri mai mari, investi]ia ajunge la15.000 de euro, spune Predoiu.

{anse de p`trundere pe pia]a transporturilor

Bani din bucate

Sectorul transporturilor va \nregistra un ritm de dezvoltare de 4-8 puncte procentuale \n acest an.

� Pia]a transporturilor este înc`nesaturat`. Cu zece mii de europute]i intra în afaceri dac` [ti]i sprece segment s` v` îndrepta]i. Trans-portul de elevi e o oportunitate.

TOTUL |NCEPE CU LEASING {I 10.000 DE EURO

Afacerile pe ro]i prindvitez` cu elevi la bord

�� Culoar liber la oportunit`]i

75%

60%

50%

15%

Transporturi rutiere de m`rfuri:

industriale(platforme industriale)

[antiere de construc]iiîn localit`]i, infrastructur`

po[t` [i curierat rapid

na]ionale

interna]ionale 0

Transport rutier de pasageri:

90%

70% 70%

30%

20%15%

local - transport elevi

transport muncitoritransport urban

curse regulate

jude]ean [i limitrof

interjude]eaninterna]ional

Sursa: Asocia]ia Român` pentru Transporturi Rutiere Interna]ionale

Auto�12.287 de unit`]i Renault Clioau fost achizi]ionate

anul trecut pe pia]a romåneasc`.

07� Joi, 20 aprilie 2006Bani afaceri&

— Florin CEPRAGA

TREI M~RCI DE AUTO-MOBILE [i-au adjudecatpentru acest an cel maiprestigios titlu. „Ma[inaanului 2006“ a mers laHonda, care a c\[tigat titlul\n România cu modelulCivic. Francezii de la Re-nault au f`cut furori cu atreia genera]ie a modeluluiClio, lu\nd acela[i titlu, darla nivel european. Construc-torul din München, Baye-rische Motoren Wercke(BMW), se poate l`uda c ̀Se-ria 3 este cea mai apreciat`ma[in` la nivel mondial.

16 Civic la trei luniHonda a c\[tigat cu noul

Civic titlul de „ma[inaanului 2006 \n România“,de[i, \n general, marca ja-ponez` se vinde slab la noi.Titlul i-a fost decernat \ndecembrie anul trecut, mo-ment \n care importatorulgeneral al m`rcii \n Româ-nia, Carpa]i Motors, a v\ndutun singur exemplar. Lansa-rea oficial` a noului Civic afost ini]ial programat` pen-tru luna ianuarie a acestuian, dar evenimentul nu a a-vut loc nici p\n` ast`zi.

|n primul trimestru din2006, importatorul a reu[its` v\nd` 16 unit`]i din noulmodel.

Per ansamblu, Civic, carea ajuns la a opta genera]ie, aavut un succes redus pe pia-]a auto româneasc`. Potrivitcoordonatorului de v\nz`rial Carpa]i Motors, CristianDumitrescu, predecesorulnoului Civic s-a v\ndut \n2005 \n mai pu]in de 20 deunit`]i. Cea mai ieftin`echipare, Confort, cu motorde 1,4 litri [i 83 de cai-pu-tere, cost` 17.800 de euroCIP (f`r` taxe).

Un juriu de 15 jurnali[tiromâni, specializa]i pe presaauto, au acordat 189 depuncte \n favoarea nouluiCivic. Japonezii au surclasat

cu 22 de puncte ocupantullocului doi, Kia Rio.

Volkswagen Passat ac\[tigat cu noul Passat 109puncte, ceea ce l-a propulsatpe locul al treilea. CitroënC1 [i Toyota Aygo, care auconcurat \mpreun`, s-auclasat pe locul al patrulea,cu 107 puncte.

Noul Seat Leon [i Re-nault Modus au ob]inut c\te79 de puncte fiecare. SuzukiSwift a fost r`spl`tit cu 65 depuncte, iar gigantul off-roader Nissan Pathfinder aconvins c` merit` 59 depuncte. Spiritul sportiv pro-pus de Alfa Romeo pentrunoul model 159 a smuls de lajuriu un punctaj de 58.Ultimul loc a fost ocupat deChevrolet Spark cu 33 depuncte. Organizatorii eve-nimentului au fost UniuneaZiari[tilor [i Editorilor Autodin România (UZEAR),\mpreun` cu Asocia]iaPresei Auto din România(APAR).

Clio la prima dubl`A treia genera]ie a mo-

delului Clio, cel mai binev\ndut model al Renault, aob]inut, din partea a 58 dejurnali[ti, titlul de „ma[i-na anului 2006 \n Europa“.Este pentru a doua oar`\n istoria m`rcii francezec\nd c\[tig` acela[i titlu cuacela[i model. Cu primagenera]ie de Clio, Renaultob]inuse anterior acela[isucces \n 1991.

Clio 3 a fost lansat \nRomânia \n martie 2006. |nprimele dou` luni din acestan, predecesorul s`u [i-ag`sit 762 de clien]i români,dup` ce pe parcursul anuluitrecut a fost cel mai binev\ndut model de import pepia]a româneasc`: 12.287 deunit`]i.

Noul model a ob]inutcalificativul maxim de cincistele \n cadrul testelor desiguran]` Euro NCAP. Po-trivit reprezentan]ilor Re-nault, pre]ul de pornirepentru Clio 3, varianta de1,2 litri [i 75 de cai-putere,este de 8.815 de euro f`r`taxe [i de 10.595 de eurocu toate taxele incluse.

Clio a ob]inut 256 depuncte, la doar cinci \n fa]anoului Passat de la Volks-wagen. Alfa Romeo a luat212 puncte cu modelul 159,clas\ndu-se pe locul al treilea\n preferin]ele europenilor,

pe c\nd \n România a ob-]inut penultimul loc.

Locul patru a revenitm`rcii BMW Seria 3 cu 203puncte, urmat` de Mazda5 cu 198 de puncte, duo-ulCitroën C 1-Toyota Aygoau fost la egalitate cu Peu-geot 107-108 puncte, iarToyota Yaris a luat 143 depuncte.

Seria 3 iese \n lumePremiul „World Car of

the Year 2006“ sau „Ma[inaanului 2006 \n lume“ a fostdecernat de 46 de jurnali[tidin presa interna]ional`modelului Seria 3 de laBMW.

Anul trecut au fost co-mercializate 253 de unit`]iSeria 3 pe pia]a româneasc`,potrivit reprezentan]ilorAutomobile Bavaria, im-portatorul general al m`rciigermane \n România. De pelocul al patrulea \n topulpreferin]elor europenilor,noul model german s-amutat \n fruntea clasamen-tului interna]ional cu 7,69puncte.

Mazda MX-5 a luat 7,55puncte, iar Porsche CaymanS – 7,40 puncte.

Honda Civic, autoturis-mul cel mai apreciat de jur-nali[tii români, s-a clasat pelocul al patrulea cu 7,35puncte.

Pe pozi]ia a cincea s-aclasat Suzuki Swift, cu 7,09puncte.

� V\nz`rile AutoItalia cresc cu 30% Importatorul general al m`rcilorFiat, Alfa Romeo, Maserati,SsangYong, Honda [i, mai nou,Lancia \n România a \nregistrat ocre[tere a v\nz`rilor de 31 depuncte procentuale la sf\r[itulprimului trimestru din acest an. Potrivit oficialilor AutoItaliaGroup, noile modele Kyron de laSsangYong, dar mai ales 159 de laAlfa Romeo [i-au spus cuv\ntul \nmaterie de v\nz`ri. Modelul 159 afost comercializat \n 26 de unit`]i\n prima lun` de la lansarea pepia]a auto româneasc`. V\nz`rilemodelelor produse de Alfa Romeo

au urcat cu 46%, \n timp ceSsangYong a raportat o cre[terede 39%. Num`rul motocicletelorHonda s-a majorat cu 55% \n pri-mele trei luni.Fiat Panda aînregistrat

în primele trei luni din 2006 ceamai mare cre[tere din cadrulgrupului, cu 86% peste nivelulconsemnat \n perioada similar` a

anului trecut. Doblo Pano-rama, produs tot de

Fiat, [i-a majorat v\n-z`rile cu 50% \n pe-

rioada ianuarie-martie 2006. Divizia de Ve-hicule Comer-ciale U[oare aFiat se men]inede asemenea peun trend ascen-dent, cu o cre[-tere de 29% per

total [i de peste 50% la gamaDucato.

� Ford cre[te \ntr-o lun`c\t \ntr-un trimestruV\nz`rile Ford din luna martie seridic` la 1.210 unit`]i, ceea cereprezint` o egalare a volumului\ntregului trimestru \nt\i al anului2005 [i o cre[tere cu 127% fa]` deluna martie a anului trecut. Peansamblul primului trimestru din2006, v\nz`rile Ford din Româniaau atins 2.246 de unit`]i, aproapedublu fa]` de trimestrul cores-punz`tor anului trecut, c\nd aufost comercializate 1.220 de uni-t`]i, conform datelor furnizate de

Romcar, reprezentantul m`rciiFord \n România. |n luna martie aanului curent, v\nz`rile modelelorFiesta [i Mondeo au crescut cu90%, respectiv 341%, \n timp ceFocus [i Focus C-Max au crescutcu 21,52%, respectiv 66,6%. Pesegmentul autovehicule comercia-le u[oare [i medii, Ford Transit a\nregistrat v\nz`ri de 229 de uni-t`]i. Romcar este reprezentantulm`rcii Ford \n România din anul1992 [i dispune de o re]ea de 20de dealeri. Compania import` pepia]a româneasc` 11 modeleFord, at\t din gama autoturisme-lor, c\t [i din cea a autovehiculelorcomerciale u[oare.

�� Nout`]i \n grila de start

� Honda Civic,Renault Clio 3 [iBMW Seria 3 aufost desemnatepe r\nd „ma[inaanului 2006“ ladiferitecategorii.

Honda Civic s-a v\ndut \n Romånia \n 16 unit`]i \n primele trei luni din 2006.

A treia genera]ie a modelului Clio este lider \n topul preferin]elor europenilor.

BMW a c\[tigat cu Seria 3 titlul de cea mai apreciat` ma[in` la nivel mondial.

Ma[inile anului

|n România:� Honda Civic� Kia Rio� Volkswagen Passat� Citroen C1

Toyota Aygo� Seat Leon

|n Europa:� Renault Clio� Volkswagen Passat� Alfa Romeo 159� BMW Seria 3� Mazda 5

|n lume:� BMW Seria 3� Mazda MX-5� Porsche Cayman S� Honda Civic� Suzuki Swift

NOUL TRIO PENTRU TITLURILE DE „MA{INA ANULUI“ FOR}EAZ~ PE ULTIMA SUT~

„Liniu]`“ pentru 2006

� A \nceput s`lucreze de la16 ani. A avutocazia s` r`m\n`\n SUA, dar apreferat s` se\ntoarc` \nRomânia [i s`-[ideschid` propriaafacere. — Florin CEPRAGA

PRIMELE LUCR~RI graficede ilustra]ie [i caricatur`semnate Marius Ursache aufost publicate ocazional \nziarele locale din Ia[i. La 17ani a ob]inut primul s`u jobpermanent \n pres`. Un anmai t\rziu, s-a angajat la unziar local, „Observatorul“. |n1996, a plecat la „Monitorul“.

„P\n ̀\n 1999, c\nd am p -̀r`sit domeniul pentru a-miporni agen]ia proprie, amfost cel mai t\n`r membru alechipajului peste tot, a[a c`am avut al̀ turi mul]i oamenicu o experien]` bogat` de lacare am avut ce \nv`]a. {i nudoar grafic` [i design, ci [icomunicare, negociere [i mar-keting“, poveste[te Ursache,care are cum 29 de ani.

„Experien]a din pres` afost benefic` at\t pe par-tea artistic`, c\t [i \n parteade afaceri, pentru c` am v`-zut cum se fac afacerile \nRomânia“, a spus t\n`rulantreprenor.

Reorientare spredesign

|nc` de la primele joburi,spune Ursache, a \nceputs` aib` solicit`ri pentrulogo-uri, postere, coperte derevist` sau reclame. „Pentrucei care le doreau, nu contaat\t diferen]a \ntre grafic`[i design, c\t faptul c ̀ei con-siderau c` am talent [i c` os` m` descurc. Pentru minen-a fost u[or, pentru c` pri-mele \ncerc`ri au fost o pro-vocare imens`. Drept urma-re, am \nceput s` \nv`] [idesign, din pu]inele reviste[i c`r]i str`ine pe care le-am\mprumutat, de pe Internet[i, mai t\rziu, la un curs ladistan]` la o [coal` din NewYork“, mai spune Ursache.

Toate aceste activit`]ile-a derulat paralel cu Fa-cultatea de Medicin ,̀ pe carea absolvit-o \n 2001. A re-nun]at la practic`, de[i visas` fac` chirurgie plastic`, [ia continuat studiile cu unmaster \n comunicare [irela]ii publice.

C`l`torii transatlantice A colaborat cu National

Youth Agency din MareaBritanie [i cu SJ Design \nStatele Unite. „Prima dife-ren]` care m-a impresionata fost atitudinea clien]ilorfa]` de design [i designeri,respectul pentru munca [italentul acestora“, spune t\-n`rul om de afaceri. „Mi-amdat seama, cur\nd, c` acest

lucru vine [i dinspre desig-neri, care s\nt mult mai se-rio[i dec\t arti[tii români, [icare abordeaz` un proiectca pe o problem ̀de comuni-care sau de marketing, nudoar ca pe o manifestare atalentului“, poveste[te Ursa-che primele impresii.

„Un alt aspect care difer`este modul \n care este con-dus` o agen]ie de acest gen.Bine\n]eles c` [i mediul deafaceri e diferit, cu o pia]`unde concuren]a e acerb` [iunde corectitudinea e unadintre primele reguli. Ma-nagementul clien]ilor, pro-movarea proprie, investi]iile

\n educa]ie s\nt doar o partedintre lucrurile care se facdiferit“, spune Ursache des-pre cum se fac afacerile \nOccident.

Prima afacere la dou`zile de SUA

A avut ocazia s` r`m\n`\n Statele Unite, pe un postfoarte bine pl`tit [i la unmaster \n Design. A preferats` se \ntoarc` \ns`, iar ladou` zile, dup` ce a cobor\tdin avionul care-l aduceadin SUA, era deja mutat \m-preun` cu ceilal]i doi parte-neri, {tefan [i Laur, \ntr-ocamer` din apartament,

pun\nd bazele GrapefruitDesign, care \n prezent senume[te simplu: Grapefruit.

„Dup ̀ce v`zusem \n Sta-tele Unite, eram convins c`o abordare similar` poatefunc]iona [i \n România.Oricum, a meritat riscul. Iar\n prezent, Grapefruit areaproape 20 de angaja]i“,spune Ursache.

„Toat` lumea m` \ntrea-b` care a fost investi]ia ini-]ial`, de parc` acest lucru arfi fost hot`r\tor \n evolu]iaGrapefruit. Mult mai impor-tant au fost oamenii, talen-tele care s-au adunat [i s-aucompletat. Grapefruit s-a

n`scut pe 13 noiembrie 1999,la doar dou` zile dup` cem-am \ntors din Statele Uni-te. Aveam doar 22 de ani [ieram plin de entuziasm. S\nt[i \n continuare, pentru c` eunul dintre lucrurile care m`]in \n mi[care“, spune Ur-sache despre afacerea sa.

Primele contracte au fostpentru clien]ii din StateleUnite, pe care i-a recrutatprin intermediul Internetu-lui, de pe site-uri de licita]iide proiecte.

„Lucram deseori p\n`dup` miezul nop]ii, dor-meam la birou printre mor-manele de cutii goale deCoca-Cola [i Red Bull [i netrezeam diminea]a cu urme-le de la tastatur` imprimatepe obraji. |ntr-una din zileam primit un e-mail de ladirectorul International Cor-porate and Brand IdentityCentre din Edinburgh, Ma-rea Britanie. A fost primulclient european, pentru caream f`cut chiar identitate debrand [i designul site-ului“,\[i aduce aminte omul deafaceri român.

Primii clien]i dinRomânia

A continuat o perioad`s` lucreze doar pentru cli-en]i str`ini, pentru c` \i con-sidera mai educa]i \n dome-niu fa]` de cei români, maiserio[i [i respectau rezulta-tele muncii lor.

„|n 2001, ne-am trezit cuun telefon de la Connex, carene invitau la un pitch pentrurealizarea site-ului corpora-tist www.connex.ro. Connexa fost primul client român, [i\nc` unul de succes cu carecolabor`m \n continuare“, aad`ugat Ursache.

Pe m`sur` ce anii autrecut, num`rul de clien]i acrescut [i a fost deschis unbirou [i \n Bucure[ti.

A lucrat pentru peste 100de clien]i, \n 13 ]`ri pe patrucontinente, pentru companiide toate dimensiunile. Cifrade afaceri a companiei peanul trecut a dep`[it un mi-lion de lei noi, iar profitul s-acifrat la 105.405 lei noi.

Educa]ia, bat-o vina! |n România, Ursache spu-

ne c` e destul de dificil s` lu-crezi. „Lipsa educa]iei \n do-meniul comunic`rii [i \n ma-nagement, lipsa \ncrederii\n branding [i design, modul\n care s\nt privi]i designerii,precum [i lipsa fair-play-ului\n afaceri \[i spun cuv\ntul“,este de p`rere Ursache.

„Cred c` mul]i antrepre-nori din genera]ia nou` auv`zut c` modul de a faceafaceri \n stil occidental nue doar o utopie, o lupt` cumorile de v\nt ale sistemu-lui. {i cred c` s\nt multe ca-zuri de succes care demon-streaz` c`, \n ciuda cliente-lismului, nepotismului [icorup]iei, exist ̀oameni carese pot bate cu ele. M` consi-der unul dintre ace[tia [icunosc mul]i al]ii care facacela[i lucru.“

Pe val�

Joi, 20 aprilie 2006 �Bani afaceri&08

100 este num`rul clien]ilorGrapefruit din 13 ]`ri,

situate pe patru continente.

MariusUrsache� 29 de ani� \n 1999 devine asociatla firma Grapefruit� \n 2001, Connex esteprimul client român� \n 2005, compania a avuto cifr` de afaceri de peste1 milion de lei noi

„Lucram dese-ori p\n` dup`miezul nop]ii,dormeam labirou printremormanelede cutii goalede Coca-Cola[i Red Bull [ine trezeamdiminea]a cuurmele de latastatur`imprimate peobraji.“

„E bine s` fiivis`tor [iidealist,pentru c` doara[a po]i s` aicurajul s` faciceva ce al]ii zicc` e imposibilsau o pierderede timp. {i,culmea, s` mai[i reu[e[ti.“

— Marius Ursache

A |NCEPUT S~ LUCREZE |N PRES~, DAR S-A DAT LA DESIGN

Ursache a dat SUA pe propria afacere

„Este complicat s` fii [idesigner [i manager \nacela[i timp, mai ales c`spiritul artistic [i celantreprenorial nu mergdes m\n` \n m\n`. |ns`, pede alt` parte, e importants` fii un lider creativ, s`faci lucrurile altfel dec\tle fac ceilal]i [i s` ai curajuls` \]i asumi risuri. |mi plac[i practic activit`]i extre-me, de genul snowboard,surfing, parapant`, moto-ciclism [i... management.E [i mai important s` ai

entuziasm [i s` faci ceea cefaci pentru c` \]i placeactivitatea \n sine, fie c` evorba despre branding,design sau management,nu doar pentrurezultate. E bine s` fiivis`tor [i idealist,pentru c` doar a[apo]i s` ai curajul s`faci ceva ce al]ii zicc` e imposibil sau opierdere de timp.{i, culmea, s` mai[i reu[e[ti“, aconchis Ursache.

|mp`carea dintre art` [i afaceri

Marius Ursache, \n excursie \n Himalaya, la 5.000 de metri altitudine.