Corp de pompaAcest referat descrie Corp de pompa.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 18 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

ExtrasPompa de ulei ca element functional:

Pompa este destinata transportului de fluid cu viteza si presiune

relativ mica ( pompe de presiune sunt cele cu piston si supape de

admisie si evacuare.) Transportul de ulei se face prin intermediul golurilor

dintre dinti pe partea dinspre exterior Pentru asigurarea unei bune

etanseitati , deci a unei presiuni a uleiului cele 2 roti dintate - pinioane

nu au joc radial si nici axial. Utilizare pompa dse ulei la tractoare precum si la alte utulaje.

Material utilizat:

In constructia pompei se va folosi fonta cenusie cu grafit lamelar

Fonta este un aliaj al fierului cu carbonul , continand carbon intere

2,1 % - 6,67 % Fontele se obtin in cuptoare speciale numite furnale , din

materia prima compusa din minereu de fier si de mangan , carbuna , fondanti.

In furnal au loc la temperaturi inalte o serie de reactii chimice in urma carora se obtine fonta lichida inafara de fier si carbon , ea mai contine o serie de de elemente insotitoare ca: siliciu si mangan.

Siliciul si manganul apar in compozitie ca urmare aunor necesitati

ineleborare. Ele , in general , nu inrautatesc proprietatile fontei , ei in

unele cazuri chiar le imbunatatesc

In fonte mai exista sulf si fosfor care sunt elemente daunatoare

proprietatilor fontei: ele apar in compozitie datorita impuritatilor materiei

prime si nu pot fi eliminate in totalitate.

Fontele pobtinute in furnal se numesc fonte se prima fuziune , sau

fonte brute. Ele sunt destinate fie pentru obtinerea otelului , purtand

denumirea de fonte de afanare , fie pentru retopire in vederea topirii in

piese , fiind cunoscute sub denumirea de fonte pentru turnatorii.

Fonta cenusie cu grafit lamelar cea folosita pentru piese da fata ,

denumirea cenusie vine de de la culoarea pe care o au aceste fonte ca urmare a existentei carbonului subforma de grafit. Fontele cenusi au proprietati

mecanicve bune (R= 100 400N/mm2 , duritatea 120 360 HB ) si se prelucreaza bine prin aschiere ;

IntindereIncovoireRasucireContact

- r

daN/mm2- -1t

daN/mm2- -1

daN/mm2-1

daN/mm2ak

daN/mm2

21-237119.527

In cazul fontei cenusi contractia liniara are valoarea medie de 1%

Este un material din cele mai raspandite fonte ,deci un pret mai mic pentru materie prima

Analiza tehnilogitatii pieselor turnate :

Urmareste cu precadere si alte lemente :

- grosimea peretilor

- razele de racordare a peretilor

- constructia cavitatilor si concentaratiile mari de metal.

Grosimea peretilor unei piese se determina , pe de o parte , prin

conditiile constructiv - functionale impuse acesteia , si pe dealta parte ,

prin proprietatile tehnologice de turnare ale materialului si prin

particularitatile procedeului de turnare aplicat Grosimea peretilor

realizabila este limitata inspre valori inferioare pentru a se preintampina

umplerea incompleta a formei , aparitia tensiunilor interne si crapaturilor ,

formarea retasurilor de contractie si suflurilor.

Trebuie evitate si grosimile prea mari ale peretilor acestora

datorita cresterii consumului de metal si pericolului de aparitie a

retasurulor interioare si porozitatilor. Este preferabil marirea rigiditatii

constructiei prin consolidarea peretilor cu nervuri.

De asemenea , trecerea lina de la sectiuni mici ale peretilor la

sectiuni mai mari si racordarea corecta a peretilor asigura obtinerea unor

piese turnate fara defecte de tipul retasurilor de contractie ,

porozitatilor , crapaturilor.

De asemenea se recomanda evitarea concentratilor mari de metal in

anumite zone ale semifabricatului turmat , din cauza formarii retasurilor in

acest scop se efectueaza modificari constructive cum ar fi de exemplu

inlocuirea imbinarilor in x cu imbinari in z.

Forma constructiva a semifabricatelor turnate trebuie trebuie

proiectata pe cat posibil , astfel incat la executarea unei forme de turnare

sa nu fie necesare miezuri Miezurile complica forma , maresc pericolul de

rebutare si ridica sensibil costul de turnare. De aceea se impune renuntarea

la miezuri ori de cate ori este posibil Se vor evita , in special ,

constructia care necesita folosirea unor miezuri lungi de sectiune relativa

mica , atat din cauza rigiditatii insuficiente , cat si datorita evacuarii

dificile a gazelor din miez si curatirea greoaie a sermifabricatului Ca

diametru minime ale miezurilor se admit in mod obisnuit , 3 5 mm pentru aliaje usoare , 5 7 mm pentrufonta , 7 10mm pentru otel.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 18 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Bibliografie1. Indrumar pentru tema de casa la tehnologia materialelor - Editura IPB 1989 Autori: D. Drimer , G.Dumitru , S. Ionescu , D. Dimitrescu 2. Tehnologia constructilor de masini - Editura Tehnica Buc 1996Autor: Prof. univ. dr. ing. Aurelian Vlase 3. Indrumar de laboratortehnologia materialelor - Editura IPB1990Autori :G.Glacov , M. Voicu , A Mihai , F. Dumitrache , Gh. Amza , D. V. Pausan , C. Ionescu, Gh.Solomon, M. Plesca , G. Dumitru, L. Garleanu. 4. Atlas reductoare cu roti dintate - Editura didactica sipedagogica Buc 1981 Autori I. Crudu , I. Stefanescu , D. Panturu , L. Palaghian 5. Tehnologi de prelucrarepe masini de frezat Editura Tehnica Buc 1993 Autori: A. Vlase , A. Sturzu , C. Stancescu , C. Neagu 6. Curstehnologia materialelor 7. Tehmologie si masini unelte - IPB 1987 Autori: C. D. Stanescu, Gh. Amza, MariaPetrescu, C. Ionescu

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro