CONFLICTUL DIN MARTIE 1990- TG MURES

După eliberarea din decembrie 1989, evenimentele de la Târgu Mureș deschideau jurnalele de știri din toată lumea.

„Târgu Mureș este pe același fundal politic cu mineriadele, cu studenții bătuți, cu marile demonstrații din luna ianuarie și apoi și februarie din București împotriva conducerii și mai ales a lui Iliescu”, afirmă Kiraly Karoly, fost vicepreședinte CPUN.

„A fost un scenariu pentru reconsiderarea și relegitimarea unei puteri de fapt nelegitime, să se prelungească după revoluție”, adaugă Smaranda Enache, președintele Ligii Pro Europa.

„A fost o manipulare a populației”, declară Dan Petru, procuror.

„Nimic spontan nu a fost acolo! (...) Ar fi minciuna cea mai grosolană că românii cu maghiarii aveau ceva de împărțit”, susține Virgil Măgureanu, fost director SRI.

În lunile ianuarie, februarie și martie, în Târgu Mureș au avut loc o serie de instigări, manipulări și acuzații nefondate, în urma cărora românii și maghiarii au fost puși pe jar.

În decembrie 1989, în Târgu Mureș nu existau premisele unui conflict. Românii și maghiarii au luptat împreună, pe străzile orașului, pentru înlăturarea dictaturii comuniste.

În ianuarie 1990 au apărut însă primele neînțelegeri. Elita maghiarilor a înființat UDMR, iar cea a românilor, Vatra Românească, o organizație civică înființată la Târgu Mureș din care făceau parte ofițeri ai armatei, foști membri de frunte ai PCR și juriști din vechea gardă. Organizația a acuzat UDMR că face jocurile Budapestei și că dorește să ne ia Ardealul. În replică, U.D.M.R a acuzat Vatra Românească de ultra-naționalism și xenofobie.

Cele două tabere s-au acuzat reciproc și de faptul că sunt dirijate de foști ofițeri ai securității.

În februarie 1990, UDMR a solicitat Consiliului Provizoriu de Uniune Națională - CPUN -, organul de conducere a țării la acel moment, înființarea unor facultăți și licee cu predare exclusiv în limba maghiară. După 45 de ani de comunism, ungurii cereau să fie trataţi ca orice altă minoritate din Europa. Însă revendicările lor aveau să fie „traduse” greșit românilor de presa locală.

În ziua de 16 martie au apărut primele violențe. Scânteia care a declanșat conflictul a fost gestul unei farmaciste de a afișa, la geamul instituției, o plăcuță cu inscripția „Farmacie”, în limba maghiară.

Numită pe atunci Rompres, fosta agenţie de presă a statului Agerpres, a difuzat un material despre acel eveniment. Jurnaliștii susțineau însă că personalul unității a refuzat să mai elibereze medicamente pentru români. În urma difuzării știrii, sute de români au luat cu asalt farmacia.

În ziua de 19 martie, sute de români au atacat și au incendiat sediul UDMR.

Aceștia erau revoltați de faptul că o parte a populației maghiare intrase în grevă. Maghiarii voiau astfel să forțeze mâna autorităților pentru ca acestea să le accepte revendicările.

La atacul asupra sediului UDMR au participat și sute de țărani, înarmați, ce au venit cu autocarele din Reghin și din comunele de pe valea Gurghiului, Deda, Hodac și Ibănești.

Într-o înregistrare din martie 1990, președintele Vatra Românească, Radu Ciontea a admis că organizația pe care o conducea i-a adus pe țărani în Târgu Mureș, însă în cu totul alt scop.

„Eu organizam și prefațam un spectacol de folclor, cântece populare și dansuri populare, la Palatul Culturii sub egida Uniunii Vatra Românească”, spune el.

„Ei s-au dus prin satele românești de lângă Reghin, așa zise activități culturale, concerte, și de atunci au creat, spus de români, că vine preotul și trage clopotele și trebuie să mergem la Târgu Mureș că acolo îi omoară maghiarii pe români”, susține Laszlo Borbely, deputat UDMR.

Polițiștii nu au intervenit să oprească violențele. Primii salvatori au apărut abia după patru ore de la începerea atacului. Maghiarii au scăpat cu viață după ce au fost scoși din clădire de o patrulă de soldați condusă de colonelul Ioan Judea, președintele CPUN Mureș, ofițer activ în perioada regimului comunist. Maghiarii l-au acuzat însă pe Judea că le-a întins o capcană.

In ziua de 20 martie a început războiul total, în faţa televiziunilor venite din toată lumea. Peste 8.000 de maghiari au cerut autorităților să îi tragă la răspundere pe cei care au organizat atacul asupra sediului UDMR.

Generalul Ion Scrieciu, prim-vicepreședinte al CPUN Mureş și militar de carieră în perioada regimului comunist, a promis pedepsirea vinovaţilor.

În piața centrală au ajuns și peste 3.500 de români, mulți dintre ei veniți din sate. Autoritățile au trimis doar 50 de polițiști neînarmați, care au format un cordon firav între cele două tabere. Apelurile la calm au fost în zadar.

După un schimb de replici, a început masacrul. Ca și în ziua de 19 martie, când s-a produs atacul asupra sediului UDMR, primele unități ale armatei au sosit prea târziu, după producerea evenimentelor.

„Și noi stăteam foarte îngrijorați de ce se va întâmpla în continuare și că urmează să vină mașinile armatei de la Bistrița, care nu este foarte departe. Și a trebuit să treacă peste o zi sau nu mai știu cât ca să ajungă mașinile! Când i-am întrebat: s-a defectat ceva. Mă rog!”, povestește Dan Petru, procuror.

Luptele de stradă s-au soldat cu 5 morți și 278 de răniți, dintre care 190 de români și 88 de maghiari. Viețile a sute de români și de maghiari au fost distruse.

Raportul Comisiei parlamentare care a investigat evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureș ținut departe de ochii opiniei publice, sugerează că violențele ar fi fost provocate de foști ofițeri ai Securității.

Extras din raportul comisiei parlamentare de anchetă: „Elemente din fosta conducere a aparatului politic și de control represiv care pe de-o parte dețin și mijloace materiale și legături personale în aceste zone, suficiente pentru acțiunea menționată. Pe de altă parte, au interese reale de a contribui la orice fel de proces destabilizator pentru a genera și alimenta curente de opinie publică orientate spre o reconsiderare pozitivă a fostului regim totalitar ceaușist”.

Oficial, Securitatea a fost desființată în luna decembrie 1989, imediat după lichidarea dictaturii ceaușiste. Însă ofițerii săi nu au fost concediați din sistem. Consiliul Frontului Salvării Naționale - CFSN - i-a transferat în unități ale armatei.

Raportul comisiei parlamentare de anchetă indică faptul că foștii ofițeri ai Securității ar fi susținut grupări extremiste care i-ar fi incitat pe români și pe maghiari. Scopul acestui plan diabolic ar fi fost acela de a demonstra opiniei publice că România era o țară vulnerabilă fără serviciile lor, în chestiuni ce țin de siguranța națională.

Deși există opinii contrare cu privire la implicarea foștilor securiști în provocarea conflictului interetnic, un lucru este cert. După șase zile de la sfârșitul evenimentelor, în data de 26 martie 1990, a fost înființat Serviciul Român de Informații.

Organizația internațională Helsinki Watch a criticat autoritățile din România pentru modul în care au anchetat evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureș. Instituția a publicat un raport în care a atras atenția că Procuratura și Poliția nu i-au anchetat pe cei care au provocat conflictul, ci au urmărit să îi scoată țapi ispășitori pe rromi. Raportul arată ca 75% din persoanele anchetate sunt de etnie rromă.

„Au fost într-adevăr cercetați foarte mulți rromi (...) Ei au profitat de ce s-a întâmplat, de faptul că oamenii nu mai erau atenți și au furat din magazine”, afirmă Dan Petru, procuror.

Anchetatorii au întocmit 27 de dosare penale. Cercetările au vizat doar oameni simpli, care au participat la violențe. Procurorul de caz Dan Petru susține însă că nu a putut afla și cine au fost instigatorii.

Kiraly Karoly, fostul vicepreședinte al CPUN, l-a acuzat pe Ion Iliescu că nu a intervenit la timp pentru a stinge conflictul. Kiraly a susținut că Iliescu, în calitate de președinte al CPUN, nu a vrut să se implice, pentru că avea interese electorale în ambele comunități. În luna mai 1990 urmau să fie organizate primele alegeri libere, după 45 de ani de dictatură comunistă.

Conflictul din martie 1990 a rămas în memoria românilor și maghiarilor din Târgu Mureș ca un accident al istoriei.

In prezent, conform statisticilor, Târgu Mureș este unul dintre cele mai sigure și mai liniștite orașe din România. Nimic nu pare să amintească de evenimentele din martie 1990, care au șocat o lume întreagă. Însă românii și maghiarii încă așteaptă ca cei care au avut interesul să-i învrăjbească atunci să fie pedepsiţi.